ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII, CADASTRU ȘI ARHITECTURĂ
PROGRAM DE STUDIU:
CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE

REFERAT
LA DISCIPLINA
TEHNICI MODERNE DE REABILITARE

ANUL I DE STUDII

Titular disciplină,
Prof.univ.dr.ing.

Studenti masteranzi

2017
Fundamentarea necesității realizării expertizei tehnice
Necesitatea realizării studiilor din prezenta documentație este fundamentată prin
existența următoarelor probleme de ordin structural:
 Discontinuități structurale sub forma unor fisuri în structura zidurilor fațadei
elocvente chiar și sub tencuiala rigidă pe bază de ciment-fisuri tratate pe fațada
de sud
 Umiditate ridicată în zidurile perimentrale

Obiectivele expertizei tehnice calitative

Diagnoza structurii/clădirii:
1. Evaluarea stării tehnice a clădirii, identificarea subansamblurilor/elementelor
structurale aflate în stare de degradare avansată
2. Formularea obiectivelor de cercetare pentru următoarele etape de studii, neincluse în
prezenta fază: dacă este cazul
3. Stabilirea modului de monitorizare a stării tehnice al ansamblului/subansamblurilor
sau elementelor structurale, dacă este cazul
Terapeutica structurii/clădirii:
4. Stabilirea intervențiilor structurale necesare inclusiv determinarea priorității acestora
5. Etapizarea intervențiilor propuse funcție de prioritara acestora
6. Soluțiile de principiu pentru reabilitare, soluții necesare în vederea elaborării
documentației pentru obținerea autorizației de construire.

Încadrarea structurii/clădirii
 Categoria de importanță: B-conform HG 766/1997
 Clasa de importanță: II-conform CR-0-2005
 Grad de rezistență la foc: III-conform P118/1999
 Cod lista monumentelor istorice: BH-II-m-A-01080
 Caracteristici seismice: ag=0.12g; Tc=0.7 s
Zonă seismică:
Clasa de risc Rs III; gradul nominal de asigurare la acțiuni seismice: Ref>0.6
Categorie ”a”-construcție cu pereți din zidărie de cărămidă;

Structurarea expertizei tehnice

1. Datele generale sunt urmate de două părți:
Partea I-Diagnostica structurii
2. Descrierea clădirii-Analiza structurii portante în paralel cu situația actuală, adică starea
tehnică rezultată și în urma intervențiilor anterioare
3. Prezentarea exigențelor de performanță derivate din tema de proiectare respectiv
prescripțiilor tehnice în vigoare, testarea capacității structurii portante
4. Identificarea cauzelor degradărilor și insuficiențelor structurale
Partea II-Terapeutica structurală
5. Identificarea intervențiilor necesare pentru asigurarea capacității portante la la nivelul
exigențelor de performanțe dorite
6. Asigurarea durabilității intervențiilor și urmărirea în timp a comportării clădirii
7. Concluzii-Concluziile sunt sintetizate atât în acest capitol, cât și în Anexa 1: Fișele de
sinteză a degradărilor și intervențiilor propuse.
Partea I-Diagnostica structurii
2.Descrierea clădirii-Analiza structurii portante în paralel cu situația actuală, adică
starea tehnică rezultată și în urma intervențiilor anterioare

2.1 Descrierea clădirii

Terenul pe care se afla cladirea studiata in prezenta documentatie se afla in
mun.Oradea,str.Canonicilor,nr.2,jud.Bihor.
Cladirea catedralei se desfasoara pe un plan in forma de cruce latina formand spatiu
tip bazilical fiind compusa din urmatoarele subansambluri:
 2 turnuri de colt cu forma patrata de dimensiuni cca.7.33x7.81m,desfasurandu-se
intre axele 1-2 respectiv 1’-2’,fiind rotite spre axa longitudinala de simetrie a
bisericii cu aproximativ 56’
 Nava principala dintre axele 3-8-D-G cu dimensiunile de 33.88x18.78m
 Navele laterale dintre axele C-D si G-H-formeaza siruri de cate 4 capele la est si
vest de nava principala fiind delimitate prin pilastrii si arce de descarcare care
sustin incarcarile orizontale ale boltilor
 Careul si transeptul dintre axele 8-9-A-J se formeaza intre intersectia navei
centrale cu transeptul,fiind acoperit de cupola.
 Corul dintre axele 9-11-D-G
 Coruri laterale pe partea de est si de vest a corului central intre axele 9-11-B-D
respectiv 9-11-G-I cu regimul de inaltime P+2E
Elementele verticale portante ale cladirii sunt formate din ziduri si pilastrii din zidarie
de caramida cu mortar de var.Zidurile au grosimi variabile la diverse subansambluri
structurale.
Zidurile sunt asezate pe fundatii continue rigide din caramida de format vechi cu
mortar de var,fara hidroizolatii.
Planseele sunt realizate cu diverse solutii structurale:bolta semicilindrica,plansee
boltite de tip a vela-turnurile.
Structura sarpantelor difera in functie de forma si dimensiunile subansamblului
acoperit distingandu-se mai multe solutii structurale:coifuri in forma de bulb de
ceapa,sarpante simple intr-o singura apa,sarpante cu caracter baroc in 2 ape.In toate cazurile
invelitoarea este din tabla.
Cladirea este dotata cu energie electrica si sistem de incalzire.

2.2Analiza structurii portante în paralel cu situația actuală, adică starea tehnică

rezultată și în urma intervențiilor anterioare
Din punct de vedere al conformarii structurale nava principala cu deschiderea de
16.30m rigidizeaza prin perechea de siruri de cate patru capele si contraforturi cu arc de
desfasurare,si lungimea de 24m nu este rigidizata suficient la incarcarile orizontale de
seism.
 Desi la prima vedere catedrala cu ziduri masive se pare ca se afla in stare de
conservare foarte buna-numarul seismelor supravietuite de la sfarsitul sec XVIII pana in
prezent nu a trecut neobservat-rupturile,crapaturile care strapung toata grosimea zidurilor
semnaleaza deficiente structurale privind preluarea acestor tipuri de incarcari.
In paralel cu problemele de fisurare ale elementelor boltite si verticale,subansamblul
structural sarpanta cu caracter baroc se afla in stare de conservare relativ buna,dar exista zone
cu conformare deficitara,precum si elemente biologice degradate care necesita inlocuiri.

3.Prezentarea exigențelor de performanță derivate din tema de proiectare respectiv

prescripțiilor tehnice în vigoare, testarea capacității structurii portante.

3.1Interventia la fundatii
Subansamblul structural fundatii a fost cercetat prin doua sondaje,pe deo parte in vederea
identificarii existentei fundatiilor pe piloti de lemn,respectiv in vederea verificarii adancimilor
de fundare si ale tasarilor active sau pasive ale structurii.
Verificarea terenului de fundare similar a atestat ca turnurile au suferit tasare in timp,dar
aceste tasari s-au consumat.Astfel nu sunt semne de insuficienta a infrastructurii.
In lipsa hidroizolatiei orizontale zidaria atat in fundatii,cat si in zidurile portante este
caracterizata printr-o stare de umiditate medie,starea fiind agravata prin utilizarea detaliilor
arhitecturale nerespirante-tencuieli exterioare pe baza de ciment,trotuare de beton-care
contribuie la ascensiunea capilara dar nu permit eliminarea umiditatii din ziduri.
Subansamblul fundatii este bine conservat prezentand doar degradari de fizica
constructiilor.

3.2 Interventia la elementele verticale portante

Subansamblul structural ziduri desi se afla in stare de conservare satisfacatoare,exista
zone critice afectate de discontinuitati structurale de diverse cauze,interventii ulterioare
neavizate si umiditate excesiva.
Sistemele de fisuri ale paramentelor exterioare sunt dupa cum urmeaza:
 Pe fatada sud fisuri verticale aflate in zonele de racord dintre fatada propriu-zisa si
turnurile de sud
 Fisuri din axa de simtrie ale fatadei –cauzate de actiunile seismelor,fiind agravate de
intreventii ulterioare neavizate
 Fisurile de pe fatadele laterale ale navei-cauzat de actiunile seismelor
 Fisurile din cele doua traveei sunt cele mai grave-cauzate de actiunile seismelos si de
tasarea istorica
 Degradarile din zona sarpantelor laterale
 Fisurile pe zidurile transeptului si la colturile laterale-au un caracter local,fiind legate
de cedarile,slabiciunile buiandrugilor
Peretii sunt caracterizati printr-o stare de umiditate-in special la nivelul soclului si la
nivelul corniselor.
Discontinuitatile structurale adica fisurile se vor trata prin restabilirea continuitatii
structurale dupa cum urmeaza:
 1. Fisurile sub 5-8 mm deschidere se vor trata prin injectarea cu lapte de var
hidraulic sau ciment tras.
2. Fisurile intre 8-15mm se vor trata prin impanare cu pene de lemn de esenta
tare,combinate cu injectari.
3. Cele cu deschidere peste 15mm se vor trata prin retesere in adancime minima
de 1 caramida
4. Pentru restabilirea conlucrarii zidurilor se prevad sisteme de armare cu bare
elicoidale din inox si aplicarea armaturilor din plase de fibra de sticla
combinate cu armaturi de inox
Umiditatea zidurilor se va rezolva prin colectarea si indepartarea apelor pluviale din
jurul cladirii.realizarea de trotuare care sa permita respuratia zidurilor,curatarea
zidurilor pana la inaltimea unde urca umiditatea.
Caracteristicile diminuate de rezistenta ale zidurilor se va trata prin rerostuirea fetelor
pe toate zonele umede si aplicarea detaliilor arhitecturale respitante.

3.3 Interventia la plansee

Acest subansamblu nu prezinta subiectul preezentei faze de proiectare,totusi se
recomanda elaborarea unui proiect si executare a consolidarii intregii cladiri,adica boltile si
sarpanta pentru marirea capacitatii portante de ansamblu al acesteia in urmatorii 3-5 ani.

3.4 Interventia la scari

Acest subansamblu nu prezinta subiectul preezentei faze de proiectare.

3.5 Interventia la cosurile de fum

Acest subansamblu nu prezinta subiectul preezentei faze de proiectare

4.Identificarea cauzelor degradărilor și insuficiențelor structurale

In urma expertizarii cladirii s-a ajuns la concluzia ca principalele cauze ale degradarilor si
insuficientelor structurale sunt:
 Datorita conformarii ansamblului-deschideri mari,subansambluri cu rigiditati
diferite,structura portanta din zidarie de caramida neconfinata-cladirea este sensibila la
miscari seismice
 Degradarea se datoreaza si tasarii istorice
 Degradarea se datoreaza lucrarilor anterioare neavizate
Partea II- Terapeutica structurii

5.Identificarea intervențiilor necesare pentru asigurarea capacității portante la nivelul

exigențelor de performanțe dorite

Terapeutica definitivă și integrală a structurii portante se poate realiza doar după

eliminarea tuturor neclarităților legate de comportamentul și starea tehnică a clădirii studiate,
astfel primul capitol formulează:
1. Identificarea cercetărilor necesare înaintea definitivării soluțiilor tehnice de
intervenție-dacă este cazul. Terapeutica structurii portante- are ca scop
asigurarea exigențelor de performanță dorite, fapt ce se poate obține prin
parcurgerea următoarelor etape:
2. Intervenții de reparații/reabilitare/consolidare a structurii de rezistență-
definirea soluțiilor, acolo unde acest lucru este posibil, definirea priorităților;-
se tratează analitic pentru subansambluri structurale în tabelul 5.2
3. Considerații privind posibilitatea eliminării cauzelor degradărilor- se
sintetizează de asemenea în tabelul 5.2.
4. Intervențiile structurale necesare conform temei de proiectare.

6.Identificarea cercetărilor necesare înaintea definitivării soluțiilor tehnice de

intervenție

Soluții tehnice la nivel de IPU pentru reabilitarea fațadelor nu necesită alte studii se poate
trece la detalierea soluțiilor, prezenta expertiză include analiza numerică necesară pentru toate
reabilitarea fațadelor. S-a analizat comportamentul acestor ziduri la încărcări seismice.
Elaborarea IPU pentru reabilitarea fațadelor se poate demara neîntârziat.
a) Verificarea activității proceselor de degradare cu următoarele priorități:
După executarea lucrărilor se va monitoriza comportamentul suprafețelor tratate- se
recomandă montarea cupoanelor de monitorizare pe fațadele turnurilor pentru a
urmării prin măsurători topografice stoparea integrală a proceselor de tasare istorică a
turnurilor
b) Relevarea completă a șarpantei și extradosul bolților:
Este necesar pentru elaborarea proiectului tehnic și detaliilor de execuție a sistemului
de șaibă semirigidă amplasată deasupra bolților în spațiul podului și sub corzile de
șarpantă
c) Studiul de biologia construcțiilor:
Pentru șarpante înaintea elaborării proiectului complex de consolidare a structurii la
acțiuni seismice
d) Releveul coifului și identificarea elementelor biologic degradate:
După realizarea schelei în jurul turnului și realizarea accesului la coif.
 Intervenții de reparații/reabilitare/consolidare a structurii de rezistență-definirea
soluțiilor, acolo unde acest lucru este posibil, definirea priorităților
1. Intervenții la fundații
Nu sunt necesare intervenții în această etapă. Dacă monitorizarea turnurilor va arăta că
din diverse motive (chiar geologice) tasările istorice (considerate prin prezenta integral
consumate) s-au reactivat se va reveni asupra analizei situației turnurilor
2. Intervenții la elementele verticale portante-exclusiv în prezenta fază
Se vor trata în prezenta fază fațadele adică zidurile turnului- cu excepția celor doua
axe tratate- zidurile navelor laterale, zidurile transeptului, zidul formând absida,
zidurile corurilor laterale, respectiv la nivelul șarpantelor zidurile navei centrale,
corului și axele transversale ale navelor laterale.
Fisurile zidurilor sunt cauzate în primul rând de acțiunile seismice, repetate și provin
din conformarea structurală incorectă din punctul de vedere al proiectării antiseismice
de ansamblu a clădirii. Fisurile fațadei sud în acelașii timp sunt cauzate și de concepții
structurale inițial greșite, slăbirea zidurilor prin nișe și scări, dar și de tasarea la
construcție a turnurilor (tasările fiind deja consumate). Într-o mică măsură aceste
cauze sunt prezente și în cazul discontinuităților structurale la axele longitudinale.
Deoarece există fisuri care pătrund prin toată grosimea zidurilor un nou cutremur ar
putea cauza colapsul parțial al unor ziduri, astfel restabilirea continuității acestora
prezintă prioritate.
a) Discontinuități structurale, adică fisurile/crăpăturile se vor trata prin restabilirea
continuității structurale- indiferent de cauza acestora, determinat de deschiderea
fisurilor:
1. Fisurile sub 5-8mm deschidere se vor trata prin injectare cu lapte de var hidraulic
sau de ciment trass
2. Fisurile între 5-15(20)mm se vor trata prin împănare cu pene de lemn de esență
tare, combinate cu injectări
3. Cele cu deschideri peste 15(20)mm se vor trata prin rețesere în adâncime minimă
de 1 cărămidă, având în vedere grosimile mari ale zidurilor
4. Pentru restabilirea conlucrării zidurilor se prevăd sisteme de armare cu bare
elicoidale din inox și aplicarea armăturilor din plase de fibre de sticlă combinate cu
armături din inox D=6-8mm conform planșelor de rezistență
b) Umiditatea din ziduri
1. Se va rezolva colectarea și îndepărtarea apelor pluviale din jurul clădirii
2. Toate zidurile până la înălțimea unde urcă umiditatea vor fi curățate, rerostuite și
tratate cu lapte de var, deja la demararea execuției, în vederea asigurării ventilării
și uscării, precum și pentru eliminarea sărurilor din masa zidului
3. Se vor realiza trotuare care să permită respirarea zidului, sau se va realiza cel puțin
un rost de aerisire între trotuarul de beton și zidurile de 15 c(minim) umplut cu
pietriș monogranular
c) Caracteristicile diminuate de rezistență
Ale zidăriei se vor trata prin rostuirea fețelor pe toate zonele umede și aplicare a
detaliilor arhitecturale respirante (tencuieli și zugrăveli)
 Detaliile arhitecturale, finisajele, ornamentelor se execută în conformitate cu
prevederile proiectului inițial de arhitectură, cu maximă atenție asupra respirabilității
materialelor puse în operă.

Asigurarea durabilității intervențiilor și urmărirea în timp a comportamentului

clădiririi
Durabilitatea intervențiilor trebuie asigurate prin:
1. Utilizarea materialelor de intervenție compatibile cu materialele de construcție
existente:
a. La rețeseri se vor folosi cărămizi/pietre similare cu cele din zidărie, mortar de
var-ciment trass (sau hidraulic NHL 3,5-5), atât la injectări, cât și la tencuieli,
cu calități similare cu cel din zidărie (zone nealterate).
b. Nu se permite folosirea cimentului portland.
2. Asigurarea protecției elementelor structurale/ la rândul lor de asemenea compatibile cu
structurile existente:
a. Tratarea anticorozivă și dacă este cazul ignifugă a elementelor din oțel;
b. Utilizarea pardoselilor, detaliilor, stratificașiilor de protecție de asanare și
respirante.
3. Asigurarea executării prevederilor expertizei tehnice în fazele următoare de
proiectare/execuție:
a. Elaborarea proiectului IPU de către personal atestat de MCC (MCPN) și în
conformitate cu prezenta expertiză, fapt contrasemnat prin verificarea
documentației finalizate de către expert;
b. Respectarea legislației în vigoare 50/1991, inclusiv completările din octombrie
1996, respectiv 50/2001 și 2004, 2005, republicată în 2006;
c. Comandarea proiectului complex de consolidare de ansamblu prin introducerea
sistemului de șaibă semirigidă pentru consolidarea zonei navei (și transeptul
dacă este cazul) în paralel cu executarea lucrărilor la fațadă și demararea
execuției acestui proiect pe termen scurt-mediu (3-5 ani)).
Executarea intervențiilor conform proiectelor de execuție, de asemenea de
firme/personal atestat de MCC (MCPN).
4. Asigurarea monitorizării și exploatării corecte a clădirii reabilitate:
a. Se va asigura funcționarea corectă a sistemelor de evacuare a apelor pluviale;
b. Întreținerea permanentă a construcției cu atenție deosebită la învelitoare,
jgheaburi, drenuri;
c. Realizarea monitorizării turnurilor.

7.Concluzii
1.Considerații privind starea tehnică actuală a clădirii:
Refacerea continuității zidăriei pe fațadele (paramentele exterioare) ale bisericii și
mărirea capacității portante la acțiunile seismice prin armarea cu sistem de bare elicoidale
sunt măsuri MINIME pentru a evita colapsul local sau degradarea semnificativă a
structurii la o acțiune seismică semnificativă, totodată NU SUNT MĂSURILE
SUFICIENTE pentru a asigura clădirea împotriva riscului seismic.
 În concordanță cu prevederile prezentei completări a expertizei tehnice pentru
reabilitarea fațadelor- pe termen scurt sau mediu (pe cât este posibil în paralel cu
executarea lucrărilor proiectate în prezenta documentație) este obligatorie elaborarea
proiectului tehnic și a detaliilor de execuție pentru realizarea șaibei orizontale rigide (din
grinzi cu zăbrele metalice spațiale) așezate în podul bisericii deasupra bolților și
dedesubtul corzilor de șarpantă, împreună cu reabilitarea acestora.
2.Considerații privind prioritățile de abordare a reabilitării clădirii:
a. Fațadele se vor reabilita într-o singură etapă- la nivel IPU-execuția se poate realiza
pe secvențe (fațadele est, nord, vest) și pe sub-secvențe: navă, transept, cor.
b. Într-o etapă viitoare în maxim 3-5 ani, se recomandă elaborarea unui proiect de
reabilitare de ansamblu al clădirii prin care se vor găsi soluții globale pentru consolidarea
ansamblului.
3.Considerații privind principiile de bază aplicate:
a. Intervențiile structurale propuse au la bază principiul intervențiilor optime (adică se
prevăd intervenții strict justificate de starea tehnică a clădirii, respectiv de cerințele
formuate prin temă)-principiu ce se va aplica și la specialitățile colaterale, mai cu
seamă pentru instalații, la care se vor minimaliza spargerile/străpungerile prin
elementele subansamblurilor structurale.
b. La toate disciplinele se va aplica principiul compatibilității, la toate etapele de
proiectare/execuție și exploatare.
c. Intervențiile structurale și de compartimentare ușoară se vor realiza reversibil, pe cât
posibil.
d. Se va respecta- pe cât posibil-mesajul istoric înglobat atât în concepția structurală, cât
și în detaliile de execuție și materialul pus în operă
4.Considerații privind necesitatea continuării cercetării în fazele următoare:
a. Se poate aborda elaborarea următoarelor faze de proiectare IPU, cu condiția demarării
studiilor suplimentare considerate necesare- enumerate în tabelul 5.2.-pentru
identificarea exactă a condițiilor existente pentru întregul corp.
b. Se recomandă elaborarea unui proiect și executarea consolidării întregii clădiri (cu
excepția subansamblurilor tratate-zidurile fațadei).
5.Considerații privind legislația aplicată:
a. Toate lucrările se vor realiza pe baza proiectelor (IPU) elaborate- pe cât posibil- de
proiectant atestat de MCC, avizate, verificate și semnate de verificator atestat
(conform legii nr. 10/95, inclusiv completările ulterioare, republicată în 2007,
respectiv Legea Protecției monumentelor istorice 422/2001, inclusiv completările,
republicată în 2006), contrasemnat de expertul tehnic atestat.
b. Prevederile prezentei expertize sunt valabile doar pentru tema de proiectare care stă la
baza elaborării prezentei.
c. Având în vedere activitatea proceselor de degradare, expertiza tehnică rămâne valabilă
24 de luni, perioadă după care trebuie completat cu raport de expertiză de actualizare,
sau dacă este cazul trebuie reformulată în integritatea ei.
d. Executarea lucrărilor de construcții se pot începe după obținere autorizației de
construcție conform prevederilor legii 50/2001, inclusiv completările, republicată în
2006, de către firmă atestată MCC.