Proiect Teoria Jocurilor

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

SPECIALIZAREA: CIBERNETICĂ ECONOMICĂ
Proiect
Teoria Jocurilor
Profesor coordonator: Zamfir Ionela Cătălina
Student: Bărbuță Anamaria-Bianca
Grupa 1072
Seria B
Cuprins
1. Jocuri statice în informație completă.............................................................................................3
1.1 Problema 1.............................................................................................................................3
1.2 Problema 2.............................................................................................................................5
1.3 Problema 3.............................................................................................................................7
2. Jocuri dinamice în informație completă.........................................................................................9
2.1 Problema 1.............................................................................................................................9
2.2 Problema 2...........................................................................................................................10
2.3 Problema 3...........................................................................................................................12
2.4 Problema 4...........................................................................................................................14
3. Jocuri statice în informație incompletă........................................................................................16
3.1 Problema 1...........................................................................................................................16
3.2 Problema 2...........................................................................................................................17
3.3 Problema 3...........................................................................................................................19
Bibliografie..........................................................................................................................................21
1. Jocuri statice în informație completă
1.1 Problema 1
În perioada stării de urgență din România se impune limitarea și chiar interzicerea

circulației persoanelor în mod nejustificat în anumite zone. Deoarece lui Andrei îi este
indiferent de această stare de urgență, el îl cheamă pe Mihai în parc pentru a se vedea. Mihai
este conștient că poliția îi poate prinde și amenda, însă îi surâde ideea de a se vedea cu
prietenul lui. O dată ajunși în parc, poliția îi oprește și le cere actele. Dacă amândoi refuză să
se legitimeze, atunci ei vor fi amendați cu suma de 3 mii lei fiecare. Dacă Andrei se
legimitează, iar Mihai nu, atunci Andrei va fi amendat doar cu o mie de lei, iar Mihai cu 4 mii
de lei. Dacă Mihai se legitimează și Andrei nu, atunci Mihai va fi amendat cu doar o mie de
lei, iar Andrei cu 4 mii de lei. Dacă amândoi se legitimează, atunci ei vor fi amendați cu 2 mii
de lei fiecare.
Se cere:
a) Descrieți jocul sub formă normală prin intermediul matricei câștigurilor.
b) Determinați echilibrul Nash prin algoritmul maximizării câștigurilor relative.
c) Determinați echilibrul jocului prin eliminarea strategiilor dominate.
Rezolvare:
a) Jocul se desfășoară astfel: dacă Andrei se legitimează în fața poliției, atunci el

primește o amendă de 2 mii de lei, dacă și Mihai alege să facă asta, sau o mie de
lei dacă Mihai refuză. Dacă Andrei refuză să se legitimeze, atunci el primește o
amendă de 4 mii de lei dacă Mihai se legitimează, și 3 mii de lei fiecare dacă
Mihai nu se legitimează.
Matricea câștigurilor este:
Mihai
L NL
Andrei L -2 , -2 -1 , -4
NL
-4 , -1 -3 , -3
b) Rezolvăm problema prin algoritmul maximizării câștigurilor relative:

Mihai
L NL
Andrei L -2 , -2 -1 , -4
NL
-4 , -1 -3 , -3
- Dacă Andrei crede că Mihai se va legitima, atunci îi

rămâne de ales între a se legitima la rândul său și fiind amendat cu 2 mii de lei,
sau a nu se legitima și a fi amendat cu 4 mii de lei.
 max{-2,-4}=-2. Subliniem în tabel răspunsul cu pierderea cea mai mică, și
anume -2.
- Dacă Andrei crede că Mihai nu se va legitima, atunci îi rămâne de ales între a se
legitima și fiind amendat cu o mie de lei, sau a nu se legitima la rândul său și a fi
amendat cu 3 mii de lei.
anume -1.
- Dacă Mihai crede că Andrei se va legitima, atunci îi rămâne de ales între a se
legitima la rândul său și fiind amendat cu 2 mii de lei, sau a nu se legitima și a fi
anume -2.
- Dacă Mihai crede că Andrei nu se va legitima, atunci îi rămâne de ales între a se
legitima și fiind amendat cu 1 mii de lei, sau a nu se legitima la rândul său și a fi
anume -2.
Se obține echilibrul Nash în cășuța în care ambele elemente au fost subliniate.

Varianta optimă pentru ambii băieți este de a se legitima în fața poliției și a fi
amendați cu 2 mii de lei fiecare.
c) Pentru a obține echilibrul jocului prin eliminarea strategiilor dominate, vom testa
cele mai mari câștiguri ale lui Andrei. Astfel, dacă Andrei se legimitează în fața
poliției, amenda va fi mai mică în comparație cu cea pe care o va primi dacă nu se
va legitima: -2>-4 și -1>-3, deci îi este optim să se legitimeze întotdeauna.
Reducem mai departe dimensionalitatea matricei câștigurilor.
Mihai
L NL
Andrei L -2 , -2 -1 , -4
Având această informație, lui Mihai îi mai rămâne să se legitimeze și
să primească o amendă de 2 mii de lei, sau să nu se legitimeze și să primească o amendă de 4
mii de lei. Deci el va prefera să se legitimeze. Astfel, cei doi aleg să se legitimeze
și obținem echilibrul jocului:
Mihai
L
Andrei L -2 , -2
1.2 Problema 2
Părinții Mariei și Adinei s-au gândit să le facă cadou de ziua lor o vacanță în afara
țării. Maria preferă să meargă într-o vacanță în care să se poată relaxa pe plajă și citi o carte,
pe când Adina ar preferă o vacanță plină de aventuri în natură. Astfel, Maria propune insula
grecească Santorini, iar Adina propune Maroc. Câștigurile acestora exprimate în puncte de
dezamăgire sunt date în tabelul de mai jos:
Maria
Santorini Maroc
Adina 9,0 0,6 Santorini
Maroc
0 , 10 9,0
Să se determine echilibrul jocului atât prin strategii pure, cât

și mixte.
Rezolvare:
Strategii pure: algoritmul maximizării câștigurilor relative
Maria
Santorini Maroc
Adina 9,0 0,6 Santorini
Maroc
0 , 10 9,0
- Dacă Adina crede că Maria va alege Santorini, atunci Adinei îi rămâne de ales
între Santorini cu câștigul de 9 puncte, fiind foarte dezamăgită, iar dacă alege
Maroc, va aduna 0 puncte.
 max{9,0}=9 .
- Dacă Adina crede că Maria va alege Maroc, atunci Adinei îi rămâne de ales între
Santorini cu câștigul de 0 puncte, iar dacă alege Maroc, va aduna 9 puncte.
 max{0,9}=9 .
- Dacă Maria crede că Adina va alege Santorini, atunci Mariei îi rămâne de ales
între Santorini cu câștigul de 0 puncte, iar dacă alege Maroc, va aduna 6 puncte.
 max{0,6}=6 .
- Dacă Maria crede că Adina va alege Maroc, atunci Mariei îi rămâne de ales între
Santorini cu câștigul de 10 puncte, iar dacă alege Maroc, va aduna 0 puncte.
 max{10,0}=10 .
Observăm că nu există nici un punct de echilibru.
Strategii mixte:
Considerăm că Adina crede că Maria alege Santorini cu o probabilitate q și Maroc cu

o probabilitate 1-q, iar Maria crede că Adina alege Santorini cu o probabilitate p și Maroc cu
o probabilitate 1-p.
Câștigul așteptat, dacă Adina alege Santorini, este media următoarei loterii:
L1 : (q91−q
0
) => E(L ) = 9q + 0*(1 – q) = 9q
1
Câștigul așteptat, dacă Adina alege Maroc, este media următoarei loterii:
L2 : (q01−q
9
) => E(L ) = 9 – 9q
2
Câștigul așteptat, dacă Maria alege Santorini, este media următoarei loterii:
L3 : ( 0p 1−10p ) => E(L ) = 10 – 10p

3
Câștigul așteptat, dacă Maria alege Maroc, este media următoarei loterii:
L4 : ( 6p 1−0 p ) => E(L ) = 6p + 0*(1 – p ) = 6p

4
La optim, Adina și Maria trebuie să fie indiferente:
q=1 /2
E(L1) = E(L2) => 9q = 9 – 9q => 18q = 9 => {1−q=1/2
E(L3) = E(L4) => 10 – 10p = 6p => 10 = 16p => {1−p=5/8

p=3 /8
 Echilibrul : {( 1/2 ; 1/2 ) , ( 5/8 , 3/8 )}
1.3 Problema 3
În dimineața zilei de luni, soții Popescu se decid să facă curat în casă. Ei au de curățat
sufrageria (S), baia (W) și bucătăria (B). Sufrageria este mult mai ușor de curățat în echipă
decât individual, iar satisfacția va fi maximă. Baia, fiind mică, este suficient să fie curățată de
o singură persoană. Câștigurile jocului sunt reprezentate în figura de mai jos:
Soția
S W B
S 10,10 1,8 1,4
Soțul W
8,1 6,6 8,7
B
4,1 7,8 4,4
Se cere:
a) Să se descrie jocul sub formă normală.
b) Să se determine echilibrele Nash în strategii pure.
c) Există echilibru în strategii mixte? Dacă da, care va fi acesta?
Rezolvare:
a) Jucătorii în cadrul acestei probleme sunt soțul și soția.

Strategiile acestora sunt reprezentate de curățarea sufrageriei (S), băii ( W) și
bucătăriei (B).
Si = {S,W,B}, i = 1,2.
Câștigurile sunt indicate în matricea câștigurilor de mai sus. Dacă cei doi soți
își vor coordona deciziile, atunci ei vor avea câștiguri de 10 unități,6 unități și
respectiv 4 unități pentru curățenia în sufragerie, baie și bucătărie.
b) Strategii pure:
O strategie pură este reprezentată de eliminarea strategiilor dominate. Pentru
asta, verificăm dacă există strategii dominate prin compararea câștigurilor
aduse de cele 3 trategii:
U1(S,*) = (10, 1, 1); U1(W,*) = (8, 6, 8); U1(B,*) = (4, 7, 4). Observăm că nu putem
aplica algoritmul eliminării strategiilor dominate deoarece acestea nu există. Pentru jocul
2 se aplică același raționament deoarece jocul este simetric.
U2(S,*) = (10, 1, 1); U2(W,*) = (8, 6, 8); U2(B,*) = (4, 7, 4).
O altă strategie pură este reprezentată de algoritmul determinării celui mai bun răspuns.
Soția
S W B
S 10,10 1,8 1,4
Soțul W
8,1 6,6 8,7
B
4,1 7,8 4,4
- Dacă soțul crede că soția va alege să facă curat în
sufragerie, atunci cel mai convenabil îi este
să facă și el curat în sufragerie.
 max{10, 8, 4} = 10.
- Dacă soțul crede că soția va alege să facă curat în baie, atunci cel mai convenabil
îi este să facă curat în bucătărie.
 max{1, 6, 7} = 7.
- Dacă soțul crede că soția va alege să facă curat în bucătărie, atunci cel mai
convenabil îi este să facă curat în baie.
 max{1, 8, 4} = 8.
- Dacă soția crede că soțul va alege să facă curat în sufragerie, atunci cel mai
convenabil îi este să facă și ea curat în sufragerie.
 max{10, 8, 4}=10 .
- Dacă soția crede că soțul va alege să facă curat în baie, atunci cel mai convenabil
îi este să facă curat în bucătărie.
 max{1, 6, 7}=7 .
- Dacă soția crede că soțul va alege să facă curat în bucătărie, atunci cel mai
convenabil îi este să facă curat în baie.
 max{1, 8, 4}=8 .
Astfel, vom avea trei echilibre în strategii pure, respectiv (S,S), (W,B) și (B,W).
Cei doi soți vor face ori împreună curat în sufragerie, ori unul va face în baie iar
celălalt în bucătărie.
c) Strategii mixte:
Considerăm că jucătorul 1, soțul, va avea următoarele probabilități pentru cele

3 strategii: p1, p2, 1-p1-p2, iar jucătorul 2, soția, va avea următoarele
probabilități: q1, q2, 1-q1-q2. pi,qi  [0,1].
Câștigurile așteptate ale soțului sunt următoarele:
L1 : (q101 q12 1−q 11−q 2) => E(L ) = 10q + q + 1 – q – q = 9q + 1

1 1 2 1 2 1
L2 : (q81 q62 1−q 81−q 2) => E(L ) = 8q + 6q + 8 – 8q – 8q = 8 – 2q

2 1 2 1 2 2
L3 : (q41 q72 1−q 41−q 2) => E(L ) = 4q + 7q + 4 – 4q – 4q = 4 + 3q

3 1 2 1 2 2
La optim cei doi soți trebuie să fie indiferenți.
La echilibru avem E(L1) = E(L2) = E(L3).
8 – 2q2= 4 + 3q2 => 4 = 5q2 => q2 = 4/5
9q1 + 1 = 8 – 2q2 => 9q1 = 7 – 2*4/5 => q1 = 3/5
Soluția nu convine jocului deoarece q1 + q2 > 1.
Pentru soție, soluția va fi aceeași deoarece jocul este simetric.
Astfel, putem spune că jocul admite echilibru doar în strategii pure.
2. Jocuri dinamice în informație completă
2.1 Problema 1
În pauza dintre cele două ore matematică, doi colegi, Alex și Ionuț, aleg să se joace
Conquiztador, un joc de inteligență. Pentru a pune stăpânire pe unul din teritoriile
adversarului, participanții trebuie să răspundă la întrebări cu două variante de răspuns. Cel
care va alege primul va fi Alex. Dacă amândoi vor alege același răspuns, Alex va câștiga. În
caz contrar, va câștiga Ionuț. În caz de câștig, valoare acestuia va fi de 8, iar în caz contrar, de
-3.
Se cere:
a) Să se descrie jocul dinamic.
b) Să se determine echilibrul jocului dinamic în informație completă.
Rezolvare:
a) Jucătorii în cadrul acestei probleme sunt Alex și Ionuț.

Strategiile acestora sunt reprezentate alegerea primei sau celei de-a doua
variante de răspuns.
Ordinea în care sunt luate deciziile: Mai întâi va alege Alex, apoi Ionuț.
Câștigurile se regăsesc în figura de mai jos, în dreptul nodurilor terminale.
(30 ) (−33 ) (08 ) (−38 )
b) Pentru rezolvarea problemei, vom aplica algoritmul inducției recursive, adică

analizăm jocul pornind de la ultima etapă. Atât Alex, cât și Ionuț sunt jucători
raționali, și deci vor alege acele decizii care le vor aduce câștiguri maxime.
- Dacă Ionuț consideră că Alex va alege varianta 1 de răspuns a întrebării, atunci
are de ales între varianta 1 de răspuns și varianta 2: max{0, 3} = 3, îngroșând
arcul corespunzător.
- Dacă Ionuț consideră că Alex va alege varianta 2 de răspuns a întrebării, atunci
are de ales între varianta 1 de răspuns și varianta 2: max{8, -3} = 8, îngroșând
arcul corespunzător.
- Alex, știind ce va alege Ionuț, are de ales între varianta 1 de răspuns și varianta 2:
max{-3, 0} = 0, îngroșând arcul corespunzător. Se formează astfel un drum de la
primul nod pana la ultimul. Astfel, putem spune că Alex alege varianta 2 de
răspuns, iar Ionuț varianta 1 de răspuns.
2.2 Problema 2
Pentru a sărbătorii ziua de Valentine’s Day, Andra și Mircea își dau întâlnire la film.
Cei doi au de ales între a viziona filmele: Crazy Stupid Love(C), The Lucky One(L), The
Great Gatsby(G). Toate cele 3 filme sunt cu tematică romantică, iar Mircea și Andra nu pot
cădea de acord asupra unuia. Pentru a nu se certa, Andra va alege prima, urmată de Mircea
care va alege altceva, pentru a ajunge în final să vadă filmul neales de vreunul din ei. Ordinea
preferințelor Andrei sunt: The Lucky One, Crazy Stupid Love și The Great Gatsby, pe când
cele ale lui Mircea sunt fix invers. Câștigul asociat filmului favorit este 10, pentru următorul
loc este 5, iar pentru fimul cel mai puțin preferat, câștigul este 1.
Se cere:
a) Să se scrie forma normală și cea extinsă a jocului.
b) Să se determine echilibrul perfect în subjoc.
c) Să se determine echilibrul Nash pentru forma normală a jocului.
Rezolvare:
a) Forma normală a jocului este reprezentată de un tabel 8x3. Strategiile Andrei
sunt (C, L, G), iar ale lui Mircea sunt ((LCC), (LGC), (LCL), (LGL), (GCC),
(GGC), (GCL), (GGL). Matricea câștigurilor este umătoarea:
Mircea
(LCC) (LGC) (LCL) (LGL) (GCC) (GGC)
(GCL) (GGL)
C 1,10 1,10 1,10 1,10 5,5 5,5 5,5 5,5
Andra
L 1,10 10,1 1,10 10,1 1,10 10,1 1,10 10,1
G 5,5 5,5 10,1 10,1 5,5 5,5 10,1 10,1
Forma extinsă:
1 5 1 10 5 10
10 5 10 1 5 1
b) Pentru a determina echilibrul jocului dinamic, vom aplica algoritmul inducției

recursive. Pornind de la faptul că Andra alege filmul Crazy Stupid Love,
Mircea va avea de ales între celelalte două, iar acesta alege The Lucky One cu
câștigul de 10. Dacă Andra alege The Lucky One, atunci Mircea alege Crazy
Stupid Love, cu câștigul de 10, iar dacă Andra alege The Great Gatsby, Mircea
alege Crazy Stupid Love, cu câștigul mediu de 5. În final, cei doi vor refuza
mereu filmul preferat al celuilalt și vor urmări filmul care le aduce satisfacție
medie amândurora, adică Crazy Stupid Love, cu câștigul de 5 unități.
c) Echilibrul Nash pentru forma normală a jocului prin algoritmul celui mai bun
răspuns:
Mircea
(LCC) (LGC) (LCL) (LGL) (GCC) (GGC)
(GCL) (GGL)
C 1,10 1,10 1,10 1,10 5,5 5,5 5,5 5,5
Andra
L 1,10 10,1 1,10 10,1 1,10 10,1 1,10 10,1
G 5,5 5,5 10,1 10,1 5,5 5,5 10,1 10,1
Soluția cea mai convenabilă este (G,C).
2.3 Problema 3
Pentru ziua de 1 mai, două grupuri de prieteni,fete și băieți, doresc să facă un grătar la
iarbă verde. Fetele decid să vină cu mâncarea, iar băieții cu băutura. La grătar se vor mânca
mici(M) și aripioare de pui(A), iar de băut se va bea bere(B) și vin(V). Băieții sunt de acord
că berea merge cu micii, iar asta este preferința lor, pe când fetele spun că aripioarele sunt
mai delicioase cu un pahar de vin, fiind preferința lor. Jocul în forma sa extinsă este
următorul:
Se cere:
a) Să se determine echilibrul jocului în informație imperfectă.
Rezolvare:
a) Jocul în informație incompletă poate fi analizat ca un joc static, fără a cunoaște

istoria jocului, luând deciziile în mod simultan. Matricea câștigurilor va fi
următoarea:
Fetele
M A
Băieții B 5,4 2,2
V
3,3 4,5
- Dacă băieții cred că fetele vor cumpăra mici, atunci ei vor avea de ales între a
cumpăra bere sau vin.
 max{ 5, 3} = 5. Băieții vor cumpăra bere.
- Dacă băieții cred că fetele vor cumpăra aripioare de pui, atunci ei vor avea de ales
între a cumpăra bere sau vin.
 max{ 2, 4} = 4. Băieții vor cumpăra vin.
- Dacă fetele cred că băieții vor cumpăra bere, atunci ele vor avea de ales între a
cumpăra mici sau aripioare de pui.
 max{ 4, 2} = 4. Fetele vor cumpăra mici.
- Dacă fetele cred că băieții vor cumpăra vin, atunci ele vor avea de ales între a
cumpăra mici sau aripioare de pui.
 max{ 3, 5} = 5. Fetele vor cumpăra aripioare de pui.
Astfel, se poate observa că echilibrul jocului este unul multiplu, format din cuplurile
(V, A) și respectiv (M, B). Adică, prietenii vor avea la grătar mici cu bere sau
aripioare de pui cu vin.
2.4 Problema 4
Pentru următoarea problemă se consideră doi piloți, Mihai și Vlad, care se vor întrece
într-o cursă. Cei doi își pot alege tipul de anvelope folosite și își pot împiedica unul altuia
participarea la cursă. Jocul în forma extinsă este următorul:
Se cere:
a) Descrieți jocul sub formă normală;

b) Determinați echilibrele acestui joc.
Rezolvare:
a) Înainte de a decide ce tip de anvelope să folosească, Mihai poate face o

manevră strategică care l-ar împiedica pe adevarsarul său Vlad să participe la
cursă. Astfel, într-o primă etapă, Mihai trebuie să decidă dacă să prevină sau
nu participarea lui Vlad la cursă (decizii P și NP). Dacă Mihai împiedică
participarea lui Vlad, Mihai va avea 4 puncte la sfârșitul cursei, iar Vlad nu va
avea niciuna. Dacă Mihai nu împiedică participarea lui Vlad, ambii piloți
trebuie să aleagă simultan tipul de anvelope (ploaie sau uscat). Sub nodurile
terminale se găsesc vectorii câștigurilor fiecărui jucător.
b) Jocul în informație incompletă poate fi analizat ca un joc static. Matricea
câștigurilor pentru ultima etapă a jocului va fi următoarea:
Vlad
PL US
Mihai PL 1,4 2,3
US
5,4 0,3
- Dacă Mihai crede că Vlad va alege anvelopele de
ploaie, atunci el va avea de ales între a utiliza anvelopele de ploaie sau uscat.
 max{ 1, 5} = 5. Mihai va alege anvelopele de uscat.
- Dacă Mihai crede că Vlad va alege anvelopele de uscat, atunci el va avea de ales
între a utiliza anvelopele de ploaie sau uscat.
 max{ 2, 0} = 2. Mihai va alege anvelopele de ploaie.
- Dacă Vlad crede că Mihai va alege anvelopele de ploaie, atunci el va avea de ales
 max{ 4, 3} = 4. Vlad va alege anvelopele de uscat.
- Dacă Vlad crede că Mihai va alege anvelopele de uscat, atunci el va avea de ales
 max{ 4, 3} = 4. Vlad va alege anvelopele de ploaie.
Astfel, se poate observa că echilibrul jocului este format din (US, PL). Adică, dacă
Mihai alege anvelopele de uscat, Vlad le va alege de ploaie.
Putem reduce dimensionalitatea jocului și obținem astfel:
La prima etapă Mihai are de ales între strategia P ce îi asigură un câștig de 4 u.m. și
strategia NP ce îi aduce 5 u.m. Evident alege NP. Echilibrul jocului va fi {(NP, US,
PL)} = {(5, 4)}.
3. Jocuri statice în informație incompletă
3.1 Problema 1
Problema clasică a “pieței lămâilor” este aceea în care sunt vândute bunuri folosite,
cum ar fi mașinile la mâna a doua. Vânzătorii știu foarte bine care sunt valorile mașinilor pe
care le vând, însă cumpărătorilor nu, ei știind doar distribuția de probabilitate a acestora.
Presupunem că valoarea reală a mașinii este v (știută doar de vânzător), iar pentru cumpărător
este o variabilă aleatoare uniform distribuită în intervalul[vm,vM], cu 0 < vm < vM . Vom
presupune, de asemenea, că prețul minim la care doresc vânzătorii să tranzacționeze mașina
este f v, cu f ∈ (0,1), cunoscut atât de către vânzător, cât și de către cumpărător.
Se cere să se determine condițiile în care există un echilibru pe piață și să se

determine echilibrul bayesian asociat.
Rezolvare:
Pentru un cumpărător, o strategie pură constă în oferta unui preț p. Cel mai bun
răspuns pentru vânzător este să accepte orice preț care depășește f v, respectiv p ≥ f ⋅ v. În
competiție perfectă, fiecare cumpărător oferă p = E(v/p), respectiv prețul care egalează
valoarea așteptată a mașinii, condiționat de faptul că vânzătorul dorește să vândă mașina la
prețul p.
Cazul I
În cazul echilibrului care este Pareto optimal, toate mașinile vor fi vândute.
v m+ v M
Atunci p ≥ f ⋅ vM . În acest caz, valoarea așteptată a mașinilor este E(v/p) =
2
v m+ v M 1+ vM / vm
, deci p = ≥ f ⋅ vM sau echivalent, f ≤ .
2 2
1+ vM / vm v m+ v M v m+ v M
Dacă f ≤ , fie p = , iar f ⋅ vM ≤ = p, adică E(v/p) = p
2 2 2
este optimal Pareto.
Cazul al II-lea
1+ vM / vm
Să presupunem acum că f ≥ , respectiv pentru proprietari valoarea
2
mașinilor este relativ mare.
Fie V(v́) evenimentul valoarea reală a mașinii este mai mică sau egală cu v́ și S(p)
evenimentul proprietarului dorește să vândă mașina la prețul p.
Pentru f ⋅ vm ≤ p < f ⋅ vM avem:
S (p) S (p)
P[V(v́)/S(p)] =
P (V ( v́ ) ˄ S ( p )) P
P[S ( p ) ]
= [ ]
V ( v́ )
⋅P [V ( v́ )] P
= [ ]
V ( v́ )
⋅ ( v́−vm ) /(vM −vm)
P[S ( p ) ] ( p/f −vm)/( vM −vm)

S (p)
=
P
[ ]
V ( v́ )
⋅ ( v́−vm )
p/f −vm
Dacă v́ > p/f , atunci această probabilitate este zero. Dacă f ⋅ vm ≤ p/f , atunci P[V(v́
v́−vm
)/S(p)] = , care reprezintă o distribuție uniformă în intervalul [vm, p/f]. Cu alte
p /f −vm
cuvinte, cumpărătorii vor achiziționa mașinile dacă și numai dacă p ≤ ( p / f + vm ) / 2.
Atunci, unicul echilibru Nash posibil este p = ( p / f + vm ) / 2 sau echivalent p =

vm
.
2−1/f
Interpretarea acestui echilibru este următoarea: segmentul de piață pe care se vor

vm
vinde mașinile va fi [vm , .], respectiv doar mașinile cu valoare mică vor fi vândute, iar
2 f −1
cele cu valoare mare nu vor fi oferite pentru a fi tranzacționate.
3.2 Problema 2
Dilema prizonierului modificată presupune participarea la joc a doi jucători, dar există
incertitudine în cazul tipului jucătorului 1, care poate fi fie altruist (a), fie rațional (r). În
contrast, jucătorul 2 se știe a fi jucător rațional. Astfel, ne putem gândi că Natura selectează
unul din jocurile următoare:
Jocul 1(altruist)
M F
M 4,4 -1 , 5
F
3 , -1 -2 , 0
Jocul 2(rational)
M F
M 4,4 -1 , 5
5 , -1 1,1
Putem folosi notația Ti pentru a defini setul de tipuri al jucătorului i, astfel având
T1 = { a, r}, T2 = { r }. Pentru T1 vom avea nevoie de o distribuție de probabilitate πa ∈ [0, 1]
asociată jucătorului 1 de tip altruist, iar π r = 1−πa este probabilitatea tipului rațional. Jocul
extins se regăsește în figura următoare:
O caracteristică importantă este faptul că jucătorul 1 are două seturi de informații, în

timp ce jucătorul 2 are doar unul. Motivul este întocmai faptul că presupunem că jucătorul 1
își cunoaște tipul, spre deosebire de jucătorul 2 care are o singură părere (corectă) despre tipul
jucătorului 1. Când e rândul jucătorului 1 să joace, el își cunoaște propriul tip, dar nu
cunoaște acțiunea aleasă de jucătorul 2 (efectul jocului simultan). Când este rândul
jucătorului 2 să joace, el nu știe nici care sunt tipurile jucătorului 1 cu care se confruntă, nici
alegerea jucătorului 1. Într-un fel, este ca și cum jucătorul 2 se confruntă cu doi posibili
jucători, iar natura alege împotriva căruia să joace.
Pentru a reprezenta acest joc în forma normală, jucătorul 1 trebuie să aibă patru
strategii pure: în fiecare set de informații el are două acțiuni din care poate alege. Putem
defini strategia jucătorului 1 drept xy ∈ {MM,MF, FM,FF}. unde x descrie ce face un jucător
altruist 1 și y ceea ce face unul rațional. Aceasta este o previzualizare a ceea ce vom vedea în
curând mai general: când vom introduce informații incomplete, o strategie a unui jucător este
acum o rețetă care spune fiecărui tip de jucător ce ar trebui să facă dacă acesta este tipul pe
care Natura l-a ales pentru joc.
Odată ce avem seturi de strategie pure pentru fiecare jucător, fiecare pereche de
strategii pure va da naștere unei căi de joc care începe cu alegerea Naturii și apoi continuă cu
acțiunile simultane ale ambilor jucători. În acest exemplu, dacă jucătorul 1 joacă M este
altruist, iar F dacă este rațional (MF), iar dacă jucătorul 2 joacă M, atunci cu probabilitate πa
rezultatul va avea (4, 4) unități de utilitate și cu probabilitate (1 - πa) unitățile vor fi (5, −1).
Astfel, perechea de unități din perechea de strategii (MF, M) este u1 = πa4 + (1 − πa)5, and
u2 = πa4 + (1 − πa)(−1).
Pentru certitudine, presupunem că πa = 1/2, caz în care aceste unități vor fi (u1, u2) =
(4.5, 1.5). În mod similar, putem completa celelalte nouă perechi de unități din celelalte
combinații de strategii pure pentru a obține următoarea formă matricială joc:
M F
MM
4,4 -1 , 5
M F
FM 4.5 , 0,3
1.5
FF
3.5 , -1.5, 2/5
Acum, odată ce avem acest 1.5 nou mod de modelare a jocului,
ne putem aplica vechiul instrumente de analiză a echilibrului. Anume,
4, -1 -0.5, 0,5
putem aplica echilibrul Nash acestui joc și vedeți cu ușurință că (MF,
F) este unica (strategia dominantă, în acest caz) Nash echilibru.
3.3 Problema 3
Se consideră următorul joc de poker în informație incompletă între Ionescu și un

străin din oraș. Cu probabilitatea 0.75, Ionescu consideră că străinul este o remiză rapidă (R).
Cu probabilitate 0.25, Ionescu consideră că străinul are o tragere lentă (L). Ionescu cunoaște
probabilitatea fiecărui tip înainte să ia o acțiune și nu obsrvă tipul străinului. Acest lucru
înseamnă că Ionescu crede că este în figura din stânga 75% din timp, iar în cea din dreapta
25% din timp. Străinul își cunoaște propriul tip și, de asemenea, știe exact cine este Ionescu.
Utilitățile acestui joc se regăsesc în figurile următoare:
Se cere:
a) Câte tipuri are fiecare jucător?

b) Are vreunul din jucători o strategie dominantă?
c) Determinați toate strategiile pure Bayes-Nash ale acestui joc.
Rezolvare:
a) În cazul jucătorului Ionescu, acesta are un singur tip, spre deosebire de

jucătorul străin care are două tipuri, R și L.
b) Se observă că în acest joc, indiferent de ce va alege Ionescu, strategia
dominantă aleasă de străin (de tip R) este cea de a trage o carte. Deci orice
echilibru al acestui joc l-ar avea pe străinul de tip R să aleagă “trage”. În cazul
lui Ionescu, alegerea de a aștepta este optimă, cu excepția cazului în care
străinul R alege “trage”. Atunci Ionescu va trage si el.
c) Presupunând că Ionescu alege “trage”, atunci și străinul R va trage. De
asemenea și în cazul străinului de tip L, strategia dominantă va fi de a trage o
carte. (2 > 1). Deci, când Ionescu alege strategia de a trage o carte, și străinul (
atât R cât și L) va trage o carte. Verificăm mai departe daca strategia aleasă de
Ionescu este cea optimă prin determinarea valorii așteptate ale ambelor
strategii ale lui acestuia.
Dacă Ionescu alege să tragă, atunci valoarea așteptată va fi:
E [Trage|Trage dacă R; Trage dacă L] = 2 * 3/4 + 5 * 1/4 = 11/4
Dacă Ionescu alege să aștepte, atunci valoarea așteptată va fi:
E [Așteaptă|Trage dacă R; Trage dacă L] = 1 * 3/4 + 6 * 1/4 = 9/4
Deci, strategia lui Ionescu de a trage o carte este cel mai bun răspuns. Astfel,
unul din echilibrele Bayes-Nash este: dacă Ionescu trage o carte, stăinul cu
tipul R, dar și de tipul L aleg să tragă o carte.
Presupunând că Ionescu alege să “aștepte”, cel mai bun răspuns al străinului R

este tot de a trage o carte, dar pentru tipul L al străinului, cel mai bun răspuns
este de a aștepta.
Dacă Ionescu alege să aștepte, valoarea așteptată va fi:
E [Așteaptă|Trage dacă R; Așteaptă dacă L] = 1 * 3/4 + 8 * 1/4 = 11/4
Dacă Ionescu alege să tragă o carte, valoarea așteptată va fi:
E [Trage|Trage dacă R; Așteaptă dacă L] = 2 * 3/4 + 4 * 1/4 = 10/4

Din moment ce 11/4 > 10/4, Ionescu va alege să aștepte în loc să tragă o carte.
Astfel, al doilea echilibru Bayes-Nash este: dacă Ionescu așteaptă, străinul
trage daca tipul acestuia este R și așteaptă daca este de tip L.
Bibliografie
http://www.eco.uc3m.es/docencia/new_juegos/en_doc/2.2%20Dynamic%20imperfect%20info.pdf
http://faculty.haas.berkeley.edu/stadelis/Game%20Theory/econ160_week7b.pdf
https://belkcollegeofbusiness.uncc.edu/azillant/wp-
content/uploads/sites/846/2014/12/ECON6206_gtexp_chapter4notes.pdf
Teoria jocurilor pentru economisti, Aplicatii, Capitolul 3, problema 3.4.

Proiect Teoria Jocurilor

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Teoria Jocurilor

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

Profesor coordonator: Zamfir Ionela Cătălina

Student: Bărbuță Anamaria-Bianca

1. Jocuri statice în informație completă

În perioada stării de urgență din România se impune limitarea și chiar interzicerea

a) Jocul se desfășoară astfel: dacă Andrei se legitimează în fața poliției, atunci el

b) Rezolvăm problema prin algoritmul maximizării câștigurilor relative:

- Dacă Andrei crede că Mihai se va legitima, atunci îi

Se obține echilibrul Nash în cășuța în care ambele elemente au fost subliniate.

Să se determine echilibrul jocului atât prin strategii pure, cât

Strategii pure: algoritmul maximizării câștigurilor relative

Observăm că nu există nici un punct de echilibru.

Considerăm că Adina crede că Maria alege Santorini cu o probabilitate q și Maroc cu

L3 : ( 0p 1−10p ) => E(L ) = 10 – 10p

L4 : ( 6p 1−0 p ) => E(L ) = 6p + 0*(1 – p ) = 6p

La optim, Adina și Maria trebuie să fie indiferente:

E(L3) = E(L4) => 10 – 10p = 6p => 10 = 16p => {1−p=5/8

 Echilibrul : {( 1/2 ; 1/2 ) , ( 5/8 , 3/8 )}

a) Jucătorii în cadrul acestei probleme sunt soțul și soția.

U2(S,*) = (10, 1, 1); U2(W,*) = (8, 6, 8); U2(B,*) = (4, 7, 4).

Considerăm că jucătorul 1, soțul, va avea următoarele probabilități pentru cele

Câștigurile așteptate ale soțului sunt următoarele:

L1 : (q101 q12 1−q 11−q 2) => E(L ) = 10q + q + 1 – q – q = 9q + 1

L2 : (q81 q62 1−q 81−q 2) => E(L ) = 8q + 6q + 8 – 8q – 8q = 8 – 2q

L3 : (q41 q72 1−q 41−q 2) => E(L ) = 4q + 7q + 4 – 4q – 4q = 4 + 3q

La optim cei doi soți trebuie să fie indiferenți.

La echilibru avem E(L1) = E(L2) = E(L3).

8 – 2q2= 4 + 3q2 => 4 = 5q2 => q2 = 4/5

9q1 + 1 = 8 – 2q2 => 9q1 = 7 – 2*4/5 => q1 = 3/5

Soluția nu convine jocului deoarece q1 + q2 > 1.

Pentru soție, soluția va fi aceeași deoarece jocul este simetric.

Astfel, putem spune că jocul admite echilibru doar în strategii pure.

2. Jocuri dinamice în informație completă

a) Jucătorii în cadrul acestei probleme sunt Alex și Ionuț.

(30 ) (−33 ) (08 ) (−38 )

b) Pentru rezolvarea problemei, vom aplica algoritmul inducției recursive, adică

b) Pentru a determina echilibrul jocului dinamic, vom aplica algoritmul inducției

Soluția cea mai convenabilă este (G,C).

a) Jocul în informație incompletă poate fi analizat ca un joc static, fără a cunoaște

a) Descrieți jocul sub formă normală;

a) Înainte de a decide ce tip de anvelope să folosească, Mihai poate face o

Putem reduce dimensionalitatea jocului și obținem astfel:

3. Jocuri statice în informație incompletă

Se cere să se determine condițiile în care există un echilibru pe piață și să se

Pentru f ⋅ vm ≤ p < f ⋅ vM avem:

P[S ( p ) ] ( p/f −vm)/( vM −vm)

Atunci, unicul echilibru Nash posibil este p = ( p / f + vm ) / 2 sau echivalent p =

Interpretarea acestui echilibru este următoarea: segmentul de piață pe care se vor

O caracteristică importantă este faptul că jucătorul 1 are două seturi de informații, în

Se consideră următorul joc de poker în informație incompletă între Ionescu și un

a) Câte tipuri are fiecare jucător?

a) În cazul jucătorului Ionescu, acesta are un singur tip, spre deosebire de

Dacă Ionescu alege să tragă, atunci valoarea așteptată va fi:

E [Trage|Trage dacă R; Trage dacă L] = 2 * 3/4 + 5 * 1/4 = 11/4

Dacă Ionescu alege să aștepte, atunci valoarea așteptată va fi:

E [Așteaptă|Trage dacă R; Trage dacă L] = 1 * 3/4 + 6 * 1/4 = 9/4

Presupunând că Ionescu alege să “aștepte”, cel mai bun răspuns al străinului R

Dacă Ionescu alege să aștepte, valoarea așteptată va fi:

U2(S,) = (10, 1, 1); U2(W,) = (8, 6, 8); U2(B,*) = (4, 7, 4).