'tsstul orologruHui

Durata testului: 2 minute

lnterpretare:standardizata a desenului de catre un specialist
Indicatii principale: test de sceening pt evaluarea severitatii dementei

Testul orologiului reflecta funcctiile cortexului ft'ontal si temporo-parietal si este un

instrument- diagnostic util si facil de realizat. Examinatorul va cere pacientului sa
deseneze cadranul unui ceas ( cu toate orele) si apoi sa indice o ora precisa ( de
exemplu,"doua fara zece minute" ) desenand liinba mare si limba mica ale ceasului.
Criterii de evaluare a desenului ( pe o scala de la 1 la i0, in care cu 10 sunt notate cele
mai bune desene):

10-6 Cadranul ceasului(cu toate orele) esfe desenat in general corect:

l0.Llimbile ceasului sunt in pozitie corecte.

9.Erori minime in pozitionarea lirnbilor.
S.Erori mai mari in plasarea limbilor corcspunzatoare orei si ntinutelor
T.Pozitionarea limbilor este total eronata, fara legatura cu ora trebuie indicata.
6. Folosirea inadecvata a limbilor ceasului(de exemplu marcarea orei folosind modul
digital sau incercuirea orelor, in ciuda instructiunilor repetate).

5-1 Cadranul ceasului (cu toate orele) nu este desenat corect:

5. Aglomerarea numerelor ce indica orele intr-o parte a cadranirlui sau scrierea lor in sens
invers acelor de ceasomic.
4. Distorsionarea ordinii corecte a orelor figurate pe cadran, integritatea cadranului a
disparut (de exemplu, nurnere lipsa sau plasate infara conturuiui cadranului).
3. Cadranul si numere figurate nu mai au nici o legatura intre ele. Limbile ceasului
lipsesc.
2. Desenul denota ca unele instructiuni au lbst receptionate de catre pacient insa cesul
este doar vag reprezentat.
l.Absenta oricarei incercari de a desna, sau desen cornplet neinterpretabil.
 Prenume: V6rst[: Diagnostic: Secfie : Data comPletiiri i:
Nume:

scArLA DE ANXIETATE IIAMII,TON

Griji, anticiParea unor sn ,- presimfiri inspiimdntlitoare'

iritabilitate
uns sPeriat' tendinfa de a
neliniqte, irnposibilitate de a se
lacrima ugor, tremurat, sentimente de

risit singur' de animale'

de trafic, de mul1ime
O'' somn nesatisfic[tor 9i

oboseala la trezire, vise co$mare, terOare nocturnl

ffincentrare'
v ' L'- '' --- -- memorie sarace
stituia hobby' tristele'
ere in
:.ttt ce constil
trezire devreme, oscilqtii oiurne ate oispo
i nervoase' crisPiri' tresdriri
creqterea tonusului
muscuhre, clinlinitur din1ilor, voce nesigurr,
rnuscular
ce[oqarea vffi oaluri de cald qi de ftig,
senzatii de slibiciune, inlepdt
-tvtl.:..frDar ---.il

vibraliei vaselor'
Tahicardie, ' perceperea
dt optite a ini
senzatii
rtr'rrr/Crsir, de leSin,
.-Y"-7 impt.tiu
----F .
: A *_Xt
.

presiune sau
--.

constrictie@ii
_
^-_-
de inecare, inibu;ire,
oftaturi, disPnee
ilfe'
^arsuri'
balonare abdominald, grea[d, virsituri, borborisme' absenfa

ffanzitului, constip
imPerioasi de
t de frigiditate sau
a urina, amenoree, metroragie, dezvoltare
imPotenla
imootentL eiaculare prematurl, absenta libidoului,
lt
ziPdceals' it'
tensiune, cefalee "piele de gdsc6"
Femur al rniinilor,
i paloare
ffiattatt
deglutilie in
frunte increfita, fatl incordatb, bhipnee, liciali,
ol, rAgiitur"i, contracturi ale tendourelor, pupile
dilatate

TOTAL SCOR

Gservatii Ei concluzii
Comptetat de:
pentru a ajuta psihiarrul la cuantificarea
clinical Hamilton Anxiety Scala. H.A.S. a fost concepuut
simptomelor pacienlilor lli" atg*.il;ii ca suferinA d" *ii"t"tt
neuroastenicd' Aga ctr' scala nu a
agitalie' stfui obsesiven
fost conceputl in inten$a de eiduurc a unor afectiuni prjecum 9"pt*tf
demen{ele organice *" ,"tti^n'""ia. Oar intenliit" *nt un lu"* gi practica altceve' Unii utilizeazl
ptirrice, unde anxietatea este simptomul pedominanl
Evaluarea se
scala in toata gama o" i'*Gi
face in felul urmitor:
r 14 item-uri 9i se imparte la 14'
se adund cifra bifati de la toate cele
Rezultatul este undeva inte 0 9i 4'
0 - absen{a
I -uPar6
2 - moderatii
3 - sever6
4 - foarte severl (gravi)
uzul
modalitare de cantirire la indernfuia 9i pentru
scala de evaluare a anxietifii Hamilton este o medicului
g-r[r,*"
clinicianului psihiatru. a. pi"gati'* anbenam€ntul si sensibilitatea '
;#: il in diagnosticarea unor stdri' in
psihiatru, precum si ae'fa;liiaritrzarea tui *
"idepinde este utile
precum qi in observarea evoluliei sub tratament
evatuarea eficientei meAicameiietor anxiolitice
 BECK (B'D'I')
II\T\TE,NT.ARUL DE DEFRESIE

Tristete {l - Nu rna simt trist

f- Ma simt trist
de tristete
L. Sunt trist tot ti*pul si nu pot sclpa
nu mai pot suporta
#- sunt etatde trisf si de nefericit incat

Pesimism - Viitorul nu ma descuruJeaza

la viitor
- Ma sirnrdescuraiat.und ma gan{esc
- simt ca nu am ce astepta de la viitor
- Sint ca viitorul e fara speranta
al ratarii
Sentimentul - Nu am sentimentul esecului sau
esecului-simtcaamavutmai*"ili;;;tcesedecatrnajoritateaoamenilor
o sa vad o gramada de esecuri
' n*ti*iptivesc fata capersoana
- h4a simt complet ratat
aceiasi olacere ca inainte
Nemultumire - Lucrurile imi fac
sau intamplari ca inainte
- rnrr t* ""iUu"* de lucrurireala din nimic
- liu *"i"Uii" " satisfactiema plictiseste
- Sunrnemultumit si totul
de ceva
Vinovatie - Nu ma simt in mod special vinovat
lMasimtvinovatobunaparteatimpului
- Ma simt vinovat o mare parte a timpului
- Ma simt tot timpul vinr:vat
o-4 *#ftw* *r*".ft{
Sentimentul ' f'tru rna simt pedepsit cu ceva
pedepsei rtl" e*Jt:t;" ttl lltea sa fiu pedepsit
- AstePt sa fiu PedePstt
- Sirni ca sunt PedePsit
Neplacere - Nu sunt dezamagit de mine
iuti o, ,in" - Ma simt dezamagit de mine
- Sunt dezgustat de mine
- Mrlurasc
Autoacuzare - lriu sirnt sa fiu mai
rau decat altii
- rvt";;ttlC;d slabiciunile si greselile mele
greselile mele
- M; ["r#t" i"t timpul pentru
- i''rla dezaprob pentru tot ce se intampta rau
Autoagresiune- Nu am idei de sinucidere practica
n*iili J" ti"*iat* d* "u vreau sa le pun in
- Mi-ar Place sa ma sinuoid ,2-
- M'as sinuside daca as aveaocazra
decat de obicei
' l'lu plang mai multmult
Plans
- nc:urn Ptung mai ca inainte
- Plang tot timPul wea
- ti'lisi*"t 'u plang' dar acum nu mai pot nici daca as
Iritabilitate - l{u sunt mai nervos ca inainte
- Acum ma enervez maitimPul
usor
- Acum sunt nervos tot inainte nu ma mai irita deloc
- l'ucrurile care tu "n**uu
 Retragere-Nr'imi.ampie{yinteresulfetadeoameniidinjur
ca inainte
gociala, izolare - o;;;trlitot,i ma interese'aaamaiputin
de rna.loritatea celorlalti oameni
- Mi-am pierdut int"r*ruiiaiu fata
_ vil_*, ;iffi orice interes de ceilalti oameni
Nehotarare - Ma decid la fbl sa irtainte
decid
- T,rebuie sa fac un efbrt ca sa ma
iau o hotarare
_ Arn dificultati rnai mari ca inainte cand
- Nl.l mai Pot lua nici o decizie

- Cred ca nu arat mai rau ca ianintesi neatractiv

Modifrcari in
imaginea ' Sunt suRara!.c3 aratp;;;;
mai batran
meu ma fac mai neatractiv
de sine _ simt camoclificari ui" .rp."rutui
- Cred ca sunt urat si neatragator
ca inainte
Dificuttati - c,i.ad ca pot lucra tili. atat ci.e bine
inainte sa incep sa lucrez
in munca - Trebuie sa tac un efi,,rt supiimentar
ceva
- Ivia straduiesc ,jin gteu peiltru aface
- Jrtu pot lucra alrsolilt nimic

Tulburari - Llorm t,ct arar i* brille ca de obicei

de somn - hiu rnai dorm atat c* bine ca de obicei
si adorm foarte greu
- hda ffezesc clr l-?rrrs mai devreme
si nu mai pot adorrni
r NtLl trezesc cu cateva ore mai devreme

ca de obicei
Fatigabilitate - $lir ma sintt mai r;ir*sit rnai obosit
A';um obosesc rnai utsor ca lnainte
C'nosesc fara sa fac aProepe nimic
: Srrnt proa. ohosit ca sa mai fbc ceva

ca de obicei
Anorexia - Pofta mea de n-iancare nu 0 mai scazlta
- Apetitul meu rlrl rnai e asa bun ca ianinte
A.i:etitul rueu e mutt mai dirninuat acurn
: ]'li; arn deloc poftll Ce mancare

Pierdere in - Nr.r am slabit in liltinrul timP

greutate Airr slabit Peste i 'r.;t
Am slabit Peste 5 kg
Am siabit Peste 10 kg

in legatura cu sanatatea mea

Preocupari fata - Nr sunt p€ocl.t'pat sau suparet tulburari ale
de stareaftzica - Sunt necajii,t. pnrUir*"iu
,unututi ca: Oureri, intepansi, firrnicaturi'
stcmacului sau cott:;tiPatie -.-:
foarte necaiit. meafuicasi mi-e greu sa ma gandesc la altceva
sunt ".lr"iur*"
si,ot uiut oe roi"uincainu mai mai pot gandi la nimic
ingiii",*.:til;;;;[[
Absenta r }jr;amobservairr.ratlificarirecentealeinteresuluimeufatadesex
-S**uiop"t
libidoului - ma int'*reseaza tnai putin cainainte
ca inainte
il;;t opu, *u interedeaza mult mai putin opus
tott-u* pierdut intel'*sul fata de sexul
 0-3 g[*w nraww-{ *
lo-,15 lXg,rumu qJ>oqd (9
o.t
<!
lQ *73 bcprurr. \
^M< 5o
x\^60 b<fr*a" wve-.r"{

-fr
"'q^Lbcr.r
/^.St- y**(1^d
{"- 6' , o^^,
f.
 It i

+l* I I iy*-i ;r1 ,

Numele SAH
Prenumele Virsta
Evaluali intensitatea simptomelor enumerate mai jos
cu ajutorul unnrtoarei scale:

0 Simptom absent
I Simptom u$or
2 Simptom_moderat
3 Silrptorn sqyer
4 Simptom foarte sever, aeZadaptativ

t. Dispo zilieanxioasfl 6. Dispozifie depresivi

. Ingnjorare Pierderea interesiilffi ,. ?
Pelimism fuihedonie
A,nticiparea fricii Depresie
Iritabilitate Insomnie de:rezire

2. Tensiune 7. Simptome musculare

?,
rncordare Durerimusculare
Fatigabilirate Rigiditate muscular5
Incapacitate de a se relaxa Contraclii musculare
Perplexitate
Ugurinfd de a ptdnge fPasme
Inclegtarea maxilarului
Tremur Voce nesigurd
Neliniqte
8. Simptome senzoriale
3. Tcmeri
Tinnitus
De intuneric, necunoscuti Vedere incetogatd
DeafisinguracasE Alternantd senzatii cald-rece
De animale mari Senzalia de sldbiciune
De trafic Intepdturi
De aglorneratie
9. Simptome cardiovasculare
4. Insomnie
Tahicardie
Dificultiti
Ia adormire Palpitalii
Somn intrerupt Durere toracicl
Somn nesatisfEcdtor gi senzatia Zvdcnirea venelor
de oboseald la trezire '
Senzatii de legin
Vise Puls neregulat
Cogmaruri --
Atacuri de panicd noaptea- 10. Sinrptome respiratorii :

Presiune sau constriclie toracicl

5. Sirnptome cognitivc
Senzatia de sufocare --
Hipopr osexie
Oftat
Hipornnezie Dispnee
 I I, Simptome gastrointestinale
Dificultefi in inghili
14.
lomportament fiziologic
-
?

?
lJaze
a - Nevoia de a inghili.
E-

Dispepsie
Rignit -E
Puls crescut
Durere lnainte
ar
;i dupE mese - Frecvenfa respirafiei peste Z}rmin.
-
Arsun
h Spasme musculare
Senzafie de plin
Trernur -
Regurgitare gastric[ acidd
Midriazi -
Senza{ie de greale
._ -
lz.Simptome genito-u rina re
Micfiuni frecvente
_
d#Ieoape{or
Vomi :
Incontinenfl urinard
Senzalia de gol in stomac
Amenoree
Menoragie
Crampe :-
Zgomote ab<iorninale
Frigiditate
Balonare ' 'i -
T
Ejaculare precoce
Pierdere in greutate ,
Pierderea erectiei
' Constipafie b-
Irnpotenfd
15. Comportamentul la interviu
13. Simptome autonorne
Incordare
Uscdciunea gurii + -i-
E
Ticuri, nervo zitate
imbujorare
Agitalie b
Paloare
Tremurul mdinilor
Transpirafie
MinI incruntatd
-
AmefealE
Fafd congestionatd
Migrend
Piloerectie crescut
Tonus muscular
-
superficiald
Respiragie l-
Paloare
_
 *3t uJ o.nhv
9.,,[ sru7u
1laffer
,h-R,l,r 4
tL ,3, L, ,T7 A , t{ 3
t
",' 4..
*1
.5..
f
dtrr I

+A a i*
,l +f *rdtf pu^&,
u ",Qu&^u

8t"[os. o.0-^ So..t{4n*t[ t6re ?t $,tu/CI /tlt lLlr3

7l*.rv.!qd"
olf *s+d. 4 **,*+t4/; f- \
f.^\ & &ed*
L^
rF4\t\e Aeo $+t--
.z.-.Cr"*L)
/# +;d s /&"
Zo *cr O rt.r0, ft,.qd.tl
v*f ' tuilre;h
f,\tq