Universitatea Aurel Vlaicu, Arad

Facultatea de științe umaniste și sociale

Conversie: Limba și literatura română - anul I
Fercea Daniela-Florina

CINCI METODE MODERNE

DE PREDARE

Metoda – cuvânt ce provine din grecescul „methodos” (metha – spre, către; odos – cale) este
definită ca acea cale de urmat pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite. Mai nou, metoda
desemnează o cale pe care educatorul o urmează pentru a ajuta elevii să găsească propria cale în
vederea redescoperirii lumii înconjurătoare.

Metoda cubului
Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective,
permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.
Sunt recomandate următoarele etape:
1.Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară,
analizează, asociază, aplică, argumentează.
2. Anunţarea  subiectului pus în discuţie.
3. Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva
cerinţei de pe una din feţele cubului. Există mai multe modalităţi de stabilire a celor şase grupuri.
Modul de distribuire a perspectivei este decis de profesor, în funcţie de timpul pe care îl are la
dispoziţie, de cât de bine cunoaşte colectivul de elevi. Distribuirea perspectivelor se poate face
aleator; fiecare grupa rostogoleşte cubul şi primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care pică cu faţa
în sus. Chiar profesorul poate atribui fiecărui grup o perspectivă.
4. Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.
5. Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.

Brainstormingul
Brainstormingul poate fi definit ca: ,,o modalitate de a obţine, într-un timp scurt, un număr
mare de idei de la un grup de oameni”. Brainstormingul este cea mai răspândită metodă de stimulare
a creativităţii în condiţiile activităţii în grup, încurajând participarea tuturor membrilor grupului.
Prin această strategie se află: ce anume ştiu elevii despre un anumit subiect, ideile sau
soluţiile referitoare la un subiect sau situaţie problemă, opinii despre o experienţă comună. Fiecare
este determinat să se implice activ. Elevii învaţă să asculte, să emită păreri, să colaboreze, să
respecte ideile celorlalţi, să compare, să argumenteze şi să decidă.

1
Universitatea Aurel Vlaicu, Arad
Facultatea de științe umaniste și sociale
Conversie: Limba și literatura română - anul I
Fercea Daniela-Florina

Ciorchinele

Variantă mai simplă a brainstorming-ului, care presupune identificarea unor legături logice
între idei. Această metodă este utilizată pentru reactualizare (la începutul unei lecţii), sintetizare şi
sistematizare de cunoştinţe.
Etape: 1. Se notează un cuvânt/o temă în mijlocul tablei/colii de hârtie
2. Elevii vor nota toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele legate de cuvântul/tema dat(ă),
trasând linii între elementul central şi elementele adăugate
3. Elevii vor trasa linii şi între toate ideile ce par a fi conectate.
4. Finalul activităţii este dat fie de epuizarea ideilor, fie de limita de timp acordată.
Reguli: ( Al. Dumitru) •Scrieţi tot ce vă trece prin minte referitor la elementul central dat. •Nu
judecaţi ideile produse, ci numai notaţiile. •Se urmăreşte epuizarea tuturor ideilor. •A nu se limita
nici numărul ideilor, nici fluxul legăturilor dintre acestea.

Cvintetul
Este o metodă nouă care pune accentul pe forţa creativă a elevului. Apare sub forma unei
poezii de cinci versuri ce necesită sintetizarea informaţiei în exprimări concise, fiind considerată un
instrument de sintetizare a unor conţinuturi complexe.
Este eficientă deoarece îmbină utilul cu plăcutul şi e un mijloc de evaluare a înţelegerii
elevilor şi de exprimare a creativităţii acestora.
Poezia are la bază anumite reguli pe care elevii trebuie să le respecte, iar timpul de întocmire
este de 5-7 minute, cadrul didactic fiind cel care oferă un subiect, un cuvânt-cheie din lecţia zilei
respective sau din lecţia anterioară.
Regulile de întocmire a unui cvintet sunt: primul vers este format din cuvântul tematic ( un
substantiv); al doilea vers este format din 2 cuvinte ( adjective care să arate însuşirile cuvântului
tematic); al treilea vers este format din trei cuvinte ( verbe la gerunziu care să exprime acţiuni ale
cuvântului tematic); al patrulea vers este format din patru cuvinte ce alcătuiesc o propoziţie prin
care se afirmă ceva esenţial despre cuvântul tematic; al cincilea vers este format dintr-un singur
cuvânt ( de obicei, verb) care sintetizează tema / ideea.

2
Universitatea Aurel Vlaicu, Arad
Facultatea de științe umaniste și sociale
Conversie: Limba și literatura română - anul I
Fercea Daniela-Florina

Învăţarea prin descoperire

Apărută ca o reacţie împotriva excesului folosirii metodelor verbale, învăţarea prin
descoperire se bazează pe investigarea proprie a elevului, cu scopul de a dobândi, prin activitate
independentă dirijată, cunoştinţe noi din diferite surse de informaţii şi de a învăţa deprinderi,
priceperi, capacităţi.
Aparent independentă, învăţarea prin descoperire este dirijată: profesorul este acela care
precizează sarcinile de învăţare, organizează cadrul cercetării, supraveghează şi apreciază rezultatele
investigaţiei, rezumă principalul fond de idei ce decurg din descoperirile elevilor. Profesorul
organizează munca elevilor de la o dirijare foarte strânsă în primele clase până la independenţă
deplină în ultimele clase.
Folosirea corectă a învăţării prin descoprire impune rezolvarea următoarelor operaţii:
a) selectarea noţiunilor, faptelor, fenomenelor, proceselor istorice care urmează a fi descoperite de
elevi în funcţie de obiectivele educaţionale, în concordanţă cu conţinutul de idei al lecţiei, în funcţie
de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de cerinţele programei;
b) formularea clară, concisă a sarcinilor;
c)  stabilirea timpului de efectuare a sarcinilor de rezolvare;
d)  distribuirea la elevi a surselor de investigaţie sau indicarea secvenţelor sau lecţiei din manual
necesare descoperirii;
e)  desfăşurarea activităţii elevilor de descoperire ( individuală sau pe grupe );
f)  îndrumarea, când este solicitat profesorul;
g)   confruntarea şi evaluarea cunoştinţelor descoperite;
h)   valorificarea investigaţiei prin integrarea informaţiilor descoperite de elevi în fondul general de
cunoştinţe al lecţiei şi al temei;
Invăţarea prin descoperire se bazează pe învăţarea lecţiei din carte, pe cercetarea altor surse şi
acţionează prin procedee ca: cercetează, descoperă, vezi, învaţă, îneţelege, precizează etc.

Bibliografie:

1. Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, E.D.P., Bucureşti, 1980, pag. 75; pag.6

3
Universitatea Aurel Vlaicu, Arad
Facultatea de științe umaniste și sociale
Conversie: Limba și literatura română - anul I
Fercea Daniela-Florina
Universitatea Aurel Vlaicu, Arad
Facultatea de științe umaniste și sociale
Conversie: Limba și literatura română - anul I
Fercea Daniela-Florina