Anul III Sem I Drept Penal Partea Speciala I PDF

Valerian Cioclei Cristina Rotaru
Drept penal. Partea specială

Semestrul I
Schema generală de analiză
a infracţiunilor
Pentru buna înţelegere a explicaţiilor teoretice din partea

specială este necesară trecerea în revistă a unor cunoştinţe predate
la disciplina Drept penal – parte generală. Aceste explicaţii pot fi
reunite într-o schemă care va fi utilizată pentru analiza teoretică a
oricărei infracţiuni cuprinse în partea specială.
I. Obiectul ocrotirii penale
1. Obiectul juridic este reprezentat de valorile şi relaţiile sociale
protejate prin incriminarea unei fapte.
Fiecare infracţiune are un obiect juridic generic, comun unui
grup de infracţiuni (titlu, capitol, secţiune).
O infracţiune poate avea şi un obiect juridic special (specific,
propriu), în măsura în care valorile ocrotite reprezintă doar un
fragment al obiectului generic (spre exemplu, la infracţiunea de
ameninţare obiectul juridic generic este dat de libertatea persoanei,
în timp ce obiectul special se referă doar la libertatea psihică).
La unele infracţiuni există şi un obiect juridic secundar (adia-
cent), atunci când, pe lângă valoarea ocrotită în mod direct, este
protejată şi o altă valoare socială (spre exemplu, la tâlhărie, unde
pe lângă valoarea ocrotită în principal, patrimoniul, în mod adia-
cent sunt ocrotite integritatea corporală sau sănătatea persoanei).
2. Obiectul material este reprezentat de acea entitate mate-
rială, prin care se exprimă valoarea socială ocrotită, şi împotriva
căreia se îndreaptă fapta (elementul material al infracţiunii). Poate
fi obiect material al unei infracţiuni: corpul persoanei, un bun
mobil sau imobil, un înscris, etc. De regulă, infracţiunile de
rezultat au obiect material, în timp ce infracţiunile de pericol nu au.
II. Subiecţii infracţiunii
1. Subiectul activ este persoana care comite nemijlocit sau care
participă la comiterea unei infracţiuni.
Este de interes dacă subiectul activ nemijlocit poate fi orice
persoană sau dacă acesta trebuie să îndeplinească o anumită acti-
vitate, să aibă o anumită calitate (funcţionar, militar, cetăţean
român etc.), adică să fie circumstanţiat (calificat).
Este important de precizat, dacă infracţiunea poate avea mai
mulţi autori sau, dimpotrivă, este susceptibilă de a fi realizată doar
de un autor unic (in persona propria), cum este cazul infracțiunii
de ucidere sau vătămare a nou-născutului săvârșită de către
mamă.
Trebuie, de asemenea, stabilit, dacă fapta poate fi săvârşită în
participaţie (autori, complici, instigatori) sau dacă pluralitatea de
făptuitori este necesară în mod natural (ex: incestul), sau juridic
(ex: constituirea unui grup infracțional organizat).
2. Subiectul pasiv este persoana fizică, sau juridică, vătămată
prin comiterea faptei, cea care suferă răul provocat prin infracţiune.
Trebuie stabilit dacă subiectul pasiv poate fi orice persoană sau
doar una care are o anumită calitate, respectiv dacă subiectul pasiv
este calificat (circumstanţiat). Există un subiect pasiv circumstan-
ţiat, spre exemplu, în cazul uciderii sau vătămării nou-născutului
săvârșită de către mamă (copilul nou-născut) sau în cazul
ultrajului (funcţionarul public care îndeplinește o funcție ce
implică exercițiul autorității de stat).
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii pot constitui, în
unele cazuri, destul de reduse ca număr, condiţii esenţiale pentru
existenţa infracţiunii. Cu privire la loc, spre exemplu, în cazul
ultrajului contra bunelor moravuri (art. 375 C.pen.) este necesar ca
fapta să se comită în public. Cu privire la timp, spre exemplu, în
cazul infracţiunii de trădare prin ajutarea inamicului (art. 396
C.pen.), este necesar ca fapta să se comită în timp de război.
Locul şi timpul pot constitui, în alte cazuri, elemente circumstan-
ţiale prin care se realizează varianta agravată sau calificată a unei
infracţiuni: spre exemplu, comiterea faptei într-un mijloc de
transport în comun sau în timpul nopţii, în cazul infracţiunii de furt
calificat.
IV. Situaţia premisă este o condiţie prealabilă pentru existenţa
infracţiunii. Ea constă în preexistenţa unei realităţi (situaţie, calitate,
stare) fără de care comiterea faptei nu este posibilă (spre exemplu,
existenţa unei persoane în viaţă în cazul infracţiunii de omor, existenţa
sarcinii în cazul infracţiunii de întrerupere a cursului sarcinii, etc.).
Nu toate infracţiunile presupun o situaţie premisă.
V. Latura obiectivă a infracţiunii este acea conduită aptă să
producă o modificare a realităţii, pe care legea penală o sancţio-
nează. Latura obiectivă a oricărei infracţiuni are trei componente:
Elementul material (verbum regens) este chiar actul de con-
duită interzis şi poate fi realizat, fie printr-o acţiune (spre exemplu,
acţiunea de ucidere, în cazul omorului, sau acţiunea de luare a unui
bun mobil din posesia altuia, în cazul furtului), fie printr-o inac-
ţiune (spre exemplu omisiunea sesizării de îndată a organelor de
urmărire penală de către funcționarul public în cazul infracțiunii de
omisiunea sesizării –art.267 C.pen.).
Urmarea imediată este modificarea pe care realizarea elemen-
tului material o produce asupra realităţii; aceasta poate consta
într-o stare de pericol (spre exemplu o stare de pericol cu privire la
securitatea națională, în cazul trădării) sau într-un rezultat (spre
exemplu o pagubă materială în cazul înşelăciunii).
Legătura de cauzalitate este relaţia cauză-efect ce trebuie să
existe între elementul material şi urmarea imediată; această legă-
tură trebuie stabilită în cazul infracţiunilor de rezultat (materiale) şi
rezultă implicit din comiterea faptei (ex re) în cazul infracţiunilor
de pericol (formale).
VI. Latura subiectivă reprezintă atitudinea psihică a făptuito-
rului faţă de propria faptă. Elementul principal al laturii subiective
este vinovăţia, la care se pot adăuga unele condiţii privind mobilul
sau scopul infracţiunii.
Vinovăţia este atitudinea psihică a făptuitorului faţă de faptă şi
urmarea ei. Există trei forme de vinovăţie, intenţia, culpa și
praeterintenţia.
Intenţia se prezintă în două modalităţi: directă (autorul pre-
vede rezultatul faptei şi îl urmăreşte) şi indirectă (autorul prevede
rezultatul, nu îl urmăreşte, dar îl acceptă).
Culpa se prezintă, la rândul ei, în două modalităţi: cu pre-
vedere (autorul prevede rezultatul, nu îl urmăreşte, nu îl acceptă, ci
socoteşte fără temei că acesta nu se va produce) şi simplă (autorul
nu prevede rezultatul, deşi trebuia şi putea să-l prevadă).
Praeterintenţia sau intenţia depăşită este o formă hibridă de
vinovăţie în care autorul comite cu intenţie o faptă, dar rezultatul
produs este mai grav decât cel urmărit sau acceptat.
Mobilul este acel factor psihic de natură afectivă, de regulă
iraţional şi, ca atare, incontrolabil, care îl împinge pe individ spre
un anumit comportament.
Scopul este acel factor psihic de natură raţională, care desem-
nează rezultatul prefigurat şi urmărit de individ printr-un anumit
comportament.
VII. Formele infracţiunii se referă la fazele de desfăşurare a
activităţii infracţionale din punctul de vedere al laturii obiective. În
acest sens trebuie făcută distincţia între: acte preparatorii, tenta-
tivă, consumare, epuizare.
VIII. Variantele infracţiunii se referă la incriminarea dife-
renţiată a unor fapte, în raport cu gradul de pericol social pe care îl
prezintă. Există întotdeauna varianta de bază a unei fapte, varianta
tip, la care se pot adăuga diferite variaţiuni în raport cu incriminarea
de bază, acestea putând fi variante agravate sau variante atenuate.
XIX. Sancţiunile sunt acele măsuri cu caracter coercitiv, ce pot
fi luate în urma comiterii unei fapte penale, respectiv pedepse,
măsuri educative şi măsuri de siguranţă.
Prezintă interes felurile pedepselor principale aplicabile unei
infracţiuni (detenţiunea pe viaţă, închisoarea, amenda penală),
precum şi infracţiunile pentru care aplicarea pedepselor comple-
mentare este obligatorie.
Titlul I
Infracţiuni contra persoanei
În Titlul I sunt cuprinse infracţiunile care au ca obiect juridic

generic persoana omului, drepturile şi libertăţile fundamentale ale
acesteia: viaţa, integritatea corporală şi sănătatea, libertatea şi
demnitatea. Titlul este structurat pe nouă capitole:
- Infracţiuni contra vieţii (Capitolul I);
- Infracţiuni contra integrității corporale sau sănătății (Capitolul
II);
- Infracţiuni săvârșite asupra unui membru de familie
(Capitolul III) şi
- Agresiuni asupra fătului (Capitolul IV)
-Infracțiuni privind obligația de asistență a celor în primejdie
(Capitolul V)
- Infracțiuni contra libertății persoanei (Capitolul VI)
- Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile (Capitolul VII)
- Infracțiuni contra libertății și integrității sexuale (Capitolul
VIII)
- Infracțiuni care aduc atingere domiciliului și vieții private
(Capitolul IX)

Capitolul I
Infracţiuni contra vieţii
Caracterizare generală a capitolului
1. Obiectul juridic. Valoarea ocrotită prin intermediul infrac-
ţiunilor din această secţiune este viaţa persoanei.
2. Obiectul material este reprezentat de corpul unei persoane
în viaţă.

1. Subiectul activ. Autor al infracţiunilor din acest capitol
poate fi în general orice persoană.
2. Subiectul pasiv. Poate fi subiect pasiv orice persoană în
viaţă. În anumite cazuri, legea prevede un subiect calificat, de
exemplu femeia gravidă, în cazul omorului calificat prevăzut de
art. 189 lit. g) C.pen.; un minor, o persoană cu discernământ
diminuat sau o persoană care nu a putut să-și dea seama de
consecințele acțiunilor sau inacțiunilor sale ori nu putea să le
controleze, în cazul unor variante agravate ale înfracțiunii de
determinarea sau înlesnirea sinuciderii, prevăzută de art.191 C.pen.
III. Locul şi timpul

Locul şi timpul nu prezintă relevanţă în cazul acestor
infracţiuni
IV. Situaţia premisă este dată de existenţa unei persoane
în viaţă.
V. Latura obiectivă
Elementul material este reprezentat de uciderea unei persoane
şi se realizează, în general, printr-o acţiune, dar poate consta şi
într-o inacţiune (lipsirea unei persoane bolnave de îngrijirea
necesară datorată). Există o singură excepţie, în cazul art. 191
C.pen., unde elementul material constă în acţiunea de a determina
sau de a înlesni sinuciderea.
Urmarea imediată constă, în cazul acestor infracţiuni, în
moartea victimei, cu excepţia infracţiunii de determinarea sau
înlesnirea sinuciderii, unde poate consta şi în încercarea de sinu-
cidere a victimei în cazul variantei atenuate (art.191 alin.4 C.pen)
Legătura de cauzalitate între acţiunea sau inacţiunea ce repre-
zintă elementul material şi urmarea imediată (decesul victimei sau
încercarea de sinucidere) trebuie stabilită.
VI. Latura subiectivă

Vinovăţia. Legiuitorul a incriminat în acest capitol săvârşirea
unor fapte contra vieții cu intenţie (omor, determinarea sau
înlesnirea sinuciderii), dar şi din culpă (uciderea din culpă).
Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă în privinţa existenţei
infracţiunilor.
VII. Formele infracţiunilor

Tentativa se sancţionează doar în cazul infracţiunilor de omor
(art. 188, art. 189); este posibilă, dar nu este sancţionată, în cazul
infracţiunii de ucidere la cererea victimei și a celei de determinare
sau înlesnire a sinuciderii; nu este posibilă la uciderea din culpă.
Consumarea are loc în momentul producerii urmării imediate.
Aceste infracţiuni nu pot fi continue sau continuate, din cauza
specificităţii urmării imediate.
VIII. Variante
Uciderea la cererea victimei (art.190) are doar variantă tip,
omorul are şi o variantă calificată, care îmbracă aspectul unei
infracţiuni distincte (art.189), uciderea din culpă și determinarea
sau înlesnirea sinuciderii prezintă variante agravate, iar cea din
urmă are și o variantă atenuată (alin.4).
IX. Sancţiuni
Pedeapsa cu închisoarea sau pedeapsa detenţiunii pe viaţă
alternativ cu pedeapsa închisorii şi interzicerea unor drepturi (în
cazul infracțiunii de omor calificat).
Întrebări
1. Care sunt teoriile privind momentul apariţiei vieţii? Care
sunt teoriile privind momentul instalării morţii?
2. Este sancţionată eutanasia în Dreptul penal român?
3. Poate fi comisă infracţiunea de omor şi prin acte omisive?
4. Care sunt elementele obiective ce permit conturarea vino-
văţiei, pentru a putea fi diferenţiată infracţiunea de omor (tentativă
de omor) de alte infracţiuni contra persoanei?
5. Este diminuată sau înlăturată răspunderea penală în caz de
error in persona sau aberatio ictus dacă autorul a exercitat o
acţiune ucigaşă?
6. Sunt sancţionate actele preparatorii în cazul infracțiunilor
contra vieții?
7. Care sunt condiţiile pentru a putea reţine că omorul a fost
comis cu premeditare?
8. Poate coexista premeditarea alături de scuza provocării?
9. Care sunt caracteristicile elementului circumstanțial - omorul
săvârşit asupra a două sau mai multor persoane?
10. Ce se înţelege prin sustragere de la tragerea la răspunderea
penală sau de la executarea unei pedepse în cazul infracţiunii de
omor calificat?
11. În cazul reţinerii omorului pentru a înlesni sau ascunde
săvârşirea unei infracţiuni (art.189 alin.1 lit.d), această infracţiune
este absorbită, sau intră în concurs cu cea de omor?
12. Ce se înţelege prin expresia „cruzimi” în cazul omorului
calificat?
13. Care sunt opiniile privind timpul scurs între omorul săvârşit
anterior şi cel ce face obiectul judecăţii, în cazul infracţiunii
prevăzute de art. 189 alin.1 lit. e ) C.pen.?
14. Care este condiţia ce trebuie îndeplinită pentru ca uciderea
unei femei gravide să constituie omor calificat?
15. La nivelul căror elemente constitutive apar diferenţe între
infracţiunea de omor şi cea de determinare sau înlesnire a sinu-
ciderii?
16. Care este elementul material şi cerinţa esenţială ataşată
acestuia, în cazul infracţiunii de determinare sau înlesnire a sinu-
ciderii în varianta tip?
17. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. în cazul actelor de
violenţă comise, în aceeaşi împrejurare, cu intenţia de a ucide,
asupra a două persoane, dintre care doar una a decedat? (RIL,
decizia V din 20 februarie 2006).
Speţe
1. Inculpatul a lovit victima, socrul său în vârstă de 75 de ani,

de mai multe ori în cap şi peste corp cu un ciomag, provocându-i
astfel o hemoragie meningo-cerebrală, cu focare multiple, ce a
determinat moartea. Care este încadrarea juridică a faptei?
2. Inculpatul a aplicat victimei o lovitură de cuţit, a cărui lamă a
pătruns în cavitatea toracică prin spaţiul intercostal, lezând pleura
şi producându-i un pneumotorax. Această lovitură nu a pus în
primejdie viaţa victimei, aşa cum se arată în raportul de constatare
medico-legală, şi a necesitat 18 zile de îngrijiri medicale. Care este
încadrarea juridică a faptei?
3. În speţă, instanţa a reţinut că victima, în vârstă de 81 de ani
şi suferind de anumite afecţiuni (diabet, ulcer) s-a deplasat în acea
zi cu bicicleta la parcela pe care o avea pentru a desfăşura munci
agricole. Inculpatul, care avea un conflict mai vechi cu victima,
pricinuit de situaţia juridică a acelei parcele, după o scurtă alter-
caţie, a lovit victima de două ori cu pumnul în zona feței și în zona
parietală , iar aceasta a decedat ca urmare a unei comoții
cerebrale. Instanţa l-a condamnat pe inculpat pentru săvârşirea
infracţiunii de omor. Este corectă încadrarea juridică?
4. Inculpatul, nervos că fiica sa în vârstă de 2 luni plângea, i-a
aplicat o lovitură puternică cu palma în cap. Lovitura a determinat
o înfundare a oaselor craniene şi o dilacerare a creierului ce a avut
ca efect moartea copilului. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?
5. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a imobilizat vic-
tima şi a lovit-o timp de 8 ore cu o nuia pe tot corpul, producând o
tumefiere a acestuia şi, în cele din urmă, decesul?
6. Cum poate fi calificată fapta inculpatului de a fi aplicat
victimei, aflată într-o avansată stare de ebrietate, o puternică lovi-
tură cu pumnul, care a proiectat-o într-un bazin cu ape reziduale,
căderea ei fiind auzită de inculpat, care a părăsit locul faptei, fără a
încerca să o salveze?
7. Inculpatul a aplicat victimei cu un briceag, în partea infe-
rioară a coapsei, o lovitură care a avut ca efect secţionarea arterei
femurale şi care, din cauza unei hemoragii puternice, a provocat la
scurt timp moartea victimei. Care este încadrarea juridică a faptei?
8. Nemulţumit că soţia sa părăsise domiciliul conjugal şi intro-
dusese acţiune de divorţ, după ce şi-a aşteptat soţia la locul de
muncă şi au mers împreună într-un parc, inculpatul a atras-o
într-un loc retras, unde i-a aplicat o lovitură în regiunea gâtului, cu
un cuţit de dimensiuni mari, impropriu de a fi purtat în mod obiş-
nuit asupra unei persoane. Care este încadrarea juridică a faptei?
9. În speţă, s-a reţinut în fapt că într-o seară, după trei săptă-
mâni de la un incident în cursul căruia inculpatul şi victima s-au
lovit reciproc, cei doi s-au întâlnit din întâmplare la un bufet, iar
ulterior, în timp ce se îndrepta spre casă, victima a fost urmărită de
inculpat, însoţit de alte trei persoane şi, deşi a încercat să fugă, a
fost lovită de acesta în cap cu un par smuls dintr-un gard,
suferind leziuni ce i-au pus în pericol viaţa. Care este încadrarea
juridică a faptei?
10. În speţă, inculpatul şi victima, rude de gradul 5, au încheiat
un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere. Între cei
doi existau relaţii încordate, determinate de faptul că inculpatul
nu-şi îndeplinea în bune condiţii obligaţiile de întreţinere. Pentru
acest motiv, victima a introdus o acţiune pentru rezilierea contrac-
tului, acţiune la care însă a renunţat. În ziua săvârşirii faptei,
victima se afla la masă împreună cu inculpatul şi familia acestuia.
Între cei doi s-a iscat o ceartă determinată de modul în care
inculpatul îşi îndeplinea obligaţiile de întreţinere, iar inculpatul,
aflat în stare de ebrietate, a aplicat victimei o lovitură cu un cuţit de
bucătărie în zona pieptului. Victima a decedat. Instanţa l-a con-
damnat pe inculpat pentru infracţiunea de omor calificat comis din
interes material. Este corectă soluţia?
11. În speţă, prima instanţă a reţinut existenţa infracțiunii
prevăzute de art. 189 alin.1 lit.e) cu motivarea că, după ce a
împuşcat victima în piept şi aceasta, grav rănită, nu a mai putut
opune rezistenţă, inculpatul a izbit-o cu gâtul de balustrada
metalică a unui podeţ, provocându-i leziuni prin ele însele mortale.
Instanţa de apel a schimbat încadrarea juridică, reţinând în cauză
doar infracţiunea de omor. Care din cele două soluţii este corectă?
12. Ce încadrare juridică se poate reţine pentru fapta inculpa-
tului de a intra într-o încăpere unde dormeau mai multe persoane şi
de a trage rafale de pistol automat în direcţia uneia din ele, pe care
a şi ucis-o, fără a le răni pe celelalte?
13. Care este calificarea juridică a faptei unei persoane care,
săvârşind un furt în dauna unităţii şi fiind surprinsă de paznic
imediat după aceea, cu bunul sustras asupra sa, pentru a păstra acel
bun, a aplicat paznicului o puternică lovitură de cuţit în regiunea
toracică, punându-i în pericol viaţa?
14. X a fost chemat la o secţie de poliţie pentru a i se lua o
declaraţie în calitate de suspect. De faţă la luarea declaraţiei a fost
şi un student la Academia de Poliţie, aflat în practică. Deşi i s-a
spus să aştepte pe hol, pentru că va fi chemat să dea o nouă decla-
raţie, X a plecat. Studentul, observând acest lucru şi cunoscând din
momentul declaraţiei domiciliul lui X, a plecat acasă la acesta,
pentru a-l surprinde. Studentul a ajuns înaintea lui X, i-a spus soţiei
acestuia că trebuie să-i permită accesul în casă pentru că este în
misiune şi s-a ascuns într-o debara, cu gândul să-l ia prin
surprindere pe X şi să-l ducă la secţia de poliţie. În momentul în
care X a venit acasă, soţia l-a informat despre prezenţa unui poliţist
în debara; X s-a înarmat cu un cuţit şi i-a aplicat studentului o
lovitură în zona toracică, punându-i viaţa în pericol. Ce se va reţine
în sarcina lui X?
15. În fapt s-a reţinut că inculpaţii au încercat să o violeze pe
P.V., pe care au adus-o cu forța în acel apartament, cu toate că
femeia le-a spus că, dacă nu renunţă, se va arunca pe fereastră.
Ignorând acest avertisment repetat, inculpaţii au stăruit în intenţia
lor, astfel că, la un moment dat, P.V., aflată în dormitor, dându-şi
seama că nu mai are nici o posibilitate de scăpare, a sărit pe geam
de la o înălţime de 31 m, decedând în urma leziunilor suferite. Care
este încadrarea juridică a faptei?
16. În fapt, inculpatul a sustras dintr-un vagon 9 saci cu zahăr;
fiind văzut de o femeie de serviciu, care i-a cerut a doua zi, într-o
discuţie, să restituie zahărul sustras, inculpatul a încercat s-o
mituiască, oferindu-i un sac cu zahăr; la refuzul victimei şi ame-
ninţarea acesteia de a-l denunţa la organele de poliţie, inculpatul
i-a aplicat lovituri puternice în cap cu o lopată. Care este înca-
drarea juridică a faptei?
17. Instanţa de fond a reţinut următoarea stare de fapt: din
primăvara anului 2008 inculpatul S.P., fără ocupaţie, părăsit de
soţie, locuia sub acelaşi acoperiş cu sora sa, S.L., în vârstă de 48 de
ani, pe care adesea o bătea, spre a o determina să-i cedeze o parte
din câştigurile pe care aceasta le obţinea din practicarea cerşetoriei,
precum şi pentru a o constrânge să întreţină raporturi sexuale. În
ziua de 19 februarie 2014 inculpatul, aflat în stare de ebrietate, a
bătut-o din nou pe sora sa: aplicându-i cu un corp dur mai multe
lovituri, i-a zdrobit ambii globi oculari, iar în cele din urmă, întru-
cât femeia a început să ţipe, s-a urcat cu genunchii peste toracele
acesteia şi a strâns-o de gât cu ambele mâini, violenţe care au
cauzat moartea victimei. Ce încadrare juridică va reţine instanţa?
18. Cum poate fi calificată fapta inculpatului care a vărsat con-
ţinutul unei sticle de petrol peste doi copii ai concubinei sale, pe
când aceştia dormeau, şi apoi le-a dat foc, iar când copiii, tre-
zindu-se, au vrut să se salveze, a încercat să-i împiedice, împre-
jurare care a dus la producerea de arsuri deosebit de grave pe
70-90% din suprafaţa copului ambelor victime şi, în final, la
decesul acestora?
19. În urma unui conflict personal, inculpatul a aplicat per-
soanei vătămate o puternică lovitură cu o bâtă, în zona toracică,
provocându-i ruptura splinei. Fiind internată în spital, victima a
fost supusă unei operaţii de spleneoctomie, apoi externată. După 5
zile persoana vătămată s-a reinternat, constatându-se că prezintă o
ocluzie intestinală, complicaţie postoperatorie cu dezechilibru
metabolic grav. S-a efectuat o nouă intervenţie chirurgicală, de
data aceasta pentru ocluzie, însă a intervenit o altă complicaţie –
peritonită postoperatorie – din cauza căreia victima a decedat.
Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina inculpatului? A fost
întrerupt în cauză lanţul cauzal, între fapta inculpatului şi decesul
victimei?
20. Aflându-se într-un vagon de tren, inculpatul a ameninţat

victima cu un pistol că o va ucide. Observând că trenul se apropie
de gară şi a micşorat viteza, victima a sărit, dar în cădere s-a lovit
cu capul de un stâlp şi a decedat. Inculpatul a fost trimis în
judecată pentru infracţiunea de determinarea sau înlesnirea sinu-
ciderii. Ce va decide instanţa?
21. În speţă, inculpata, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, a
mers la locuinţa unei vecine, bănuind că acolo se află concubinul
ei. Bătând cu violenţă în uşă, a cerut victimei să deschidă, profe-
rând ameninţări la adresa acesteia. Cunoscând firea violentă a
inculpatei, victima a refuzat să deschidă, motiv pentru care incul-
pata a început să lovească în uşă cu un picior de scaun, ameninţând
în acelaşi timp cu moartea. În disperare de cauză, victima a încer-
cat să se refugieze într-un apartament vecin, escaladând fereastra
de la baie. În timp ce victima făcea această încercare şi avea încă
picioarele înăuntrul camerei de baie, inculpata a reuşit să spargă
uşa şi să pătrundă în apartament; speriată, victima şi-a tras picioa-
rele, însă s-a dezechilibrat şi a căzut de la etajul doi pe bordura de
asfalt a blocului, suferind un traumatism cranio-cerebral, care i-a
provocat moartea. Ce se va reţine în sarcina inculpatei?
22. Inculpatul a aplicat timp de 10 zile concubinei sale lovituri
pe tot corpul, cu o curea ce avea o cataramă metalică, astfel încât,
după 7 zile, victima nu se mai putea deplasa. Inculpatul a ţinut-o în
tot acest timp încuiată în casă pe concubina sa, renunţând şi el să
mai meargă la serviciu. În timpul în care se odihnea, inculpatul
chema un prieten să o păzească, deoarece victima avusese o
tentativă de suicid. Victima a reuşit totuşi în una din zile, în care se
afla acasă doar cu inculpatul şi acesta era la baie, să se deplaseze
până la bucătărie şi să se arunce pe fereastră. Victima a decedat şi,
cu ocazia autopsierii, s-a constatat că aceasta prezenta staze în
toate organele interne, din cauza loviturilor aplicate. Ce se va
reţine în sarcina inculpatului?
23. Victima, împreună cu soţul său, protestau în faţa primăriei
pentru că nu le fusese repartizată o casă. La un moment dat, victima
a ameninţat că-şi va da foc, dacă nu este primită de primar. Soţul i-a
procurat victimei benzină şi o brichetă, iar aceasta şi-a dat foc. A
fost internată în spital pentru că suferise arsuri grave pe o mare
suprafaţă a corpului şi a decedat după 7 zile. Se poate reţine vreo
infracţiune în sarcina soţului? Dar în situaţia în care soţul a stropit-o
pe victimă cu benzină, iar aceasta din urmă a aprins bricheta?
24. În speţă, inculpatul, care avea asupra sa o armă de vână-
toare, a fost trezit din somn de un zgomot şi, fiind noapte, a văzut o
„mogâldeaţă” despre care a crezut greşit că e un animal; înfricoşat,
el a tras în acea direcţie un foc de armă, vătămând în mod grav inte-
gritatea corporală a victimei. Care va fi încadrarea juridică a faptei?
25. Inculpatul, aflat în stare de ebrietate la volanul autoturis-
mului proprietate personală, a produs un accident rutier în care au
decedat 2 pietoni şi fiul său, care se afla în autoturism. Ce se va
reţine în sarcina inculpatului?
26. Inculpatul a manevrat neglijent un utilaj la locul de muncă,
producând moartea unui coleg. Ce se va reţine în sarcina incul-
patului?
27. S., soldat aflat în post, a abandonat pentru câteva minute
arma, pentru a purta o discuţie la telefonul mobil. Arma a fost luată
de un copil în vârstă de 5 ani care, manevrând arma în joacă, a
împuşcat un alt copil. Cine va răspunde penal pentru această faptă
şi care este încadrarea juridică?
28. B., în vârstă de 23 de ani, a participat la o cursă de
motociclete și a suferit un accident grav, având ambele picioare
zdrobite și contuzii majore la cap și față. La internare i-au fost
amputate picioarele și i s-au acordat puține șanse de
supraviețuire.După trei săptămâni de comă mama sa l-a deconectat
de la aparate, considerând că și în situația, puțin probabilă, în care
va ieși din comă, fiul său nu va putea rezista șocului psihic de a se
vedea desfigurat și cu picioarele amputate. Va răspunde aceasta
penal?
Teste grilă
1. Există agravanta prevăzută la art. 189 alin1 lit.f) C.pen.
(săvârşirea omorului asupra a două sau mai multor persoane):
a) doar dacă rezultatul faptei constă în moartea mai multor persoane;
b) dacă prin mijloacele folosite a fost pusă în pericol viaţa mai
multor persoane;
c) indiferent dacă au murit mai multe persoane sau mijlocul
folosit a pus în pericol viaţa mai multor persoane.
2. Omorul săvârşit asupra fratelui soţiei pentru că acesta nu
dorea să-i dea cu împrumut 100 lei reprezintă:
a) violența în familie;
b) omor ;
c) omor calificat
3. Fapta mamei de a aplica lovituri în cap copilului în vârstă de
2 luni, producându-i o fractură de boltă craniană având ca rezultat
moartea, constituie infracţiunea de:
a) uciderea nou-născutului săvârșită de către mamă;
b) omor;
c) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
4. Dacă în urma unui accident de circulaţie au fost ucise două
persoane, fapta constituie:
a) infracţiunea de ucidere din culpă, modalitatea simplă;
b) două infracţiuni de ucidere din culpă aflate în concurs;
c) infracţiunea de ucidere din culpă în formă agravată.
5. Dacă făptuitorul ajută victima în aplicarea unei lovituri
mortale cu cuţitul într-o zonă vitală, în scopul sinuciderii,ținând și
ea cuțitul în timpul aplicării loviturii, se poate reţine săvârşirea
infracţiunii de:
a) omor;
b) determinarea sau înlesnirea sinuciderii;
c) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
Exerciţiu
Inculpatul A.D. a aplicat în ziua de 30.03. 2014 mai multe
lovituri de cuţit în zona toracică, vecinului său I.S., pentru că
acesta intrase în curtea sa şi îi lovise nejustificat copilul.
I.S. a decedat după 2 zile, ca urmare a loviturilor primite.
A.D. a fost arestat preventiv la 2.04.2014; măsura preventivă a
fost prelungită şi apoi menţinută de instanţa de judecată pe
parcursul soluţionării cauzei. Soţia victimei s-a constituit parte
civilă în cauză cu suma de 50.000 lei din care 30.000 daune mate-
riale, constând în cheltuielile de înmormântare şi 20.000 daune
morale. Inculpatul a beneficiat pe parcursul urmăririi penale şi a
judecăţii de serviciile unui apărător din oficiu.
Întocmiţi minuta (dispozitivul hotărârii) pe care trebuie să o
pronunţe instanţa la 20 octombrie 2014.
Capitolul II – Infracțiuni contra integrităţii corporale
sau sănătăţii

1. Obiectul juridic. Infracţiunile din aceast capitol au ca obiect
juridic generic relaţiile sociale privind ocrotirea integrităţii
corporale şi a sănătăţii persoanei.
2. Obiectul material este reprezentat de corpul unei persoane
în viaţă.
Subiectul activ poate fi orice persoană, cu excepția infracțiunii
de rele tratamente aplicate minorului, prev. de art.197 C.pen, unde
subiectul activ este părintele sau orice persoană în grija căreia se
află minorul.
Subiectul pasiv poate fi orice persoană în viaţă. Şi în acest caz,
legea prevede uneori un subiect calificat, de exemplu în cazul
art.194 C.pen., unde, în varianta agravată referitoare la fapta prin
care s-a produs avortul, subiectul pasiv este doar femeia gravidă,
sau în cazul infracțiunii prevăzute de art. 197 C.pen. unde subiect
pasiv este minorul.
În cazul pluralităţii de subiecţi pasivi vor exista atâtea
infracţiuni câte victime, cu excepția infracțiunii de vătămare
corporală din culpă (art.196 C.pen), unde pluralitatea de victime
atrage reținerea variantei calificate prevăzută de art. 196 alin.4.
III. Locul şi timpul nu prezintă relevanţă.
IV. Situaţia premisă
Trebuie să existe o persoană în viaţă asupra căreia să se exercite
violenţele.
Elementul material. Se realizează, de regulă, printr-o acţiune.
Aceasta poate fi directă (lovire, împingere etc.) sau indirectă (spre
exemplu, tragerea scaunului, în momentul în care victima vrea să
se aşeze). Elementul material poate consta şi într-o inacţiune (de
exemplu, omisiunea de a anunţa victimei prezenţa în curte a unui
animal agresiv). În cazul infracțiunii de rele tratamente aplicate
minorului elementul material constă în punerea în primejdie gravă
a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului, iar în cazul
infracțiunii prevăzute de art.198 C.pen. constă în participarea la
încăierare.
Urmarea imediată. Constă în provocarea unor suferinţe fizice,
atingerea adusă integrităţii corporale sau sănătăţii victimei. Există
şi o excepţie, la infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de
moarte, unde urmarea imediată este moartea victimei. În cazul
infracțiunii prevăzute de art.197 C.pen. urmarea imediată coincide
cu elementul material, și anume punerea în primejdie gravă a
dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului.
Legătura de cauzalitate. În cazul unei simple loviri, legătura
rezultă din chiar materialitatea faptei. În ipoteza producerii unor
consecinţe mai grave (zile de îngrijiri medicale sau decesul
victimei), trebuie demonstrată relaţia cauză-efect, între violenţele
exercitate şi rezultatul produs.
Vinovăţia. Infracţiunile prevăzute de art. 193,197 şi art. 198
C.pen. se săvârşesc cu intenţie directă sau indirectă. Infracţiunea de
loviri sau vătămări cauzatoare de moarte se săvârşeşte cu
praeterintenţie, iar cea de vătămare corporală din culpă se
săvârşeşte din culpă. Infracţiunea prevăzută de art. 194 C.pen.
poate fi săvârşită cu intenţie indirectă sau praeterintenţie, iar în
varianta de la alin. (2) doar cu intenţie directă
Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă cu excepția infracțiunii

prevăzute de art.194 unde existenșa scopului de a produce anumite
consecințe conduce la reținerea unei variante agravate (alin.2).
Tentativa este posibilă, dar nu este pedepsită în cazul acestor
infracţiuni, cu o singură excepţie, în cazul vătămării corporale
comisă cu intenţie directă. Tentativa nu este posibilă în cazul
infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi a celei
de vătămare corporală din culpă.
VIII. Variante
Toate infracţiunile din această secţiune prezintă variante agra-
vate, mai puţin infracţiunile prevăzute de art. 195 și 197 C.pen.
IX. Sancţiuni
Pedeapsa prevăzută este fie închisoarea alternativ cu amenda
(art.193, art.196 ), fie exclusiv închisoarea la celelalte infracţiuni.
Art.198 prevede o cauză de nepedepsire pentru cel care a fost
prins în încăierare împotriva voinței sale.
Explicaţii privind diferenţa între omor, ucidere din culpă şi

loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
Vinovăţia cu Vinovăţia cu Forma de vino-

privire la ele- privire la văţie cerută de
Infracţiune mentul material urmarea ime- lege pentru
(exercitarea unor diată (moartea existenţa
violenţe) victimei) infracţiunii
Omor intenţie + intenţie = Intenţie
Loviri sau
vătămări
intenţie + culpă = Praeterintenţie
cauzatoare
de moarte
Ucidere
culpă + culpă = Culpă
din culpă
Notă: Diferenţa între cele trei infracţiuni, care au aceeaşi urmare imediată
(moartea victimei), constă în forma de vinovăţie cerută de lege. Pentru a
detecta care este forma de vinovăţie cu care a fost săvârşită fapta, vom face o
distincţie artificială între vinovăţia cu care au fost exercitate violenţele şi
vinovăţia în raport de urmările faptei. Din însumarea celor două rezultă forma
de vinovăţie cu care a fost săvârşită fapta şi, în funcţie de aceasta, o vom
încadra în una din cele trei infracţiuni.
Întrebări
1. Ce se înţelege prin noţiunea „îngrijiri medicale”?
2. Care este diferenţa între fapta prevăzută de alin. (1) şi cea
prevăzută în alin. (2) al art. 193 Cod penal?
3. Care este diferenţa între infracţiunea prevăzută de art. 193 şi
cea prevăzută de art. 194 Cod penal?
4. Care este forma de vinovăţie şi care sunt modalităţile aces-
teia, în cadrul infracţiunii prevăzute de art. 194 Cod penal?
5. Care este urmarea imediată în cazul infracţiunii prevăzute de
art. 194 Cod penal?
6. La nivelul cărui element constitutiv apar diferenţe între infrac-
ţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi cea de omor?
7. Care este urmarea imediată a infracţiunii de vătămare corpo-
rală din culpă?
8. Care este diferenţa dintre infracţiunea de ucidere din culpă şi
cea de vătămare corporală din culpă?
Speţe
1. Se va reţine vreo infracţiune în situaţia în care făptuitorul
pune piedică unei persoane, iar aceasta cade şi se loveşte uşor?
2. X a suflat praf de bachelită în ochii colegului său. Se poate
reţine în sarcina acestuia vreo infracţiune?
3. Fapta inculpatului de a fi lovit victima cu pumnii, peste faţă,
cauzându-i pierderea vederii la un ochi a cărui capacitate func-
ţională era afectată în proporţie de 66%, din cauza unui traumatism
anterior, reprezintă infracţiune?
4. Din actele medico-legale se constată că partea vătămată F.D.
a suferit o paralizie recurecţională, ca urmare a lezării nervului
laringelui, leziuni care sunt definitive, reprezentând o invaliditate
definitivă de 15%. S-a menţionat că din punct de vedere funcţional
nu prezintă deficienţe care să-i reducă acestuia capacitatea de
muncă în raport cu profesia pe care o exercita. Prima instanţă a
apreciat că pierderea corzii vocale stângi este suplinită funcţional
de cea dreaptă şi că victima, nefiind de profesie cântăreţ, artist,
orator, nu a fost lezată, astfel că fapta inculpaţilor se încadrează în
art. 193 Cod penal. Este corectă soluţia?
5. Se poate reţine infracţiunea prevăzută de art. 194 Cod penal
în situaţia în care inculpatul a lovit victima cu un ciob de sticlă
producându-i o cicatrice facială stânga de 7 cm, consecutivă unei
plăgi tăiate care i-a modificat înfăţişarea fizică, astfel încât aceasta
apare cu o uşoară asimetrie prin modificările ţesutului cicatriceal?
6. Inculpatul a aplicat victimei o lovitură în zona abdominală
fără a cunoaşte că aceasta e însărcinată. Ce infracţiune se va reţine
dacă s-a produs avortul, iar victima a necesitat 18 zile de îngrijiri
medicale?
7. Inculpatul a lovit victima cu consecinţa producerii unei
fracturi a braţului cu durata de îngrijiri medicale de 100 de zile.
Fractura s-a produs în locul unde victima mai suferise o fractură,
iar în lipsa acesteia durata de vindecare ar fi fost mai mică de 90
zile. Din raportul de expertiză medico-legală reiese că fractura
cubitusului stâng s-a putut produce prin lovire cu un corp dur şi că
prelungirea îngrijirilor medicale de la 40-50 la 100 de zile,
necesare pentru vindecare, s-a datorat terenului patologic
preexistent pe care a suferit leziunea, astfel că s-a impus
imobilizarea din nou în aparat pentru 4 săptămâni, osificarea
nefiind completă după 50 zile. Există legătură de cauzalitate între
faptă şi durata îngrijirilor medicale. Ce infracţiune se va reţine?
8. Inculpatul a îmbrâncit puternic, cu intenţie, victima, în cursul
unui conflict personal, din care cauză aceasta s-a dezechilibrat şi a
căzut, suferind leziuni pentru a căror vindecare a avut nevoie de
îngrijiri medicale de 80 zile. Care este încadrarea juridică?
9. Ce infracţiune reprezintă lovirea unei persoane care suferea de
o gravă maladie cardiacă, despre care făptuitorul avea cunoştinţă,
urmată de moartea victimei din cauza insuficienţei cardiace, declan-
şată de violenţe, stresul şi efortul făcut în condiţiile agresiunii?
10. Inculpatul, fost boxer profesionist, a aplicat o puternică
lovitură de pumn victimei în zona feţei. Victima s-a dezechilibrat,
s-a lovit de un plan dur şi a decedat. Ce se va reţine în sarcina
inculpatului?
11. Inculpatul, luptându-se la pământ cu victima, a reuşit să o
deposedeze de un briceag cu care apoi i-a aplicat o lovitură în
gambă, lovitură ce a secţionat artera tibială şi i-a provocat o hemo-
ragie puternică ce a condus la deces. Ce se va reţine în sarcina
inculpatului?
12. Inculpatul şi victima, aflaţi sub influenţa băuturilor alcoo-
lice, s-au luat în joacă la trântă pe un câmp. Inculpatul a reuşit să
trântească victima la sol, după care a imobilizat-o cu faţa spre
pământ, el aflându-se deasupra ei şi, cu forţă, a tras cu mâinile spre
spate capul victimei şi un picior, provocându-i hiperextensia
coloanei cervicale. Victima a decedat după 2 zile. Ce se va reţine
în sarcina inculpatului?
13. Ce infracţiune reprezintă fapta lui A care, lovindu-şi în mod
grav cu pumnii şi picioarele soţia, a determinat-o pe aceasta să sară
pe fereastră de la etajul I, suferind leziuni pentru a căror vindecare
a avut nevoie de 80 de zile de îngrijiri medicale?
14. Inculpatul a lovit în mod repetat victima, provocându-i mul-
tiple traumatisme în zona toracică, ce i-au pus viaţa în primejdie şi
care au necesitat 30 zile îngrijiri medicale. Care va fi încadrarea
juridică?
15. Inculpatul a aplicat victimei, în vârstă de 23 de ani,studentă
la Drept, multiple lovituri în zona feţei, ceea ce a condus la
pierderea a doi incisivi. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?
16. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a aplicat unei
bătrâne în vârstă de 70 ani o lovitură în zona feţei, provocându-i
pierderea unicului dinte pe care îl avea?
17. Prima instanţă a reţinut în sarcina inculpatului infracţiunea
prevăzută de art. 194 Cod penal pentru că acesta a aplicat victimei
două palme, i-a tăiat părul şi i-a ras sprâncenele. Este corectă
soluţia?
18. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a cauzat vic-
timei o plagă muşcată a marginii libere a pavilionului unei urechi,
cu lipsă de substanţă în proporţie de 2/3 şi care, cu toată intervenţia
de specialitate într-o clinică de chirurgie plastică, n-a putut fi
remediată?
19. Inculpatul, enervat de faptul că soţia sa plecase de acasă,
lăsând cele 5 fetiţe singure, a avut o izbucnire de moment şi a
aruncat un taburet în direcţia patului unde se aflau două din fiicele
sale. Piciorul metalic al taburetului a lovit în cap pe una din fetiţe,
cauzându-i leziuni ce au provocat moartea. Deşi inculpatul a
aruncat taburetul de la o distanţă relativ mică, el nu l-a orientat
spre capul fiicei sale, ci fără o ţintă precisă, şi doar întâmplarea a
făcut ca acesta să lovească în cap pe minoră. Ce se va reţine în
sarcina inculpatului?
20. Inculpaţii, lucrători la o sondă petrolieră, au organizat după
orele de program, împreună cu ceilalţi colegi, o petrecere în aer
liber. După ce au consumat băuturi alcoolice, cei doi inculpaţi au
cuprins în braţe victima dorind să facă o glumă, au deplasat-o, cu
toată împotrivirea acesteia, şi au purtat-o deasupra unui foc. Hai-
nele victimei fiind îmbibate cu petrol, au luat foc cu uşurinţă, iar
atunci când s-a reuşit stingerea acestuia, victima era deja decedată.
Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor?
21. Inculpatul a aplicat victimei numeroase lovituri, dar acestea
au produs leziuni superficiale (excoriaţii, echimoze, plăgi contuze);
traumatismele mai profunde au fost cauzate prin lovituri date cu
picioarele încălţate cu încălţăminte uşoară. Victima a căzut într-un
şanţ adânc de 2m, plin cu apă, dar inculpatul a salvat-o de la
moarte prin înec, sărind în şanţ cu riscul propriei vieţi. În conti-
nuare, inculpatul, lăsând victima pe câmp, a plecat în sat pentru a
aduce haine uscate pentru victimă şi pentru a-şi schimba propriile
haine ude, dar, fiind sub influenţa alcoolului, a adormit. Când s-a
trezit, a plecat la locul unde o lăsase pe victimă, ducând cu el
îmbrăcămintea necesară, însă victima încetase din viaţă. Ce se va
reţine în sarcina inculpatului dacă se constată că victima a decedat
din cauza hipotermiei?
22. În urma unui accident de circulaţie rutieră s-a cauzat vătă-
marea corporală a victimei, având ca urmare internarea în spital,
tratament medical şi alterarea temporară a condiţiilor de viaţă. Care
va fi încadrarea juridică a faptei?
23. În urma unui accident de circulaţie provocat de un şofer
profesionist, partea vătămată a necesitat 25 de zile de îngrijiri
medicale. Ce se va reţine în sarcina şoferului?
24. Instanţa a reţinut că inculpatul, după ce a consumat băuturi
alcoolice, s-a deplasat cu autoturismul pe drumurile publice, unde a
intrat pe contrasens şi a lovit frontal un autoturism, care se deplasa
regulamentar din sens opus. În urma impactului, o persoană a
decedat, una a suferit leziuni ce au necesitat 17 zile îngrijiri medi-
cale, alta a suferit leziuni ce au necesitat 93 de zile îngrijiri medicale,
iar cea de a 4-a persoană a necesitat 105 zile îngrijiri medicale.
Ce se va reţine în sarcina inculpatului, dacă buletinul de analiză
toxicologică a indicat o îmbibaţie alcoolică în sânge de 1,4 ‰?
25. Inculpaţii, unul mecanic, celălalt mecanic ajutor la între-
prinderea de exploatare Metrou Bucureşti, conducând un tren de
metrou, la plecarea din staţie au pus în mişcare vehiculul, după
care au anunţat că se închid uşile, fără a fi observat că persoana
vătămată, care încercase să pătrundă în ultimul vagon după darea
semnalului sonor, a rămas prinsă între uşi, cu laba piciorului stâng
şi cu mâna dreaptă în interiorul vagonului, iar cu restul corpului în
afară. În urma pornirii trenului ea a fost ţinută în aceeaşi poziţie
până la capătul peronului, unde s-a izbit de peretele tunelului,
căzând pe terasamentul căii ferate şi suferind leziuni corporale
grave, pentru a căror vindecare a avut nevoie de 200 zile îngrijiri
medicale. Care va fi încadrarea juridică? Ce va reţine instanţa, dacă
expertiza efectuată în cauză a stabilit o culpă de 50% în sarcina
celor 2 inculpaţi?
26. P., mama minorului M, obișnuia sa-și sancționeze fiul
pentru notele mici obținute la școală prin provocarea unor arsuri pe
brațele acestuia realizate cu țigara. Se poate reține vreo infracțiune
în sarcina mamei?
27. Z, în vârstă de 15 ani a făcut o plângere împotriva tatălui
său pentru infracțiunea de rele tratamente aplicate minorului,
arătând că acesta îi interzice să se întâlnească la sfârșit de
săptămână cu prietenii săi, aducând atingere dezvoltării sale fizice
și intelectuale deoarece cu aceștia obișnuiește să schimbe idei și să
practice diferite sporturi. Ce soluție ar trebui să adopte Parchetul?
28. Fostul soț a formulat o plângere împotriva lui S. întrucât i-a
aplicat fiului lor în vârstă de 8 ani o palmă, pentru că acesta
înjurase o bătrână. Ce soluție ar trebui să adopte procurorul?
29. A., care se afla împreună cu 3 prieteni, i-a cerut o țigară lui
T. care la rândul său era însoțit de 2 prieteni. T i-a spus că și dacă
ar avea nu i-ar da, motiv pentru care A i-a dat un pumn în față, iar
cele membrii celor două grupuri au început să se lovească. La un
moment dat, Z., prieten al lui A., i-a aplicat lui T o lovitură cu un
briceag în gambă, iar acesta a decedat. Ce se va reține în sarcina
fiecărui participant la încăierare, având în vedere că toți au
necesitat îngrijiri medicale cuprinse între 2 și 8 zile, mai puțin T.
30. In urma încăierării între două grupuri într-un club, unul din
participanți a fost ucis ca urmare a unei lovituri cu un scaun în cap.
Cum cei care au participat la încâierare și-au aplicat reciproc
lovituri cu scaune și sticle nu s-a putut stabili cine a aplicat
victimei lovitura mortală. Ce se poate reține în sarcina
participanților la încăierare ?
Teste grilă
1. Lovirea intenţionată de către făptuitor, cu aceeaşi ocazie, a
două persoane constituie:
a) o infracţiune de lovire sau alte violenţe ;
b) două infracţiuni de lovire aflate în concurs;
c) o infracţiune de lovire sau alte violenţe în formă continuată.
2. Aplicarea unei lovituri de cuţit în zona abdominală ce a pro-
dus victimei leziuni care au necesitat 18 zile de îngrijiri medicale
constituie infracţiunea de:
a) tentativă de omor;
b) lovire sau alte violenţe;
c) vătămare corporală.
3. Dacă făptuitorul a aplicat intenţionat victimei lovituri care au
provocat vătămări ce necesită pentru vindecare 90 de zile de îngri-
jiri medicale, fapta poate constitui infracţiunea de:
a) lovire sau alte violenţe (art. 193 alin. (1) C.pen.);
b) lovire sau alte violenţe (art. 193 alin. (2) C.pen.);
c) vătămare corporală (art. 194 C.pen.).
4. Făptuitorul (F) loveşte victima (V) cu un cuţit în zona
toracică, producându-i o leziune profundă. Transportată la spital, V
este examinată şi tratată superficial de medici, iar după câteva zile
decedează. Expertiza medico-legală constată o culpă medicală, în
lipsa căreia leziunea ar fi necesitat circa 40 de zile de îngrijiri
medicale. F va fi condamnat pentru infracţiunea de:
a) omor
b) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte
c) lovire sau alte violențe
Capitolul III: Infracțiuni săvârșite asupra unui

membru de familie
Caracterizare generală a secţiunii

Deşi există un capitol cu acest titlu, el nu cuprinde în realitate
decât o singură infracţiune, intitulată „Uciderea sau vătămarea
nou-născutului săvârșită de către mamă”, deoarece art.199 –
,,Violența în familie” face trimitere la infracțiunile prevăzute de
art.188, 189, 193- 196 în situația în care sunt săvârșite asupra unui
membru al familiei. Cum cum diferențele față de infracțiunile din
capitolele anterioare sunt reprezentate de un subiect activ calificat
și de o majorare a maximului special al pedepsei, art.199 poate fi
văzută ca o agravantă a acestor infracțiuni, motiv pentru care nu
vom analiza conținutul ei. Noțiunea de membru de familie este
definită în art.177 C.pen.
De aceea, din motive didactice, analiza făcută secţiunii va
corespunde analizării infracțiunii prevăzute de art.200 .
1. Obiectul juridic este reprezentat de inegritatea
corporală,sănătatea și viața copilului nou-născut.
2. Obiectul material este reprezentat de corpul copilului nou-
născut.
1. Subiectul activ este circumstanțiat, și anume mama
copilului nou-născut.Persoanele care participă la comiterea faptei
vor răspunde pentru infracțiunea de omor sau pentru una din
infracțiunile prevăzute în art.193-195 C.pen.
2. Subiectul pasiv este și el circumstanțiat, un copil nou-
născut, care nu are mai mult de 24 de ore.
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii
Se poate vorbi despre o condiție de timp, ce este identică în
acest caz cu situația premisă – infracțiunea să se comită în primele
24 de ore după naștere.
IV. Situaţia premisă constă într-o naștere recentă, fapta fiind
săvârșită imediat după naștere, dar nu mai târziu de 24 de ore.
Elementul material este identic cu cel al infracțiunii de omor
sau al infracțiunilor prevăzute de art.193-195, respectiv uciderea,
lovirea sau alte violențe, vătămarea corporală.
Cerinţa esenţială ataşată elementului material este ca acţiunea
să se realizeze imediat după naștere, nu mai târziu de 24 de ore.
Urmarea imediată constă în decesul copilului nou-născut în
varianta de la alin.1 și în provocarea unor suferinţe fizice,
atingerea adusă integrităţii corporale sau sănătăţii victimei în
varianta de la alin.2 (mai puțin când fapta săvârșită asupra nou-
născutului este cea prevăzută la art.195, iar urmarea imediată
constă tot în decesul victimei).
Legătura de cauzalitate trebuie dovedită.
Vinovăţia este cerută sub forma intenţiei, directă sau indirectă,
iar atunci când fapta este cea prevăzută de art.195, praeterintenția.
Latura subiectivă trebuie întregită de existena unei cerințe
esențiale , și anume ca intenția de a ucide sau de a duce atingere
sănătății sau integrității corporale a nou-născutului să survină pe
fondul stării de tulburare psihică a mamei.
Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă pentru încadrarea
juridică.
VII. Formele infracţiunii
Tentativa este posibilă, dar nu se pedepsește. Consumarea are
loc în momentul în care se produce decesul nou-născutului ori
lovirea sau vătămarea sa corporală.
VIII. Variante
Infracţiunea prezintă două variante tip în alin. (1) şi (2)
IX. Sancţiuni
Pedeapsa închisorii este prevăzută pentru ambele variante tip.
Spețe
1. Inculpatul N. a aplicat soacrei sale o lovitură cu un băț în

zona feței, ce a cauzat victimei pierderea unui ochi. Ce se va reține
în sarcina lui N?
2. A. le-a aplicat cumnatului său și fiului acestuia (copilul

surorii sale) în vârstă de 13 ani, câte o lovitură cu pumnul în zona
feței. Cumnatul lui A s-a lovit cu capul de calorifer ca urmare a
pumnului aplicat și a decedat după două ore. Ce se va reține în
sarcina lui A?
3. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatei care, conce-
pând un copil în afara căsătoriei, a ascuns sarcina de familia sa, a
născut într-un loc retras, fără a anunţa pe nimeni, şi a asfixiat
copilul imediat după naştere?
4. Ce se va reţine în situaţia în care inculpata, bolnavă de
schizofrenie, şi-a ucis copilul, imediat după naştere, dacă expertiza
medico-legală a stabilit că mama, la momentul săvârşirii faptei, a
avut discernământ?
5. Inculpata a născut un copil, neasistată, şi apoi l-a pus într-o
sacoşă şi l-a abandonat pe scările unei biserici. Copilul a fost găsit
după câteva minute de o persoană care l-a dus la spital. S-a consta-
tat că nou- născutul este sănătos. Ce se va reţine în sarcina mamei?
6. Ce se va reține în sarcina mamei care la 5 ore după naștere ,
în timp ce își alăpta copilul a vărsat din greșeală peste picioarele
acestuia o cană de ceai fierbinte, provocându-i leziuni ce au
necesitat cinci zile de îngrijiri medicale?
7. Ce se va reține în sarcina mamei care, în ziua nașterii, la
maternitate, dorind să aplice o corecție nou-născutului care
plângea prea mult, a refuzat să îl hrănească?
Capitolul IV : Agresiuni asupra fătului
Prin intermediul infracțiunilor din acest capitol legiuitorul a

înșeles să protejeze și o formă de viață intrauterină, fătul nefiind
protejat prin intermediul infracțiunilor contra vieții, deoarece
subiectul pasiv al acestora este o persoană în viață.
Acest capitol cuprinde două infracțiuni: Întreruperea cursului
sarcinii și Vătămarea fătului.
1. Obiectul juridic este complex în cazul infracțiunii de
Întreruperea cursului sarcinii. Este ocrotită prin intermediul acestei
infracţiuni, pe de o parte, sănătatea, integritatea corporală, viaţa
femeii însărcinate şi libertatea de a duce la bun sfârşit o sarcină,
iar, pe de altă parte, este ocrotit produsul de concepţie. În cazul
infracțiunii de vătămarea fătului este protejat produsul de
concepție, indiferent dacă vătămarea s-a produs în timpul sarcinii
sau în timpul nașterii.
2. Obiectul material îl constituie fătul în cazul art.202, iar în
cazul infracțiunii prevăzute de art.201 îl constituie produsul de
concepție și corpul femeii însărcinate, fiind unul complex.
1. Subiectul activ poate fi orice persoană(chiar şi medicul
specialist), cu excepţia femeii însărcinate, în cazul infracțiunii
prevăzute de art.201 C.pen. În cazul art.202 subiect activ poate fi
orice persoană, iar în cazul unor variante poate fi calificat, de
exemplu mama aflată în stare de tulburare psihică, așa cum este
cazul alin.4 .
2. Subiectul pasiv este femeia însărcinată și produsul de
concepție în cazul art.201 și fătul care a suferit o vătămare în
cazul infracțiunii prevăzute de art.202.
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii
Prezintă relevanţă locul comiterii faptei, pentru existenţa infrac-
ţiunii prevăzute de art. 201 în varianta tip , alin. (1) lit. a) (fapta
săvârşită în afara instituţiilor medicale sau cabinetelor medicale
autorizate).
IV. Situaţia premisă este dată de existenţa unei sarcini în cazul
ambelor infracțiuni. Dacă femeia nu este însărcinată, se poate
realiza, eventual, o altă infracţiune contra vieţii sau integrităţii
corporale, dar nu se poate reţine infracţiunea de întrerupere a
cursului sarcinii sau vătămarea fătului.
Elementul material se realizează în cazul art.201 C.pen
printr-o acţiune, aceea de întrerupere a cursului sarcinii. Cerinţa
esenţială ataşată elementului material este ca acţiunea de
întrerupere a cursului sarcinii să se realizeze într-una din
împrejurările prevăzute la alin. (1) (în afara instituţiilor medicale,
de o persoană care nu e medic de specialitate; dacă vârsta sarcinii a
depăşit 14 săptămâni) sau fără consimţământul femeii însărcinate.
In cazul art.202 elementul material constă tot într-o acțiune-
vătămarea fătului.
Urmarea imediată constă în cazul ar.201 în oprirea evoluţiei
sarcinii, urmată sau nu de expulzarea produsului de concepţie.
Pentru varianta agravată există şi o urmare imediată secundară,
constând fie în vătămarea corporală gravă, fie în decesul femeii
însărcinate. La art.202 urmarea imediată constă în imposibilitatea
instalării vieții extrauterine sau o vătămare corporală cauzată
ulterior copilului.
Legătura de cauzalitate trebuie dovedită în cazul ambelor
infracțiuni.
Vinovăţia este cerută sub forma intenţiei directe, la variantele
tip, şi praeterintenţiei, la varianta agravată de la alin. (3) în cazul
infracțiunii prevăzute de art.201, și sub forma intenției directe sau
indirecte ori a culpei în cazul infracțiunii prevăzute de art.202.Teza
ultimă a alin.2 și 3 (vătămarea a avut ca urmare moartea copilului)
presupune existența vinovăției sub forma praeterintenției.
Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă pentru încadrarea
juridică.
VII. Formele infracţiunii
Tentativa este posibilă şi se pedepseşte la art.201 alin.1 și 2 și
nu se sancționează în cazul art.202. Consumarea are loc în
momentul întreruperii efective a cursului sarcinii la art.201 și la
momentul vătămării fătului la art.202.
VIII. Variante
Infracţiunea prevăzută de art.201 prezintă două variante tip în
alin. (1) şi (2) şi două variante agravate în alin. (3) şi (4). Art.202
prezintă mai multe variante tip.
IX. Sancţiuni
Pedeapsa închisorii pentru variantele tip ale ambelor
infracțiuni, iar pentru variantele agravate ale art.201 pedeapsa
închisorii şi interzicerea unor drepturi.
Întrebări
1. Care este valoarea socială ocrotită în cazul infracţiunii de
întrerupere a cursului sarcinii?
2. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de întrerupere a
cursului sarcinii?
3. Care este situaţia premisă pentru existenţa infracţiunii de
întrerupere a cursului sarcinii?
4. În ce constă elementul material al infracţiunii de vătămarea
fătului?
5. În ce constă obiectul material al infracțiunii de vătămarea
fătului?
6. Care este urmarea imediată a infracţiunii de vătămarea
fătului?
7. Care este diferența între infracțiunea de ucidere sau
vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă și vătămarea
fătului.
Speţe
1. Ce se va reţine în situaţia în care făptuitorul exercită mano-
pere abortive asupra unei femei însărcinate în 7 luni, cu acordul
acesteia, dacă aceste manopere au declanşat naşterea unui copil
viu, iar femeia a decis să păstreze copilul?
2. Inculpatul a aplicat mai multe lovituri victimei cu pumnii şi
picioarele. Victima, ţipând, l-a rugat pe inculpat să înceteze pentru
că este însărcinată. Acesta a continuat însă să îi aplice lovituri pe
toată suprafaţa corpului. Victima a suferit leziuni ce au necesitat 30
de zile de îngrijiri medicale şi pierderea sarcinii aflate în luna a
4-a. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?
3. B a efectuat în luna a şasea de sarcină manopere abortive,
fără a reuşi însă întreruperea sarcinii. După o lună, aceasta a născut
un copil cu malformaţii, cauzate de manoperele abortive. Ce
infracţiune se poate reţine în sarcina lui B?
4. S. a produs un accident rutier în care a fost lovită o femeie
însărcinată în luna a 7-a. Aceasta a fost transpotrată la spital și a
născut prematur. S-a stabilit după naștere că nou-născutul prezintă
o leziune la unul din membrele inferioare, vătămare determinată de
accidentul rutier. Poate fi tras cineva la răspundere penală?
Teste grilă
1. Diferenţa între întreruperea cursului sarcinii care a avut ca
urmare moartea victimei şi vătămarea corporală, ce a avut ca
urmare avortul apare la nivelul:
a) elementului material;
b) subiectului pasiv;
c) situaţiei premisă.
2. Fapta inculpatului de a aplica soţiei sale, însărcinată în 5 luni,
o puternică lovitură cu o bâtă peste abdomen, pentru a o ajuta să
avorteze, lovitură care i-a provocat însă moartea acesteia, reprezintă:
a) omor calificat;
b) ucidere din culpă;
c) întreruperea cursului sarcinii urmat de moartea victimei.
Capitolul V – Infracțiuni privind obligația de

asistență a celor în primejdie

1. Obiectul juridic. Infracţiunile din acest capitol au ca obiect
juridic relaţiile sociale privind asistența celor în primejdie, ca atare
prin intermediul acestor incriminări se ocrotește viața, sănătatea,
integritatea corporală a persoanelor aflate în pericol.
2. Obiectul material. Este reprezentat de corpul persoanei
aflate în primejdie.
1. Subiectul activ nu este circumstanţiat.
2. Subiectul pasiv nu este, de obicei, circumstanţiat, poate fi
orice persoană aflată în primejdie.
Pentru existența infracțiunilor este necesar să existe un pericol
iminent și grav pentru viața, integritatea corporală sau sănătatea
unei persoane.
Elementul material se realizează, printr-o omisiune în cazul
art.203 (omisiunea da a da ajutorul necesar sau de a anunța de
îndată autoritățile), și printr-o acțiune, împiedicarea intervenției
ajutoarelor, în cazul art.204.
Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru
persoana aflată in primejdie.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.
Vinovăţia este cerută sub forma intenţiei, directă sau indirectă.
Mobilul şi scopul nu prezintă aspecte relevante.
Tentativa este posibilă doar în cazul infracțiunii prevăzute de
art.204, dar nu se sancționează. Infracţiunile se consumă în
momentul producerii urmării imediate.
VIII. Variante
Ambele infracțiuni prezintă doar variantă tip.
IX. Sancţiuni
Pentru ambele infracțiuni sancțiunea este pedeapsa
închisorii alternativ cu amenda, iar în cazul art.203 se prevede o
cauză justificativă specială – fapta nu constituie infracțiune
dacă, prin acordarea ajutorului, autorul s-ar expune unui pericol
grav cu privire la viața, integritatea corporală sau sănătatea sa.
Întrebări
1. Care este elementul material al infracțiunii de lăsare fără
ajutor a unei persoane aflate în dificultate?
2. Care este obiectul material în cazul infracțiunii de
împiedicarea ajutorului?
3. Care este diferența între infracțiunea de lăsare fără
ajutor a unei persoane aflate în dificultate și
împiedicarea ajutorului?
4. Care este diferența între infracțiunea de lăsare fără
ajutor a unei persoane aflate în dificultate și tentativă la
omor realizată prin omisiune?
Spețe
1. Z se afla în autoturism cu soțul său, iar acesta, conducând
imprudent a intrat lovit autoturismul de un parapet. Șoferul a
fost grav rănit, dar soția sa, Z, nu a suferit vătămări. Aceasta a
anunțat accidentul autorităților, dar a dat coordonate greșite
pentru locul în care se aflau, cu speranța ca echipajul de salvare
să ajungă târziu, deoarece soțul sau încheiase o poliță de
asigurare de viață al cărei beneficiar era ea. Echipajul de salvare
a ajuns, ca urmare a acestui fapt, abia peste 40 de minute,
găsindu-l pe pacient decedat. Ce se poate reține în sarcina lui Z?
2. M. se afla în parc cu copilul său C. Acesta din urmă a
căzut dintr-un leagăn și s-a accidentat grav. Deși copilul avea
nevoie de asistență medicală de urgență, mama a refuzat orice
fel de ajutor medical, motivînd că religia nu-i permite să
apeleze la un asemenea ajutor. Copilul a decedat după 5 zile. Se
poate reține vreo infracțiune în sarcina mamei?
3. M. a constat că fiica sa în vârstă de 2 ani are febră mare și
i-a administrat la sfatul farmacistului medicamente antifebrile,
fără a consulta însă un doctor. Starea fetiței s-a agravat rapid și
aceasta a decedat. S-a constatat ulterior că moartea a fost
determinată de complicații survenite ca urmare a unei
meningite. M. a fost trimisă în judecată pentru infracțiunea
prevăzută de art.203 C.pen. Ce ar trebui să decidă instanța?
Teste grilă
1.Fapta de a opri o ambulanță care se îndrepta spre locuința
unui bolnav ce suferise un atac de cord, săvârșită de mai mulți
participanți la traficul rutier care fuseseră martorii unui grav
accident, și care doreau ca personalul medical să acorde ajutor
persoanelor grav rănite :
a)nu reprezintă infracțiune
b)reprezintă infracțiunea de împiedicare a ajutorului
c)reprezintă infracțiunea de lăsare fără ajutor a unei
persoane aflate în dificultate
2. I. l-a încuiat în cameră timp de două zile pe unchiul său
pentru a-l împiedica să depună o plângere la poliție. Deși
unchiul, bolnav de astm, i-a spus că se simte rău și are nevoie
de un doctor, I. a refuzat să-l elibereze și să anunțe un
doctor.Ce se va reține în sarcina lui I.?
a) lipsire de libertate în mod ilegal
b) lipsire de libertate în mod ilegal în concurs cu lăsarea fără
ajutor a unei persoane aflată în dificultate
c) lipsire de libertate în concurs cu împiedicarea ajutorului
Capitolul II
Infracţiuni contra libertăţii persoanei

juridic relaţiile sociale privind ocrotirea libertăţii persoanei. Se
poate vorbi şi de un obiect juridic subsidiar, respectiv sănătatea şi
viaţa persoanei, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 205 alin. 3) şi
4) C.pen.
2. Obiectul material. Deoarece obiectul juridic se referă la un
drept subiectiv, în cele mai multe cazuri infracţiunile din acest
capitol sunt lipsite de obiect material. Pot exista şi excepţii, cum ar
fi, de exemplu, cazul infracţiunii prevăzute de art. 205, când fapta
pune în pericol sănătatea sau viața victimei, ipoteză în care corpul
persoanei devine obiectul material al infracţiunii.
1. Subiectul activ nu este circumstanţiat. Participaţia este
posibilă.
2. Subiectul pasiv nu este, de obicei, circumstanţiat. Există şi o
excepţie, în cazul art. 205 alin. (3), pentru una din modalităţi, când
victima trebuie să fie minoră.
Nu este necesară existența unei situații premisă în cazul acestei
infracțiuni.
Elementul material se realizează, de regulă, printr-o acţiune.
În unele cazuri (lipsirea de libertate) elementul material se poate
realiza şi prin inacţiune. La unele infracţiuni, pe lângă elementul
material există şi o cerinţă esenţială, de exemplu, în cazul
infracţiunii de hărțuire, urmărirea trebuie să se facă fără drept sau
fără un interes legitim, iar în cazul art.205 lipsirea de libertate
trebuie să se facă în mod ilegal.
Urmarea imediată constă în încălcarea libertăţii sub unul din
diferitele ei aspecte. Poate să fie şi o urmare imediată care să
constea într-un rezultat mai grav – decesul victimei – în cazul
lipsirii de libertate în mod ilegal în varianta agravată.
Legătura de cauzalitate rezultă, de regulă, din materialitatea
faptei. Există şi excepţii (lipsirea de libertate urmată de moartea
victimei), unde legătura de cauzalitate trebuie stabilită.
Vinovăţia este cerută, de regulă, sub forma intenţiei, directă
sau indirectă. Excepţia apare în cazul art. 205 alin. 4), unde forma
de vinovăţie este praeterintenţia.
Tentativa este posibilă la toate infracţiunile din acest capitol,
dar este sancţionată doar pentru infracţiunea de lipsire de libertate
[alin. (1)-(3)]. Infracţiunile se consumă în momentul producerii
urmării imediate.
VIII. Variante
Pentru infracţiunile de lipsire de libertate, şantaj, există variante
agravate; pentru celelalte infracţiuni din acest capitol există doar
variante tip.
IX. Sancţiuni
Este prevăzută, de regulă, pedeapsa închisorii, iar în unele
cazuri (art.206 şi art. 208) pedeapsa închisorii este prevăzută
alternativ cu cea a amenzii.
Explicaţii privind diferenţa între omor, ucidere din culpă,
loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi lipsirea de liber-
tate urmată de moartea victimei
Vinovăţia Vinovăţia cu
cu privire privire la urma-
Elementul
la rea imediată Infracţiunea
material
elementul (moartea
material victimei)
Exercitarea
omor
unor intenţie + intenţie =
violenţe
loviri sau
Exercitarea
vătămări
unor intenţie + culpă =
cauzatoare
violenţe
de moarte
Lipsire de liber-
Lipsirea de tate urmată de
intenţie + culpă =
libertate moartea
victimei
Exercitarea Ucidere din
unor culpă + culpă = culpă
violenţe
Notă: La lipsirea de libertate urmată de moartea victimei, decesul trebuie

să fie determinat de lipsirea de libertate, nu de violenţele exercitate, poate în
aceeaşi împrejurare, dar cu rezoluţie infracţională distinctă.
Întrebări
1. Când poate intra în concurs infracţiunea de lipsire de liber-
tate în mod ilegal cu cea de viol?
2. Care este urmarea imediată a infracţiunii de lipsire de liber-
tate în mod ilegal?
3. Care este elementul material al infracţiunii de ameninţare?
4. Care este cerinţa esenţială la infracţiunea de ameninţare?
5. Când se consumă infracţiunea de şantaj?
6. Care este elementul material al infracţiunii de şantaj?
7. Care este subiectul activ în cazul infracțiunii de hărțuire?
8. Care este elementul material în cazul infracțiunii de hărțuire?
Speţe
1. Inculpaţii au hotărât să recupereze de la victimă o sumă de

bani pretins datorată de aceasta. De aceea, au imobilizat-o şi au
condus-o într-un loc părăsit, unde au legat-o cu lanţuri la picioare
de un par şi au sunat-o apoi pe soţia acesteia, căreia i-au solicitat
suma respectivă în schimbul eliberării victimei. Ce se va reţine în
sarcina inculpaţilor? Sunt întrunite elementele constitutive ale
infracţiunii de şantaj?
2. Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor care, în scopul de a
săvârşi infracţiunea de viol, au urcat victima cu forţa în auto-
furgoneta condusă de unul din ei şi au transportat-o contra voinţei
ei la locul unde aveau intenţia să săvârşească violul, însă victima a
sărit din maşină şi şi-a fracturat braţul?
3. Ce infracţiune săvârşesc cei care au legat, în scopul imobili-
zării, o persoană agresivă până la venirea organelor de poliţie?
4. Urmărind să lipsească pe concubinul surorii sale de libertate,
pentru ca aceasta să-şi poată lua lucrurile din locuinţă, inculpatul
s-a întâlnit cu victima, a obligat-o să se urce în autoturismul său, a
dus-o în afara oraşului şi a legat-o de un copac. Întrucât victima l-a
insultat pe inculpat, acesta a lovit-o cu pumnii şi picioarele în
abdomen şi torace şi a abandonat-o, în stare de inconştienţă. În
urma loviturilor primite, care i-au provocat rupturi ale organelor
interne, victima a încetat din viaţă. Ce se va reţine în sarcina
inculpatului?
5. Ce se va reţine în situaţia în care, pentru a face o glumă,
făptuitorul a închis-o pe sora sa minoră într-un beci timp de câteva
ore, iar din cauza temperaturii scăzute, aceasta a intrat în şoc
hipotermic şi a decedat?
6. În speţă, inculpatul, în urma unei neînţelegeri cu tatăl său, l-a
trântit pe patul din bucătărie şi, imobilizându-l prin apăsarea
toracelui cu genunchiul, i-a legat mâinile şi picioarele cu o bucată
de sfoară, după care, astfel legat, l-a dus în pivniţă unde, după
aproximativ o oră, victima a decedat. Moartea s-a produs, conform
expertizei medico-legale, ca urmare a hemoragiei consecutive
traumatismului cu ruptură de splină, produs prin comprimarea
toraco-abdominală. Care va fi încadrarea juridică?
7. Profesorul de Dreptul mediului i-a amenințat pe studenți că
dacă nu au prezență la 80% din seminare nu vor intra în examen,
iar această amenințare a fost de natură să le provoace o stare de
temere. Ce se poate reține în sarcina profesorului?
8. I i-a înmânat lui B. 3.000 de euro pentru că acesta din urmă i-
a promis că poate interveni pe lângă judecătorul ce soluționează
dosarul lui I. pentru o soluție favorabilă. I a pierdut procesul și i-a
cerut lui B. banii înapoi. B a refuzat, spunând că a înmânat banii
judecătorului. I l-a amenințat că dacă în două zile nu primește
banii va angaja pe cineva să îl bată. B a formulat o plângere la
poliție. Se poate reține vreo infracțiune în sarcina lui I.?
9. Ce infracţiune va fi reţinută în situaţia în care inculpatul a
ameninţat victima cu un cuţit, fără a efectua şi alte acte care să
demonstreze că îşi pune în practică această ameninţare?
10. B, în vîrstă de 30 de ani a oprit-o într-o zi pe A., studentă la
Facultatea de Drept, la poarta facultății pentru a o invita la teatru.
A. a refuzat, spunând că nu acceptă niciodată invitațiile
necunoscuților. Timp de două luni după aceea, zilnic, B aștepta
terminarea cursurilor și o urmărea pe A în drumul spre casă . A i-a
cerut să o lase în pace, pentru că nu va accepta să iasă cu el. B a
amenințat-o că dacă nu acceptă invitația lui, va spune colegilor
acesteia că în urmă cu 1 an i-a sustras o sumă de bani. A a formulat
o plângere la poliție. Ce se poate reține în sarcina lui B ?
11. C le-a spus prietenilor săi că în noaptea anterioară, când
venea spre casă, a avut senzația că cineva îl urmărește. Prietenii săi
au hotărât să îi facă o glumă și să îl sune zilnic la 6 dimineața pe
telefonul fix, fără a răspunde în momentul în care C va ridica
receprorul. Primind zilnic telefon la aceeași oră de la o persoană
necunoscută, C. s-a înspăimântat și a formulat plângere la poliție.
Poate fi angajată răspunderea penală pentru prietenii lui C? Dacă
da, pentru ce infracțiune?
Teste grilă
1. Lipsirea de libertate în mod ilegal se va reţine în variantă
agravată atunci când fapta este săvârşită:
a) asupra unui minor;
b) în timpul unei calamităţi;
c) de către o persoană mascată, deghizată sau travestită.
4. La infracţiunea de şantaj (art. 194 C.pen.):
a) tentativa este posibilă şi se realizează atunci când subiectul
pasiv nu a cedat constrângerii şi nu s-a lăsat şantajat;
b) consumarea are loc la momentul în care făptuitorul a
dobândit un folos patrimonial sau nepatrimonial;
c) tentativa se pedepseşte.
5. Prin aplicarea de violenţe fizice, făptuitorul constrânge vic-
tima (V) să-i dea o sumă de bani. A doua zi, în timp ce se îndrepta
cu banii spre locuinţa făptuitorului, V este interceptată de organele
de poliţie, care fuseseră sesizate de un martor. În sarcina făptuito-
rului se va reţine:
a) şantaj;
b) tâlhărie;
c) tentativă la şantaj.
CapitolulVII. Traficul și exploatarea persoanelor

vulnerabile

1. Obiectul juridic. Prin intermediul acestor infracțiuni sunt
protejate libertatea morală și demnitatea umană.Se poate vorbi şi
de un obiect juridic subsidiar, respectiv sănătatea persoanei.
2. Obiectul material. Aceste infracțiuni nu au, în general,
obiect material. Când faptele sunt comise prin utilizarea violenţei
fizice (pentru infracțiunile unde elementul material constă în
constrângere), se poate discuta de un obiect material secundar,
corpul persoanei (art.209,art.210).

1. Subiectul activ, în general, nu este circumstanţiat. Existența
unui subiect calificat poate conduce în cazul unor infracțiuni la
reținerea unei variante agravate (funcționarul public aflat în
exercițiul atribuțiilor de serviciu, pentru infracțiunea de trafic de
persoane sau trafic de minori; părintele, tutorele sau curatorul în
cazul infracțiunii de exploatare a cerșetoriei).Participaţia este
posibilă sub toate formele.
2. Subiectul pasiv nu este, de obicei, circumstanţiat. Există şi
excepţii, de exemplu în cazul infracțiunii de trafic de minori unde
subiectul activ este un minor, sau în cazul infracțiunii de
proxenetism, pentru una din modalităţi, când victima trebuie să fie
minoră.
III. Locul şi timpul, nu prezintă relevanţă.
Nu este necesară existența unei situații premisă în cazul acestor
infracțiuni.
Elementul material se realizează, de regulă, printr-o acţiune. .
În cazul infracţiunii de folosirea unui minor în scop de
cerșetorie(art.215) pe lângă elementul material există şi o cerinţă
esenţială, fapta majorului de a apela la mila publicului trebuie să
se realizeze, folosindu-se de prezența unui minor.
Urmarea imediată constă în încălcarea libertăţii psihice și a
demnității persoanei sub unul din diferitele ei aspecte.
Legătura de cauzalitate rezultă, de regulă, din materialitatea
faptei.
Vinovăţia este cerută sub forma intenţiei, directă sau indirectă.
Tentativa este posibilă la toate infracţiunile din acest capitol,
dar este sancţionată doar pentru infracţiunile prevăzute în art.209-
211 și art.213 alin.2. Infracţiunile se consumă în momentul
producerii urmării imediate. Infracțiunea prevăzută de art.215 C.p.
este o infracțiune de obicei, ca atare făptuitorul trebuie să apeleze
în mod repetat la mila publicului pentru ca fapta să îmbrace
caracter penal.
VIII. Variante
Pentru infracţiunile de trafic de persoane, trafic de minori,
proxenetism, exploatarea cerșetoriei legea prevede și variante
agravate; pentru celelalte infracţiuni din acest capitol există doar
variante tip.
IX. Sancţiuni
Este prevăzută, de regulă, pentru aceste infracțiuni pedeapsa
închisorii și interzicerea unor drepturi (art.209, art.210, art.211,
213 C.p.), iar în unele cazuri pedeapsa închisorii este prevăzută
alternativ cu cea a amenzii (art.214, art.215, art.216 C.p.)
Întrebări:
1. Care este deosebirea între infracțiunea de sclavie și cea de trafic
de persoane?
2. Care este elementul material al infracțiunii de trafic de
persoane?
3. Care este subiectul pasiv în cazul infracțiunii de supunere la
muncă forțată?
4. Care este deosebirea între infracțiunea de trafic de persoane și
cea de proxenetism?
5. Care este subiectul pasiv al infracțiunii de exploatarea
cerșetoriei?
6. Care este urmarea imediată în cazul infracțiunii de folosirea
unui minor în scop de cerșetorie?
Spețe
1. X a mers într-un sat din județul Vaslui la trei familii sărace, cu

mulți copii, și le-a propus acestora să ia copiii cu vârste cuprinse
între 9 și 12 ani pe care să îi folosească la munca în gospodărie,
urmând ca el să se ocupe de întreținerea lor.Părinții au fost de
acord și au permis lui X să îi ducă pe copii în județul Constanța.
X i-a pus pe copii să lucreze la o fermă de 200 de porci unde nu
mai existau alți angajați, oferindu-le în schimb două mese pe zi.
Se poate reține vreo infracțiune în sarcina lui X?
2. Soții A și B, plecați de 10 ani în Italia, au revenit în România și

au propus unor consăteni să meargă și ei în Italia unde vor fi
angajați de un fermier italian pe o plantație de roșii și vor avea un
salariu de 1000 euro/lună.
Împreună cu A și B au mers 20 de persoane, cei doi soți
asigurând transportul acestora în Italia. Ajunse în Sicilia, cele 20
de persoane au fost cazate într-un fost grajd, iar A și B le-au
reținut actele de identitate, sunându-le că le vor returna în
momentul în care din munca prestată vor restitui cheltuielile de
transport, în sumă de 300 euro pentru fiecare persoană. La
încheierea primei luni, fără să se încheie vreun contract de muncă,
fiecare din aceste persoane a primit câte 150 de euro, muncind 12-
14 ore pe zi.
Banii au fost însă reținuți de A și B pentru acoperirea parțială a
cheltuielilor de transport. Una din aceste persoane a reușit să facă
plângere la poliție. Ce se va reține în sarcina lui A și B?
Teste grilă
1.Determinarea la începerea sau continuarea practicării prostituției

reprezintă:
a) infracțiunea de trafic de persoane

b)infracțiunea de proxenetism
c) infracțiunea de proxenetism în concurs cu cea de trafic de
persoane
2. Subiectul activ:
a)este un minor în cazul infracțiunii de folosirea unui minor în
scop de cerșetorie
b)nu este calificat în cazul infracțiunii de trafic de persoane
c)este un funcționar în cazul infracțiunii de folosire a serviciilor
unei persoane exploatate
3.Tentativa se sancționează în cazul infracțiunii de :

a)supunere la muncă forțată sau obligatorie
b)exploatarea cerșetoriei
c)sclavie
Capitolul VIII
Infracţiuni contra libertății și integrității sexuale

1. Obiectul juridic este reprezentat de relaţiile sociale referi-
toare la libertatea şi inviolabilitatea vieţii sexuale a persoanei.
Există şi un obiect juridic secundar, integritatea corporală şi
sănătatea persoanei, sau viaţa acesteia (în cazul unor variante
agravate, ca de exemplu, în cazul violului urmat de moartea
victimei).
2. Obiectul material. Infracţiunile din acest titlu nu au obiect
material, întrucât obiectul juridic constă în libertatea vieţii sexuale,
care nu se poate obiectiva într-o valoare materială. Când faptele
sunt comise prin utilizarea violenţei fizice, se poate discuta de un
obiect material secundar, corpul persoanei.
1. Subiectul activ nu este, de regulă, circumstanţiat, la varian-
tele tip ale incriminărilor. Există însă şi excepţii: în cazul infrac-
ţiunii de racolare a minorilor în scopuri sexuale, unde subiect activ
poate fi doar o persoană majoră ; în cazul infracţiunii de hărţuire
sexuală, unde subiectul activ îndeplineşte o funcţie ce îi conferă
autoritate sau influenţă asupra victimei.
2. Subiectul pasiv este uneori circumstanţiat, în funcţie de:
vârstă [la racolarea minorilor în scopuri sexuale, la actul sexual cu un
minor, la agravanta de la viol prevăzută în alin. 3lit.c)]; ; calitatea de
rudă în linie directă, frate sau soră [la viol în varianta de la alin.3
lit.b).
IV. Situaţia premisă nu prezintă relevanţă.
Elementul material se realizează, în toate cazurile, printr-o
acţiune. Deşi în toate cazurile are valenţe sexuale, elementul
material diferă de la o infracţiune la alta, constând în general în
comiterea unui: act de natură sexuală , raport sexual, act sexual
oral sau anal. Prin excepţie, la hărţuirea sexuală și racolarea
minorilor în scopuri sexuale elementul material nu are în mod direct
conotaţie sexuală, constând în pretinderea în mod repetat de
favoruri de natură sexuală (art.223) și propunerea făcută unui minor
să se întâlnească în scopul comiterii unui act dintre cele prevăzute
în art.220 sau art.221(în cazul art.222)
Urmarea imediată constă, de regulă, într-o încălcare a liber-
tăţii sexuale. La unele variante agravate există şi o urmare imediată
adiacentă: de exemplu, în cazul violului urmat de moartea victimei,
urmarea imediată constă în decesul persoanei vătămate.
Legătura de cauzalitate rezultă, de cele mai multe ori, din
realizarea elementului material. În cazul în care urmarea imediată
constă într-un rezultat, legătura de cauzalitate trebuie stabilită.
Vinovăţia. Infracţiunile din această categorie pot fi comise
doar cu intenţie. În cazul unor variante agravate (viol urmat de
moartea victimei), forma de vinovăţie este praeterintenţia.
Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă. Deși art.222 vorbește
de existența unui scop, acesta nu este o componenta a laturii
subiective , ci un scop ce ține de realizarea laturii obiective.
Tentativa este posibilă şi se sancţionează la infracțiunea de
viol și cea de agresiune sexuală.
Consumarea are loc, de obicei, în momentul realizării
elementului material al infracţiunii, moment ce coincide cu lezarea
libertăţii sexuale .
VIII. Variante
Hărţuirea sexuală și racolarea minorilor în scopuri sexuale sunt
incriminate doar în varianta tip, celelalte infracţiuni conţin variante
agravate.
IX. Sancţiuni
La infracţiunea de hărţuire sexuală și racolarea minorilor în
scopuri sexuale pedeapsa este închisoarea alternativ cu amenda;
pentru celelalte infracţiuni sancţiunea este pedeapsa închisorii.
Explicaţii privind diferenţa între omor, ucidere din culpă,

loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi viol urmat de
moartea victimei
Vinovăţia cu Vinovăţia cu pri-

Elementul privire la vire la urmarea Infracţiunea
material elementul imediată (moar-
material tea victimei)
Exercitarea
unor intenţie + intenţie = omor
violenţe
Loviri sau
Exercitarea
vătămări
unor intenţie + culpă =
cauzatoare
violenţe
de moarte
Acte Viol urmat
sexuale prin intenţie + culpă = de moartea
constrângere victimei
Exercitarea Ucidere din
culpă + culpă =
unor violenţe culpă
Notă: La violul urmat de moartea victimei, moartea trebuie să fie determi-

nată de actul sexual sau de violenţele exercitate pentru întreţinerea actului
sexual. Dacă pentru violenţele ce determină moartea există o rezoluţie
infracţională separată, se va reţine viol în concurs cu loviri sau vătămări
cauzatoare de moarte.
Întrebări
1. Care este subiectul activ al infracţiunii de viol?
2. Care este accepţiunea dată în doctrină noţiunilor de act
sexual şi raport sexual?
3. Care sunt diferenţele între infracţiunea de act sexual cu un
minor şi cea de viol?
4. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de agresiune sexuală?
5. Care este elementul material al infracţiunii de agresiune
sexuală?
6. Care este elementul material în cazul infracțiunii de racolare
a minorilor în scopuri sexuale?
7. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de corupţie
sexuală?
8. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. în legătură cu
ipoteza incestului comis în condiţiile de la viol (RIL, decizia
nr. II/23.05.2005)?
9. Care este subiectul activ al infracţiunii de hărţuire sexuală?
Speţe
1. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care, încercând să vio-
leze victima, a izbit-o cu capul de o piatră, iar aceasta a decedat?
2. Care va fi încadrarea juridică pentru fiecare inculpat, dacă
unul dintre ei a întreţinut acte sexuale cu victima prin constrângere,
iar ceilalţi doi au ţinut victima imobilizată?
3. Inculpatul a întreţinut acte sexuale cu fiica fostei sale soţii,
persoană suferindă de o atrofie musculară, deci în imposibilitate de
a se apăra, împotriva voinţei acesteia. Ce se va reţine în sarcina
inculpatului, având în vedere că victima, majoră, nu fusese înfiată
de inculpat, iar fiica nu locuia împreună cu mama sa?
4. Inculpatul a exercitat asupra victimei violenţe, în scopul de a
avea raport sexual cu aceasta, iar victima, pentru a se apăra, s-a
urcat pe pervazul unei ferestre de la etajul 3 de unde, dezechi-
librându-se din cauza stării de temere în care se afla, a căzut şi a
încetat din viaţă. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?
5. Care va fi încadrarea juridică a faptei inculpatului de a între-
ţine raport sexual, prin constrângere, cu bunica sa, care locuia în
aceeaşi casă?
6. Inculpatul a întreţinut relaţii sexuale cu victima prin constrân-
gere. Pe fondul panicii determinate de strigătele victimei, inculpatul
a sugrumat victima, care a decedat. Ce se va reţine în sarcina
inculpatului?
7. Inculpatul în vârstă de 50 de ani i-a dăruit o ciocolată unei
fetițe de 7 ani, după care i-a spus că ar putea să îi dăruiască mai
multe dulciuri dacă merge acasă la el. Fetița l-a urmat, iar
inculpatul a întreținut cu aceasta un act sexual oral. Ce se va reține
în sarcina inculpatului?
8. Inculpatul, în vârstă de 19 ani , i-a propus lui V., în vârstă
de 10 ani, pe un site de socializare să se întâlnească pentru a
întreține acte sexuale. V a fost de acord și s-a întâlnit cu inculpatul,
cu care a întreținut un act sexual oral. Părinții au aflat și au
formulat o plângere împotriva majorului. Ce se poate reține în
sarcina inculpatului? Ce se poate reține în situația în care minorul
a fost de acord să se întâlneascăcu inculpatul, dar nu a venit la
întâlnire și și-a anunșat părinții despre propunerea majorului?
Teste grilă
1. La infracţiunea de viol :
a) subiectul activ nu poate fi decât bărbatul;
b) subiectul pasiv nu poate fi decât femeia;
c) subiectul activ poate fi orice persoană, indiferent de sex.
2. Violul este în varianta agravată:
a) când făptuitorul profită de imposibilitatea victimei de a se apăra;
b) când victima a fost lovită;
c) când victima se află în îngrijirea făptuitorului.
3. Imobilizarea victimei prin legarea mâinilor şi constrângerea
la întreţinerea unui act sexual reprezintă infracţiunea de:
a) viol;
b) viol în concurs cu lipsire de libertate;
c) viol în varianta agravată.
4. Violarea victimei, urmată de uciderea acesteia, pentru ca
fapta să nu poată fi descoperită, reprezintă:
a) infracţiunea de viol urmat de moartea victimei
b) infracţiunea de omor calificat (pentru a înlesni sau ascunde
săvârşirea unei infracţiuni);
c) infracţiunea de viol în concurs cu cea de omor calificat
5. Raportul sexual cu un minor în vârstă de 5 ani, atunci când

acesta nu se opune, reprezintă infracţiunea de:
a) act sexual cu un minor;
b) agresiune sexuală;
c) viol.
Capitolul IX. Infracțiuni care aduc atingere

domiciliului și vieții private

1. Obiectul juridic. Infracţiunile din acest titlu au ca obiect
juridic general relaţiile sociale privind libertatea psihică a
persoanei, aceasta fiind protejată prin incriminarea faptelor ce aduc
atingere domiciliului și vieții private.
2. Obiectul material. Deoarece obiectul juridic se referă la un
drept subiectiv, infracțiunile din acest capitol sunt lipsite de obiect
material.
1. Subiectul activ nu este circumstanţiat. Excepţie face
infracțiunea de divulgarea secretului profesional unde subiectul activ
este circumstanțiat fiind reprezentat de persoana care, în virtutea
profesiei sau a funcției (medic, avocat, notar, funcționar bancar,etc.)
intră în posesia unor date confidențiale, pe care nu le pot divulga
fără acordul celui care le-a încredințat. Participația este în general
posibilă, dar nu și sub forma coautoratului în cazul infracțiunii de
divulgarea secretului profesional, deoarece subiectului activ îi
incumbă o obligație personală.
2. Subiectul pasiv nu este circumstanţiat.
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – în general nu
prezintă relevanță. În cazul violării de domiciliu sau a violării
sediului profesional săvârșirea faptei în timpul nopții reprezintă
element circumstanțial.
În cazul infracțiunii de violare de domiciliu, situația premisă
constă în existența unui domiciliu în sensul legii penale. La
infracțiunea de divulgarea secretului profesional situația premisă
este dată de existența unor date confidențiale care au fost
încredințate sau de care subiectul activ a luat cunoștință în virtutea
funcției sau profesiei.
Elementul material constă, de regulă, într-o acţiune
(pătrundere, divulgare, difuzare), însă în cazul unor infracțiuni (
violare de domiciliu, violarea sediului profesional) poate consta și
într-o inacțiune(refuzul de a părăsi). La unele infracțiuni, pe lângă
elementul material există și o cerință esențială, de exemplu în
cazul infracțiunii de violare de domiciliu, pătrunderea trebuie să se
facă fără drept.
Urmarea imediată este reprezentată de lezarea libertății
persoanei.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.
Vinovăţia este cerută sub forma intenției directe sau indirecte.
Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă.
Tentativa este posibilă la toate infracțiunile din acest capitol,
dar nu se sancționează. Consumarea are loc în momentul
producerii urmării imediate. .
VIII. Variante
Infracțiunea de divulgare a secretului profesional prezintă doar
varianta tip, celelalte infracțiuni prezintă și variante agravate.
IX. Sancţiuni
Pentru toate infracțiunile este prevăzută închisoarea alternativ
cu amenda, mai puțin varianta agravată prevăzută în alin.5 al
art.226 unde sancțiunea constă doar în pedeapsa închisorii.
Întrebări
1. Care este obiectul material în cazul infracțiunii de

violare de domiciliu?
2.Care este elementul material în cazul infracțiunii de

violarea sediului profesional?
3.Care este subiectul activ în cazul divulgării secretului

profesional?
4. Care este elementul material în cazul infracțiunii de

violarea vieții private?
5.Care este subiectul activ al infracțiunii de violarea vieții

private?
Spețe
1. Reprezintă infracţiune fapta inculpatului de a pătrunde într-o
casă la care a găsit uşa de la intrare neasigurată?
2. Chiriaşul a formulat o plângere prealabilă la Parchet, soli-
citând sancţionarea proprietarului apartamentului în care locuieşte,
care a pătruns în repetate rânduri, fără acordul său, în locuinţă. Ce
trebuie să dispună Parchetul, în situaţia în care cele relevate în
plângere se dovedesc a fi adevărate?
3. Numitul L.A. a înmânat inculpatei cheile apartamentului său
pentru perioada cât urma să fie plecat în concediu. Inculpata a găsit
în apartament cheile părţii vătămate, care locuia şi ea în acelaşi
imobil şi care era plecată pentru o perioadă de timp. Folosind
aceste chei, inculpata a sustras bunuri în repetate rânduri din casa
părţii vătămate. Ce se va reţine în sarcina sa?
4. Care va fi încadrarea juridică în situaţia în care inculpatul
pătrunde în locuinţa victimei, fără acordul acesteia, şi apoi refuză
să o părăsească, la cerinţa expresă a victimei?
5. Ce se va reţine în sarcina făptuitorului care a pătruns în
curtea vecinului său pentru a recupera nişte bunuri împrumutate?
6. Săvârşeşte vreo faptă penală soţul care foloseşte dispozitive
de interceptare a convorbirilor telefonice pentru a verifica fideli-
tatea soţiei sale?
7. Sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de
divulgarea secretului profesional în situaţia în care medicul anunţă
autorităţile despre faptul că un pacient al său, care lucrează în
alimentaţia publică, are o boală contagioasă?
Teste grilă
1.Violarea de domiciliu
a) are ca obiect juridic relațiile sociale privind patrimoniul
b) se grefează pe o situație premisă care constă în preexistența
domiciliului în sensul legii penale
c) este incriminată în forma tentativei
2.Violarea de domiciliu va fi reținută în variantă agravată când
este săvârșită:
a) în timpul unei calamități
b) prin folosire de calități mincinoase
c) de o persoană mascată,deghizată sau travestită
3.Violarea vieții private:

a) este o infracțiune contra libertății și integrității sexuale
b) are un subiect activ calificat
c) nu are obiect material
Titlul II
Infracţiuni contra patrimoniului
În titlul II sunt cuprinse infracțiunile care au ca obiect juridic

general relaţiile sociale privind patrimoniul. Nu este ocrotit doar
dreptul de proprietate, ci şi posesia şi detenţia. Poate exista şi un
obiect juridic secundar în cazul unor infracţiuni prin intermediul
cărora sunt ocrotite şi alte valori: spre exemplu, viaţa şi integritatea
corporală, în cazul infracţiunii de tâlhărie şi a celei de piraterie.
Titlul este structurat pe pe cinci capitole:
-Furtul (Capitolul I)
-Tâlhăria și pirateria (Capitolul II)
-Infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii
(Capitolul III)
-Fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată
electronice (Capitolul IV)
-Distrugerea și tulburarea de posesie (Capitolul V)
Capitolul I. Furtul
1. Obiectul juridic constă în relațiile sociale privind posesia
sau detenția bunurilor mobile.
2. Obiectul material este reprezentat, de regulă, doar de bunuri
mobile însă se consideră că pot constitui obiect material al
infracțiunii și bunurile imobile prin natura lor, dar care sunt scoase
din această stare (cărămizile dezmembrate dintr-o casă sau
recoltele neculese încă), imobilele prin destinație (de exemplu
animalele de povară, peștele din iaz, etc) precum și părțile corpului
uman în măsura în care sunt desprinse de corp (organe) și aparțin
unui patrimoniu sau părțile artificiale chiar dacă sunt sau nu
desprinse de corp (peruci, proteze). În cazul furtului de folosință
obiectul material constă intr-un vehicul sau un terminal de
comunicații.
1. Subiectul activ nu este, de regulă, circumstanţiat. Doar in
cazul furtului care se sancționează la plângere prealabilă (art.231
C.p.) subiectul activ trebuie să aibă o anumită calitate (membru de
familie, minor care săvârșește fapta împotriva tutorelui, persoană
găzduită, etc) În principiu, pot exista toate formele de participaţie
penală (coautorat, instigare, complicitate).
2. Subiectul pasiv nu este circumstanţiat, cu excepția cazului
în care furtul se sancționează la plângerea prealabilă.
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – pot constitui
elemente circumstanţiale. De exemplu: noaptea, mijlocul de
transport în comun, conduc la reţinerea unor variante agravate,
care în cazul furtului îmbracă forma unei infracţiuni distincte –
furtul calificat (art.229).
În cazul unor infracţiuni este necesar să preexiste posesia sau
detenţia persoanei vătămate asupra bunului ce constituie obiectul
material al infracţiunii.
Elementul material constă, de regulă, într-o acţiune (luarea
unui bun), însă în mod excepțional se poate realiza și prin
inacțiune. Pentru existența infracțiunii, elementului material îi este
atașată o cerință esențială, și anume, luarea bunului să se facă fără
consimțământul celui deposedat.
Urmarea imediată constă, în general, în schimbarea ilicită a
stării de fapt a bunului. Pentru art.230 alin.2 urmarea imediată
constă în producerea unei pagube.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei, iar în
cazul furtului de folosință prevăzut de art.230 alin.2 trebuie
dovedită legătura între folosirea terminalului și producerea
pagubei.
Vinovăţia este necesară sub forma intenției directe calificate
prin scop.
Mobilul şi scopul
Pentru existența infracțiunii trebuie ca luarea bunului să se facă
în scopul însușirii pe nedrept.
Tentativa este posibilă și se sancționează în cazul acestor
infracțiuni. Consumarea are loc la momentul în care bunul iese din
sfera de dispoziție a posesorului și trece în sfera de stăpânire a
făptuitorului. Infracţiunile pot îmbrăca forma continuă sau
continuată şi, ca atare, pot avea un moment al epuizării.
VIII. Variante
Infracțiunea de furt are variante agravate, dar acestea sunt
reunite într-un articol separat – 229 sub titlu Furt calificat. Furtul
de folosință prezintă două variante tip.
IX. Sancţiuni
Aceste infracțiuni se sancționează cu pedeapsa închisorii.
Întrebări
1. Care este obiectul material al infracţiunii de furt?

2. Care este obiectul material în cazul furtului de folosinţă?
3. Care sunt teoriile privind momentul consumării infracţiunii
de furt?
4. Care este accepţiunea noţiunii de „armă” în cazul infracţiunii

de furt calificat?
5. Care este accepţiunea noţiunilor de „persoană mascată”,
„deghizată”, „travestită”?
6. Ce mijloace de transport nu pot fi considerate mijloace de
transport în comun, conform practicii existente în cazul infracţiunii
de furt calificat?
7. Definiţi noţiunile de „efracţie”, „escaladare”, „folosirea fără
drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase”?
8. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. în legătură cu încadrarea
juridică a faptei de însuşire pe nedrept de cabluri, linii, echipamente şi
instalaţii de telecomunicaţii, etc. (RIL, decizia nr. II/ 2006).
9. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de furt la plângere
prealabilă (art. 231 C.pen)?
Speţe
1. Inculpatul a pătruns într-o casă de unde a sustras o casetă de
bijuterii şi un telefon fix, prin smulgerea cablului prin care acesta
era conectat, bunuri pe care le-a pus într-o geantă. În momentul în
care se pregătea să părăsească acea casă, a fost reţinut de organele
de poliţie. Ce se va reţine în sarcina sa?
2. Făptuitorul a pătruns printr-o gură de aerisire într-o boxă
aflată la subsolul unui bloc, unde erau depozitate mai multe bunuri.
A pus un radiocasetofon şi mai multe casete într-o geantă, toate
aceste bunuri fiind găsite acolo. Când se pregătea să părăsească
boxa prin gura de aerisire, a auzit un zgomot din direcţia uşii şi,
crezând că este proprietarul, a abandonat geanta şi a părăsit în
grabă boxa. Zgomotul auzit de făptuitor provenea însă de pe holul
din scara blocului. Proprietarul a venit la boxă abia peste 3 zile,
când a constatat că cineva pătrunsese acolo şi pusese acele bunuri
în geantă, motiv pentru care a anunţat poliţia. Organele judiciare au
prelevat urmele papilare lăsate de făptuitor şi, întrucât acesta avea
antecedente penale, a fost identificat. Se poate reţine vreo infrac-
ţiune în sarcina sa?
3. Care va fi încadrarea juridică a faptei inculpatului de a
pătrunde într-un apartament de unde a sustras un televizor, un calcu-
lator şi o cafetieră, pe care le-a transportat pe rând la autoturism?
4. Inculpatul a sustras un autoturism pentru a se deplasa cu el la
munte, propunându-şi să-l aducă în parcarea de unde îl luase după
3 zile. La câteva ore după ce a sustras autoturismul, inculpatul a
aflat că este căutat de poliţie, care îl suspectează de furt. În această
situaţie, inculpatul a dezmembrat autoturismul şi a vândut compo-
nentele acestuia. Ce se va reţine în sarcina sa?
5. Ce se va reţine în sarcina făptuitorului care a forţat încuie-
toarea unui autoturism, pentru a dormi în interiorul acestuia, fără
a-l mişca din locul în care era parcat?
6. Conducerea liceului X a formulat o plângere pentru că o
persoană necunoscută a sustras un laptop din secretariat. Martorii
au declarat că au văzut o tânără îmbrăcată într-un tricou negru şi în
pantaloni, care avea părul lung, strâns într-o coadă, pe când
părăsea în grabă curtea liceului ducând în mână un laptop. A fost
identificat autorul furtului şi s-a constatat că acesta corespundea
descrierii făcute de martori, doar că în realitate nu era vorba de o
tânără, ci de un tânăr. Se poate reţine în cauză infracţiunea de furt
calificat săvârșită de o persoană travestită?
7. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care s-a apropiat de
victima unei agresiuni săvârşită de altă persoană şi, profitând de
faptul că aceasta se afla la pământ, i-a smuls ceasul de la mână?
8. Care va fi încadrarea juridică a faptei inculpatului care,
pentru a pătrunde în curtea părţii vătămate, de unde a sustras mai
multe bunuri, a săpat o groapă pe sub gard?
9. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a pătruns pe
poarta deschisă, a sustras mai multe bunuri dintr-o curte şi şi-a
asigurat scăparea prin grădină, unde a escaladat un gard pentru a
părăsi curtea?
10. Inculpatul a urcat într-un troleibuz aflat pe traseu şi a sus-
tras un aparat de compostat. Ce se va reţine în sarcina inculpatului,
dacă în troleibuz nu se afla niciun călător?
11. O firmă de transport avea în curtea unităţii un rezervor de
500 de litri de combustibil pentru alimentarea vehiculelor firmei.
Ce infracţiune săvârşesc doi inculpaţi care pătrund în timpul nopţii
în curtea unităţii şi sustrag 50 de litri de combustibil?
12. Inculpaţii au pătruns prin efracţie în depozitul unei firme
de telefonie şi au sustras 200 de metri de cablu telefonic. Care va fi
încadrarea juridică a faptei?
13. După desfacerea căsătoriei, inculpata a continuat să
locuiască împreună cu fostul soţ, parte vătămată în proces, pentru a
îngriji şi educa copiii rezultaţi din căsătorie. Aceasta a înstrăinat
bunurile personale ale părţii vătămate, fără acordul acesteia. Ce se
poate reţine în sarcina inculpatei?
14. Mătuşa şi-a găzduit nepotul din provincie, care urma să
susţină examen la facultate, în Bucureşti. Mătuşa a sustras din
bagajul nepotului suma de 200 de lei. Care este infracţiunea ce se
poate reţine în sarcina mătuşii?
15. Inculpatul a intrat în restaurant şi a avut o discuţie în
contradictoriu cu partea vătămată, pe care a şi lovit-o cu pumnii.
Agresată, partea vătămată a plecat din restaurant. După plecarea sa,
inculpatul a observat că partea vătămată uitase un portofel pe
masă, împrejurare în care şi-a însuşit respectivul bun. Ce încadrare
juridică se va reţine în sarcina inculpatului?
Teste grilă
1. Prin infracţiunea de furt:
a) posesia de rea-credinţă este ocrotită în orice împrejurare;
b) posesia de rea-credinţă nu este ocrotită în nicio împrejurare;
c) posesia de rea-credinţă nu este ocrotită contra proprietarului
bunului mobil.
2. Infracţiunea de furt poate avea ca obiect material:
a) imobilele prin destinaţie;
b) lucrurile ce nu aparţin cuiva (res nullius);
c) lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae).
3. Nu poate exista infracţiunea de furt atunci când:
a) bunul în cauză aparţine făptuitorului;
b) bunul în cauză fusese înmânat făptuitorului de către persoana
vătămată;
c) bunul în cauză fusese pierdut.
4. Infracţiunea de furt nu se consideră a fi consumată dacă:
a) acţiunea de deposedare a persoanei vătămate a început, dar
ea nu a fost dusă până la capăt;
b) făptuitorul nu a reuşit să păstreze bunurile, fiind prins ime-
diat după sustragere;
c) făptuitorul sustrage bunul dintr-un loc asigurat cu pază, dar
nu reuşeşte să treacă de paznic.
5. Înscrisurile pot fi obiect material al infracţiunii de furt:
a) doar dacă au valoare economică;
b) doar dacă sunt acte ce dovedesc starea civilă;
c) indiferent dacă au sau nu valoare economică.
6. Dacă făptuitorul pătrunde într-o locuinţă în care locuiau două

persoane şi sustrage bunuri aparţinând amândurora, încadrarea
juridică va reţine:
a) două infracţiuni de furt;
b) o infracţiune de furt;
c) o infracţiune de furt în formă continuată.
7. Fapta şoferului de taxi care, deşi observă că partea vătămată
coboară din maşină fără să-şi recupereze un bun depus pe bancheta
din spate, nu o atenţionează, iar ulterior îşi însuşeşte bunul
respectiv, reprezintă infracţiunea de:
a) însuşirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor
b) furt
c) furt calificat săvârşit într-un mijloc de transport în comun
Capitolul II. Tâlhăria și pirateia

juridic general relaţiile sociale privind patrimoniul. Există şi un
obiect juridic secundar în cazul infracţiunilor de tâlhărie, piraterie,
infracţiuni prin intermediul cărora sunt ocrotite şi alte valori: viaţa,
integritatea corporală și sănătatea.
2. Obiectul material este reprezentat de un bun mobil în cazul
tâlhăriei și de o navă sau bunurile aflate pe o navă în cazul
pirateriei. Poate exista şi un obiect material secundar, corpul
persoanei, dacă infracțiunile sunt realizate prin întrebuințarea de
violențe.
1. Subiectul activ nu este circumstanţiat. Sunt posibile toate
formele de participaţie penală (coautorat, instigare, complicitate).
2. Subiectul pasiv nu este circumstanţiat. Poate fi subiect pasiv
persoana fizică sau juridică vătămată prin infracţiune.
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – pot constitui
elemente circumstanţiale de exemplu: noaptea, mijlocul de
transport în comun în cazul tâlhăriei calificate.
În cazul acestor infracţiuni, este necesar să preexiste posesia
sau detenţia persoanei vătămate asupra bunului ce constituie
obiectul material al infracţiunii.
Elementul material este complex, fiind alcătuit din două
elemente diferite aflate în strânsă legătură (luarea unui bun și
exercitarea unor violențe fizice sau psihice). În varianta de la
art.235 alin.2 elementul material constă în capturarea sau
provocarea eșuării unei nave.
Urmarea imediată constă, în general, în producerea unui
prejudiciu. Poate exista şi o urmare imediată secundară, constând
în atingerile aduse sănătăţii, integrităţii corporale sau vieţii.
Legătura de cauzalitate rezultă uneori din materialitatea faptei
iar în cazul tâlhăriei sau pirateriei urmate de moartea victimei
trebuie demonstrată legătura de cauzalitate.
Vinovăţia trebuie să existe sub forma intenției directeți în cazul
tâlhăriei și al pirateriei. Doar în cazul tâlhăriei sau pirateriei urmate
de moartea victimei forma de vinovăție este praeterintenția.
Mobilul şi scopul
Pentru existența acestor infracțiuni trebuie să existe un dublu
scop – cel specific furtului(însușirea pe nedrept a bunului) și cel
specific acțiunii secundare (amenințarea sau violența) care trebuie
realizată în scopul însușirii bunurilor.
În cazul acestor infracțiuni tentativa se sancționează, mai
puțin în cazul tâlhăriei sau pirateriei urmate de moartea victimei
unde tentativa nu este posibilă. Infracțiunile pot îmbrăca forma
VIII. Variante
Tîlhăria are pe lângă varianta tip două variante agravate ce au
însă un nomen iuris distinct(art.234 și art.236). Pirateria cunoaște
două variante tip și o variantă agravată în art.235, alta fiind
reglementată în art.236.
IX. Sancţiuni
Aceste infracțiuni sunt sancționate cu pedeapsa închisorii și
interzicerea unor drepturi.
Întrebări
1. Când trebuie exercitate violenţele, în raport cu sustragerea
bunului, pentru a putea fi în prezenţa infracţiunii de tâlhărie?
2. Care este diferenţa între infracţiunea de tâlhărie urmată de
moartea victimei şi cea de omor pentru a săvârşi sau a ascunde
săvârşirea unei tâlhării?
3. Care sunt diferenţele între infracţiunea de şantaj şi cea de
tâlhărie?
4. Care este diferenţa între infracţiunea de tâlhărie şi cea de
piraterie?
Spețe
1. Inculpaţii au lovit, cu ajutorul unor răngi, doi ciobani aflaţi
cu oile la câmp, furând mai multe oi; după sustragere, inculpaţii
i-au lovit din nou pe ciobani, pentru a-şi asigura păstrarea oilor. În
sarcina inculpaţilor au fost reţinute două infracţiuni de tâlhărie în
concurs. Este corectă soluţia?
2. Făptuitorul a lovit victima de mai multe ori, având impresia că
aceasta a injuriat-o. Victima, speriată, a scos telefonul mobil din
buzunar, încercând să sune la poliţie. Făptuitorul a smuls din mâna
victimei telefonul, pentru a o împiedica să sune la poliţie. A înmânat
în acelaşi timp telefonul unui văr de al său şi i-a spus să facă ce vrea
cu el. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina făptuitorului?
3. Inculpatul s-a apropiat de victima care vorbea la telefonul
mobil şi i l-a smuls din mână, fugind cu el. Care este încadrarea
juridică a faptei, având în vedere că partea vătămată nu şi-a scos un
certificat medico-legal, întrucât asupra sa nu au fost exercitate
violenţe fizice?
4. A trebuia să ridice din bancă o sumă de bani aparţinând
firmei la care era angajat. L-a înştiinţat despre acest lucru pe B şi
au convenit ca B să simuleze un atac asupra lui A, căruia sa-i
aplice câteva lovituri şi să-i ia suma de bani, urmând ca apoi cei
doi să împartă banii. Care va fi încadrarea juridică a faptei reţinute
în sarcina fiecăruia dintre cei doi?
5. Inculpatul a invitat-o pe partea vătămată, pe care o cunos-

cuse în acea zi, la el acasă, la o cafea, la ora 21.30. După ce i-a
oferit o cafea şi partea vătămată a încercat să se retragă, inculpatul a
ameninţat-o că nu îi va permite să plece, dacă nu îi dă ceasul şi
inelul. Ce se va reține în sarcina inculpatului?
6. Inculpaţii au pătruns într-o seră pentru a sustrage morcovi.
Acolo, au întâlnit o persoană pe care au început să o lovească
crezând că este paznic, până când aceasta le-a dezvăluit că şi ea
venise pentru a fura morcovi. Instanţa a schimbat încadrarea
juridică a faptei din infracţiunea de tâlhărie în cea de furt calificat,
motivând că a existat o eroare cu privire la persoana agresată. Este
corectă soluţia instanţei?
7. Câte infracţiuni vor fi reţinute în sarcina inculpatului care a
ameninţat trei persoane în aceeaşi împrejurare, luându-le banii pe
care îi aveau asupra lor?
8. Inculpatul s-a dus pe o parcelă care nu îi aparţinea şi a
încărcat portbagajul maşinii cu porumb, care fusese de curând
recoltat şi depozitat pe câmp. În momentul în care încerca să pără-
sească parcela, doi poliţişti i-au făcut semn să oprească. Inculpatul,
în loc să încetinească sau să oprească autoturismul, a accelerat,
conducând autoturismul în direcţia celor doi, şi a trecut printre ei,
accidentându-i grav. Unul dintre poliţişti a decedat a doua zi,
celălalt a avut nevoie de 90-95 de zile de îngrijiri medicale. Care
va fi încadrarea juridică a faptelor săvârşite de inculpat?
Teste grilă :
1. Reprezintă infracţiunea de tâlhărie:
a) furtul săvârşit prin întrebuinţare de insulte;
b) furtul urmat de întrebuinţarea de ameninţări pentru păstrarea
bunului furat;
c) furtul săvârşit asupra victimei aflate în stare de inconştienţă
sau neputinţă de a se apăra.
2. Tâlhăria este o infracţiune:
a) complexă;
b) de obicei;
c) simplă.
3. În cazul infracţiunii de tâlhărie:
a) infractorul profită de starea preexistentă de inconştienţă sau
de neputinţă a victimei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa;
b) victima este supusă în mod obligatoriu unei violenţe fizice;
c) persoana asupra căreia se exercită violenţe nu este în mod
obligatoriu cea care suferă prejudiciul patrimonial.
4. În cazul în care doi făptuitori, după o înţelegere prealabilă,
atacă victima, unul săvârşind acte de violenţă, iar celălalt sus-
trăgând bunul de la victimă, se va putea reţine:
a) infracţiunea de lovire sau alte violenţe pentru unul dintre făp-
tuitori şi infracţiunea de tâlhărie pentru celălalt;
b) infracţiunea de tentativă de tâlhărie pentru cel ce a aplicat
loviturile şi infracţiunea de tâlhărie pentru celălalt făptuitor;
c) coautorat la infracţiunea de tâlhărie.
5. Dacă făptuitorul solicită victimei să-i predea haina, amenin-
ţând-o cu un cuţit, şi victima se conformează, încadrarea juridică va fi:
a) şantaj
b) ameninţare
c) tâlhărie
6. Fapta inculpatului de a îmbrânci victima care se afla la volanul
unui autoturism, a lua acest autoturism şi a pleca de la locul faptei
cu el, urmată de restituirea autoturismului după numai o zi:
a) reprezintă infracţiunea de furt de folosinţă;
b) nu reprezintă infracţiune;
c) reprezintă infracţiunea de tâlhărie.
Capitolul III. Infracțiuni contra patrimoniului prin
nesocotirea încrederii

1. Obiectul juridic. Infracţiunile din acest titlu au ca obiect
juridic general relaţiile sociale privind patrimoniul și relațiile de
încredere care trebuie să existe în circuitul civil al bunurilor.
2. Obiectul material este reprezentat fie de un bun mobil (abuz
de încredere, însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la
făptuitor), fie atât de un bun mobil, cât și de un bun imobil
(infracțiunea de înșelăciune, infracțiunile de bancrută).
1. Subiectul activ nu este,în general, circumstanţiat. În cazul
unor infracțiuni trebuie să existe un subiect activ calificat , de
exemplu debitorul (în cazul infracțiunilor de abuz de încredere prin
fraudarea creditorilor, bancrută simplă) sau creditorul (în cazul
infracțiunii de exploatare patrimonială a unei persoane). Sunt
posibile toate formele de participaţie penală (coautorat, instigare,
complicitate).
2. Subiectul pasiv nu este, de regulă, circumstanţiat. Poate fi
subiect pasiv persoana fizică sau juridică vătămată prin
infracţiune.Există însă infracțiuni cu subiect pasiv calificat, de
exemplu art.339 și art.241 unde fapta trebuie comisă în paguba
creditorului.
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – nu prezintă
relevanță.
În cazul unor infracțiuni este necesară existențaunei situații
premisă. De exemplu în cazul infracțiunii de abuz de încredere
trebuie să existe un raport juridic în baza căruia bunul este deținut
de făptuitor; pentru existența infracțiunii de înșelăciune privind
asigurările trebuie să fie încheiată o poliță de asigurare; pentru
infracțiunea de bancrută frauduloasă trebuie ca debitorul să se afle
în stare de insolvență.
Elementul material constă de regulă într-o acțiune, dar unele
infracțiuni pot fi comise și prin inacțiuni (abuzul de încredere ,
bancruta simplă, însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la
făptuitor).
prejudiciu.
Legătura de cauzalitate, în general, trebuie stabilită între
elementul material și urmarea imediată.
Vinovăţia trebuie să existe sub forma intenției directe sau
indirecte, iar în cazul unor infracțiuni doar sub forma intenției
directe (înșelăciunea).
Mobilul şi scopul
In cazul unor infracțiuni trebuie să fie îndeplinită condiția
existenței unui scop: acela de a obține un folos pentru sine sau
pentru altul la infracțiunea de înșelăciune , scopul fraudării
creditorilor în cazul infracțiunii prevăzute de art.239, în cazul
variantei prevăzute de alin.3 al art.242 trebuie să existe scopul
dobândirii unui folos patrimonial, în cazul infracțiunii de
înșelăciune privind asigurările trebuie demonstrat scopul de a
obține pentru sine sau pentru altul suma asigurată.
Tentativa se sancționează în cazul infracțiunilor prevăzute de
art.239 alin.1, art.241 și art.244-247. Consumarea are loc de regulă
la momentul producerii prejudiciului. Infracțiunile pot îmbrăca
forma continuată şi, ca atare, pot avea un moment al epuizării.
VIII. Variante
Unele infracțiuni din acest capitol prezintă doar varianta tip
(art.238, 240, 241, 246) altele prezintă variante agravate (art.242,
244, 247).
IX. Sancţiuni
O parte din infracțiunile acestui capitol sunt sancționate cu
pedeapsa închisorii (art.244, 246, 247), iar altele cu închisoarea
alternativ cu amenda (art.238, 239, 240).
Întrebări
20. Ce bunuri nu pot face obiectul infracţiunii de abuz de
încredere?
21. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de gestiune
frauduloasă?
22. Care este elementul material al infracţiunii de înşelăciune?
23. Care este urmarea imediată la infracţiunea de înşelăciune?
25. Arătaţi care sunt asemănările şi deosebirile între infracţiu-
nile de abuz de încredere și gestiune frauduloasă.
27. Care sunt asemănările şi deosebirile între infracţiunea de

furt şi cea de însuşirea bunului găsit sau ajuns din eroare la
făptuitor?
Spețe
1. Fapta inculpatului care, primind în custodie, pe baza unui
proces-verbal, de la executorul judecătoresc, anumite bunuri pro-
prietatea persoanei vătămate, refuză să le restituie acesteia, repre-
zintă infracţiune?
2. Cum poate fi încadrată juridic fapta unei persoane de a primi
un telefon mobil pentru a-l repara şi de a refuza să îl mai restituie?
3. Făptuitorul era angajat ca zugrav la o firmă. Întrucât nu i se
plătise salariul de două luni, făptuitorul şi-a dat demisia şi a reţinut
uneltele folosite în procesul muncii, care îi fuseseră încredinţate de
firmă, menţionând că le va restitui la plata drepturilor salariale
restante. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina acestuia?
4. Partea vătămată a împrumutat vecinului său, pentru două
săptămâni, o maşină de tuns iarba. Vecinul a decedat înainte de a fi
restituit maşina. Partea vătămată a solicitat soţiei celui decedat să îi
restituie bunul, însă aceasta, deşi ştia cui aparţine maşina, a refuzat
să i-o înapoieze, spunând că ei nu i-a fost înmânat niciun bun. Se
poate reţine vreo infracţiune în sarcina acesteia?
5. Proprietarul unei turme a angajat un cioban, pentru a avea
grijă de oi. Ciobanul a tăiat toţi mieii născuţi în perioada de două
luni cât a păstorit turma, pentru nunta fiicei sale. Se poate reţine
vreo faptă penală în sarcina ciobanului?
6. Inculpatul a venit la apartamentul lui V. şi i-a spus că este
prietenul fratelui său, că acesta a rămas fără benzină la o distanţă
de 500m de locul respectiv şi că are nevoie de 100 lei pentru
benzină. V. i-a dat inculpatului 100 lei pentru a-i înmâna fratelui
său. Ulterior, V a aflat că fratele său nu trimisese niciun prieten la
ea. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului?
7. D. avea un cabinet stomatologic şi trata pacienţi de
aproximativ 3 ani, în cabinetul său fiind expuse diplome de licenţă,
master şi autorizaţii de funcţionare. S-a constatat însă că D. nu
absolvise niciodată facultatea de medicină. Ce se poate reţine în
sarcina lui D.?
8. X a cumpărat de la Y o cantitate mare de marfă şi i-a lăsat
acestuia o filă cec în care era menţionată suma reprezentând preţul
stabilit de cei doi. Când s-a prezentat la bancă şi a introdus cecul la
plată, Y a constatat că nu exista acoperire în cont. Y a formulat o
plângere penală. Ce se poate reţine în sarcina lui X? Dar dacă X a
lăsat un cec în alb drept garanţie , înştiinţându-l pe Y că nu are
disponibil în cont şi că îi va plăti ulterior cash, dar acest lucru nu s-
a întâmplat şi Y a completat cecul, l-a introdus la plată, a constatat
că nu există disponibil în cont şi apoi a făcut plângere penală?
9. Ce infracţiune reprezintă fapta de a induce în eroare o garde-
robieră prin atribuirea calităţii de depunător al unor haine pentru care
s-a eliberat fisă, pierdută de depunătorul real şi găsită de inculpat?
10. Care va fi încadrarea juridică a faptei de a depune la o
agenţie „Loto” un loz falsificat, ulterior constatat nevalabil în
cadrul operaţiei de omologare?
11. Inculpatul i-a vândut lui B o vacă pe care o furase cu două
zile în urmă, fără să îi aducă acest lucru la cunoştinţă cumpără-
torului. După câteva zile, victima furtului şi-a recunoscut animalul,
iar B i-a înapoiat bunul şi a făcut plângere la poliţie împotriva
inculpatului, care a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de
înşelăciune. Ce ar trebui să decidă instanţa?
12. Care va fi încadrarea juridică pentru fapta gestionarului
care a scos în mod repetat sume de bani din încasările zilnice,
dintre care pe unele le-a cheltuit, iar pe altele le-a ascuns în
magazie?
13. B a intrat într-un restaurant, s-a aşezat la o masă, pe aceasta
a găsit un telefon mobil, pe care l-a băgat în buzunar. Cel care
ocupase în prealabil masa s-a întors şi l-a întrebat pe B dacă nu a
găsit un telefon, dar B a negat. Se poate reţine vreo infracţiune în
sarcina lui B?
Teste grilă
1. Însuşirea pe nedrept a unui bun mobil al altuia,de către cel
căruia i-a fost încredințat:
a) furt;
b) însuşirea bunului găsit;
c) abuz de încredere.
2. Nu poate exista infracţiunea de abuz de încredere (art. 213
C.pen.) în cazul în care făptuitorul îşi însuşeşte:
a) o sumă de bani pe care avea obligaţia să o depună la C.E.C.
pe numele proprietarului;
b) o sumă de bani care îi fusese dată cu titlu de împrumut;
c) o sumă de bani care îi fusese înmânată pentru a procura plăti-
torului anumite servicii (o excursie, un bilet la spectacol etc.).
3. Situaţia premisă la infracţiunea de abuz de încredere este:
a) existenţa unui titlu în baza căruia făptuitorul deţine bunul;
b) însuşirea pe nedrept a unui bun de către subiectul activ;
c) existenţa unui act translativ de proprietate.
4. Sustragerea de către tutore a unei părţi din pensia de urmaş şi
din alocaţia de stat cuvenită minorilor aflaţi sub tutela sa constituie
infracţiunea de:
a) furt;
b) gestiune frauduloasă;
c) abuz de încredere.
5. Obiectul material al infracţiunii de gestiune frauduloasă este:
a) doar un bun mobil;
b) doar o sumă de bani;
c) o universalitate de bunuri mobile şi/sau imobile.
6. Subiect activ al infracţiunii de gestiune frauduloasă poate fi:
a) numai un gestionar sau un administrator la o persoană juridică;
b) orice persoană al cărei patrimoniu este prejudiciat;
c) persoana care are sarcina de a administra sau conserva averea
altei persoane.
7. La infracţiunea de înşelăciune, urmarea imediată constă:
a) într-o stare de pericol cu privire la patrimoniul victimei;
b) într-o pagubă ce se produce în patrimoniul subiectului ativ;
c) în obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos
patrimonial injust.
8. Infracţiunea de înşelăciune săvârşită prin întrebuinţarea de
nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase:
a) poate intra în concurs cu alte infracţiuni (fals, uz de fals, fal-
sul privind identitatea etc.);
b) absoarbe în mod natural infracţiunile de fals, fără aceste ele-
mente circumstanţiale neputându-se reţine săvârşirea infracţiunii de
înşelăciune în forma agravată prevăzută la art. 244 alin. (2) C.pen.;
c) conferă infracţiunii de înşelăciune caracter de infracţiune
complexă.
Capitolul IV: Fraude comise prin sisteme informatice

și mijloace de plată electronice

1. Obiectul juridic este reprezentat de buna-credință și
încrederea care trebuie să existe în circuitul bancar, sistemele
informatice și mijloacele de plată electronice.
2. Obiectul material . Aceste infracțiuni nu au obiect material.
Acesta nu există nici în cazul infracțiunii prevăzute de art.251,
unde instrumentul de plată falsificat reprezintă doar un bun ce a
fost folosit la săvârșirea unei infracțiuni.
2. Subiectul pasiv nu este circumstanţiat. Poate fi subiect pasiv
persoana fizică sau juridică vătămată prin infracţiune.
relevanță.
În cazul unor infracțiuni trebuie să existe o situație premisă,
constând în existența unui sistem informatic prin accesarea căruia
să se poată obține un beneficiu material.
Elementul material constă de regulă într-o
acțiune(introducere,modificare, ștergere), dar poate consta și într-
o inacțiune (acceptarea unei operațiuni) .
prejudiciu.
Legătura de cauzalitate trebuie stabilită între elementul
material și urmarea imediată.
indirecte. În cazul infracțiunii prevăzute de art.249 forma de
vinovăție este doar intenția directă.
Mobilul şi scopul
Condiția existenței unui scop, acela de a obține un folos pentru
sine sau pentru altul este cerută în cazul art.249 C.pen.
Tentativa este posibilă și se sancționează în cazul tuturor
acestor infracțiuni. Consumarea are loc de regulă la momentul
producerii elementului material. Infracțiunile pot îmbrăca forma
VIII. Variante
Art.249 și 251 prezintă doar variante tip, art.250 prezintă și o
variantă atenuată(alin.3)
IX. Sancţiuni
Aceste infracțiuni sunt sancționate cu pedeapsa închisorii.
Întrebări:
1.Care este elementul material al infracțiunii prevăzute la
art.249 C.pen.?
2. Care este urmarea imediată în cazul infracțiunii prevăzute de
art.249 C.pen?
3. Care este diferența între art.250 și art.251?
Spețe:
1.R, angajat al băncii B, având un credit la aceeași bancă și
fiind în imposibilitate temporară de a achita o rată, a transferat
bani din contul de economii al unui client C, fără cunoștința
acestuia, și și-a achitat rata. După 24 de zile a pus în contul lui
C suma de bani pe care o transferase anterior. Se poate reține
vreo infracțiune în sarcina lui R?
2.R a retras de la un bancomat suma de 3000 lei folosind un

card falsificat.Ce se va reține în sarcina lui R?
Capitolul V. Distrugerea și tulburarea de posesie

1. Obiectul juridic.Prin intermediul acestor infracțiuni se
protejează existența materială a bunurilor și posesia asupra
imobilelor.
2. Obiectul material este reprezentat de un bun mobil sau
imobil în cazul infracțiunilor de distrugere și de bunul imobil în
cazul infracțiunii de tulburare de posesie.
2. Subiectul pasiv nu este circumstanţiat.
relevanță.
În cazul înfracțiunilor de distrugere situația premisă constă în
integritatea materială și funcțională a bunului, iar în cazul celei de
tulburare de posesie în existența posesiei(stăpânirii de fapt) asupra
unui bun imobil.
Elementul material constă de regulă într-o acțiune.
Urmarea imediată constă, în afectarea integrității sau
funcționalității bunului în cazul infracțiunilor de distrugere și în
trecerea ilicită a bunului imobil în stăpânirea de fapt a subiectului
activ, în cazul infracțiunii de tulburare de posesie.
Legătura de cauzalitate, în general, rezultă din materialitatea
faptei.
indirecte, cu excepția infracțiunii de distrugere din culpă unde
forma de vinovăție este culpa.
Mobilul şi scopul
Nu sunt relevante.
Tentativa se sancționează în cazul infracțiunii prevăzute de
art. 253 alin.3) și 4), nefiind posibilă în cazul infracțiunii prevăzute
de art.255 . Consumarea are loc de regulă la momentul producerii
elementului material.La infracțiunea de tulburare de posesie
tentativa nu se sancșionează. Dacă făptuitorul rămâne mai multă
vreme în imobil infracțiunea devine continuă și, ca atare, va exista
un moment al epuizării.
VIII. Variante
Infracțiunea de tulburare de posesie prezintă doar variantă tip,
infracțiunea de distrugere prezintă și variante agravate, distrugerea
calificată fiind tot o variantă agravată, dar prevăzută într-un articol
distinct.Distrugerea din culpă prezintă și ea o variantă tip și una
agravată.
IX. Sancţiuni
Infracțiunile de distrugere în variantele tip sunt sancționate cu
pedeapsa închisorii alternativ cu amenda, iar în variantele
agravate(inclusiv distrugerea calificată) se sancționează cu
pedeapsa închisorii. Sancțiunea pentru tulburarea de posesie este
închisoarea alternativ cu amenda.
Întrebări
1. Care este elementul material al infracţiunii de distrugere?
2. Care este diferenţa între infracţiunea de distrugere şi cea de
distrugere calificată şi între infracţiunea de distrugere şi cea de
distrugere din culpă ?
3. Care este obiectul material al infracţiunii de tulburare de
posesie?
Spețe:
56. X, nemulţumit că un proces pe care îl avea la judecătoria

Craiova se tergiversa, a protestat în faţa Ministerului Justiţiei, unde
şi-a parcat autoturismul, l-a stropit cu benzină şi i-a dat foc. Auto-
turismul a explodat, aterizând pe spaţiul verde din faţa ministe-
rului. Nu s-au înregistrat pagube şi nu a fost rănită nicio persoană.
Reprezintă infracţiune fapta săvârşită de X?
57. Nervos că fiul său avusese un accident, S şi-a scos din garaj
maşina proprietate personală pe care o condusese fiul său, a luat un
ciocan şi a lovit-o timp de 5 ore, până a distrus-o. Ce faptă penală
se poate reţine în sarcina lui S?
58. X a scris cu vopsea sloganuri pe Coloana Infinitului. Se
poate reţine în sarcina sa vreo faptă penală?
59. Mai mulţi rommi au ocupat o casă de vacanţă aflată la mar-
ginea unei păduri. Deşi proprietarul le-a pus în vedere să pără-
sească imobilul, aceştia au refuzat, argumentând că, la momentul
când au ocupat-o, casa era părăsită. Proprietarul a formulat plân-
gere penală împotriva lor. Se poate reţine vreo infracţiune?
I
II
IX
1

Anul III Sem I Drept Penal Partea Speciala I PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anul III Sem I Drept Penal Partea Speciala I PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Valerian Cioclei Cristina Rotaru

Drept penal. Partea specială

Pentru buna înţelegere a explicaţiilor teoretice din partea

Infracţiuni contra persoanei

În Titlul I sunt cuprinse infracţiunile care au ca obiect juridic

II. Subiecţii infracţiunii

III. Locul şi timpul

VI. Latura subiectivă

VII. Formele infracţiunilor

1. Inculpatul a lovit victima, socrul său în vârstă de 75 de ani,

20. Aflându-se într-un vagon de tren, inculpatul a ameninţat

Caracterizare generală a capitolului

Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă cu excepția infracțiunii

Explicaţii privind diferenţa între omor, ucidere din culpă şi

Vinovăţia cu Vinovăţia cu Forma de vino-

Capitolul III: Infracțiuni săvârșite asupra unui

Caracterizare generală a secţiunii

1. Inculpatul N. a aplicat soacrei sale o lovitură cu un băț în

2. A. le-a aplicat cumnatului său și fiului acestuia (copilul

Capitolul IV : Agresiuni asupra fătului

Prin intermediul infracțiunilor din acest capitol legiuitorul a

Capitolul V – Infracțiuni privind obligația de

Caracterizare generală a capitolului

Caracterizare generală a capitolului

Notă: La lipsirea de libertate urmată de moartea victimei, decesul trebuie

1. Inculpaţii au hotărât să recupereze de la victimă o sumă de

CapitolulVII. Traficul și exploatarea persoanelor

Caracterizare generală a capitolului

II. Subiecţii infracţiunii

1. X a mers într-un sat din județul Vaslui la trei familii sărace, cu

2. Soții A și B, plecați de 10 ani în Italia, au revenit în România și

1.Determinarea la începerea sau continuarea practicării prostituției

a) infracțiunea de trafic de persoane

3.Tentativa se sancționează în cazul infracțiunii de :

Caracterizare generală a capitolului

Explicaţii privind diferenţa între omor, ucidere din culpă,

Vinovăţia cu Vinovăţia cu pri-

Notă: La violul urmat de moartea victimei, moartea trebuie să fie determi-

5. Raportul sexual cu un minor în vârstă de 5 ani, atunci când

Capitolul IX. Infracțiuni care aduc atingere

Caracterizare generală a capitolului

1. Care este obiectul material în cazul infracțiunii de

2.Care este elementul material în cazul infracțiunii de

3.Care este subiectul activ în cazul divulgării secretului

4. Care este elementul material în cazul infracțiunii de

5.Care este subiectul activ al infracțiunii de violarea vieții

3.Violarea vieții private:

În titlul II sunt cuprinse infracțiunile care au ca obiect juridic

1. Care este obiectul material al infracţiunii de furt?

4. Care este accepţiunea noţiunii de „armă” în cazul infracţiunii

6. Dacă făptuitorul pătrunde într-o locuinţă în care locuiau două

Capitolul II. Tâlhăria și pirateia

Caracterizare generală a capitolului

5. Inculpatul a invitat-o pe partea vătămată, pe care o cunos-

Caracterizare generală a capitolului

27. Care sunt asemănările şi deosebirile între infracţiunea de

Capitolul IV: Fraude comise prin sisteme informatice

Caracterizare generală a capitolului

2.R a retras de la un bancomat suma de 3000 lei folosind un

Capitolul V. Distrugerea și tulburarea de posesie

Caracterizare generală a capitolului

56. X, nemulţumit că un proces pe care îl avea la judecătoria

S-ar putea să vă placă și