Sunteți pe pagina 1din 8

ȘCOALA ONLINE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ÎN TIMPUL PANDEMIEI,

PERCEPȚIA PĂRINTELUI ȘI A ÎNVĂȚĂTORULUI,

Răspunsul țărilor europene în contextul pandemiei de SARS-CoV-2 a fost aproape în


unanimitate de închidere a școlilor, în încercarea de a opri răspândirea bolii, continuarea
activității având loc în cele mai multe cazuri exclusiv online. Numeroase țări au închis școlile pe
termen nedefinit. Restul au preconizat închiderea școlilor fie până la finalul luni iaprilie, fie până
în prima parte a lunii mai, fie până la jumătatea lunii mai. Singurele excepții care au păstrat
școlile primare și gimnaziale deschise, însă la o capacitate redusă, sunt Suedia, țară care a avut o
altă strategie de gestionare a pandemiei și Islanda.

Educația s-a schimbat dramatic, odată cu creșterea distinctivă a e-learning-ului, prin care
predarea se desfășoară de la distanță și pe platformele digitale.
Predarea online se bazează pe comunicare și este necesar să evidențiem faptul că elevul
nu poate întelege informația la capacitate maximă. De asemenea, trebuie să luăm în calcul faptul
că anumite materii, de genul orelor de sport, domeniul tehnic și profesional, activitățile muzicale,
artă, dans și altele implică interacțiuni fizice. Predarea este un act empatic, oricât de performantă
ar fi tehnologia, aceasta nu poate accesa o latură care stă la baza dezvoltării sănătoase a omului –

1
acea latură emoțională în care nu pot fi transmise sentimentele, trăirile sufletești, nu se pot crea
convingeri, ceea ce se creează într-un grup se percepe atât la nivel informațional cognitiv dar și
emoțional, iar acest lucru ajunge să fie o barieră în dezvoltarea lor în timp.
Timpul prelungit de conectare la telefon/laptop/tabletă poate  avea și efect negativ, din
păcate, asupra: vederii elevului, auzului, sistemului osos, putând de asemenea să apară probleme
nutriționale de tip obezitate.  În ceea ce privește impactul psihologic, putem identifica anumite
tulburări psihice care pot apărea din cauza timpului îndelungat pe care elevii îl pot petrece în fața
calculatorului/tabletei: stres, dependențe, migrene, insomnii, anxietăți, atacuri de panică,
episoade depresive existând și riscul ca în timp să apară probleme neurologice.
Într-o lume digitalizată observăm lipsa unui element vital și anume să nu uităm cât de
prețioasă este o îmbrățișare și cât de important este ca ei să simtă conectarea emoțională,
împărtășirea atât a momentelor dificile dar și a reușitelor, aprecierile care pot fi oferite sub
diferite forme, de cele mai multe ori însoțite de zâmbete, energie și gesturi fizice încurajatoare.
Din punct de vedere al psihologiei elevului care este „școlit online” vorbim despre
deprinderea de abilități sociale noi într-un interval scurt de timp (adaptare forțată) care va face o
diferențiere psiho-socială profundă, de exemplu între adolescenții care au posibilități materiale,
educative, resurse etc și cei care nu au asemenea posibilități. Școala online se poate face doar cu
anumite grupe școlare (exclus grădinițe, clasele I-V) și numai după o pregătire temeinică a
profesorilor și a sistemului de învățământ pentru o asemenea abordare. Unii elevi necesită o
supraveghere continuă, drept urmare există o categorie de părinți care nu pot oferi suport copiilor
în timpul orelor online, aceștia fiind plecați în străinătate sau lucrează în alte orașe, fie au un
program de lucru solicitant, astfel copilul este în îngrijirea bunicilor (care nu cunosc toate
informațiile pe care internetul le solicită, astfel ei neputând să le acorde sprijinul de care au
nevoie) sau rămân singuri acasă și este necesară o autodisciplină. Un alt aspect important vizează
spațiul și numărul de persoane care locuiesc în aceeași casă, în familiile cu mai mulți copii sau
unde locuiesc mai multe persoane decât familia, spațiul este redus, drept urmare ambientul poate
fi perturbant în timpul orelor de curs, fiecare membru din familie având necesitățile sale. Factorii
de mediu perturbatori influențează disciplina elevului, calitatea actului de învățare, starea
emoțională și psihică.
Dezavantajele școlii online sunt inadaptarea unor elevi sau profesori la tehnologie, dar și
diminuarea socializării, lipsa apropierii fizice şi oboseala psihică pe care o cauzează expunerea la

2
ecran. Socializarea reala nu poate fi inlocuita cu socializarea online. „Socializarea online” este de
fapt o sintagma care vine sa descrie „interactiunea virtuala”, nicidecum o interactiune reala.
Oamenii comunica prin emotii in majoritatea timpului. In „online” emotiile sunt gresit inlocuite
cu „emoji” un mediu co-creat, drept urmare, se confunda interactiunea virtuala cu socializarea.
Printre avantaje se numără înlocuirea constrângerii cu liberul arbitru, implicarea și
responsabilizarea tuturor părților implicate, eliminarea bullyingului, reducerea riscurilor de
îmbolnăvire și mai ales transparența totală – adică și eliminarea incompetenței și a abuzurilor din
sistemul de educație.
În Romania, școala online a fost un test, o oportunitate, o mare provocare. Școala online a
pus elevii și profesorii în același coș, pe picior de egalitate. N-a mai fost catedra care să-i
despartă: unii superiori, unii inferiori. În școala online profesorii nu s-au mai putut plânge că nu-
și pot ține orele pentru că elevii nu-s disciplinați. În școala online toți au pornit de la același
nivel: acum învățăm să gestionăm această noutate.
Conform unui sondaj realizat de cei de la SuperTeach, părinții cu copii preșcolari și la
nivelul de învățământ primar sunt cei mai afectați de mutarea școlii în mediul online, relevă
studiul realizat la nivel național de către programul SuperTeach. Pe de altă parte, părinții copiilor
aflați în clasele V-VII au înregistrat cele mai ridicate scoruri în ceea ce privește atitudinea
pozitivă față de școala online.

În aceste condiţii de lucru, învăţătoarea a identificat avantaje şi dezavantaje ale


studiului online: „Avantajul este acela legat de noutatea acestei realităţi, fiind o experienţă
inedită, are un farmec ataşat. Este o invitaţie de nerefuzat pentru copiii nativi digital.
Dezavantajele sunt lipsa apropierii fizice şi oboseala psihică pe care o cauzează expunerea la
ecran“.  acum că şi-au dat toţi seama de importanţa întâlnirilor de la şcoală. la început mulţi
copii s-au bucurat la auzul veştii că se închid şcolile, pe parcurs şi-au dat seama cât de mult le
lipsesc colegii şi profesorii.

Pentru a studia mai bine situația scolii online în învățământul primar am discutat cu
părinți, elevi și învățători atât din mediul urban cît și din mediul rural.

Voi prezenta succint câteva din cazurile de părinți și învățători cu care am discutat:

3
Cazul 1. Învățătoare, 57 ani, predă la clasa a III-a, în mediul rural
Învățătoarea este depășită de situație și foarte stresată. La începutul pandemiei școlala nu
le-a pus la dispoziție nici o resursă informatică pentru predarea online iar ea nu este familiarizată
cu acest mediu de lucru. Cu ajutorul soțului a creat un mediu de lucru pe Google Classroom și a
început să trimită copiilor fișe de lucru pe care să le rezolve și fișiere cu exlicații pentru lecțiile
ce ar fi trebuit predate. Ulterior a organizat și câte o întâlnire pe Zoom cu copii în care a încercat
să le predea lecții însă nu se simte în largul ei în mediul online. Îi lisește interacțiunea cu copii și
consideră că nu le poate capta atenția. Prezența elevilor la cursuri și la rezolvatul temelor nu a
fost de 100%, unii părinți neimplicânu-se în acestă nouă modalitate de predare. A comunicat cu
părinții pe grupul de whatapp al clasei, postând teme și indicații pentru copii.

Cazul 2. Învățătoare, 27 ani, predă la clasa I, în mediul urban


Învățătoarea este obişnuită cu tehnologia, însă consideră că învăţământul online este
potrivit doar în situaţii excepţionle, precum cea din prezent. Preferă să țină orele online deoarece
pentru elevii ei contează mult orele, faptul că interacţionează şi cu ea, şi între ei, pentru că acum
socializarea le lipseşte. Copiii, online, se simt tentaţi să facă diverse pozne ( să oprească
microfoanele, să oprească camera și să plece din oră neobservați). Este foarte greu să le captezi
atenția online și să participe activ la ore, ca în clasă, au foarte mulți factori disturbatori în jurul
lor. Ca și platforme foslosește Google Classroom pentru teme și Microsoft Teams pentru
întâlnirile online. Prezența elevilor la cursuri și la rezolvatul temelor nu a fost de 100%, unii
părinți neimplicânu-se în acestă nouă modalitate de predare.

Cazul 3. Învățătoare, 40 ani, predă la clasa pregătitoare, în mediul rural


Învățătoarea este obişnuită cu tehnologia, folosește Google Classroom pentru teme și
platforma Zoom pentru predare. A organizat 2 întâlniri pe saptămână pe Zoom, pentru predare și
în restul zilelor a postat teme pe Google Classroom cu termene de predare pentru a
responsabiliza elevii. Spune că este foarte dificil să mențină atenția copiilor la ore și să păstreze
ordinea. Lipsa interacțiunii fizice și oboseala cauzată de expunerea la ecrane. Orele de zoom sunt
programate după ora 18:00 deoarece mulți părinți lucrează iar copii, deși mulți dintre ei
familiarizați cu tehnologia telefoanelor și a tabletelor nu reușesc să se conecteze pe laptop sau

4
calculator. Prezența elevilor la cursuri și la rezolvatul temelor nu a fost de 100%, unii părinți
neimplicânu-se în acestă nouă modalitate de predare.

Cazul 4. Părinte, 30 ani, copilul în clasa pregătitoare, mediul urban


Părintele lucrează de acasă și îi este foarte dificil să poată ține copilul ocupat pe parcursul
zilei, să ajute și să organizeze copilul pentru a rezolva temele primite de la școala și să își rezolve
și taskurile de la muncă, deoarece lucrul de acasă nu înseamnă concediu.
Învățătoarea copilului nu face cursuri online ci doar trimite fișe pentru a fi rezolvate de
copii și instrucțiuni pentru părinți, astfel încât părintele să poată preda materia în locul
învățătorului. Părintele este frustrat, deoarece nu are capabilitatea să predea la nivelul copilului,
nu are timpul necesar să se ocupe și de predare și de serviciu (nu își permite să fie concediat, mai
ales în această perioadă). Părintele a fost nevoit să investească într-o imprimantă pentru a putea
să printeze fișele de lucru date de învățătoare și să își seteze calendarul cu temele copilului
pentru a nu depăși termenele de predare. Comunicarea cu învățătoarea se face doar pe e-mail.
Copilul nu înțelege de ce trebuie să rezolve atât de multe fișe dacă tot nu se duce la școală.

Cazul 5. Părinte, 36 ani, copilul în clasa a III a, mediul rural


Părintele nu lucrează de acasă, ci de la birou. Copilul rămâne singur acasă, astfel
că organizarea copilului cu temele și orele online se face de la distanță.
Învățătoarea postează zilnic, pe Google Classroom, teme cu termene de predare de
aproximativ 36 ore, având în vedere că mulți părinți lucrează iar copii nu sunt familiarizați cu
descărcarea și salvarea fișierelor. Pentru orele online copilul a fost învățat de părinte să
folosească platforma Zoom pe laptop, deoarece bateria telefonului nu ține pe toată durata orelor.
Învățătoarea copilului a ținut sedințe cu părinții pe Zoom iar comunicare, în mare parte s-a facut
pe grupul de whatsapp al clasei.
Copilul este foarte încântat când are ore online pe Zoom deoarece își vede colegii, însă i
se pare că învățătoarea nu reușește să mențină ordinea la oră, colegii vorbesc neîntrebați și
răspund în locul altor colegi. Cu toate că este încântat de tehnologie si de rezolvarea temelor pe
laptop, copilului îi lipsește interacțiunea cu colegii și joaca.

Cazul 6. Părinte, 40 ani, copilul în clasa a III a, mediul rural

5
Părintele este în șomaj tehnic și stă acasă cu cei doi copii, unul clasa pregătitoare și unul
clasa a III a. Amândoi copiii fac ore online iar în casă nu există nici un calculator, doar telefoane
mobile, astfel că fișele primite ca temă trebuiesc integral copiate în caiet pentru a fi rezolvate.
Părintele este extenuat de lecțiile online cu copii și nu reușește sa țină pasul cu acestea.
Majoritatea învățătorilor cu care am discutat s-au plâns de faptul că la început au fost
lăsați să se descurce singuri, fără a fi instruiți sau ajutați în susținerea lecțiilor online, însă se
bucură că elevii nu au pierdut anul școlar. Le lipsește interacțiunea cu copii și consideră că este
mult mai greu să le captezi atenția și să le transmiți mesajul correct în mediul virtual decât cu
prezența fizică. Nu ar schimba școala tradițională decât în situații excepționale, cum a fost
aceasta.
Majoritatea părinților au fost deranjați de faptul că au fost puși în fața faptului împlinit,
fără a fi consultați sau întrebați dacă își pot asuma rolul de cadru didactic sau dacă dispun de
tehnologia și cunoștințele necesare pentru această activitate. Școala a presupus că dacă este stare
de urgență părintele este acasă, la dispoziția lor, însă s-au bucurat că nu a fost înghețat anul
școlar.
Concluzie

Conceptul de ”școală online” este neclar, nou, inexistent în România și s-a introdus
fără o pregătire în prealabil. Nici unul din participanți (cadre didactice, elevi, părinți) nu a
fost pregătit pentru acest proces. Materia nu a avut timp să fie pregătită pentru a putea fi
predată online. Școala online nu înseamnă să muți ”acasă” tot orarul din clasă și să predai
cunoștințe noi. Lipsa socializarii și a experiențelor socio-emoționale constituie un
dezavantaj al școlii online. În primul rand, școala online limitează, în mod evident,
posibilitatea copilului de a socializa și de a-și face prieteni, dar și aceea de a experimenta
diverse emoții și sentimente. În al doilea rând, această variantă poate avea efecte negative
asupra abilităților de socializare ale copilului, existând posibilitatea ca acesta să nu se poată
integra în diverse grupuri și chiar în societate, pe viitor. 
Școala online poate funcționa pe o perioadă scurtă de timp, însă nu trebuie să uităm
de faptul că interacţiunea cu mediul şi grupul înseamnă implicare într-un angrenaj de o
complexitate care nu va putea fi niciodată simulată de computer, însă nu trebuie să uităm
de provocarea cognitivă a elevilor prin secvenţe didactice şi întrebări care vizează

6
depistarea unor lacune, situaţii problemă, dar care nu poate dezvolta gândirea critică,
empatia și adaptabilitatea, trăsături atât de necesare societății actuale.
Școala online se poate face numai după o pregătire temeinică a profesorilor și a
sistemului de învățământ pentru o asemenea abordare.
Având în vedere experimentul cu școala online, consider că școala tradițională
românească ar trebui reinventată. Orele de la clasă sunt mai eficiente, punându-se accent
pe dezvoltarea materiei prin discuții și angajarea în activități care au la bază comunicarea
și cooperarea între elevi. De asemenea, elevii au posibilitatea de a-și perfecționa și
aprofunda studiul chiar înainte de a veni la școală, dacă folosesc un instrument digital de
învățare. Ajutând copiii să gândească în afara cadrului tradițional și rigid de învățare, prin
instrumente și metode digitale, le este stimulată creativitatea și le oferă sentimental de
încredere în propriile capacități.
Instrumentele și tehnologia digitală umple golurile în care predomină învățământul
tradițional. De fapt, unele dintre beneficiile pe care aceste instrumente le aduc sunt pur și
simplu incomprehensibile prin tehnicile tradiționale de învățare.

BIBLIOGRAFIE:
https://adevarul.ro/educatie/scoala/care-avantajele-dezavantajele-scolii-online-o-experienta-
inedita-obositoare-elevii-stresati-cauza-viitorului-incert-examenelor-
1_5e9037cc5163ec42719431c4/index.html
https://www.advancedsciencenews.com/online-learning-in-a-pandemic-a-perspective/

7
http://blogs.edweek.org/edweek/finding_common_ground/2020/05/this_is_what_students_want_
us_to_know_about_pandemic_learning.html
https://cetin.ro/adevarata-pandemie-scoala-online/
https://www.csid.ro/lifestyle/psihologie-si-cariera/impactul-psihologic-al-carantinei-o-analiza-a-
mai-multor-studii-19128963/
https://www.forbes.com/sites/geekgirlrising/2020/03/16/online-learning-isnt-enough-schools-
should-prepare-for-summer-school-says-education-expert/#310ce65c7e45
https://news.harvard.edu/gazette/story/2020/04/the-pandemics-impact-on-education/
https://jurnalul.antena3.ro/stiri/social/avantajele-si-dezavantajele-scolii-de-acasa-840738.html
https://www.hotnews.ro/stiri-educatie-23788925-spun-elevii-studentii-despre-cursurile-online-
din-timpul-pandemiei-coronavirus.htm
https://www.psychologytoday.com/us/blog/worry-wise/202003/keep-school-cancel-grades-it-s-
what-you-do-in-pandemic
https://www.psychologytoday.com/us/blog/love-money-and-parenting/202004/covid-19-and-
children-s-education
https://www.psychologytoday.com/us/blog/hope-resilience/202004/covid-19-and-children-s-
mental-health
https://start-up.ro/viitorul-scolii-online-sau-offline-ce-vor-profesorii-parintii-si-elevii/
https://study.com/academy/popular/teaching-online-during-the-coronavirus-pandemic.html
https://www.weforum.org/agenda/2020/04/coronavirus-education-global-covid19-online-digital-
learning/