ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI
FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ DE
ȘTIINȚE PENALE ȘI CRIMINALISTICĂ

REFERAT
LA DISCIPLINA: RESTRÂNGEREA UNOR
DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI

RESTRÂNGEREA UNOR DREPTURI ȘI

LIBERTĂȚI ÎN LEGĂTURĂ CU
PANDEMIA COVID-19

Masterand,

Sprincean
Nicolae

Coordonator ştiinţific,
Conf .univ. dr. Matic Andreea

CHIȘINĂU
2020
 RESTRÂNGEREA UNOR DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI ÎN
LEGĂTURĂ CU PANDEMIA COVID-19

§1. CONSIDERAȚIUNI INTRODUCTIVE

Pandemia (gr. πᾶν pan "tot" + δῆμος demos "popor") este o epidemie care se extinde pe un
teritoriu foarte mare, într-o țară, în mai multe țări sau continente. În decursul istoriei omenirii
multe boli infecțioase au provocat pandemii, unele cu consecințe devastatoare: ciuma, variola,
tifosul, holera, febra galbenă, tuberculoza, coronavirusul.1 Ultimul menționat,
coronavirusul, medical vorbind CoVid-19 sau SARS-CoV-2 a cauzat o pandemie
globală, care este resimțită până și astăzi în peste 150 de țări de pe glob. În ianuarie
2020, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) declară că apariţa bolii provocate de
noul coronavirus este o situaţie de urgenţă internaţională pentru sănătatea publică, iar
directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus,
a declarat la data de 11 martie 2020 că epidemia de coronavirus este oficial pandemie.
Potrivit OMS, o pandemie este răspândirea la nivel mondial a unei noi boli și apare atunci
când un virus apare și se răspândește în întreaga lume, iar majoritatea oamenilor nu au
imunitate la el.

În acel context, statele lumii, începând cu cele mai democratice, trebuie să

întreprindă urgente măsuri pentru ca virusul CoVid-19 să nu se răspândească. UE și
statele sale membre colaborează pentru a consolida sistemele naționale de sănătate și pentru a
limita răspândirea virusului, iar pentru ca acest lucru să fie eficient, este necesar ca statele să
întreprindă acțiuni concrete prin care vor opri răspândirea acestui virus. Multe dintre
acțiunile care au fost întreprinse de majoritatea țărilor limitează într-o măsură mai
mare sau mai mică drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Acest lucru
stringent apare ca o necesitate strictă pentru a opri și a stăpâni virusul, care poate
copleși sute de milioane de vieți omenești, de altfel, sunt niște măsuri proporționale cu
apărarea altor valori sociale, cum ar fi sănătatea publică sau viața omului. Au fost
restricționate drepturi și libertăți ce țin de: libertatea de circulație, măsuri pentru protejarea
sănătății publice sau multe alte măsuri aferente ordinii publice și bunelor moravuri ale unei
societăți democratice. În acest referat îmi propun să analizez pe scurt ce drepturi și libertăți
fundamentale ale omului au fost restricționate sau limitate, atât în România, cât și în

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pandemie
Republica Moldova, în legătură cu pandemia CoVid-19. Voi expune succint măsurile impuse
de aceste două state față de cetățeni, instituțiile vizate care s-au afirmat și au argumentat
necesitatea aplicării acestor măsuri, proporționalitatea lor în raport cu dreptul lezat și multe
alte aspecte practice pe care le-am sesizat în această perioadă deloc ușoară. Va fi o abordare
personală teoretico-practică din punct de vedere juridic privind restrângerea drepturilor
oamenilor vizați de aceste directive sau norme cu caracter temporar impuse de aceste două
state pentru a limita răspândirea virusului.

§2. TEMEIUL ȘI REGIMUL JURIDIC AL RESTRÂNGERII

DREPTURILOR ȘI LIBERTĂȚILOR FUNDAMENTALE

2.1 România

Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți este prevăzută de

Constituția României, mai exact la art. 53 din Titlul al II-lea “Drepturile, libertățile și
îndatoririle fundamentale - Drepturile și libertățile fundamentale”. (1) Exercițiul unor
drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune,
după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice,
a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea
consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de
grav. (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate
democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie
aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a
libertății.

Articolul 53 din Constituție oferă o soluție juridică pentru adaptarea regimului juridic
general de garantare a drepturilor și libertăților fundamentale la realitățile vieții sociale,
economice și politice în permanentă schimbare. Pentru ca autoritățile publice să își poată
îndeplini misiunile chiar și în situații excepționale fără a renunța la protecția juridică a
drepturilor și libertăților, art. 53 permite restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți, dar
numai condiționat și cu titlu de excepție. Pandemia CoVid-19 atentează la sănătatea
publică ca valoarea socială, în acest context, este necesar ca autoritățile în virtutea
apărării sănătății publice să întreprindă și să pună în executare măsuri, care pe de o
parte restrâng anumite drepturi și libertăți, dar pe de altă parte apără valori sociale la
fel de importante: viața omului, sănătatea publică sau ordinea publică. Curtea
Constituţională a României s-a pronunţat în ceea ce privește condiţiile şi limitele restrângerii
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi în sensul că legiuitorului constituant a vizat doar
drepturile fundamentale și nu orice drepturi subiective, indiferent că acestea izvorăsc din acte
normative sau din acte consensuale2. Restrângerea exercitării acestor drepturi este admisă
pe temeiul că ea răspunde nevoii „de a asigura securitatea juridică a drepturilor şi
libertăţilor celorlalţi, atât din perspectiva intereselor individuale, cât şi a celor naţionale
sau de grup şi a binelui public, fiind o modalitate de salvgardare a unor drepturi în
situaţiile în care exerciţiul lor are un caracter social”3. Totodată, instanţa a reamintit că
„drepturile individuale nu pot fi exercitate in absurdum, ci pot constitui obiectul unor
restrângeri care sunt justificate în funcţie de scopul urmărit. Limitarea exerciţiului unor
drepturi personale în considerarea unor drepturi colective şi interese publice, ce vizează
siguranţa naţională, ordinea publică sau prevenţia penală, a constituit în permanenţă o
operaţiune sensibilă sub aspectul reglementării, astfel încât să fie menţinut un just echilibru
între interesele şi drepturile individuale, pe de o parte, şi cele ale societăţii, pe de altă parte”4.

Derogările de la exercitarea drepturilor omului reprezintă restrângerea exerciţiului acestor

drepturi în situaţii excepţionale, de exemplu stare de război, pericole care ameninţă viaţa şi
existenţa naţiunii. În aceste situaţii interesul general ajunge să prevaleze asupra drepturilor
individuale. Acest fapt nu înseamnă înlăturarea totală a legalităţii, a democraţiei şi a
respectării drepturilor omului. Legalitatea ordinară nu e înlocuită cu arbitrariul, ci cu o
legalitate de criză. Aceste măsuri excepţionale se justifică numai cât timp situaţiile de criză
există, iar statul şi democraţia sunt în pericol. Art. 15 din Convenţia europeană
condiţionează validitatea măsurii derogatorii de următoarele elemente: 1. să existe
efectiv o situaţie excepţională, război sau alt pericol grav care ameninţă viaţa naţiunii.
Deci cauza care determină această situaţie excepţională poate fi o cauză socială (război,
rebeliune) sau o cauză naturală (de ex. Cutremur, epidemie); 2. respectarea strictă a
scopului impus, acela de salvare a vieţii naţiunii; 3. derogarea să fie necesară absolut şi
2
Decizia Curţii Constituţionale nr. 24/1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54
din Legea nr. 31/1991 privind activitatea bancară, M. Of. nr. 18 din 20 ianuarie 1998.
3
Decizia Curţii Constituţionale nr. 245/2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65
alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, cu modificările ulterioare, M. Of. nr. 716 din 9
august 2004.
4
Decizia nr. 1258/2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 298/2008 privind
reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului
sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor
cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, M. Of. nr. 798 din 23
noiembrie 2009.
proporţională scopului urmărit – prin această măsură urmărindu-se salvarea naţiunii şi
a instituţiilor democratice; 4. luarea unor astfel de măsuri să nu ducă la crearea unor
discriminări între diverse categorii de persoane; 5. derogările să nu pună în discuţie
drepturile intangibile; 6. măsura să nu contravină celorlalte obligaţii internaţionale ale
statului; 7. măsura să fie notificată internaţional imediat de către statul care o aplică,
secretariatului organizaţiei internaţionale în cadrul căreia tratatul respectiv a fost
încheiat.

2.2 Republica Moldova

Articolul 54 din Constituția Republicii Moldova, intitulat „Restrângerea exerciţiului

unor drepturi sau al unor libertăţi“ legiferează dreptul statului de a restrânge exerciţiul
unor drepturi sau libertăţi fundamentale, individuale sau colective. Restrângerea nu
vizează suspendarea sau interzicerea exercitării drepturilor ci doar limitarea
exercițiului lor sub anumite aspecte. Alineatul (1) prevede că limitarea este temporară și
vizează modalităţile de realizare a dreptului, dreptul însuși continuând să existe.
Limitarea exercițiului drepturilor și libertăţilor fundamentale este inevitabilă raportat
la obligativitatea respectării drepturilor și libertăţilor fundamentale ale celorlalți și
funcţionării normale a societăţii și statului de drept. În plus, însuși conceptul de libertate
ţine de respectarea drepturilor și libertăţilor individuale, inclusiv a celor care se exercită
în grup, și ale altor persoane. Posibilitatea juridică a stabilirii unor limitări răspunde
nevoii de a asigura securitatea juridică a drepturilor și libertăţilor celorlalţi, în
perspectiva realizării intereselor lor individuale, naţionale, de grup, a binelui public.
Prin prevederile alin. (1) al art. 54, legiuitorul constituant a statuat că în Republica Moldova
nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertăţile fundamentale ale
omului și cetăţeanului. Pentru determinarea mai clară a prevederilor constituţionale cuprinse
în alin. (1) al art. 54 se impun o serie de precizări conform alieatului (1) al art. 54 din
Constituția Republicii Moldova, cu observația că sunt preluate în legislația internă normele
internaționale descrise și analizate anterior, condiții care trebuie întrunite cumulativ:
Ingerinţa trebuie să fie prevăzută de lege, ingerinţa corespunde normelor unanim
recunoscute ale dreptului internaţional, ingerinţa constituie o măsură necesară într-o
societate democratică, Ingerinţa trebuie să fie proporţională scopului urmărit.
 Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge
existenţa dreptului sau a libertăţii. Din economia art.54 din Constituţia Republicii Moldova
„Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi” vom observa că sunt respectate
la modul general cerinţele şi condiţiile Curţii Europene a Drepturilor Omului. Interesele
generale ale societăţii care pot conduce la restrângerea unor drepturi, în accepţiunea
legiuitorului constituant din Moldova, sunt interesele securităţii naţionale, integrităţii
teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în
masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane,
împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii
justiţiei. Aceste interese generale nu pot însă să conducă la restrângerea drepturilor
proclamate în articolele 20–24 adică accesul liber la justiţie, prezumţia de nevinovăţie,
neretroactivitatea legii, dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle şi dreptul
la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică.

§3. DREPTURILE ȘI LIBERTĂȚILE RESTRÂNSE ÎN PERIOADA

STĂRII DE URGENȚĂ

În acest ultimul capitol voi enumera și exemplifica care anume drepturi și libertăți
fundamentale ale cetățenilor Republicii Moldova și României au fost restrânse sau limitate în
perioada pandemiei CoVid-19. Voi avea în vedere atât substanța dreptului restrâns sau limitat,
cât și actul emis de autoritate privind regimul juridic al restrângerii, necesitatea, oportunitatea
și proporționalitatea lui.

3.1 România
Prin DECRETUL nr. 195 din 16.03.2020, Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 212 din 16
martie 2020, PREȘEDINTELE ROMÂNIEI decretează instituirea stării de urgență pe
teritoriul României. “Având în vedere evoluția situației epidemiologice internaționale
determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 la nivelul a peste 150 de țări, în
care aproximativ 160.000 de persoane au fost infectate și peste 5.800 au decedat, precum și
declararea „Pandemiei“ de către Organizația Mondială a Sănătății, la data de 11.03.2020,
luând în considerare experiența țărilor grav afectate de evoluția virusului și măsurile care au
avut impact pozitiv în limitarea răspândirii acestuia și care au vizat acțiuni în planul
sănătății publice, concomitent cu limitarea sau întreruperea activităților socioeconomice
neesențiale, dar mai ales îngrădirea exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale, fără
de care celelalte acțiuni desfășurate nu ar fi putut avea efectul scontat, în contextul măsurilor
adoptate la nivelul statelor europene, în principal cele limitrofe, dar și cele cu comunități
mari de cetățeni români, din care 12 state au adoptat măsuri speciale prin instituirea unor
stări excepționale în scopul prevenirii răspândirii comunitare a infecției, luând act de
evoluția situației epidemiologice pe teritoriul României și de evaluarea riscului de sănătate
publică pentru perioada imediat următoare, care indică o creștere masivă a numărului de
persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2, ținând cont de faptul că neluarea unor
măsuri urgente, cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru limitarea
infectării cu coronavirusul SARS-CoV-2 în rândul populației ar avea un impact deosebit de
grav, în principal asupra dreptului la viață și, în subsidiar, asupra dreptului la sănătate al
persoanelor, subliniind necesitatea instituirii stării de urgență pentru diminuarea efectelor
negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate la nivel național și internațional
pentru combaterea răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, în considerarea faptului că
elementele sus-menționate definesc un context excepțional care nu putea fi previzionat, care
vizează interesul public general și care constituie o situație extraordinară, ce impune măsuri
excepționale, ținând cont de faptul că restrângerea exercițiului unor drepturi nu trebuie să
afecteze substanța lor, ci să urmărească un scop legitim, să fie necesară într-o societate
democratică și să fie proporțională cu scopul urmărit, văzând Hotărârea Consiliului Suprem
de Apărare a Țării nr. 30/2020 privind necesitatea instituirii stării de urgență și planul de
acțiune la instituirea stării de urgență, având în vedere propunerea Guvernului de instituire a
stării de urgență, în temeiul prevederilor art. 93 alin. (1), ale art. 100 din Constituția
României, republicată, și ale art. 3 și art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare…”5

Pentru prevenirea răspândirii COVID-19 și realizarea managementului

consecințelor, raportat la evoluția situației epidemiologice, pe durata stării de urgență
este restrâns exercițiul următoarelor drepturi, proporțional cu gradul de realizare:
a) libera circulație;
b) dreptul la viață intimă, familială și privată;
c) inviolabilitatea domiciliului;
d) dreptul la învățătură;
5
Extras din DECRETUL nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României.
e) libertatea întrunirilor;
f) dreptul de proprietate privată;
g) dreptul la grevă;
h) libertatea economică.

În continuare voi exemplifica și enumera drepturi concrete restrânse sau limitate în

perioada stării de urgență în România:

 Izolarea și introducerea in carantina a persoanelor provenite din zonele de risc,

precum și a celor care iau contact cu acestea;
 Pe durata stării de urgență, cursurile din toate unitățile și instituțiile de
învățământ se suspendă;
 Închiderea graduală a punctelor de trecere a frontierei de stat;
 Limitarea sau interzicerea circulației vehiculelor sau a persoanelor în/spre
anumite zone ori între anumite ore, precum și ieșirea din zonele respective;
 Interzicerea graduală a circulației rutiere, feroviare, maritime, fluviale sau
aeriene pe diferite rute și a metroului;
 Închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri,
sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
 În domeniul în care este posibil, pe perioada stării de urgență, se va introduce
munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, prin act unilateral al angajatorului;
 Pe perioada stării de urgență se interzice declararea, declanșarea sau
desfășurarea conflictelor colective de muncă;
 Judecarea proceselor civile, se suspendă de plin drept pe durata stării de urgență
instituite prin acesta, fără a fi necesară efectuarea vreunui act de procedură în acest
scop;
 Limitarea activității spitalelor publice la internarea și rezolvarea doar cazurilor
urgente;
 Pe durata stării de urgență se interzic organizarea și desfășurarea:
a) mitingurilor, demonstrațiilor, procesiunilor sau oricăror altor întruniri, în spații
deschise;
b) oricăror altor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice,
religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise.
  Slujitorii cultelor religioase recunoscute oficial în România pot oficia în lăcașurile
de cult, în spații publice sau în spații private practicile și ritualurile cu caracter
public specifice cultului, fără participarea publicului;
3.2 Republica Moldova

Parlamentul Republicii Moldova, la data de 17 martie 2020, emite o hotărâre privind

declararea stării de urgență pe tot teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 60 de
zile. “În temeiul art. 66 lit. m) din Constituția Republicii Moldova, al art. 12 din Legea nr.
212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, având în vedere
declararea de către Organizația Mondială a Sănătății a pandemiei de coronavirus (COVID-
19) la 11 martie 2020 și instituirea de către Comisia Națională Extraordinară de Sănătate
Publică la 13 martie 2020 a codului roșu la nivel național în legătură cu situația
epidemiologică prin infecția cu COVID-19, Parlamentul adoptă prezenta hotărâre...”6

Pe perioada stării de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova

va emite dispoziții în vederea punerii în executare a următoarelor măsuri:

1) instituirea unui regim special de intrare și ieșire din țară;

2) instituirea unui regim special de circulație pe teritoriul țării;
3) introducerea regimului de carantină și luarea altor măsuri sanitaro-antiepidemice
obligatorii;
4) stabilirea unui regim special de lucru pentru toate entitățile;
5) interzicerea desfășurării adunărilor, manifestațiilor publice și a altor acțiuni de masă;
6) dispunerea, la necesitate, a raționalizării consumului de alimente și de alte produse de
strictă necesitate;
7) coordonarea activității mijloacelor de informare în masă privind:
a) informarea populației despre cauzele și proporțiile situației excepționale, despre măsurile
întreprinse pentru prevenirea pericolului, lichidarea urmărilor acestei situații și protecția
populației;
b) familiarizarea populației cu regulile de comportare în timpul situației excepționale;
c) introducerea unor reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicaţii;
8) modificarea procedurii de numire în funcţie şi de destituire a conducătorilor agenţilor
economici şi ai instituţiilor publice;

6
Hotărârea Nr. 55 din 17 martie 2020 emisă de Parlamentul Republicii Moldova.
9) interzicerea demisiei lucrătorilor, cu excepţia cazurilor prevăzute de actele normative,
pentru această perioadă;
10) chemarea cetăţenilor pentru prestări de servicii în interes public în condiţiile legii;
11) efectuarea, în modul stabilit de lege, a rechiziţiilor de bunuri în scopul prevenirii şi
lichidării consecinţelor situaţiilor care au impus declararea stării de urgenţă;
12) efectuarea altor acţiuni necesare în vederea prevenirii, diminuării şi lichidării
consecinţelor pandemiei de coronavirus (COVID-19).

În continuare voi exemplifica și enumera drepturi concrete restrânse sau limitate în

perioada stării de urgență în Republica Moldova:

 Se interzice începând cu 27 martie 2020 aflarea, în locuri publice, în grupuri mai

mari de 3 persoane (cu excepția grupurilor constituite din membrii familiei de gradul
I-II în linie dreaptă sau colaterală, concubini sau alte persoane ce au calitatea de
reprezentant legal al unuia din membrii familiei);
 În perioada stării de urgență are loc suspendarea procesului educațional în cadrul
instituțiilor de învățămînt general, profesional și universitar;
 Ministerul Afacerilor Interne vor asigura sistarea temporară a activităţii
punctelor de trecere a frontierei de stat;
 Se aprobă Instrucțiunea privind instituirea regimului de carantină în localitățile
afectate, pe perioada stării de urgență;
 Se suspendă zborurile comerciale de intrare și ieșire din țară, cu excepția curselor
charter autorizate anticipat de către Comisia pentru Situații Excepționale;
 Se suspenda transportul rutier de persoane în trafic internațional prin servicii
regulate, regulate speciale, ocazionale și în regim taxi, cu excepția curselor speciale
autorizate de către Comisia pentru Situații Excepționale. Încălcarea acestei dispoziții
constituie temei pentru suspendarea înregistrării până la trei luni sau radierea din
Registrul operatorilor de transport rutier
 Se interzice persoanelor în vîrstă de peste 63 ani, începînd cu data de 25 martie
2020, aflarea în afara domiciliului şi în spaţiile publice fără necesitate stringentă, cu
anumite excepții;
 Se interzice, începînd cu data de 25 martie 2020, aflarea persoanelor în spaţii
publice: parcuri, păduri, terenuri dejoacă, terenuri sportive, zone de agrement.
 Se interzice prestarea serviciilor de alimentaţie publică în unităţile de comercializare a
produselor petroliere;
 Se sistează activitatea transportului public de pasageri pe cale terestră;
 În perioada stării de urgență se sistează internările programate în instituțiile medico-
sanitare indiferent de forma juridică de proprietate și organizare;
 Se interzice aflarea/deplasarea în autovehicul de orice tip, a mai mult de 2 persoane
concomitent, inclusiv conducătorul auto;
 Promovarea examenelor de absolvire a candidaților la funcții de judecător și
procuror se suspendă până la ridicarea stării de urgență;
 Se anulează testarea națională în învățământul primar pentru sesiunea de
examene 2020.
 Se anulează organizarea și desfășurarea examenelor de absolvire a gimnaziului
pentru sesiunea de examene 2020.
BIBLIOGRAFIE:

1. Dumitru V. Big, Restrângerea exerciţiului libertăţilor publice, Ed.

Hamangiu, Bucureşti, 2008.
2. DECRETUL nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de
urgență pe teritoriul României.
3. Hotărârea Nr. 55 din 17 martie 2020 emisă de Parlamentul Republicii
Moldova.
4. Decizia Curţii Constituţionale nr. 24/1997 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 din Legea nr. 31/1991 privind
activitatea bancară, M. Of. nr. 18 din 20 ianuarie 1998.
5. Decizia Curţii Constituţionale nr. 245/2004 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (3) din Legea nr. 360/2002
privind statutul poliţistului, cu modificările ulterioare, M. Of. nr. 716 din
9 august 2004.
6. Decizia nr. 1258/2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor Legii nr. 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau
prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate
publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru
modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter
personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice,
M. Of. nr. 798 din 23 noiembrie 2009.
7. https://cancelaria.gov.md/ro/apc/coronavirus
8. https://ro.wikipedia.org/
9. https://lege5.ro/
10.http://www.parlament.md/