Sunteți pe pagina 1din 6

Numele activitatii : “BIBLIOTECA – ALTAR , NU INCHISOARE A CARTILOR!

  
Scoala, alaturi de biblioteca contribuie la educatia morala, estetica, culturala a elevilor
avand un rol important in dezvoltarea sensibilitatii a vietii afective si in deschiderea
spre universul cunoasterii prin toate serviciile oferite, mai vechi sau mai noi,
traditionale sau moderne.

Desfӑsurarea  activitaṭii:
1. Anunṭarea temei, a obiectivelor ṣi a finalitӑtilor activitatii.
2. Realizarea   de catre profesor a semnificatiei si importantei cartilor in viata fiecarei
persoane , adult sau copil. Prezentarea beneficiilor de care se bucura fiecare cititor.
(anexa 1)
3. Elevii vizioneaza filmuletul “ Ce e putin pentru altii e mult pentru noi”, realizat cu
ocazia participarii colegilor lor mai mari la proiectul national “ In cautarea lui Andrei”
in anul 2012. Prin intermediul acestei activitati am reusit sa imbogatim biblioteca scolii
noastre.
4. Li se prezinta elevilor fragmente si citate din literatura romana si universala in care
sunt evocate cartile si importanta cititului in educarea elevilor si in formarea lor ca
oameni. Elevii vor alege trei citate care le-au atras atentia si vor argumenta alegerea lor.
(anexa 2)
5. Activitatea are un caracter interactiv, elevii participand la concursul “Pe locuri, fiti
gata, start! SA CITIM”. Concursul se realizeaza prin diferite tehnici de citire. In cadrul
acestui concurs vom folosi diferite tehnici de citire, de ex: citirea selectiva, citirea pe
roluri, citirea de la inceput la sfarsit, citirea in perechi, citirea spectacol, citirea in lant,
citirea alternativa, citirea selectiva, stafeta greselilor. (anexa 3)
6. Pe baza celor prezentate si decoperite de ei, elevii vor realiza plansa Cartea – cale
spre cunoastere.
7. Concluzii
Evaluare: discuṭie colectiva, CD cu imagini din timpul desfӑsurӑrii activitӑtii.

1
ANEXA 1
BENEFICIILE CITITULUI

Atunci cand vorbim despre carti, automat ne vin in cap tot soiul de povesti menite sa ne
suscite interesul. Cu totii dorim sa aflam ce se ascunde dincolo de copertile inchise, fara
a ne gandi insa, la importanta si la utilitatea cartilor pe care le citim...Deja te-am facut
curios, asa e? Ei bine, pentru cei mai multi dintre noi, lectura a devenit o adevarata
corvoada, un lucru pe care il facem doar daca suntem obligati, un lucru pe care il facem
din ce in ce mai rar. Insa, daca incercam sa privim in profunzime, vom vedea ca lectura
prezinta reale beneficii de care noi, cititorii, ne putem bucura pe deplin si care ne ajuta
in formarea noastra ca oameni
Care sunt acestea?
1. O cultura generala vasta.Cu cat creste numarul cartilor pe care le citim, cu atat mai
multe si mai variate vor fi si cunostintele dobandite.
2. O exprimare corecta, fluenta si coerenta. E stiut faptul ca lectura contribuie la
imbogatirea vocabularului.Asadar, citeste! Noteaza-ti pe un carnetel expresiile ori
cuvintele noi.Cauta in dictionar explicatia acelor cuvinte pe care nu le intelegi, iar apoi
incearca pe cat posibil sa le memorezi si sa le folosesti in discutiile ulterioare.
3. O gandire analitica dezvoltata.De cele mai multe ori, cartile aduc in atentie
subiecte ce pot fi abordate din mai multe unghiuri. Astfel ca, la randul nostru, invatam
sa vedem lucrurile din mai multe perspective, si prin urmare, sa gasim mai usor solutiile
unor probleme.
4. O memorie mai buna.Majoritatea stim cat e de frustrant sa uitam ziua de nastere a
vreunui prieten ori unde am pus cheia de la casa. Dar, se pare ca si pentru asta exista o
solutie: cartile. Acestea stimuleaza activitatea cerebrala, imbunatatind astfel si memoria.
5. O imaginatie bogata.Rolul pe care imaginatia il joaca in viata omului, este unul
colosal. Imaginatia, componenta de baza a creativitatii, poate fi dezvoltata prin
intermediul lecturilor , permitandu-ne in acest mod, sa evadam din realitatea
coplesitoare. De asemenea, imaginatia sporeste capacitatea noastra de a anticipa si de a
construi ipoteze.
6. O sursa de informare. Uneori, cartile ne ofera informatii utile si sfaturi pretioase pe
care le putem aplica in viata de zi cu zi. Secretul este sa alegi cartea potrivita.
7. Relaxare. Din cand in cand, simtim nevoia acuta de liniste si relaxare. In acest caz,
lectura este remediul perfect. Deconecteaza-te de cotidian si refugiaza-te in povestea pe
care o citesti.
8. Pot vindeca o depresie. In prezent, cartile sunt privite ca fiind o terapie pentru minte
si suflet, teorie sustinuta de cei care au facut cunoscuta biblioterapia. O terapie prin
carti, ce ne ajuta sa reducem stresul, sa devenim mai optimisti si mai increzatori in
fortele proprii.
9. Imbunatateste relatiile interpersonale. Atunci cand citim, de obicei, ne regasim in
unul din personajele acelei carti. Si, nu de putine ori, ajungem sa comparam trairile si
experientele personajului nostru preferat, cu propriile sentimente si experiente de viata.
Lucru care nu poate fi decat un extraordinar exercitiu privind dezvoltarea abilitatilor
2
necesare interactiunii cu cei din jurul nostru. Astfel invatam sa empatizam mai bine si
sa devenim mai sociabili.
10. Alunga plictiseala si reimprospateaza mintea. Cine nu detesta acele momente in
care, pur si simplu, te topesti de plictiseala? Ce poti face in aceste situatii? Sa citesti, ai
ghicit! Cartea poate fi purtata cu usurinta pretutindeni.Atunci cand faci calatorii de
lunga durata. Foloseste-o atunci cand ai nevoie de o reimprospatare, de ceva nou.
Acum, avand in vedere faptul ca am aflat care sunt efectele benefice ale lecturii, tot ce
ne ramane de facut este… SA CITIM!!!
Citeste cartile care iti plac, cele care iti trezesc curiozitatea ori pe cele din care stii ca
vei avea ceva de invatat.Citeste mult si constructiv.Citeste si vei avea parte de o
dezvoltare personala armonioasa.

3
ANEXA 2

”Cele dintâi lecturi”


de Mircea Eliade (din ”Memorii”)

”În 1912 tata a fost mutat cu garnizoana la Cernavodă. Am rămas acolo doi ani.
În amintirile mele, timpul acela se desfășoară, în plin soare, între Dunăre și dealurile
cărămizii calcinate, pe care creșteau măceși și flori mărunte, cu petale palide, uscate.
Învățasem deja alfabetul, dar încă nu-mi dădeam seama la ce ar putea folosi. Nu
mi se părea atât de interesant când am ajuns să silabisesc o-u, ou, bo-u, bou, nici chiar
când am izbutit să citesc, fără să mai silabisesc, ”Țara noastră se numește România”.
Dar odată am dat peste cartea de citire a fratelui meu și, după prima pagină, n-am mai
putut s-o las din mână. Eram fermecat, parcă aș fi descoperit un joc nou. Căci, din
fiecare rând citit, aflam lucruri necunoscute și nebănuite. Am învățat numele județelor,
ale râurilor și ale orașelor și am aflat despre Daniil Sihastru și Mânăstirea Neamțului și
câte alte lucruri care mă uluiau, mă copleșeau prin vastitatea și misterele lor. Dar, după
o săptămână, când am terminat cartea lui Nicu, am descoperit deodată că lucrurile nu
erau atât de simple pe cât le bănuisem eu. Căci nu mai aveam la îndemână o a doua
carte pe care s-o pot începe imediat. Tata avea vreo sută- două de volume frumos legate
în piele, dar erau încuiate într-o bibliotecă cu geamuri. Nu puteam citi decât titlurile, și
nici pe ele nu le înțelegeam întotdeauna. Erau volume care se intitulau ”Roman” și a
fost o lungă discuție între părinți dacă trebuie sau nu să-mi explice acest cuvânt. Pentru
încă mulți ani, tata mi-a interzis să citesc ”romane”. Nici măcar nuvele nu-mi îngăduia
să citesc. Singurele cărți admise de el erau cele care purtau titlul sau subtitlul de
”Povestiri”.
Mi se îngăduise să citesc ”Basmele” lui Ispirescu, amintirile și povestirile lui
Creangă, când a intervenit un episod care mi-a întristat toată copilăria. Intrasem în clasa
I primară și tata poftise odată pe învățător, ca să se consulte asupra cărților pe care le-aș
putea citi. Eram toți trei în fața bibliotecii. Învățătorul părea entuziasmat de cărți și, mai
ales, de legăturile lor de piele. Răsfoind un volum de N. Iorga –îl văd și acum, era ”Pe
drumuri depărtate”- a spus, arătându-mă: ”Dar să nu-l lăsați să citească prea mult, căci
își obosește ochii. Și deja nu are ochi prea buni. L-am pus în banca întâi, și totuși nu
vede întotdeauna ce scriu pe tablă.” ”Văd, dacă fac ochii mici”, l-am întrerupt eu. ”Asta
înseamnă că ai ochii slabi, că ai să fii miop”, a adăugat învățătorul.
Descoperirea aceasta a însemnat o adevărată catastrofă. Tata a hotărât că nu
trebuie să-mi mai obosesc ochii cu alte cărți în afară de cele de școală. Nu mai aveam
voie deci să citesc în timpul liber. De altfel, sursa lecturilor extrașcolare îmi fusese
secată. Tata nu mai deschidea biblioteca cu geamuri și nu mă mai lăsa să răsfoiesc
volumele legate. Mai târziu, mi-am dat seama că anii aceia au fost pierduți. Setea mea
4
de lectură o potoleam la întâmplare. Citeam ce-mi cădea în mână, romane în fascicole,
Sherlock Holmes, ”Psaltirea”, ”Cheia visurilor” și citeam pe ascuns, în fundul grădinii,
în pod, în pivniță.”

Top 11 citate despre carti (alege maxim 3)


Știi că tocmai ai terminat de citit o carte bună dacă după ce ai întors ultima pagină te
simți
Cărţile care te ajută cel mai mult sunt cele care te fac să gândeşti cel mai mult. Cel
mai greu
Cartea care merită citită nu e cea care gândeşte pentru tine, ci cartea care te face să
gândeşti.
Să citești cărți bune este ca și cum ai purta o conversație cu cei mai de seamă oameni
ai
Citeşte! Numai citind mereu, creierul tău va deveni un laborator nesfârşit de idei şi
imaginaţii.
Nimic nu poate face ceea ce face o carte. Te ridică din viaţa ta.. către o lume cu totul
nouă
De citit, citeam la întîmplare, pe apucate, şi n-am studiat nimic serios. Singura mea
specialitate
Arată-mi cărţile pe care le iubeşte şi voi cunoaşte omul mult mai bine decât prin
prietenii săi
Toţi acei ce au acces la o bibliotecă, la cărţi, sunt nişte inşi mai buni decât alţii, mai
fortificaţi
În cărți există mai multe comori decât în toate cufărele piraților de pe Insula Comorii
Cărţile constituie un capital. O carte din bibliotecă ţine la fel de mult ca o casă,
pentru sute de ani.

5
ANEXA 3

Fiecare elev isi va alege din biblioteca cate o carte cu ajutorul carora vom varia
modalitatile de citire.
Citirea în ştafetă: un elev citeşte până profesorul îl opreşte. Cel care a citit trebuie să
numească cât mai repede un coleg care să citească mai departe. Prin acest procedeu se
fac exerciţii de concentrare a atenţiei voluntare.
Citirea în perechi: se citeşte pe bănci sau pe perechi după preferinţa elevilor, în aşa fel
încât să participe un elev care citeşte bine sau foarte bine cu unul care are un ritm mai
lent sau care citeşte mai puţin bine. Se urmăreşte reglarea ritmului citirii, apropiind pe
fiecare copil de ritmul clasei.
Citirea în lanţ: fiecare elev va citi câte 1-2 propoziţii în funcţie de lungimea textului.
Se stabileşte sensul citirii pe bănci, pe şiruri în adâncime sau pe linii laterale. Se
urmăreşte exersarea actului citirii de către întreaga clasă, concentrarea atenţiei,
corectitudinea în citire.
Ştafeta greşelilor: un elev citeşte până când face prima greşeală, fiind oprit de ceilalţi
elevi. Continuă următorul până când face prima greşeală şi aşa mai departe. Se
urmăreşte concentrarea atenţiei, reglarea ritmului de citire.
Citirea alternativă: se citeşte o propoziţie cu voce tare, următoarele în şoaptă şi aşa
mai departe. Se urmăreşte concentrarea atenţiei, corectitudinea în citire.
Citirea întârziată: un elev începe să citească, un alt elev începe să citească după el cu o
întârziere de câteva minute până la o propoziţie căutând să-l ajungă. Se urmăreşte
formarea deprinderii de citire corectă, accelerarea ritmului citirii.
Citirea selectivă: se cere elevilor să citească sau să nu citească anumite cuvinte sau
propoziţii. Se urmăreşte conştientizarea actului citirii, puterea de selecţionare şi
concentrarea atenţiei.
Citirea pe roluri: atunci când textul permite. Se urmăreşte întărirea atenţiei voluntare,
expresivitatea actului citirii.
Citirea spectacol: elevul vine in fata clasei si citeste cat poate de corect si cu intonatie.
La final este apreciat de colegi.