1.

COLIBACILOZE PORCI

60. Factorii de risc ce conditioneaza receptivitatea porcului fata de infectiile

colibacilare sunt:
a) dependenți de gazdă: vârsta, statusul imun, secreția lactată
b) ependenți de ambient: presiunea microbiană, tipul de boxă de fătare,
umiditatea, ventilația
c) dependenți de agentul cauzal: factorii de virulență

70. In cazul septicemiei colibacilare exitusul este consecinta socului endotoxinic,

produs de catre citotoxinele colibacilare: astfel, purceii prezinta hipotermie, pres.
sânge↓, tahicardie, vol.sist. ↓, coagulare intravasculara

71. Confirmarea diagnosticului de colibaciloza a purceilor consta in izolarea E.coli si

stabilirea patogenitatii tulpinii prin testarea patogenitatii „in vivo” pe ansa ligaturata de
intestin sau prin (identificarea fimbriilor, a endo- si cito-toxinelor)

72. Tratamentul colibacilozei purceilor are trei obiective majore: corectarea

dezechilibrelor,distrugerea E.coli si corectarea factorilor favorizanti.

58. Morbiditatea este in functie de intensitatea factorilor de risc ce ţin de agentul

cauzal şi mediu, respectiv în funcţie de patogenitatea tulpinii şi condiţiile de creştere, iar
mortalitatea este in functie de factorii de risc ce ţin de gazdă (vârstă).

59. Motivaţi variaţia receptivităţii la infecţiile colibacilare în funcţie de vârstă:

< 2 săptămâni – colibacil enterotoxigen;
> 2 săptămâni – înţărcare – colibacil enteropatogen;
> înţărcare – colibacil verotoxicogen.

60. Colibacilozele suinelor:

a) sunt produse de germeni Gram +
b) pot interesa simultan sau secvenţial diferite aparate şi sisteme
c) se pot exprima doar prin afecţiuni ale aparatului digestiv şi excretor
d) determină meningite
e) fac parte din patologia neonatală.

61. O imunoprofilaxie de bună calitate a colibacilozei neonatale a purceilor presupune:

a) nu se face imunoprofilaxie
b) începerea vaccinării cu 2 săptămâni înainte de fătare
c) utilizarea autovaccinurilor cu tulpini din focar
d) vaccinarea purceilor în prima zi de viaţă
e) utilizarea unor vaccinuri subunitare polivalente.
 1. O imunoprofilaxie de calitate a Colibacilozei la purcei se realizeaza prin consum de
colostrum.

11. Motivati variatia receptivitatii la infectiile colibacilare functie de varsta: sunt afectati
purceii de 1 zi – 2 sapt de dizenteria colibacilara si nu de enterotoxiemie datorita cantitatii
de IgA din laptele matern ce previne septicemia.

2. DIAREEA COLIBACILARA A PURCEILOR NOU-NASCUTI

63. Diareile bacteriene ale purceilor sugari se deosebesc anatomopatologic de diareile

virale ale aceloraşi categorii prin: în enteritele colibacilare, colonul este segmentul lezat iar
în cele virale jejunul este segmentul lezat; în enteritele colibacilare pH-ul fecalelor este
acid, iar în cele virale pH-ul este alcalin.

64. Patogenitatea tulpinii bacteriene izolată în diareea colibacilară a purceilor este

apreciată prin identificarea: bioprobă (endo- şi citotoxină); teste serologice (adezine
fimbrilare); anticorpi monoclonali (probe fecale).

53. Diareea epidemică a porcului apare la (categoria de vârstă) sugari/4-5 săptămâni-tip

I, determinând mortalitate 75%/50-80% la 6/1 săptămâni de viaţă.

1. Diareea epidemică a porcului

a) este o boală vindecabilă
b) mortalitate 3% la cazurile care nu prezintă sindrom enteric
c) presupune pt. confirmare teste de laborator complementare
d) determină scurtarea vilozităţilor ????????
e) la porci timp de 10 zile determină diaree. ??????

1. Diareea epidemică a porcului:

a) este produsă de un Rotavirus
b) este produsă de un Coronavirus ¿?????
c) este produsă de un colibacil ¿???
d) este produsă de un virus înrudit cu virusul peritonitei infecţioase feline
e) este produsă de un virus cu proprietăţi hemaglutinante. ¿???????
 3. BOALA EDEMELOR/ ENTEROTAXIEMIA COLIBACILARA

75. Factorii de risc pentru izbucnirea bolii edemelor sunt:

a) portajul tulpinilor de colibacil betahemolitic

b) ratiile cu exces de proteina

c) managment defectuos al intarcarii

d) carentele minerale

3. Exprimarea clinica a enterotoxiemiei colibacilare (boala edemelor) este la varsta 10-14

zile dupa intarcare fiind afectati purceii cei mai eutrofici ,datorita intarcarii si schimbarii
bruste a tipului de alimentatie, care produce modificarea florei intestinale.

76. Susceptibilitatea cea mai mare fata de boala edemelor o manifesta:

a) sugarii in primele doua saptamani de viata,

b) purceii in primele doua saptaani dupa intarcare,

c) grasunii in perioada de finisare.

65. Boala edemelor:

a) este o colibaciloză
b) este exprimată clinic la purceii cei mai viguroşi
c) este corelată cu starea proastă de întreţinere a purceilor
d) se exprimă la purceii de 1 zi – 4 săptămâni
e) se corelează cu măsurile zootehnice adoptate brutal.

66. Se consideră că boala edemelor se suspicionează uşor dacă se ţine cont de

mortalitate brutală la purceii înţărcaţi, edeme la nivelul capului, tulburări nervoase.

67. Leziunea cea mai semnificativă a bolii edemelor: edem în peretele stomacal pe
marea curbură, în mezenter, pe pereţii colonului şi vezicii biliare.

68. Prima măsură ce se impune în tratamentul bolii edemelor este dieta hidrică timp de
24 h.
 4. DIZENTERIA SPIROCHETICA A PORCULUI

70. Dizenteria spirochetică a porcului este produsă de Serpulina / Brachyspira

hyodisenteriae, afectând intestinul gros, exprimată clinic prin diaree cu mucus, sânge,
lambouri de mucoasă necrozată, fecale gălbui-brun-roşietice, mirositoare.

71. Dizenteria spirochetică a porcului este produsă de Serpulina / Brachyspira

hyodisenteriae, se întâlneşte mai frecvent la purcei, leziunea caracteristică fiind edemul
seroasei colonului şi cecumului la nivelul intestinului gros.

2. Dizenteria spirochetica a porcului este produsa de Brachispira si se intalneste mai

frecvent la purcei intre 6- 12 saptamani si se carcaterizeaza clinic prin diaree
cu mucus , cu sfacele de mucoasa , hemoragica la nivelul cecum , colon
3. Diagnosticul diferenţial fata de: salmoneloza, E. coli, GET, Coronavirus, Rotavirus

5. ENTERITA CU CAMPYLOBACTER COLI (VIBRIO COLI)

DEF: Diaree mucoasă-cremoasă a purceilor de 3 - 21 zile

Campylobacter coli, Gram –
- se multiplică in ileon, strict asociat mucoasei; colonizează și intestinul gros;
determină bacteriemie pasageră, fără însă a traversa peretele intestinal
EPIDEMIOLOGIE
- la purcei neimuni, asocieri cu alti microbi
- la purceii înțărcați după tratamente antimicrobiene.
- purceii supravietuiesc, dar nu realizeaza sporurile
TABLOUL LEZIONAL
Intestinul subţire: inflamație cu îngroșarea ileonului – 2/2. Conţinut mucos în ileon și
cecum. Scurtarea vilozităților din ileon, hiperplazia formațiunilor limfoide din ileon.
Abcese cripte.
TRATAMENT
Oral cu neomycină, cloramfenicol, ampicilină.
In apă sau furaj: tiamulin, carbadox, neomicină, apramicin, Te sau tiamulin.
 6. COMPLEXUL ADENOMATOZELOR INTESTINALE

72. Semnele clinice ale adenomatozei intestinale sunt reprezentate pe lângă slăbire,
apetit capricios de: sete, anemie, fecale negricioase, vomă, finalul fiind vindecarea 94%.

73. Lawsonia intracelularis produce: ileita regională, enterita necrotică şi enteropatia

proliferativă hemoragică.

74. Complexul adenomatozelor intestinale este produs de Lawsonia intracelullaris

(parazit intacelular obligatoriu), agent infecţios ce se multiplică în epiteliul intestinal
subţire, determinând morfologic hiperplazia şi ruptura vilozităţilor, ileită, adenomatoză şi
histopatologic hiperplazia celulelor epiteliale care acoperă criptele.

2. Definiţi complexul adenomatozelor intestinale!

Proces infecţios caracterizat prin modificări proliferative ale mucoasei intestinului subțire
și gros. Leziunile de enterită necrotică, ileită regională și enteropatie hemoragică
proliferativă. Purceii sunt palizi, pitici.

78. Enterita necrotica la grasuni este un element de suspicionare a:

a) Dizenteriei spirochetice a porcului
b) Adenomatozei intestinale
c) Dizenteriei anaerobe a purceilor
d) Infectiei cu rotavirus

7. INFECTIA CU ROTAVIRUS LA PORC - zoonoza

57. Infecţia cu Rotavirus (specia A,B,C,D,E,F,G) la porc:

a) determină diareea epidemică a porcului

b) este o diaree ce se suprapune peste infecţia cu Coronavirus

c) determină aplazia vilozităţilor în raport 1/3-1/4

d) presupune o conduită profilactică prin vaccinarea de necesitate, prin vaccinarea

întregului efectiv încă sănătos

e) conduita imunoprofilactică a infecţiei interesează doar animalele nou achiziţionate

pt. reproducţie.
 8. GASTROENTERITA TRANSMISIBILA A PORCULUI (GET) - Coronavirus

61. Porcii indiferent de varsta sunt susceptibili fata de infectia cu virusul

gastroenteritei transmisibile, factorii de risc care determina expresia clinica sunt
vârsta si statusul imun.

62. Contaminarea cu virusul gastroenteritei transmisibile poate fi generata de surse

primare: porci bolnavi, scroafe infectate, porci convalescenti (3 luni), diseminarea
intre crescatorii putandu-se in egala masura realiza si prin surse secundare precum
mijl. transport, furaje, vizitatori sau prin vectori câini, pisici, pasari (grauri)

63. In efectivele indemne GET evolueaza cu dinamica enzootica explozivă, in prima

saptamana afectează tot efectivul (grăsuni, scroafe, purcei), determinand
mortalitate 100% la purcei în primele 15 zile de la fatare .

64. In focare secundare GET evolueaza ca enzootie staţionară, manifestandu-se

numai la animale nou introduse.

65. Purceii sugari infectati cu virusul GET sfarsesc prin exitus datorita deshidratarii
cauzate de diaree si datorita acidozei metabolice, hipoglicemiei si hiperkalemiei
(sindrom de malabsorbtie).

66. Sindromul de malabsorbtie se instaleaza in cazul infectiei cu virusul GET ca

urmare a atrofiei vilozitatilor intestinale la nivelul jejunului, a portiunii terminale a
duodenului si a segmentului anterior al ileonului.

67. Confirmarea diagnosticului de GET se poate realize prin

a) izolare virus pe culturi celulare de tiroidă, de rinichi de porc
b) identificarea virusului prin (numiti metoda) IF pe criosecţiuni sau ELISA pe probe de
fecale
c) serologic prin (numiti metoda) SN după 10 zile de la infecţie, titrul maxim la 21 zile de
la infecţie.
d) (numiti metoda)Bioproba pe purcei sugari susceptibili de 7 zile, prin administrare
(numiti calea) orala a materialui patologic, semnele clinice declansandu-se dupa 24 – 48
ore.

68. Durata unui focar de GET poate fi limitata intervenind in sensul expunerii
simultane la virus a intregului efectiv prin infectie dirijata.

69. Imunoprofilaxia GET se realizeaza in functie de presiunea infectioasa prin

vaccinarea scroafelor si purceilor cu vaccinuri vii administrate pe cale orala.
 50. Imunoprofilaxia în GET se aplică la scroafe gestante folosind vaccin inactivat (viu
atenuat), cea mai bună protecţie fiind indusă prin administrare pe cale intramusculară.

51. Caracteristicile lezionale în GET sunt la intestinul subţire. Ce leziuni apar? La

sugari conţinutul intestinului subţire este amestecat cu coaguli de lapte; intestinul subţire
este destins de gaze, prezintă enterită catarală, uneori hemoragică sau chiar necroza
superficială a mucoasei; peretele intestinului subţire are o transparenţă crescută şi este
hiperemiat, la examenul cu lupa se observă scurtarea vilozităţilor intestinale.

52. Cum se asigură uniformizarea statusului imun al efectivului şi reducerea duratei

focarului de GET? Prin neutralizarea virusului, cu vaccinuri administrate intramuscular de
GET neatenuat, la scroafele gestante cu 2-3 săptămâni înainte de fătare.

52. Cum se asigură uniformizarea statusului imun al efectivului şi reducerea duratei

focarului de GET? Prin neutralizarea virusului, cu vaccinuri monovalente/polivalente adm
scroafelor gestante in ultima luna de gestatie sau prin infectia dirijata (continut intestinal
infectat adm oral )

CORONAVIROZA RESPIRATORIE A PORCULUI – Coronavirus similar GET

75. Virusul coronavirozei respiratorii a porcului produce efect citopatic de tip sinciţial,
se multiplică şi se izolează pe culturi celulare din amigdale şi pulmoni / în epiteliul bronhiilor
şi alveolelor, identificându-se prin metodele SN, IF, ELISA ocazie cu care poate da reacţii
încrucişate cu GET.

76. Anatomopatologic coronaviroza respiratorie a porcului se exprimă prin: inflamatie

catarala severa la nivelul cailor respiratorii si mai mica la alveole (bronhopneumonie
catarala), leziuni in pulmon si leziuni in bronhii.

9. RINITA ATROFICA

 Rinita atrofică neprogresivă - (NPRA) - B. bronchiseptica (toxigenă)

 Rinita atrofică progresivă - (PRA)- P. multocida (B. bronchiseptica)

77. Anatomopatologic în rinita atrofică se observă: rinita catarala, congestia mucoasei

nazale, atrofia corneţilor nazali, bronsita purulenta şi focare de bronhopneumonie catarală.
 10. RINITA CU INCLUZII – Citomegalovirus

DEF: rinită + infecţie generalizată letală la purcei.

Etiologie: Citomegalovirus, (Herpes), macrofage pulmonare; se măresc celulele şi fac

incluzii intranucleare (IF, Giemsa)

Surse: urină, aerosoli

Patogeneză: X glande mucoase nazale X tubuli renali- traversează placenta - generează Ac

neprotectori

Clinic:

- anorexie, pirexie la purcei  3 luni

- inf. congenitală în primele 2 săpt.  rinită, strănut, dispnee

- 25% din efectiv

- fetuşi mumifiaţi şi născuţi morţi

Histologic: incluzii intranucleare în celulele citomegalice ale glandelor mucoase, edem

pulmonar, exudat seros

Diagnostic: IF, ELISA – Ac.

11. BOALA GLASSER

1. Poliserozita, poliartrita, meningita, bronhopneumonia in ce boala se intalnesc: –

Boala Glasser

Etiologie: H. parasuis, G , cocobacil, Tipuri antigenice: A, B, C, D şi N

Surse: purtători, Cale: aerosoli
TABLOU CLINIC
- febră, anorexie, dispnee şi extensia capului, tuse
- murmur vezicular şi zgomot pericardic
- tumefiere dureroasă articulaţii + tumefiere cap + (1 – 2) urechi
- piele roşu-albastruie înainte de exitus
Leziuni: poliserozită + bronhopneumonie, poliartrită, hepato-splenomegalie, peteşii
renale, meningită purulentă.
 12. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASA A PORCULUI

80. Pleuropneumonia contagioasa a porcului evolueaza acut si supraacut (subacuta), cu

dinamica enzootica exploziva, la tineret si grasuni.

78. Patogenitatea agentului etiologic al pleuropneumoniei contagioase a porcului este

dată de Actinobacillus pleuropneumoniae, ce acţionează asupra aparatului respirator.

79. Pleuropneumonia contagioasă a porcului:

a) se exprimă lezional prin inflamaţii proliferative
b) în efectivele indemne evoluează subacut-cronic
c) în efectivele indemne evoluează enzootic-exploziv
d) se transmite numai prin surse primare
e) depistarea purtătorilor se face prin RFC.

2. Pleuropneumonia contagioasa a porcului intordusa in efectivele indemne prin

animale care au trecut prin boala, purtatoare si eliminatoare de virus , la purcei si
grasuni dinamica enzootic exploziv, evolutie clinica acuta, subacuta.

80. Clinic actinobaciloza se exprimă la purcei prin septicemie, endocardită, orhită, iar la
porcii de vârstă mai mare ce dezvoltă forme subacute leziunile: exsudat hemoragic,pleural,
aderente intre pleura si pericard, bronhopneumonie hemoragica, depozite fibrinoase intre
pleure.

81. Actinobaciloza:
a) determină endocardită, artrită, pneumonie
b) este o boală cu evoluţie septicemică la tineretul de 1-6 săptămâni
c) clinic se observă necroze cutanate şi abcese pe gât şi flanc
d) afectează doar tineretul
e) se transmite orizontal şi vertical.

82. Actinobaciloza porcului este produsă de Actinobacillus suis şi Actinobacillus equuli

şi se exprimă clinic prin semnele: septicemie, febră, endocardită, orhită / febră, peteşii pe
urechi şi abdomen, articulaţii tumefiate, pneumonie, necroza cutanata.

13. PNEUMONIA ENZOOTICA A PORCULUI - Mycoplasma hyopneumoniae

79 . Pneumonia enzootica a porcului induce leziuni pulmonare de tipul: a)

bronhopneumonie fibrinoasa, b) bronhopneumonie hemoragica, c) atelectazie pulmonara,
primul nivel la care se instaleaza leziunile fiind a) lobii diafragmatici, b) lobii cardiaci, c)
 lobii apicali, d) lobul azigos. Ierarhizati in ordinea frecventei teritoeiile afectate. d), c),
b)

14. INFLUENTA PORCULUI

25. Influenta porcului:

a)este produsa de un influentavirus tip A
b)se exprima dominant prin gastroenterita
c)afecteaza numai tineretul sugar
d)impune diagn diferential fatza de boala Aujesky
e)are o mortalitate ridicata

33. Influenta porcului:

a)produsa de paramixovirus RNA (orthomyxovirus)
b)presupune existenta unor factori favorabili
c)determina o imunitate incrucisata
d)determina avort la scroafele gestante peste 40 de zile ??

15. SINDROMUL RESPIRATOR SI REPRODUCATOR PORCIN (PRRS)

(Boala urechilor albastre)

83. SRRP (sindromul reproductiv şi respirator al porcului) se exprimă prin 2 dominante

clinice: sindrom gripal; tulburări de reproducţie – avort tardiv, fătări premature,
prelungirea gestaţiei, aceste exprimări clinice se şterg când apar anticorpi (după 4-10
săptămâni).

84. SRRP este produs de (familia) Togaviridae, genul Arteriviridae, infecţie decelabilă
clinic numai în efectivele contaminate, exprimarea clinică diminuându-se odată cu apariţia
anticorpilor după 4-10 săptămâni/vaccinare de necesitate.

34. Complexul respirator porcin:

a)produs de un PRDC
b)se asociaza factorilor de mediu
c)are ca rez neinstalarea raspunsului imun postvaccinal
d)det nerealizarea performantelor economice

3. Complexul respirator porcin – virusuri (PRRS, SIV, PRV, PRCV, Coronavirus)

bacteriile primare sunt M. hypopneumoniae, Actino. pleuropneumoniae, Bordetella
bronchiseptica, iar bacteriile secundare sunt P. multocida, Haemophilus p.,
Actinomices piog, S. Choleraesuis, Actinobacillus suis
 1. Boala urechilor albastre – virusul Lelystad, fam. Arteriviridae, se localizeaza in
macrophage.

16. SINDROMUL MULTISISTEMIC DE EPUIZARE DUPA INTARCARE (PMWS)

85. Sindromul multisistemic de epuizare după înţărcare este produs de un Circovirus porcin de tip
2, apariţia lui fiind înregistrată în contextul epidemiologic creat în exploataţiile de porci de selecţie
şi reproducţie, declanşarea explozivă a enzootiei, subiecţii mai afectaţi având vârsta de > 6
săptămâni.

17.Circovirusul porcin de tip 2 localizat in macrofag produce inflamtie angiocentrica in ficat, rinichi,
pancreas, miocard, mucoasa g.i.

17. BOALA TESCHEN-TALFAN – Enterovirus porcin tip I

(POLIOENCEFALOMIELITĂ, PAREZA ENZOOTICĂ BENIGNĂ)

86. Boala Teschen-Talfan:

a) se transmite pe cale digestivă, respiratorie şi transplacentară (doar digestiv)

b) este produsă de un virus ce se multiplică în SRE intestinal

c) este produsă de un virus cu localizare în SNC şi măduva spinării

d) evoluează sub 3 forme clinice. (2 forme: f severa= b. Teschen; f moderata= b. Talfan)

18. ENCEFALOMIELITA CU VIRUS HEMAGLUTINANT

87. Encefalita cu virus hemaglutinant a porcului:

a) se exprimă ca o encefalomielită acută

b) se exprimă ca boala vomismentelor şi epuizării (VWD)

c) prezintă pneumonie peribronhiolară

d) prezintă encefalomielită nepurulentă

e) evoluează cu cahexie şi distensia abdomenului.

88. Encefalita cu virus hemaglutinant a porcului este indusă de un virus din genul Coronavirus, care
prezintă 1 tip antigenic, fiind înrudit cu virusul febrei aftoase şi al diareei neonatale a viţeilor ( si
cu coronavirusul respirator uman)

1.Boala vomismentelor si epuizarii este produsa de Coronavirus.

19. ENCEFALOMIOCARDITA PORCULUI

- enterovirus din genul Cardiovirus, familia Picornaviridae
 1.Encefalomiocardita porcului intalneste ca sursa de infectie sobolanii contaminarea
facandu-se oral (+ transplacentar si prin lapte) dinamica evolutiva a bolii fiind de tip
sporadic-endemic.

20. TOATE

1. In ce boli se pot vaccina femele gestante, impiedicand astfel avortul?

Leptospiroza, Bruceloza, SRRP.

73. Prin vaccinarea scroafelor cu trei saptamani inainte de fatare sunt prevenite
urmatoarele boli:
a) GET, b) boala Aujeszky, c) Complexul respirator suin, d) Sindromul respirator si
reproductiv al porcului, b) boala edemelor.

74. Prin vaccinarea scroafelor inainte de monta sunt prevenite manifestarile clinice
ale urmatoarelor boli:
a) GET, b) boala Aujeszky, c) Complexul respirator suin, d) Sindromul respirator si
reproductiv al porcului, b) boala edemelor.

77. Evolutia clinica acuta constand in: anorexie, incoordonări, ataxie, paralizie, decubit,
tulburări nervoase – hiperexcitabilitate, hiperestezie, tremurături, pedalări, nistagmus,
scrâşniri, accese epileptiforme la pruceii intarcati sunt elemente clinice de suspicionare
a:
a) bolii Teschen-Talfan, b) encefalitei cu virus hemaglutinant, c) encefalomiocarditei
porcului, d) bolii edemelor, e) bolii Aujeszky.

56. În infecţiile enterovirale suine:

a) se pot exprima şi semne de tip poliomielitic şi encefalic
b) consecutiv infecţiei scroafele asigură anticorpi protectori purceilor
c) toate enterovirusurile au tropism pt. intestinul subţire
d) tipurile enterovirale au fost stabilite pe baza efectului citopatic
e) determină mortalitate 30-40%.