Sunteți pe pagina 1din 10

Laurenfiu $oitu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale A RomAniei


PEDAGOGIA
$OITU, LAURENTIU
Pedagogia comunicirii / Laurenliu $oitu - Iaqi: Institutul
COMUNICANII
European,2002
280 p.;19 cm - (Universitaria, Psiho-Pedagogie)
Bibliogr.
ISBN: 973-611-199-7

371:316.77

@ Institutul European Iaqi


INSTITUTUL EUROPEAN
rsBN 973-611-199-7 PRINTED IN ROMANIA
2002
Pedagogia comunicdrii
III. CONCEPTUL DE SINE iN COML]NICAREA
INTERPERSONALA....... .......47
[I.1. Comparalia cu sine............... ...............47
TABLA DE MATERII III. 2. Organizarea internd qi elementele constitutive ale
conceptului de sine.......... ...................51
III. 3. Imporlanfa sinelui in rela{ionare ........53
Prefa{d la edi{ia a doua
IV. COMPETENTA $I COMPETENTE DE
COMLNICARE................ ...........................56
IV.l. Competen{e gi aptitudini..... ................58
IV.2. Competen{e dobintide in qcoald.... ...........................59
IV.3. Competen{e de comunicare.. ...............60
IV.4. Competen{e gi aptitudini de comunicare.......................................62
IV.5. Niveluri gi sfere ale competentei................. ............63
1V.6. Persoana competentd ...........................65

v. TrpuRr DE coMLlNrcARE EDUCATIONAL4.................................69


V.l.Comunicare-somunicareeducafional5............ .......69
1.1. Dimensiunile comunicdrii................. ...................69
1.2. Realitatea comunicdrii.................... ......................72
1.3. Ipostaze ale comunicdrii................... ....................75
1.4. Distorsiunea comunicdrii................... ...................76
1.5. Obstacole qi remedieri ale comunicdrii.....................................78
1.6. Reducfiunea comunicdrii................... ...................82
1.7. Acfiuni de comunicare educationali.........................................85
1.8. Practica de comunicare centratb pe sens...................................89
1.9. Master'95. Exerciliu .......................92
1.10. Etape ale educaliei pentru comunicare.. .............95
V.2. Educa{ie qi instruire.... ..........................99
2.1. Educafia ......................99
2.1.1. Scopurile educafiei.. ..............100
2.l.2.Idealul educa{iei ...................101
2.2.Instructia ...................104
2.2.l.Diferenlele dintre invdldmint gi educafie.......................106
2.2.2. Actorli sistemului educativ....... .................107
2.3. $coala qi educafia.... ......................109
2.4. Consecin,te de inldturat sau de pdstrat? .................. .................112
V.3. Etica formatorului. ........113
3.1. Ac,tiunea educatorului un mod de a fi........... .....115

275
LAURENTIU $OITU Pedagogia comunicdrii

3.2. Responsabilitatea op!iunii........ .....117


3.3. Magna qi minima moralia......... .....120
3.4. Binele qi duqmanullui................. .......................123
3.5. Morala - raportul lui Eu cu Mine............. ..........125
3.6. Metafora qi morald...... ...................127
3.7. Diferenqa dintre educa{ie qi manipulare .............131
V.4. Formatorul * magistru de comunicare.........................................133
4.l.Profesor,educatorsauformator?................... .....133
formatorului.................. ............. l3 5
4.2. Jocul retoric al
4.3. Persuasiunea - raport cu celdlalt..... ...................137
4.4. Formatorul incongtient ...................139
4.5. Pericole qi reguli........ ....................141
4.6. Valori care structureazd coerenla. ......................142
V.5. Cui transmitem?. ...........142
5.1. Nevoia de dirijare..... .....................142
5.2. Aqa se nasc motivaliile.... ..............144
5.3. Circumstanlele socio-afective................... .........146
V.6. Rela{ii de comunicare................... ......147
6.1. Parteneriatul actorilor ....................141
6.2.Elementele care favorizeazd relafia........... .........149
6.3.Condiliilereugiteincomunicare................... ......151

vI. coMuNrcARE $r coMLrNrcARE DIDACTICA ......153


VI.l. Comunicare didactic6................... .....153
1.1.Particularitd,ti............... ..................153
1.2.Comunicareaprinintrebdri....... .....158
YI.2. A asculta sauaauzl?... ......................160
2.1. Forme ale falsei ascultdri....... ........160
2.2. Cauze ale neascultdrii................... ......................162
2.3. Ascultarea cu scop informativ, de dobindire a
cunoqtinlelor ..............163
VI.3.Informalie qi comunicare didactici................... .....166
3.1. Comunicare qi informare didacticd .....................169
3.2. Procesul de transmitere a cunoqtinlelor............... ....................111
3.3. Modalitd{i de structurare a cunogtinlelor.................................113
3.4. ModalitSli de dirijare qi concetrare a atenfiei...... ....................11 4
3.5.Strategiidecomunicaredidacticd.... ...................175
limbajului.....
VI. 4. Responsabilitatea .......119
4.1. Dialogul educajional... ...................181

276 27',|
LAURENTIU $OITU
In aceeaEi colecfie
VIII. EVALUAREAREZULTATELOR ........239
Vil.l. Funcfia socialS a evaludrii.... ..........239 Seria Medicind
1.1. Comunicarea este evaluare....... .....241 G. Bouvenot et al., Patologie medicald, vol. 1-6
VIII.2. Evaluarea dupd exigen{ele elerului.. ...................250 Marie-Jeanne Aldea et al., O b s te tr i c d fiz i o I o gi c d
VIIL3. Condilii ale reuqitei.... ....................251 Rodica Petrovanu, Medicind internd
Antigona Trofor, Curs de pneumoftiziologie
CONCLUZII ...........254 Seria Economie
Tiberiu Brdilean, Monetarismul in teoria Si politica economicd
ANEXE....... ............257 Tiberiu Brdilean, O istorie a doctrinelor economice
Anexa 1Fiqa competenlelor elemlui......
- ....................251 Seria Comunicare
Anexa 2 -Tabele de prezentare a competenfelor................. ..............258 Ioan Drdgan et al., Construc{ia simbolicd a cimpului electoral
I . Competen{e universale pentru profesorii invdldmintului Daniela Roventa-Frumu$ani, Semioticd, societate, culturd
superior........ ...............258 Denis McQuail, Comunicarea
2. Supracompeten!e........... ...................259 Gheorghe Schwartz, Politica Si presa
3. Competenle generice.... ....................260 Seria Drept
4. G;ila de analizl.Lafarge - Coppee...... ...................261 Maria Gai1d, Drept civil. Obligalii
5. Extras din fiqa de seleclie a cadrelor (Bouygues).......................262 Seria Filosofie
6. Cele gaisprezece competenfe... .........263 Constantin Sbldvistru, Discursul puterii
Anexa 3 - Chestionar tip CAB....... ............264 Seria Istorie
Date sintetice ....-.....-..............266 Victor Spinei, Marile migralii din estul Si sud-estul Europei
tn secolele IX-XIII
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA ............. ..........269 Vasile Cristian et al., Crestomalie de istorie universald
Seria Litere
Ana DorobS!, Mircea Fotea, Limba romdnd de bazd,vol.l-2
Corneliu Dimitriu, Gramatica limbii romdne, vol. I
Seria Jurnalism
Marian Petcu, Tipologia presei romdneSti
Seria Restituiri
Ioan Petrovici, Curs de logicii
Seria Psiho-pedagogie
Laurenliu $oitu, Cornel HdvAmeanu, Agresivitatea in Scoald
Horst Siebert,Invdlarea autodirijatd Si consilierea pentru adulli
Seria $tiinye politice
Gianfranco, Pasquino, Curs de Stiinyd politicd

278
LAURTNTIU $OITU

MuQumim studenlilor din aceSti ani, ei fiind cei care au


favorizat verificarea multora dintre idei.
Datordm apoi recunoStinld Si celor nenumili, fdrd de care ceva
in plus Si important ar.fi lipsit acestei lucrdri.

AUTORUL
I. PEDAGOGIA COMUNICARII.
ARGUMENTE ALE uNEr iNrnrrnrnnr

r. 1. MOTIVATIA TEMEI

Pornim de la diferenla dintre nivelul de cunoqtinle, acumuldri qi


cxerciliul limbajului, comunicdrii. Exerciliul comuniclrii are implica-
{ii pentru limbajul qtiinjific, exact, dar qi pentru limbajul obignuit.
AbsenJa acestui exerciliu - bazat pe reguli de sintax6, mor-
lblogie, stilisticd - este, de regul6, pusd pe seama etapelor qcolare
anterioare, resimlindu-se qi la absolvenfii de studii superioare. Remar-
ca aceasta este fdcutd de numerogi autori din diferite !iri. Souriau
considerd cd pentru populalia francezd,,scrisul este un enorrn act de
vandalism, care afecteazd estetica limbii" datoritb abseniei semnelor
cle punctualie, cele care dau viald frazei qi sens cuvintelor. Alli autori
(Ball) observd incapacitatea unor absolvenli - de orice nivel - sd
cxprime un gind, sd organizeze qi sd construiasci un discurs. Adesea,
lceste demersuri rdmin la nivel obscur gi neconvingdtor.
Pe de altd parte, fiecare am constatat dificultatea unor studen{i
irr a elabora ori sus{ine, cu nuanle qi sensuri personale, o temd: inca-
pacitatea vorbitorilor de a evita cacofoniille, rostind ,,virgula" in mij-
krcul frazei; absenJa deprinderii de a evita pleonasmele sau exprimd-
rilc tautologice. Cazul cel mai des intilnit este expresia ,,a aduce
aportul"; accentele puse gregit pe silabele din cuvint - catScter in loc
dc caract6r -, sau pe cuvinte in fraz6.

10 11
LAURENTru $OITU Pedagogia comunicdrii
. ntanifestarea surplusului, abundenlei, i.nflaliei verbale - cu maximd redun-
I.2.TPOTEZA DE LUCRU clan{d. Toli vorbesc, dar nimeni nu spune nimic;
. statuarea ,,virtuozitdlii", in{eleasd ca obligalie de persuada cu scopul pro-
Este posibild intervenlia qcolii, indeosebi la nivelul preuniver- vocdrii, la celdlalt, a sentimentului de inferioritate, confuzie, inaccesibilitate;
sitar, pentru evitarea gi ameliorarea acestor stdri. . acceptarea nereciprocitdlii, deoarece nimeni nu agteaptd rdspuns la inter-
Calea: conStientizarea Ia profesori, elevi, familie, societate, a vcn{ia sa intr-o convorbire. Reac{ia se rezumd, eventual, la simple gesturi,
nevoilor Si posibilitdlilor de comunicare eficientd. care fie nu accept5 rdspunsul, fie condamnd la ascultarea fo\atd;
Modalit5li de realizare: gindirea, imaginarea, provocarea Si . generalizarea monotoniei. I se aduc ca remediu zgomotul, mediul zgomotos
trdirea situaliilor de comunicare sociald. Este mai mult decit ceea ce ;i lumina orbitoare. Nu excludem reuqita din regulile jocului de sunet qi lumi-
preconizau curentele pedagogice de a duce qcoala inspre via!5, reali- rrir. Ci gindim la absenfa ideilor 9i trdirilor profunde sau la inlSturarea aces-
tate, ci a aduce via{a, cu problematica ei, in qcoald. in acest sens gin- tora prin zgomot qi orbire;
dim qi la aflarea principalilor vinovafi de starea comunicdrii. . iresponsabilizarea generalii fald de cuvintul rostit. Absenfa rdspunderii
pcntru ce s-a spus. Fiecare poate sd asculte, dar gi sd nu asculte, pentru cd ni-
rrrcni nu suporlS consecinlele spuselor sale sau ale lipsei de relalie la afir-
I. 3. IDENTIFICAREA PRINCIPALILOR
rnafiile altuia;
RASPLTNZATOzu DE EXERCITIUL COMLINICAzuI . neparticiparea, refuzul ideii necesarului rdspuns. Se infiripd qi se afirmd
3. 1. SOCIETATEA conqtiin{a neangajdrii. E o consecin{d a conqtientizdrii de cdtre tindr, de oa-
rncrri in general. El se gtie neascultat, neintrebat, nesocotit, neangajat in ceea
Se remarc[ prin absenla preocupdrilor pentru o civiliza[ie a cc sc decide pentru el gi/sau pentru al1ii. Deci, urmeazd indiferen{a. Sn refi-
comunicdrii. Aceasta se manifestd prin dezinteresul fald de inJelesul ncnr c[ noi to1i, gi in primul rind educatorii, asistdm la toate aceste fenomene
cuvintului gi al vorbirii, al gestului qi comportamentului, al scrierii qi crro se rdsfring, pentru durate irnprevizibil de lungi, in atitudini care nu se
exprimdrii. Asistdm, astfel, la: rctlrrc la mutism qi indiferen![ contextuald, c,i afecteazd relaliile intemmane.

. ,,civiliza{ia" monologului, a publicitd[Ii, a propagandei, a sloganurilor, a


discursurilor incoerente. Cuvinful nu mai transmite idei, trAiri, convingeri, ci
este pus sd explice qi sd justifice sentimente. Locutorul este unul anonim,
universal. Interlocutorul este doar unul posibil. Totul se reduce la ce ,,s-a 3.2. $COALA
spus";
. vulgarizarea limbajului printr-o falsd democratizare social6. Totul se petre- Se face vinovatd la toate nivelurile, in primul rind, starea co-
ce ca fiind fbrd de nuanle, sub semnul imediatului, al ,,vitezei", rapiditdlii.
rnunicdrii - prin atitudinea tradi{ionald a educatorului de a invoca
Lipseqte perspectiva duratelor lungi. De aceea greqelile de exprimare sint
considerate gi ele frrd importanfd;
propria autoritate, de a obliga la atenlie qi de a solicita elevilor inJe-
. impunerea qi promovarea anonimatului. Omul este un nimeni. Prim-planul lcgerea necondilionatd. Se uit[ cd existd qi refuzul, cel motivat de
televiziunii gi fabricarea starurilor sint paleative; starea elevului, de infonnalia lui anterioard sau recent[, de mdrimea

12 i3
LAURENTIU $OITU Pedagogia comunicarii

repertoriului de cunoqtinle, de capacitatea de a rttiliza etc. Neac- [ionalS actul pedagogic este unul curativ. Fiind ajutat sd vorbeascd,
clevului i se procurd sursa satisfacerii, a implinirii unor nevoi de ex-
ceptarea refuzului, de moment, duce la mutism, la permanentir'atea
primare spontanb, ori bine ginditd qi pregdtitS. Astfel, devine posibild
neangajdrii.
comunicarea eficient[ gi, pe aceastd cale, manifestarea liberd, favo-
Educatorul poate armoniza interesele qcolii cu satisfacliile, cu
rizatd, de forla lui de a comunica, de increderea cd poate da limpezime
bucuriile elevului, procurate, inainte de orice, prin reugitele verbale,
,si frumuseJe ideii, gindului, trdirii. Profesorul ii declanqeazd - cn
de comunicare, in general. $coala, in domeniul comunicSrii, acum, se
pricepere qi abilitate - motivaliile de renunlare la neutralitate, op{iunea
rezumd sd instruias c6; ea nu educd. $tiut fiind cd educalia nu este
de renunlare la mutism in fotmarea vorbirii, a trecerii de la starea de
dresaj, accentul se va pune pe libertatea individului, asumata nu prin absen!5 la cea de prezen\d. in viala grupului, a societdlii.
exces de ralionalitate, ci printr-o convingere bazatd. pe alegerea dintre La rindul sdu, elevul obligd educatorul sd continue grija pentru
mai multe variante. ,,acorddrile" necesare la neintrerupta lui devenire, trecere de la o etapd
De aici se va nagte diferenla dintre ceea ce se inlelege prin elevi la alta a evoluliei. Profesorului nu i se cere doar o re-cunoaqtere a
,,buni" gi elevi cu abilitate sociald, pregdtiJi pentru via{a social6'
Sub
clevului de ieri, ci gi o pre-cunoagtere a celui Qare Ya fi miine, incit
acest unghi se vor cuprinde, cu meritele lor, noile pedagogii, qcolile
clrice recomandare pe care o va face se va efectua cu argumentele ele-
a lui
,,paralele": $coala modernd a lui Freinet, pedagogia nondirectivd vului qi cu racordarea la contextul emolional qi intelectual al virstei
Rogers, pedagogia institulionala a lui Oury q.a. Vom inlelege qcoala, acestuia.
aqadar, ca pe o institulie unde se comunicd prin toate mijloacele, se in- Nu evidenJiem, in acest cadru, responsabilit{ile - deloc ne-
va!6 qi se rcalizeazd comunicarea pentru toate nivelurile qi pentru orice glijabile - ale familiei, deoarece ele se vor regdsi in cele ce ttmeazd,
context social ori tematic. Scopul comunicdrii in Scoald nu se rezumd ir$a cum se vor contura qi responsabilitAlle altor institulii socia-
la reuqita qcolard, ci urmdreEte reusita umand, in toate condiliile Ei in lizatoare.
toate momentele vielii.
in ceea ce priveqte educatorul, vom putea spune c5 acesta este
un arbitru care, promovind comunicatea, o qi corecteaza, pentru c[ el I.4. ELEMENTELE LINEI PEDAGOGII
nu este un model de orator, modelul nefiind garantat. Modelul este A COMTINICARII
impus de context, temb, auditoriu, parteneri' Spre exemplu, la nivelul
elevilor, contextul lingvistic este alcdtuit din conflicte qi sentimente ce Contextul comunicdrii - alcdtuit din cel familial, qcolar qi
poar1a amprenta virstei, iar modelul se na$te, aici, din sinteza pe cale o
social. Primele doud iqi vor pune amprenta, indeosebi, pe exprimarea
orald qi gestuald, dar nu se poate gindi o pedagogie par\iald a co-
oferd propria experienla qi aspirafie, imbinate cu gtiin{a altora mai
rurunicdrii, aici fiind necesar5 cuprinderea tuturor celor trei medii,
virsnici.
a f'late intr-o strinsd interdependen{d.
Profesorul educator nu poate decit s5 pun6 un accent pe cali-
Educatorul vine cu responsabilitatea moral[, evidenliatd de
tatea intervenfiilor, pe gradul de maturitate a judecalilor qi pe maturi-
laptul cd actul pedagogic este unul de naturd existen{iali, dar qi eticb.
tatea psihologic[, demonstrate in comunicare. in comunicarea educa-

1L
l5
LAURENTIU $OITU
Pedagogia comunicdrii

Aceasta pentru c6 in actul educalional se afla mereu in relalie dou6


I. 5. COMPONENTA LINEI PEDAGOGII
persoane, diferite ca virst6, experien!6, realizare. Raportul de invdlare A CONiI.INICARII
este inevitabil, precum qi unul de dominare, de subordonare, de diri-
jare qi ascultare. Acest unghi larg de includere a responsabilitalii mo-
$tiinla qi arta vorbirii - gindite ca o dubl6 promovare a poten-
rale este qi mai mult dimensionat de atotcuprinzdtoarea acliune de tialului elevului, deoarece in mdsura in care qtiin{a vorbirii stimuleazd
comunicare. succesul qcolar, in aceeaqi mdsurd promoveazd intreaga afirmare a sa
Relaliile interinclividuale, inlelese ca rezlurltat al comunicSrii in tot cursul vielii. Favorizdm concomitent nevoia de a vorbi, puterea
efective qi eficiente. Pe aceastd cale, relaliile umane devin fundament dc a vorbi qi voinla de a o face, toate fiind incordate de bucuria
al dezvoltlrii optime a persoanei. De aceea, succesul elevilor in lcLrqitei.
,,comunicare" abia de se regdseqte in programa gcolar5 care
este frag- Actul vorbirii presupune efort qi curaj * la orice virstS. De aceea
mentata pe discipline gi etape; el se poate evidenJia in strategiile sc cere, mai intii, congtientizarea o necesard qi metodicd angajare.
educalionale ce poart[ amprenta inconfundabila a stilului profesorului, l'rofesorul se oferd ca exemplu de curaj qi efort - recunoscind aceasta.
a tactului sdu pedagogic' frie qi pentru cd in vorbirea deschisd se cere o abordare totald, pind la
exemplul propriei vieti. Aceasta se face insd cu demnitate totald, nu cu
Laboratoarele de comunicare, in cate se suslin 9i se dezvolta
rcgrete, ci cu bucuria de a te oferi, de a te dirui. Vorbirea este, in fapt,
nevoia qi dorinla de exprimare qi autoexprimare, provocate de momen-
rungajarea tuturor simfurilor. Vorbirea trebuie s5 ofere bucuria de a trdi
te din viala personala qi/sau a altcuiva - a grupului - ori motivati de
lrrin impliniri estetice, morale, sociale, spirituale. Vorbirea este o ar-
fenomene qtiin{ifice, sociale, fie tematic, fie evenimenfial. Rezulta-
tir care iqi lasd cucerite teoriile numai prin strddanii suslinute gi
tele se mdsoara prin dobindirea qi dezvoltarea capacitalii de a scrie, sislematice.
ardta qi vorbi: despre qcoal6, cetate, natur6, lume-lumi, via{d-moarte, Forla tdcerii - generatS, nu impusS, coercitivS, disciplinatorie
neam-neamuri, om-oameni, bSrbafi-femei, tineri-tinere, iubire-ur[, suu ndscutd din refuz, ignoranfd, neinlelegerea sensurilor. ForJa este
sdn[tate-boal[, bucurie-tristele, trup-spirit etc' rrsiguratd pentru tdcerea consimfitd, doritd, acceptatd, autoimpus5, ca o
Prin aceste laboratoare se amplificd, se intensificd qi se con- t'orrditie a crealiei qi afirmdrii proprii sau a celuilalt. T[cerea cregte
solideazd sfera preocuparilor qcolare, aria exerciliilor, tehnicilor
qi
vr oarea discursului. Precede, fundamenteazd, susfine, intreline poezia
I

mijloacelor dialogului, gindit ca dialog cu cel[lalt dar 9i cu sine, ca vorbirii, a vocii, a cuvintelor, ca sonoritate gi semnificafie. Este vorbi-
formS de interven{ie dar qi de ascultare, Qa obiectivare reciproca a rr,: oontinud, dirijatd gi valorificatd. Aduce densitate qi for!5 cuvintului

celor doi parteneri. Laboratorul stimuleazd dar qi dezvolt[ perspica- ;;i iclcii emise. Favorizeazd implicarea personald prin integrarea in uni-
vcrlsul afectiv gi ideatic al comunicdrii. Nu este o tdcere pentru altul, ci
citatea, ingeniozitatea, inventivitatea, generozitatea, toleran{a, coope-
rrrrir interioard, a ta. Subliniazd Ei intdreqte sensuri, ntanteazd miqcarea
rafea, omenia etc.
itlc:ilor gi a trdirilor. Le centralizeazd qi le recentreazd. Cere teatra-
Ii zrr rc. dar r efuzd artifrcializar ea.

16,
l7
Pedagogia comunicdrii
LAURENTIU $OITU
a co- tlagogiei din vremurile ei embrionare. Ceea ce Marshal Mcluhan a
Profunzimea qi provocarea intrebdrii - intr-o pedagogie
a tuturor spus in Galaxia Gutenberg primii educatori qtiau: cd oamenii de la oa-
municbrii afldm o restabilire, prin inventariere qi nuanJare'
qi asu- rrrcni invafd. Aceqtea sint qi aratd mai mult decit rostesc, indic6, ori vor.
intreb[rilor copildriei qi existenlei umane' Se cere o reformare
pentru Sint cunoscute lucrdrile consacrate mimicii, gestului, tonului,
mare a acestora. intreb[rile fie vin, fie le aceptdm indeosebi
pentru altul' dar posturii profesorului (Grant, 1872; $oitu, 1985). Toate reluate, in
cele care vor urrna. intrebdrile pot fi: pentru tine'
veni imediat' cornplementaritatea lor, ne ajutd sd conqtientizdm cd orice
gi pentru tine qi pentru altul. Rdspunsul lor poate
pentru cd nu cornportament este comunicare. De aici vom conchide cd educatorul
astLzi,dar qi altd datd - mult mai titziu - sau niciodatd'
importantd cdu- rru inceteazd, nu poate inceta sd fie educator.
va fi nicicind unul definitiv, ori pentru cd e mult mai
tarea lui.
spune c[ vin momente cind rds-
$coala, prin slujitorii ei, va mai
de qtiut
punsul nu trebuie ardtat oricui qi oricind' Acum este important
cefacicindnimicnupoJifacesau,altfelzis,cespuicindnumaipoli
qi
spune nimic. Po{i cu adevdrat sd te prezinli ca cum
nu qtii' nu simfi'
vei fi nedrept
nu gindeqti nimic? Dacd da, atunci ori nu eqti crezut ori
qi
judecat. Dac6 nu, se impun gdsite alte cdi. intrebdrile bine formulate
nerostite
in context bine construit sint o cale de a trimite la rdspunsuri
gi/sau de nerostit.
Da-
Existd insd o moralitate a intrebdrii, ca qi una a rispunsului'
cd prima pafie a afirmaliei este mai uqor acceptatd' in
cazul rds-
punsului atragem atenlia asupra necesitdlii de a gti - la timp -
cum 9i
cum qi cind se
cind se spune ,,da"; cum qi cind se amind un rdspuns;
de
spune ,,nu". Oricare dintre cele trei situalii cere conqtientizatea'
cdtre cel intrebat, a efectelor.
intrebdrile intrelin qi amplificd dialogul cu sine qi cu
altul'
este nici
obliga la starea de dialog - realizind cd orice intrebare nu
prezent' dar qi
numai a ta, nici numai a celuilalt' Sint pentru un altul
pentru unul absent acum qi inci mult[ vreme' Dar qi in acest
caz
pdstreazb'
responsabilitatea celui care intreb6, ori rdspunde, se
Polisemantismul nonverbalului - ins[qi ptezenla educatorului
intre elevi este una semnificativi. ,,Medium-ul este mesaj" -
afirmalie
ceS-abucuratdemarevogSqilaud[-esteovechedescoperireape-
t9
1a
Pedagogia comunicdrii

in sensul larg, inscriindu-se aici gi magina favorabil[ transmiterii qi


rcc ep{iondri i mesaj elor, dar i mecan izar eal attomatizarca mij loacelor
q

tlc muncd. Este o pierdere care nu poate fi insd contabilizatd, fiindcd,


irr realitate avem o complementaritate a celor doud forme ce se
sprijind reciproc. Acceptind ideea complementarit5lii gi unitdlii celor
II. COMUNICARE $I INTERACTIUNE rloud forme ale comunicdrii umane, vom respinge preocupdrile noastre
irsupra comunicdrii om-maqind in favoarea situaliilor de comunicare
orr-om. O facem convinqi cd ideea noastrd nu este lipsit[ de suport
II.1. PREDOMINANTA LINEI TEME rcal, invocind gi o cercetarea efectuatd, de Meissner in 1976, care de-
nronstreazd un fapt aparent paradoxal: cd tehnologia a determinat o
Tema comunic5rii a devenit cea mai prezentd in atenlia tuturor rlominare a comunicdrii neverbale - invocindu-se qi favorizAndu-se
cercetdtorilor din domeniul qtiinjelor umane: psihologie, pedagogie, c:or.nponentele acesteia, care indeamnd la coprezenld - chiar gi atunci
sociologie, filosofie, eticd, logicd, management, marketing, dar gi al ciud prezenfa este simulatd, substituitd de semne, simboluri, miqcdri
matematicii, tehnologiei. Ideea subordondrii comunic6rii epocii in ca- pcrcepute in acest scop.
re aceasta se desfbgoard a fost recunoscutd de retoricd in toate etapele Comunicarea este de fapt expresia vie{ii (Rousseau, 1973).
ei de manifestare. Acum exist[ o asemenea perspectivd istoricd diver- ( )rnul incepe viala anunfindu-gi sosirea qi o termind tot comunicind.
s5, purlind amprenta conduitelor, evoluliei acestora, dar gi a tehno- 'lrrtul este comunicare, spune Frangoise Dolto, pentru cd ea se va afla
logiei pusd in slujba sa. Tehnologia qi tehnica fsmizeazd mijloacele irr inima vielii umane, sociale.
care o influenleazd in eficienld, dar gi in confinut, pentru c[,,mijlocul Dar avem libertatea sd ne manifestdm, sd comunicdm oricum?
este mesaj" - concluziona Marshal Mcluhan (1915). Nu. Pentru cd exprimarea noastrd indeplineqte nu numai o nevoie
Apare chiar o nou6 interdependenld intre tehnologie gi qtiinJ6, lrcrsonalS ci qi una socialS, a celorlalfi, cdrora de fapt ne adresdm - cu
care nu rdmin condilionate numai de credinfe, aspiralii gi mod de ma- sru ldrb voia noastr6. $i atunci comunicarea trebuie invdlatd, iar din
nifestare interumand. Tehnologiile, prin mijloace, creeazd noi deprin- sunra cunogtinlelor acumulate rezr;Jtd educalia comunicdrii, care nu
deri gi conduite; ele favorizeazd creqterea numdrului de inf,ormalii colcspunde nici cu inventaml celor qtiute, nici cu rangul calificativelor
transmise in unitatea de timp, dar gi - ceea ce abia mai tirziu a fost primite la acest capitol pind la un moment dat, ci cu valoarea ati-
conqtientizat - nasc nevoia de informafie. Este o nevoie de o anume lrrclinilor, componentelor prezentate qi viitoare. Nimeni nu este liber cd

comunicare, satisftcutl numai de noile mijloace, care nu pot fi inlo- corrrunice oricum qi oricit, dar are libertatea acorddrii permanente a

cuite decit cu altele mai perfeclionate.


intilnirilor sale cu lumea in care se afl5 - cind emil[tor, cit receptor *
liirrdcd a comunica inseamnd a interacliona cu oamenii, fie direct, fie
Comunicarea om-om) consacratd pentru o buni perioadd a is-
irrrcdiat, prin intermediul unor canale speciale qi/sau specializate.
toriei societifii, pierde in favoarea uneia noi, comunicarea om-masind

20 21

S-ar putea să vă placă și