3

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNIC A

LUCRRILOR DE EPUIZMENTE
Indicativ NP 134 - 2014
4

CUPRINS

CAPITOLUL 1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE

1.1. Generaliti
1.1.1. Obiect
1.1.2. Domeniu de aplicare
1.2. Definiii
1.2.1. Epuizment
1.2.2. Drenaj
1.3. Termeni de referin
1.3.1. Model hidrogeologic
1.3.2. Acvifer
1.4. Lista de simboluri
1.5. Documente de referin
1.5.1. Standarde
1.5.2. Reglementri tehnice
CAPITOLUL 2. PARAMETRII HIDROGEOLOGICI UTILIZAI ÎN CALCULELE DE
DIMENSIONARE A SISTEMELOR DE EPUIZMENTE
2.1 Parametrii hidrogeologici
2.1.1. Coeficient de permeabilitate k
2.1.2. Porozitate n
2.1.3. Coeficient de cedare Kc
2.1.4. Coeficient de reinere Kr
2.1.5. Transmisivitate T
2.1.6. Gradient critic de antrenare hidrodinamic icr
2.1.7. Absorbia de ap q
2.2. Execuia forajelor de investigaii hidrogeologice. Instalaii de foraj
2.3. Pregtirea i testarea forajelor de epuizment
2.4 Clasificarea forajelor hidrogeologice dup gradul i dup modul de deschidere a stratului
acvifer
2.5. Scheme i formule uzuale pentru determinarea coeficientului de permeabilitate prin
pompare din foraje
2.5.1. Foraj perfect în strat acvifer cu nivel liber
2.5.2. Foraj imperfect în strat acvifer cu nivel liber
2.5.3. Foraj perfect în strat acvifer sub presiune
2.5.4. Foraj perfect în strat acvifer mixt
2.5.5. Foraj imperfect în strat acvifer sub presiune, infiltraii numai prin peretele forajului
2.6 Raza de influen a forajelor hidrogeologice
2.7 Metode expeditive pentru evaluarea permeabilitii in situ
2.7.1. Scheme de calcul propuse de Hvorslev
2.7.2. Metoda Lefranc
2.8 Determinarea coeficientului de permeabilitate în laborator
2.9 Calculul coeficientului mediu de permeabilitate în terenuri stratificate
2.10. Saltul de nivel în foraje
2.10.1. Foraj perfect în strat acvifer sub presiune
2.10.2. Foraj perfect în strat acvifer cu nivel liber
2.10.3. Foraj imperfect dup gradul i dup modul de deschidere. Pompare în regim
permanent

Pagina 2 / 58
 5

2.11. Viteza de admisie a apei în gaura de foraj i debitul critic de epuizment

2.11.1. Relaia lui Sichardt
2.11.2. Relaia lui Truelsen
2.12. Denivelarea critic a apei în forajul de epuizment
2.13. Evaluarea riscului de antrenare hidrodinamic a nisipului
2.14. Formele de manifestare a procesului de antrenare hidrodinamic a nisipurilor
2.14.1. Sufozie
2.14.2. Eroziune intern
2.14.3. Afuiere
2.14.4. Ruperea hidraulic i refularea nisipului
2.14.5. Lichefiere
CAPITOLUL 3. PRINCIPII GENERALE DE PROIECTARE A UNUI SISTEM DE
EPUIZMENTE
3.1. Alegerea metodei de epuizment în funcie de granulozitatea i permeabilitatea
pmântului din stratul acvifer
3.2. Descrierea metodelor de epuizment
3.2.1. Epuizment direct din excavaii
3.2.2. Epuizment prin foraje amplasate pe conturul excavaiei
3.2.3. Epuizment cu instalaii de filtre aciculare
3.2.4. Epuizment prin sifonare
3.2.5. Epuizment prin foraje autodescrctoare, cu drenare descendent sau ascendent
3.2.6. Epuizment prin grupuri de foraje care lucreaz în interferen
CAPITOLUL 4. MONITORIZAREA LUCR RILOR DE EPUIZMENTE
CAPITOLUL 5. DEZAFECTAREA ECHIPAMENTELOR DE EPUIZMENT
CAPITOLUL 6. CON
INUTUL CADRU AL PROIECTULUI DE EPUIZMENT
6.1. Memoriul tehnic
6.2. Breviar de calcul
6.3. Caiet de sarcini
6.4. Estimarea necesarului de utilaje i materiale

Anexa A: EXEMPLU DE CALCUL PENTRU UN PROIECT DE EPUIZMENT

A.1 Date de proiectare
A.2 Rezolvare

Pagina 3 / 58
6

CAPITOLUL 1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE

1.1. Generaliti
1.1.1. Obiect
(1) Prezentul normativ definete cerinele i principiile privind proiectarea geotehnic a
lucrrilor de epuizment i conine prevederi referitoare la monitorizarea acestora.

1.1.2. Domeniu de aplicare

(1) Prezentul normativ se aplic la realizarea lucrrilor de epuizment amplasate în masive de
pmânt.

(2) Normativul reprezint o component de baz a proiectrii geotehnice i se aplic în

strâns corelare cu reglementrile tehnice, în vigoare, din domeniu, precum i cu standardele
de proiectare SR EN 1997-1 i SR EN 1997-2.

(3) Ca regul general, pentru fiecare amplasament se elaboreaz proiectul de epuizment pe

baza studiilor elaborate în conformitate cu prevederile din reglementrile tehnice privind
documentaiile geotehnice pentru construcii, în vigoare.

(4) Un proiect de epuizment trebuie s conin i soluii de rezerv care s permit aplicarea
unor corecii sistemului de pompare chiar în timpul funcionrii acestuia (creterea
denivelrilor de pompare, suplimentarea numrului de foraje de epuizment .a.) în cazul în
care nu pot fi atini parametrii de exploatare calculai.

(5) Soluiile tehnice adoptate pentru realizarea epuizmentelor trebuie s satisfac cerinele de
eficacitate tehnic i eficien economic, iar pentru situaii deosebite se vor utiliza modelri
matematice, simulri hidraulice i altele de aceast natur.

(6) Normativul se adreseaz investitorilor, proiectanilor, executanilor de lucrri,

specialitilor cu activitate în domeniul construciilor atestai /autorizai în condiiile legii,
precum i organismelor de verificare i control (verificarea i/sau expertizarea proiectelor,
verificarea, controlul i/sau expertizarea lucrrilor).

1.2. Definiii
În prezentul normativ se utilizeaz urmtoarele definiii:

1.2.1 Epuizment
(1) Prin epuizment se înelege ansamblul lucrrilor care se execut în amplasamentul
construciilor cu fundare direct, sub nivelul pânzei freatice ori sub nivelul piezometric,
pentru a face posibil executarea în siguran a excavaiilor i a elementelor de fundare.

(2) În cazul în care, sub cota de fundare, exist un acvifer captiv, sub presiune, care pune în
pericol stabilitatea vetrei gropii excavate, epuizmentul trebuie extins i la acest acvifer pân
când subpresiunea pe vatr scade sub sarcina geologic diminuat prin excavare.

(3) În funcie de condiiile hidrogeologice specifice amplasamentului, lucrrile de epuizment

se pot realiza sub diverse forme:
- evacuarea direct a apei din groapa excavat;
- filtre aciculare cu sau fr vacuum;
- electroosmoz;
 7

- reele de foraje echipate cu filtre, pompe de aspiraie sau pompe submersibile de

diverse tipuri;
- instalaii de extragere i evacuare a apei prin sifonare;
- foraje autodescrctoare cu evacuare descendent sau ascendent .a.

(4) Durata necesar de funcionare a unui sistem de epuizment începe din faza premergtoare
deschiderii excavaiilor i se încheie dup realizarea integral a excavaiilor i etanarea
fundaiei. În situaii speciale, epuizmentul se poate prelungi i dup finalizarea lucrrilor de
fundare a construciilor.

(5) Dac nu se impun msuri speciale de meninere a nivelurilor apelor subterane la cote
coborâte în perioada post-execuie, echipamentele de epuizment se dezafecteaz i nivelurile
apelor subterane pot reveni la cotele iniiale.

1.2.2 Drenaj
(1) Drenajul reprezint cea mai utilizat metod de captare i evacuare gravitaional a apei
subterane. O form special de drenaj este drenajul întreinut prin sifonare. Metoda poate fi
aplicat atunci când înlimea maxim de aspiraie nu depete cca. 7.00 m.

(2) Drenajul liber descendent sau ascendent, prin foraje autodescrctoare, reprezint de
asemenea o soluie frecvent utilizat, dac condiiile hidrogeologice din amplasament sunt
favorabile.

1.3. Termeni de referin

În prezentul normativ se utilizeaz urmtorii termeni de referin:

1.3.1 Model hidrogeologic

Acesta reprezint forma de exprimare grafic, bi sau tridimensional, i descriptiv, din punct
de vedere litofacial, structural i parametric, a masivului de pmânt în care se includ
acviferele care interfereaz cu lucrrile de epuizment.

1.3.2 Acvifer
Acviferul se refer la volumul de pmânt, de form stratiform, lenticular sau masiv, în
care este cantonat apa subteran. Acviferul este delimitat, cel puin în baz, de un strat
impermeabil (culcu).

Principalele tipuri de structuri acvifere sunt prezentate în figurile 1.1, 1.2 i tabelul 1.1.

Fig.1.1: Schema clasificrii straturilor acvifere

Pagina 5 / 58
8

Fig.1.2: Nivelul apei subterane în raport cu suprafaa terenului

Tabelul 1.1: Tipuri de acvifere separate în funcie de modul de închidere a structurii i de nivelul
apelor subterane
Tipul de acvifer Caracteristici
Delimitat de strat impermeabil numai în
Acvifer
culcu. În partea superioar acviferul este în Cu nivel liber.
freatic
legtur direct cu atmosfera Nivelul hidrostatic Nh este situat în
interiorul stratului acvifer

Cu nivel
Sub presiune. ascensional.
Nivelul piezometric Nivelul
Acvifer Delimitat de straturi impermeabile în culcu i Np al apei subterane piezometric se afl
captiv în acoperi este situat în sub cota terenului.
complexul de straturi Cu nivel artezian.
deasupra Nivelul
acoperiului stratului piezometric se afl
acvifer deasupra cotei
terenului.

1.4. Lista de simboluri

În prezentul normativ se utilizeaz urmtoarele simboluri:
at - atmosfer (bar) – unitate de msur a presiunii
A - suprafa; coeficient în relaia Allen-Hazen
C - coeficient de form
D - distan
Df - diametrul coloanei filtrului
d - diametru, distan
d10 - diametrul granulelor din stratul de nisip, corespunztor coninutului de 10%
df - diametrul granulelor de nisip din coroana filtrului
f - factorul filtrului
F - factor de form
Gf - grosimea coroanei filtrante
H, h - înlimea coloanei de ap într-un strat acvifer
- înlimea coloanei de ap în zona activ a unui foraj într-un strat acvifer cu
Ha
nivel liber

Pagina 6 / 58
 9

h0 - înlimea coloanei de ap în foraj

hf - lungimea filtrului
- saltul de nivel (lungimea zonei de prelingere) în foraje executate în acvifere cu
h
nivel liber
i - gradient hidraulic
icr - gradient hidraulic critic
ID - grad de îndesare a nisipului
k - coeficient de permeabilitate
L, l - lungime (uzual); lungimea filtrului
M - grosimea unui strat acvifer captiv
Ma - mrimea zonei active în strat acvifer captiv, sub presiune
n - porozitatea total; numr de ordine
ne - porozitatea efectiv
N - unitate de for (Newton)
Nh - nivel hidrostatic
Np - nivel piezometric
Nd - nivel dinamic
p - presiune
q - debit specific; absorbie specific de ap
Q - debit; absorbie de ap (litri)
R, R0 - raza de influen a unui foraj de pompare
Rp - rezistena de penetrare dinamic
ro - raza gurii de foraj
r - distana de la axa unui foraj la un piezometru sau alt foraj
Sr - gradul de umiditate
S, S0, .. Sn - denivelri ale apei într-un foraj
S - saltul de nivel în foraje executate în acvifere sub presiune; variaie de nivel
între dou denivelri
T - transmisivitate; timp
Tu - distana dintre nivelul dinamic din foraj i culcuul stratului acvifer
t - temperatur în scara Celsius; timp; adâncime de încastrare a unei palplane
U, Un,Uf - grad de neuniformitate granulometric
u.L. - unitate Lugeon de absorbie a apei într-un foraj (1 uL  1,5 10-5 cm/s)
va - vitez admisibil
V - volum
Vwc - volumul de ap cedat
Vwr - volumul de ap reinut
x - distana de la axa forajului de turnare i piezometru
 - unghi de înclinare
 - greutate specific; greutate volumic
s - greutate specific a scheletului mineral
w - greutate specific a apei
 - rezistena hidraulic
- raza echivalent a unui grup de foraje

- coeficient de form
 - corecia de temperatur
 - diametrul unui tub
- unghi de frecare interioar.

Pagina 7 / 58
10

1.5. Documente de referin

Standarde
Nr.
Indicativ Denumire
crt.
1. STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitii
2. STAS 1913/6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilitii în laborator
3. STAS 1913/16-75 Teren de fundare. Determinarea gradientului hidraulic critic
4. SR EN 1536:2004 Execuia lucrrilor speciale. Piloi forai
5. SR EN 1538:2002 Execuia lucrrilor speciale. Perei mulai
Teren de fundare. Urmrirea tasrilor construciilor prin
6. STAS 2745-90
metode topografice
7. SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli generale
SR EN 1997-
8. Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli generale
1:2004/AC:2009
SR EN 1997- Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli generale
9.
1:2004/NB–2007 Anexa naional
Proiectarea geotehnic. Partea 2: Investigarea i încercarea
10. SR EN 1997-2:2007
terenului
SR EN 1997- Proiectarea geotehnic. Partea 2: Investigarea i încercarea
11.
2:2007/NB:2009 terenului. Anexa naional
SR EN 1997- Proiectarea geotehnic. Partea 2: Investigarea i încercarea
12.
2:2007/AC:2010 terenului
13. SR EN 12063:2003 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Perei din palplane
SR EN ISO 14688-1: Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i clasificarea
14.
2004 pmânturilor. Partea 1: Identificare i descriere
SR EN ISO 14688-1: Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i clasificarea
15.
2004/AC:2006 pmânturilor. Partea 1: Identificare i descriere
SR EN ISO 14688-2: Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i clasificarea
16.
2005 pmânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare
SR EN ISO 14688-2: Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i clasificarea
17.
2005/C91:2007 pmânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare

Pagina 8 / 58
 11

CAPITOLUL 2. PARAMETRII HIDROGEOLOGICI UTILIZAI ÎN

CALCULELE DE DIMENSIONARE A SISTEMELOR DE
EPUIZMENTE
2.1 Parametrii hidrogeologici

2.1.1 Permeabilitate k
(1) Permeabilitatea reprezint proprietatea unui mediu poros de a fi traversat de ctre un fluid
sub influena unui gradient hidraulic i se exprim prin coeficientul de permeabilitate k.

(2) Pentru un mediu poros, coeficientul de permeabilitate reprezint volumul V de ap liber
care strbate în intervalul de timp 't , dup o direcie normal, seciunea A, a curentului de
ap sub un gradient hidraulic i:
V 1 ªLº
k ˜ (2.1)
't Ai «¬ T »¼
Coeficientul de permeabilitate are dimensiunile unei viteze i în mod curent se exprim în
cm/s, m/s sau în m/zi.

2.1.2 Porozitate n
(1) Porozitatea total se noteaz cu simbolul n i reprezint raportul dintre volumul total Vp al
golurilor i volumul total al probei de pmânt analizat. Porozitatea total se exprim în
procente din volumul total al probei de pmânt:
Vp
n ˜ 100 >%@ (2.2)
V

(2) Porozitatea remanent, denumit porozitate efectiv (ne), reprezint suma golurilor care
comunic între ele i prin care apa liber poate circula, raportat la volumul iniial V al probei
de pmânt:

V p  V pi
ne ˜ 100 >% @ d n (2.3)
V
în care Vpi reprezint volumul porilor închii.

2.1.3 Coeficient de cedare Kc

Acest coeficient reprezint raportul dintre volumul de ap Vwc cedat gravitaional de ctre un
volum unitar V de pmânt saturat, la o scdere unitar a sarcinii hidraulice, i volumul total al
probei analizate:
Vwc
Kc ˜ 100 >%@ (2.4)
V

2.1.4 Coeficient de reinere Kr

Coeficientul de reinere se definete ca raportul dintre volumul de ap Vwr reinut de
scheletul mineral dup drenarea liber a apei i volumul total V al pmântului analizat:
Vwr
Kr ˜ 100 >%@ (2.5)
V
Pentru pmânturile saturate (Sr=1) suma volumului de ap cedat gravitaional i volumul de
ap reinut de ctre scheletul mineral este egal cu volumul total al golurilor dintre granulele

Pagina 9 / 58
12

minerale care comunic între ele. În cazul pmânturilor saturate, suma coeficienilor de
cedare i de reinere reprezint coeficientul de porozitate total:
Vwc  Vwr (2.6)
Kc  Kr ˜ 100 n >%@
V

2.1.5 Transmisivitate T
Acest parametru semnific potenialul acviferului de a ceda sau înmagazina ap i se
calculeaz cu relaia:
T k ˜ M m 2 / zi > @ (2.7)
în care k este coeficientul de permeabilitate iar M este grosimea stratului permeabil care
cedeaz sau înmagazineaz ap. Se msoar în m2/zi i servete la estimarea debitelor ce pot
fi pompate din forajele de epuizment, care traverseaz stratul acvifer.

2.1.6 Gradient critic de antrenare hidrodinamic icr

(1) Gradientul hidraulic la care începe procesul de dislocare i evacuare a particulelor fine din
pmânturile granulare necoezive reprezint gradientul critic de antrenare hidrodinamic icr.
Se determin conform STAS 1913/16.

(2) Procesul de antrenare hidrodinamic evolueaz progresiv: începe cu sufozia i continu cu

eroziunea hidraulic, pân la prbuirea structurii mediului permeabil (astfel cum sunt
definite la pct.2.14).

2.1.7 Absorbie de ap q

(1) Reprezint msura permeabilitii i se determin prin injecii de ap efectuate sub
presiune, pe tronsoane din gaura forajului. Se calculeaz cu relaia:
Q ª litri º
q (2.8)
l ˜ t ˜ p «¬ m ˜ min˜ at »¼

(2) Unitatea de msur a absorbiei de ap, q, este Lugeonul (u.L.).

(3) O unitate Lugeon (u.L.) reprezint cantitatea de ap Q=1 litru, absorbit pe un tronson cu
lungimea l 1 m din gaura forajului cu = 50-70mm în timp de un minut sub presiunea de
injectare p= 10 at (100m coloan de ap).

(4) Unei uniti Lugeon îi corespunde un coeficient de permeabilitate:

k # 1.5 ˜ 10 5 >cm / s @ (2.9)

2.2. Execuia forajelor de investigaii hidrogeologice. Instalaii de foraj

(1) În practica de antier se poate utiliza o gama larg de instalaii i echipamente pentru
executarea gurilor de foraj, cu condiia ca acestea s îndeplineasc parametrii de
performan caracteristici acestor tipuri de lucrri.

(2) În figurile 2.1, 2.2 i 2.3 se prezint câteva exemple de instalaii cu circuit hidraulic care
se folosesc frecvent pentru executarea forajelor de epuizment.

Pagina 10 / 58
 13

Fig. 2.2: Foraj cu circulaie invers,

Fig. 2.1: Foraj cu circulaie direct, prin pompare
prin aspiraie

Fig. 2.3: Foraj cu circulaie invers, cu aer lift

(3) Pentru investigaii hidrogeologice, de regul, se folosete apa ca fluid de foraj, utilizând
procedeul cu tubare concomitent cu forarea pentru a menine stabilitatea nisipului purttor de
ap. În practica de antier, îns, de cele mai multe ori forajele de pompare se execut cu noroi
de foraj.

(4) Dup executarea gurii de foraj se introduce coloana de tubaj pân în talpa acestuia i se
evacueaz noroiul din interiorul coloanei prin splare cu jet de ap. În continuare, în
interiorul coloanei de tubaj se introduce coloana de filtre, prevzut cu centrori, i pietriul
mrgritar pentru a realiza un filtru invers între stratul acvifer i coloana filtrant.

(5) În cazul în care programul de investigaii prevede testarea mai multor acvifere în acelai
foraj (figura 2.4), execuia forajului se va face începând de la suprafa, cu diametrul cel mai
mare, pân va fi traversat primul acvifer, dup care gaura forat va fi tubat cu coloan
metalic. Continuarea forajului se va face prin interiorul coloanei care închide primul acvifer,
gaura forat va fi tubat pentru închiderea celui de al doilea strat acvifer .a.m.d.

Pagina 11 / 58
14

2.3. Pregtirea i testarea forajelor de epuizment

(1) Dac programul de investigaii prevede testarea individual a straturilor acvifere, este
necesar închiderea fiecrui strat cu coloan plin, conform figurii 2.4:

1
3

4 1

3 2

Fig. 2.4: Schema de tubare a unei guri
de foraj. I, II, III straturi acvifere;
Np nivel piezometric
Fig. 2.5: Schema echiprii unei guri de foraj cu
coloan filtru i coroan din material filtrant:
1 - coloan filtru; 2 – coroan din material
filtrant; 3 – peretele gurii de foraj; 4 - strat
acvifer permeabil; 5 – strat impermeabil

(2) Testele de permeabilitate se efectueaz ascendent, începând cu stratul de la baza gurii de

foraj. Se introduce coloana de pompare, prevzut cu filtre în dreptul stratului, care urmeaz
a fi testat, i cu centrori pentru a fi coaxial cu gaura forajului.

În jurul filtrului se realizeaz o coroan filtrant, conform figurii 2.5, folosind criteriile de
dimensionare a filtrelor prezentate în tabelul 2.1 (a se vedea i Anexa A, care face parte
integrant din prezentul normativ).

(3) Msurarea denivelrii apei în gurile de foraj se realizeaz cu dispozitive speciale,

prevzute cu cablu de lansare, care permit identificarea adâncimii nivelului apei din foraj
printr-un semnal optic, acustic sau prin afiaj digital.

Pagina 12 / 58
 15

Tabelul 2.1: Criterii de dimensionare a filtrelor inverse pentru pmânturi necoezive - exemplificri
Criteriu Condiii impuse Observaii
d 15 f d15 f
Terzaghi d 4 5 d -
d 85 d15
d 60 f
Uf  10
d10
Pentru particulele de form rotunjit Dac Uf >10 se elimin particulele mari
d 50 f d 15 f din materialul folosit ca filtru pân când
U.S. Bureau of 12 d d 58 si 12 d d 40 este îndeplinit condiia impus:
Reclamation d 50 d15 particulele din materialul filtrant cu
Pentru particulele de form coluroas d<0,074 mm s nu depeasc 5%
d 50 f d15 f
9d d 30 si 6 d d 18
d 50 d15
Swek – d 15 f d 50 f
d 20 si d 25 -
Davidenkoff d15 d 50
d 50 f
Sichardt 45 -
d 50
d 15 f
Bertram 6 -
d 85
d 50 f
Karpoff 510 -
d 50
- dc este diametrul de calcul al particulelor
care constituie stratul care se protejeaz;
- dac U>5 se corecteaz curba
Standardul df d 60 granulometric prin eliminarea fraciunilor
german d f ;U d 5; d c d 90  d 95
dc d10 mari pân când U5;
DIN 4943 - f reprezint factorul filtrului, care este
egal cu 4 pentru foraje i 8…10 pentru alte
tipuri de filtre

(4) Pentru efectuarea probei de permeabilitate se extrage coloana de tubaj pe înlimea

corespunztoare stratului acvifer care va fi testat. Conform programului de testare, se
realizeaz prima treapt de denivelare i se pompeaz apa pân când curgerea intr în regim
staionar i apa pompat este limpede. În mod asemntor, se continu testarea aceluiai strat
la urmtoarele dou sau mai multe trepte de denivelare, conform programului prestabilit.

(5) Pentru pomparea apei din foraje pot fi utilizate pompe de aspiraie (figura 2.6), pompe
submersibile acionate electric, precum i pompe cu aer-lift (figura 2.7).

Pagina 13 / 58
16

Fig. 2.6: Schema pomprii experimentale
executat cu pompa de aspiraie amplasat la
suprafa: 1 – sorb; 2 – conducta de admisie;
3 – pompa; 4 – vas pentru msurarea debitului
Fig. 2.7: Pomp cu aer lift: 1 – compresor de aer
(p=5-6 at); 2 – conduct de aer; 3 – sorb; 4 -
coloan de pompare prin care circula emulsie de
aer cu ap; 5 – dezaerator; 6- conduct de ap;
7 – vas pentru msurarea debitului pompat

(6) Dup testarea primului strat, coloana filtrant se obtureaz prin cimentare la nivelul
stratului pompat, se retrage coloana de tubare care etaneaz urmtorul strat i, în continuare,
se procedeaz asemntor ca la primul strat (figura 2.8). Testarea selectiv a straturilor
acvifere se poate realiza i în sistem descendent, executând câte un foraj pentru fiecare strat
ce urmeaz a fi testat. Din punct de vedere tehnic, acest procedeu permite obinerea unor
rezultate foarte bune dar necesit cheltuieli mai mari i durat mai mare de timp pentru
execuie i testare.

Pagina 14 / 58
 17

Fig. 2.8: Succesiunea de testare a straturilor acvifere:

a – testarea stratului I; b – testarea stratului II; c – testarea stratului III
1,2 – coloane de tubaj; 3 – coloana filtrant; 4 – filtru din pietri mrgritar; 5 – conducta de
refulare a apei pompate; 6 – dop din argil sau ciment

2.4. Clasificarea forajelor hidrogeologice dup gradul i dup modul de deschidere a

stratului acvifer
Clasificarea dup gradul i dup modul de deschidere a stratului acvifer, precum i schemele
de execuie i de echipare a forajelor hidrogeologice sunt prezentate în figura 2.9.

Dup Perfect Imperfect

gradul de
deschidere
Dup Perfect Imperfect Perfect Imperfect
modul de
deschidere
Scheme
de
execuie i
de
echipare a
forajelor
Observaii Fr coloan Coloan de filtru pe toat Fr coloan Coloan de filtru pe toat
de filtru. grosimea sau numai pe o de filtru. grosimea sau numai pe parte
Pereii parte din grosimea stratului Pereii gurii din grosimea stratului
gurii de permeabil interceptat de de foraj sunt permeabil interceptat de
foraj sunt gaura de foraj. stabili. gaura de foraj.
stabili.
Fig. 2.9: Clasificarea forajelor dup gradul i dup modul de deschidere a stratului acvifer.
Scheme de execuie i de echipare a forajelor

Pagina 15 / 58
18

2.5. Scheme i formule uzuale pentru determinarea coeficientului de permeabilitate prin

pompare din foraje

2.5.1 Foraj perfect în strat acvifer cu nivel liber

a. Foraj singular
R R
Q ˜ ln Q ln
r0 r0 (2.10)
S H  h0  SS 2 H  S 
k 2 2

Fig. 2.10: Foraj singular

b. Cu un singur piezometru
r
Q ln 1
r0 (2.11)
S S  S1 2 H  S  S1 
k

S (2 H  S ) ln r1  S1 (2 H  S1 ) ln r0
ln R
 
S  S1 2 H  S  S1 
(2.12)

c. Cu dou piezometre
Fig. 2.11: Grup de pompare cu unul sau r
dou piezometre Q ln 2
r1 (2.13)
k
 
S S1  S 2 2 H  S1  S 2 

S1 (2 H  S1 ) ln r2  S 2 (2 H  S 2 ) ln r1
ln R
 
S1  S 2 2 H  S1  S 2 
(2.14)

2.5.2 Foraj imperfect în strat acvifer cu nivel liber

Fig. 2.12: Definirea zonei active a unui foraj imperfect în strat acvifer cu nivel liber

(1) În cazul forajului imperfect apare noiunea de zon activ care se definete ca fiind
adâncimea Ha, sub nivelul hidrostatic, pân la care se resimte influena denivelrii apei în
gaura forajului.

Pagina 16 / 58
 19

(2) În funcie de grosimea acviferului, adâncimea zonei active poate fi mai mare decât
grosimea acestuia sau mai mic.
a) Pentru Ha>H coeficientul de permeabilitate se calculeaz cu formula lui
Forchheimer:
R
Q log
r0
k 0.73 (2.15)
>H 2
 (H a  S )2 @ h0  0.5r0
Ha  S
4
2( H a  S )  h0
Ha  S

b) Pentru Ha<H coeficientul de permeabilitate se determin cu aceeai formul, în

care H se înlocuiete cu Ha.
În relaia de mai sus se poate considera r0=0 daca r0h0 i aportul de debit prin fundul gurii
de foraj poate fi neglijat în raport cu debitul care intr prin pereii laterali.

Grosimea zonei active Ha se poate calcula prin încercri succesive cu relaia:

1 S
Ha
2 h0  0.5r0 2( H a  S )  h0 (2.16)
1 4
Ha  S Ha  S
sau din tabelul 2.2.

Tabelul 2.2: Determinarea zonei active Ha=f(S,h0)

S
0,2 0,3 0,5 0,8 1,0
h0  S
Ha
1,30 1,60 1,70 1,85 2,00
h0  S

2.5.3 Foraj perfect în strat acvifer sub presiune

a. Foraj singular
R
Q log
r0 (2.17)
k 0.366
MS

Fig. 2.13: Foraj perfect în strat acvifer sub

presiune

Pagina 17 / 58
20

b. Cu un singur piezometru
R
Q log
r1 (2.18)
k 0.366
M S  S1 

S log r1  S1 log r0
log R
S  S1  (2.19)

c. Cu dou piezometre
r
Fig. 2.14: Grup de pompare cu unul sau Q log 2
r1 (2.20)
dou piezometre k 0.366
M S1  S 2 

S1 log r2  S 2 log r1
log R

S1  S 2  (2.21)

2.5.4 Foraj perfect în strat acvifer mixt

a. Foraj singular
R
Q ln
r0 (2.22)
S 2 M ˜ H  M 2  ho2 
k

Fig. 2.15: Foraj singular în strat acvifer mixt

2.5.5 Foraj imperfect în strat acvifer sub presiune, infiltraii numai prin peretele forajului

a. Pentru l<0,3M

0.336Q 1.32l
k log (2.23)
lS r0

Fig. 2.16: Foraj singular cu filtru înecat

(l<0,3M)

Pagina 18 / 58
 21

b. Pentru l>0,3M
0.336Q ª M § 4M · 4M º
k « ¨¨ 2 log  A ¸¸  log » (2.24)
MS ¬ 2l © r0 ¹ R ¼

Fig. 2.17: Foraj singular cu filtru înecat

(pentru l>0,3M)

§ l ·
Factorul A f ¨ ¸ se determin grafic din figura 2.18.
©M ¹

Fig. 2.18: Grafic pentru determinarea factorului A

2.6. Raza de influen a forajelor hidrogeologice

(1) Raza de influen se determin prin pompri experimentale folosind grupuri de foraje în
care sunt incluse i forajele piezometrice. De cele mai multe ori, îns, pentru pompri
experimentale se folosete un singur foraj. În acest caz pentru determinarea razei de influen
se utilizeaz formule empirice stabilite printr-un numr mare de determinri experimentale.

(2) Formulele empirice mai des utilizate în calculele hidrogeologice pentru determinarea
razei de influen sunt redate în tabelul 2.3.

Tabelul 2.3: Formule uzuale pentru calculul razei de influen R[m]

Unitatea de msur
Formula Domeniu de aplicabilitate
pentru k
R 575S kH m/s
Foraje executate în straturi acvifere cu nivel liber
R 2 S kH m/zi
R 3000S k m/s
Foraje executate în straturi acvifere sub presiune
R 10.2 S k m/zi
R U  2 S kH m/zi Strat acvifer cu nivel liber Sisteme de drenare de
form circular, cu raza
R U  10.2S k m/zi Strat acvifer sub presiune U
Notaii: H – înlimea apei în foraj; S – denivelare; k – coeficientul de permeabilitate; U – raza cercului pe
care sunt amplasate forajele dintr-un grup care lucreaz în interferen.

Pagina 19 / 58
22

2.7. Metode expeditive pentru evaluarea permeabilitii in situ

2.7.1 Scheme de calcul propuse de Hvorslev

a. Turnare cu nivel variabil, sub nivelul hidrostatic al acviferului (figura 2.19).

Fig. 2.19: Turnarea cu nivel variabil, Fig. 2.20: Graficul de variaie în timp
sub nivelul hidrostatic a vitezei de denivelare

A H
k ln 1 (2.25)
F (t 2  t1 ) H 2
b. Turnare cu nivel constant, sub nivelul hidrostatic al acviferului (figura 2.21).
q
k
FH e (2.26)

Fig. 2.21: Turnare cu nivel constant, sub nivelul hidrostatic

Pagina 20 / 58
 23

În relaiile (2.25) i (2.26) A este aria seciunii coloanei de ap din foraj (pentru foraj înclinat
seciunea este o elips); q - cantitatea de ap care se infiltreaz în stratul permeabil în
intervalul de timp t2 - t1; F-factor ce depinde de condiiile din zona ptrunderii apei din gaura
forajului în stratul permeabil. Factorul F, pentru diverse scheme de foraj, se calculeaz
conform relaiilor date în tabelul 2.4.

Tabelul 2.4. Scheme i formule pentru calculul factorului F

Schema forajului Condiii Factorul F

Foraj cu coloan de tubaj pân F 5,5r0

la baz.
Roc granular sau stâncoas
cu permeabilitate uniform

A r0
Foraj cu coloan de tubaj pân F 4r0
la limita dintre permeabil i
impermeabil

B
Extinderea forajului pe o 2SL
lungime L sub captul coloanei F
§ L L2 ·
de tubaj ln¨  1 2 ¸
¨ 2r0 4r0 ¸
© ¹

C
Foraj extins pe lungimea L sub 2SL
coloana de tubaj în roca F
mL
granular sau stâncoas, ln
stratificat, cu permeabilitate r0
orizontal i vertical m k h / k v i L ! 8r0
D
Foraj care ptrunde pe 2SL
adâncimea L sub coloana de F
§L L2 ·¸
tubaj care este încastrat în ln ¨  1 2
stratul impermeabil superior ¨ r0 r0 ¸¹
©
E
Foraj cu coloan de tubaj pân 4r0
la limita dintre permeabil i F
4L
impermeabil, cu partea 1
inferioar a coloanei umplut Sr0
cu nisip din stratul permeabil
F
Foraj cu coloan de tubaj în 5.5r0
stratul permeabil umplut la F
11 L
partea inferioar cu nisip din 1
stratul permeabil S 2r0

Pagina 21 / 58
24

Foraj executat în strat omogen F 4Sr0

cu cavitate sferic la baz

2.7.2 Metoda Lefranc

(1) Aceast metod se recomand pentru evaluarea permeabilitii nisipurilor i pietriurilor
cu permeabilitate k t 10 2 >cm / s @ .

(2) Schema echipamentului de încercare prin procedeul Lefranc este redat în figura 2.22. În
interiorul unei coloane metalice de tubaj (1), din material uor, cu diametrul de 50 mm,
prevzut la baz cu un iu (2), se introduce o prjin (3) care are la capt un trepan (4)
prevzut cu orificii (5) pentru circulaia apei. Din hab (6), cu ajutorul pompei (7), se
pompeaz ap prin interiorul prjinii. Jetul de ap care iese prin orificiile trepanului disloc
materialul de pe fundul gurii permiând, prin apsare i rotire uoar, înfigerea coloanei de
tubaj. Adâncimea gurii spate sub iul coloanei se recomand s fie de 50 cm. Apa care este
pompat prin interiorul prjinii iese prin spaiul inelar dintre prjin i coloan i deverseaz
liber în hab. Cantitatea de ap absorbit în stratul permeabil este egal cu consumul din hab,
care reprezint diferena dintre volumul de ap injectat i volumul de ap reîntors la suprafa.

(3) Cunoscând cantitatea de ap absorbit în strat, dimensiunile cavitii de sub iul coloanei
i presiunea coloanei de ap la nivelul stratului permeabil se poate evalua permeabilitatea
stratului pe care îl traverseaz gaura forajului. Procedeul permite întocmirea unui grafic
continuu de variaie a pierderilor de ap cu adâncimea, putându-se pune bine în eviden
straturile cu permeabiliti diferite.

(4) Coeficientul de permeabilitate la nivelul unui strat se determin cu relaia:

Q
k >m / s @ (2.27)
Ch
> @
în care: Q m 3 / s este debitul de ap absorbit în strat; h>m@ - presiunea apei în coloan
calculat la nivelul apei subterane, exprimat în metri coloan de ap; C >m @ - un coeficient de
form care se calculeaz în funcie de forma i dimensiunile d i l ale cavitii de sub iul
coloanei de foraj.

Pagina 22 / 58
 25

Fig. 2.22: Schema de msurare Fig. 2.23: Domeniul presiunilor, exprimate în metri
a permeabilitii prin procedeul Lefranc: coloan de ap, recomandate pentru msurtorile
1-coloana de tubaj; 2-iu; 3-prjin; efectuate prin procedeul Lefranc
4-trepan; 5-orificiu; 6-hab; 7-pomp

(5) Când cavitatea se asimileaz cu o sfer, valoarea coeficientului C se ia C 2Sd i relaia

(2.27) devine:
Q
k (2.28)
2Sdh
În cazul în care cavitatea se apreciaz c are o form cilindric cu lungimea l i diametrul d,
cu condiia ca l / d t 2 , valoarea coeficientului C se va lua astfel:
C 1 pentru l / d 2
C 4 pentru l / d 2.5
C 5 pentru l / d 3

Presiunile recomandate pentru msurtori prin procedeul Lefranc sunt funcie de

permeabilitatea terenului. Ca ordin de mrime, presiunile care se recomand s fie folosite
sunt redate în graficul din figura 2.23, fiind cuprinse între dreptele 1-1 i 2-2.

În mod obinuit procedeul Lefranc se aplic comod pân la adâncimi de 25-30m, îns
adâncimile investigate pot ajunge la 60-70m i chiar mai mult.

Pagina 23 / 58
26

2.8. Determinarea coeficientului de permeabilitate în laborator

(1) Determinarea permeabilitii în laborator se face în conformitate cu prevederile STAS
1913/6.

(2) O evaluare calitativ a permeabilitii poate fi fcut i pe baza curbei granulometrice a

nisipului (STAS 1913/5 i SR EN ISO 14688-2), folosind relaia Allen-Hazen:

k AC ˜ Wd102 (2.29)
d 60
care este valabil pentru 0.1  d10  3mm i  5 , în care A este o mrime funcie de
d10
unitile de msur în care se exprim coeficientul de permeabilitate. Pentru k exprimat în
m/zi, A=1.

În relaia (2.29), C este un coeficient care exprim gradul de impurificare a nisipului cu

fraciune argiloas. Are valori de ordinul a 1000-700 pentru nisip curat i 700-500 pentru
nisip cu argil; d10 este diametrul efectiv al granulelor, în mm;  – corecia de temperatur
care se determin cu relaia W 0.70  0.03t 0C .

(3) Înlocuind expresia coreciei în relaia (2.29) se obine:

k AC ˜ d102 (0.70  0.03t 0C ) (2.30)

(4) Pentru variaia coeficientului de permeabilitate în limitele 1-8m/zi, relaia (2.28) conduce
la erori în plus de cca. 30 - 40%.

(5) Într-un caz simplificat, când se dispune numai de curba granulozitii nisipului, evaluarea
ordinului de mrime al permeabilitii se poate face cu relaia:

k >cm / s @ d102 (2.31)

în care d10 reprezint diametrul în mm al granulelor corespunztor coninutului de 10%

(diametrul efectiv).

2.9. Calculul coeficientului mediu de permeabilitate în terenuri stratificate

(1) În cazul terenurilor stratificate, alctuite din alternane de pmânturi cu permeabiliti
diferite, dac se cunoate coeficientul de permeabilitate ki al fiecrui strat, atunci coeficientul
mediu de permeabilitate kmo al întregului complex pe direcia stratificaiei se determin cu
relaia:
n
(2.32)
6 k i hi
i 1
k mo n
6 hi
i 1

iar coeficientul mediu k mv , pe direcie perpendicular pe stratificaie cu relaia:

n
6 hi
i 1
k mv (2.33)
n hi
6
i 1k
i

Pagina 24 / 58
 27

(2) Coeficientul de permeabilitate mediu al întregului complex se calculeaz cu relaia:

km kmo ˜ kmv (2.34)

Ordinul de mrime al coeficientului de permeabilitate pentru unele tipuri de pmânturi este

dat în tabelul 2.5.

Tabelul 2.5: Valori orientative ale coeficientului de permeabilitate pentru unele pmânturi
Tipul de Coeficientul de Coeficientul de
Tipul de pmânt
pmânt permeabilitate k[cm/s] permeabilitate k[cm/s]
Pietri cu matrice
Argil  107 argiloas prfoas 105  103
Praf fin i Pietri cu matrice
mijlociu 107  105 nisipoas 104  102
Praf mare 105  103 Pietri cu nisip 102  101
Fin 104  102 Bolovni cu matrice
104  102
Nisip Mijlociu 103  102 argiloas nisipoas
Mare 102  101 Bolovni cu pietri ! 101

2.10. Saltul de nivel în foraje

(1) Prin coborârea nivelului apei în gaura forajului, care intercepteaz un strat acvifer,
curgerea apei din strat în gaura forajului întâmpin o rezisten care se materializeaz sub
forma unei pierderi de sarcin hidraulic cunoscut sub numele de salt de nivel piezometric,
S, în cazul acviferelor sub presiune, i zon de izvorâre sau înlime de prelingere, h, în
cazul acviferelor cu nivel liber.

(2) Rezistena hidraulic total, 0, reprezint suma a dou componente:

1 – rezistena hidraulic datorat imperfeciunii forajului dup gradul de deschidere;
2 – rezistena hidraulic datorat imperfeciunii dup modul de deschidere, care
reprezint un cumul de rezistene datorate imperfeciunilor filtrului, coroanei filtrante din
jurul filtrului, contaminrii stratului acvifer din zona adiacent filtrului cu noroi de foraj,
colmatrii cu particule fine depuse în procesul de sufozie .a.

(3) Evaluarea saltului de nivel este important deoarece, fr luarea în considerare a acestui
parametru, se pot face erori de calcul privind coeficientul de permeabilitate al acviferului,
debitul de pompare i cotele de denivelare a apei subterane ce trebuie realizate conform
proiectului de epuizment.

Pentru evaluarea saltului de nivel pot fi utilizate diverse scheme i formule de calcul, astfel:

Pagina 25 / 58
28

2.10.1. Foraj perfect în strat acvifer sub presiune

a. Rezistena hidraulic a forajului
§ S  Sn r r ·
2,3¨¨ 0 log n 1  log n ¸¸ (2.35)
© S n  S n 1
0
rn r0 ¹

b. Saltul de nivel (piezometric)

S  S n 1
'S ] 0 n
r (2.36)
2,3 log n 1
rn

În relaiile (2.35) i (2.36), n reprezint numrul

piezometrului.

Fig. 2.24: Saltul de nivel în cazul forajului perfect

executat în strat acvifer sub presiune

2.10.2. Foraj perfect în strat acvifer cu nivel liber

Pentru straturi acvifere cu nivel liber, saltul de nivel h, cunoscut i sub numele de zon de
izvorâre sau de prelingere, se poate calcula cu formula (3.13), notaiile corespunzând figurii
2.25.

Fig. 2.25: Zona de prelingere h în cazul forajului perfect

dup gradul de deschidere executat în strat acvifer cu nivel liber

Q/k Q
'h (0.73 log  0.51)  h02  h0 (2.37)
r0 k

2.10.3. Foraj imperfect dup gradul i dup modul de deschidere. Pompare în regim
permanent
(1) În cazul forajelor imperfecte dup gradul de deschidere figura 2.26 rezistena hidraulic
total se determin în funcie de: poziia filtrului în raport cu patul i acoperiul stratului
acvifer, conform tabelului 2.6; raportul dintre grosimea stratului acvifer i raza
forajului M / r0 ; de raportul dintre lungimea filtrului i grosimea stratului l / M (figura 2.27).

Pagina 26 / 58
 29

Fig. 2.26: Foraj imperfect dup gradul de deschidere

Tabelul 2.6: Mrimea zonei oarbe C a coloanei filtrante în funcie de poziia filtrului în stratul acvifer
Caracteristicile stratului acvifer Poziia filtrului
În interiorul stratului C0  H 0  l0
Cu nivel liber
Adiacent patului impermeabil C 0 H 0  l0
Adiacent acoperiului impermeabil C 0
Sub presiune În interiorul stratului 0C  M l
Adiacent patului impermeabil C M l

a. Filtru adiacent patului sau acoperiului stratului acvifer

Dac pomparea se execut în regim permanent i filtrul este adiacent patului sau acoperiului
stratului acvifer sub presiune, rezistena hidraulic total se determin din tabelul 2.7.

Pentru stratul acvifer cu nivel liber, determinarea rezistenei hidraulice totale se face tot pe
baza tabelului 2.7, înlocuind M H 0  S 0 / 2 si l l 0  S 0 / 2 , în care notaiile corespund
figurii 2.25.

b. Filtrul în interiorul stratului acvifer

Când filtrul este situat în interiorul stratului acvifer sub presiune, rezistena hidraulic total
se determin din graficele prezentate în figura 2.27 i din datele din tabelul 2.7. Pentru
straturi acvifere cu nivel liber se folosesc aceleai grafice utilizând
M H 0  S 0 / 2, l l0 , si C1 C0  S0 / 2.

Pentru calculul coeficientului de permeabilitate în funcie de caracteristicile forajului i ale

stratului acvifer se folosesc relaiile din tabelul 2.8.

Pagina 27 / 58
30

M/r0=
M/r0=
M/r0=

Fig. 2.27: Grafice pentru determinarea rezistenei hidraulice totale, 0, pentru cazul când filtrul este
situat în interiorul stratului acvifer sub presiune

Tabelul 2.7: Valorile rezistenei hidraulice totale, 0, în cazul unui strat acvifer sub presiune în care
filtrul este adiacent patului sau acoperiului stratului
M / r0
0,5 1 3 10 30 100 500 1000 2000
l/M
0,05 0,00212 0,0675 1,150 6,300 17,750 39,95 63,00 74,50 84,50
0,1 0,00195 0,0610 1,020 5,200 12,250 21,75 35,10 40,90 46,75
0,3 0,0148 0,0454 0,645 2,395 4,600 7,25 10,90 12,45 14,10
0,5 0,00085 0,0247 0,328 1,130 2,105 3,25 4,82 5,50 6,20
0,7 0,00027 0,0084 0,119 0,440 0,845 1,34 2,01 2,29 2,59
0,9 0,0002 0,0008 0,026 0,064 0,151 0,27 0,43 0,51 0,58
1,0 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Tabelul 2.8: Formule pentru calculul coeficientului de permeabilitate

Stratul acvifer Formula Observaii
§ R ·
Q ¨¨ ln ] 0 ¸¸
k © r0 ¹ Foraj singular
SS 2 H  S 0 
Cu nivel liber
§ r ·
Q ¨¨ ln 2  1 2 ¸¸
k © r1 ¹ Foraj cu dou piezometre
S S1  S 2 2 H  S1  S 2 
§ R ·
Q ¨¨ ln ] ¸¸
© r0 ¹
0
Foraj singular
k
2SMS 0
Sub presiune
§ r ·
Q ¨¨ ln 2  1 2 ¸¸
k © r1 ¹ Foraj cu dou piezometre
2SM S1  S 2 

Pagina 28 / 58
 31

În tabelul 2.8, r1 i r2 reprezint distanele de la forajul central la piezometre, iar 1 i 2 sunt

rezistenele hidraulice calculate între forajul F0 i un piezometru pn sau dintre dou
piezometre (pn – pn+1)

(2) Un exemplu de calcul al înlimii de izvorâre (prelingere) este dat în Anexa A, care face
parte integrant din prezentul normativ.

2.11. Viteza de admisie a apei în gaura de foraj i debitul critic de epuizment

2.11.1 Relaia lui Sichardt

(1) Pentru evaluarea ordinului de mrime al vitezei admisibile cu care apa intr în gaura
forajului, fr a influena negativ starea fizic a stratului acvifer i a filtrului invers din jurul
gurii, se poate aplica relaia lui Sichardt:

k
va >m / s @ (2.38)
15

(2) Din practica hidrogeologic s-a constat c relaia (2.38) conduce la valori prea mari ale
vitezei admisibile. Se recomand ca pentru viteza admisibil s se foloseasc relaia:

k k
va  >m / s @ (2.39)
30 60

(3) Debitul maxim ce poate fi extras dintr-un foraj este:

Qmax >
2Sr0 h f v a m 3 / s @ (2.40)
în care h f reprezint lungimea filtrului prin care apa ptrunde în gaura forajului.

2.11.2. Relaia lui Truelsen

(1) Aceast relaie ine seama de granulozitatea nisipului din stratul acvifer.
inând seama de
diametrul eficace d10 al nisipului din stratul acvifer, viteza admisibil se determin cu relaia
lui Truelsen, astfel:
d10
va >m / s @ (2.41)
280
în care d10 se ia în mm.

(2) Debitul maxim ce poate fi extras din foraj, se determin cu relaia:

d
Qmax 2Sr0 h f 10 m 3 / s
280
> @ (2.42)
h f fiind lungimea coloanei filtrante prin care apa ptrunde în gaura forajului.

2.12. Denivelarea critic a apei în forajul de epuizment

(1) Din motive de pruden, pentru a nu exista riscul iniierii proceselor de antrenare
hidrodinamic a nisipului din stratul acvifer, în practica de antier se recomand ca
denivelarea maxim în timpul pomprii s nu depeasc jumtate din înlimea coloanei de
ap din foraj:
S cr d H / 2 (2.43)

Pagina 29 / 58
32

2.13. Evaluarea riscului de antrenare hidrodinamic a nisipului

(1) Pentru evaluarea gradientului hidraulic de antrenare hidrodinamic a nisipului, în funcie
de coeficientul de neuniformitate, se poate utiliza diagrama Istomina (figura 2.28).

Gradientul hidraulic i

Coeficientul de neuniformitate

Fig. 2.28: Determinarea gradientului critic

în funcie de coeficientul de neuniformitate al nisipurilor

(2) Gradientul critic de antrenare hidrodinamic se determin în laborator conform STAS

1913/16. Atât pentru gradientul critic determinat din diagrama Istomina, cât i pentru viteza
critic de antrenare hidrodinamic se ia un coeficient de siguran C=1,5 - 2.

(3) Pentru diminuarea riscului de antrenare hidrodinamic a nisipului din stratul acvifer,
pompele submersibile folosite la epuizment se pozeaz la cel puin 1,00m deasupra limitei
superioare a stratului de nisip sau în zona filtrului, în dreptul unui segment de coloan oarb
cu lungime de minim 1,50m (v. figura A-2 din Anexa A, care este parte integrant din
prezentul normativ).

2.14. Formele de manifestare a procesului de antrenare hidrodinamic a nisipurilor

În funcie de viteza de curgere a apei prin mediul poros, care este condiionat de mrimea
coeficientului de permeabilitate i de gradientul hidraulic, antrenarea hidrodinamic a
particulelor solide se poate manifesta sub form de sufozie, eroziune, afuiere, rupere
hidraulic i lichefiere.

2.14.1. Sufozie
Fenomenul de sufozie se manifest prin dislocarea i transportul particulelor fine prin spaiile
intergranulare, fr ca structura de rezisten a pmântului s fie deranjat. În domeniul de
desfurare a fenomenului de sufozie permeabilitatea pmântului crete. Peste o anumit
limit de producere a sufoziei, structura pmântului cedeaz prin prbuire. Pmânturile cele
mai vulnerabile la sufozie sunt nisipurile afânate, cu un grad mare de neuniformitate.

2.14.2. Eroziune intern

(1) În unele situaii, i în special la contactul construciilor cu terenul nisipos, prin aciune
eroziv, curenii subterani pot produce goluri cu dimensiuni variabile. Aceste goluri sunt
foarte periculoase pentru stabilitatea construciilor, necesitând msuri imediate de stopare a
fenomenului prin injecii cu suspensii solide sau produse chimice, reducerea gradientului de
curgere a apei subterane .a.

Pagina 30 / 58
 33

(2) Eroziunea se produce regresiv, începând de la suprafeele libere ctre interiorul masivului
de pmânt, curentul de ap antrenând în micare fraciuni granulometrice din ce în ce mai
mari, în funcie de viteza de curgere. În jurul golurilor create prin eroziune se realizeaz un
filtru invers care, uneori, poate contribui, într-o oarecare msur, la refacerea stabilitii
pmântului.

(3) Fiecrui tip de pmânt îi corespunde o vitez critic de eroziune i antrenare

hidrodinamic. Aceast vitez depinde, pe de o parte, de dimensiunile granulelor din care este
alctuit pmântul respectiv, iar pe de alt parte de forele de coeziune care in legate între ele
particulele minerale. Viteza critic de eroziune scade odat cu reducerea dimensiunii
granulelor minerale, dar la un moment dat, sczând în continuare dimensiunile granulelor,
încep s acioneze din ce în ce mai mult forele de coeziune, ceea ce necesit o vitez de
curgere mai mare pentru a se produce eroziunea.

2.14.3. Afuiere
Afuierea reprezint un proces de eroziune hidrodinamic a pmânturilor necoezive (nisip i
pietri) generat de curgerea apelor de suprafa sau a curenilor subterani concentrai la
contractul cu elementele unei construcii.

2.14.4. Ruperea hidraulic i refularea nisipului

(1) Fenomenul se produce în cazul unor terenuri stratificate atunci când deasupra acviferului
captiv, sub presiune, sarcina geologic devine mai mic decât presiunea acviferului

(2) Dac presiunea acviferului depete sarcina geologic, straturile de deasupra acestuia
încep s se deformeze prin încovoiere, apar fisuri i crpturi în bolt i în final pot ceda prin
rupere rapid. Concomitent cu ruperea acestui pachet de straturi, nisipul din stratul acvifer
subiacent poate s treac brusc în stare de fluidizare i s refuleze în groapa de excavare sub
forma unei mase fluide de nisip cu ap.

(3) Refularea nisipului este un fenomen care se produce foarte rapid. Dac nu se anticipeaz
i nu se iau msurile necesare, refularea nisipului poate surprinde utilajele i personalul
muncitor care lucreaz în gropi de excavare, galerii, canale .a. Atenie deosebit trebuie
acordat i forajelor care traverseaz straturi de nisip afânat, deoarece denivelarea apei în
gaura de foraj sub o anumit cot poate crea gradieni hidraulici capabili s declaneze
refularea nisipului în gaura forajului i colmatarea parial a forajului respectiv.

2.14.5. Lichefiere
(1) Lichefierea reprezint fenomenul de pierdere a capacitii portante a nisipurilor
submersate când acestea sunt supuse la aciuni dinamice ciclice provocate de cutremure,
explozii puternice, utilaje care produc vibraii, trafic feroviar i auto intens .a. i se datoreaz
creterii presiunii apei din pori, reducerii frecrii dintre granulele minerale i fluidizarea
nisipului.

(2) Evaluarea potenialului de trecere a nisipului în stare de lichefiere se poate face conform
reglementrilor tehnice specifice, în vigoare, privind pmânturile necoezive, lichefiabile.

Pagina 31 / 58
34

CAPITOLUL 3. PRINCIPII GENERALE DE PROIECTARE A UNUI

SISTEM DE EPUIZMENTE
3.1. Alegerea metodei de epuizment în funcie de granulozitatea i permeabilitatea
pmântului din stratul acvifer
La elaborarea proiectelor de epuizment vor fi respectate exigenele din reglementrile tehnice
referitoare la cerinele de proiectare, execuie i monitorizare a excavaiilor adânci în zone
urbane, în vigoare, precum i cele din standardele SR EN 1997-1 i SR EN 1997-2.

(1) Metodologiile de lucru adoptate la realizarea excavaiilor în prezena apei subterane

depind de o serie de factori între care se menioneaz dimensiunile construciilor, adâncimea
de fundare a acestora, natura terenului de fundare .a.

(2) În prezent echipamentele tehnice i tehnologiile de lucru folosite în mod curent pe

antierele de construcii permit realizarea fundaiilor directe la adâncimi mari, în condiii
geologice i hidrogeologice dintre cele mai dificile.

(3) Cu titlu informativ în figura 3.1 se prezint variante orientative de alegere a soluiilor de
coborâre a nivelului apei subterane în funcie de granulozitatea i permeabilitatea
pmânturilor în care urmeaz s fie realizate fundaiile (SR EN 14688-1 i SR EN 14688-2).

0.0001 0.001 0.01 0.1 1 10 100

d (mm)

Fig. 3.1: Grafic orientativ pentru alegerea soluiilor de coborâre a nivelului apei subterane în funcie
de granulozitatea i permeabilitatea pmânturilor

Simbolurile din figura 3.1 au urmtoarele semnificaii:

A: Drenaj impracticabil. Posibil evacuarea prin pompare direct a apei colectat în sptura
deschis
B: Electroosmoz, eventual filtre aciculare cu vacuum
C: Filtre aciculare
D: Pompare din foraje echipate cu filtre

Pagina 32 / 58
 35

E: Soluii combinate, precum:

- Pomparea apei din foraje echipate cu filtre;
- Executarea excavaiilor direct sub ap, cu dragline, graifere, instalaii de dragare, etc.;
- Evacuarea apei din incinte etane cu perei verticali, realizate din palplane (SR EN
12063), piloi forai (SR EN 1536), perei mulai (SR EN 1538) sau ecrane de injecii (a
se vedea reglementrile tehnice specifice, în vigoare, privind tratarea rocii de fundaie a
construciilor hidrotehnice prin injectri în foraje de drenaj);
- Drenaj descendent prin foraje autodescrctoare, dac exist un strat inferior care s
poat prelua debitul de scurgere gravitaional a apei din incint.

3.2. Descrierea metodelor de epuizment

3.2.1. Epuizment direct din excavaii

a. Excavaii cu taluzuri nesprijinite
(1) Excavaiile cu taluzuri nesprijinite (figura 3.2) se pot executa, de regul, pentru gropi de
fundare cu adâncime relativ mic sub nivelul apei subterane. Condiiile în care se aplic acest
sistem de epuizment sunt determinate, pe de o parte, de limitarea afluxului de ap în groapa
de excavare, pentru a nu îngreuna desfurarea spturilor, iar pe de alt parte de asigurarea
unor gradieni de curgere la ieirea apei din taluzuri mai mici decât gradientul critic de
antrenare hidrodinamic a particulelor solide care intr în constituia pmântului respectiv.

(2) La stabilirea tehnologiilor de execuie în acest sistem de excavare este necesar

verificarea stabilitii taluzurilor, cu luarea în considerare a influenei curbei de exfiltraie a
apei din masivul de pmânt ctre sptur.

(3) Metoda de epuizment direct din groapa de excavaie cu taluzuri nesprijinite poate fi
aplicat numai în cazul în care stabilitatea taluzurilor libere poate fi asigurat pe toat durata
de desfurare a epuizmentului.

Fig. 3.2: Coborârea nivelului apei subterane prin epuizment direct din sptur

(4) Pentru evaluarea ordinului de mrime al afluxului de ap în groapa de excavare prin
taluzuri i prin fundul spturii se poate utiliza formula:

Q[m 3 / ora ] qA (3.1)

în care: q [m3/or·m2] este un debit specific ale crui valori, în funcie de granulozitatea
nisipurilor, sunt redate în tabelul 3.1, iar A [m2] este suprafaa gropii de excavare, prin care
se produce exfiltraia.

Pagina 33 / 58
36

Tabelul 3.1: Valori orientative pentru q în funcie de granulozitatea nisipului

Tipul de pmânt Valoarea debitului specific q [m3/or·m2]

Nisip fin 0,10 - 0,20

Nisip mijlociu 0,20 - 0,50
Nisip mare 0,50 - 2,00

(5) La executarea gropilor de excavare în pmânturi coezive, puin permeabile, este

obligatorie investigarea straturilor acvifere de sub fundul gropii pentru a lua msurile
necesare în cazul unor subpresiuni, care, dac depesc sarcina geologic, ar putea conduce la
ruperea vetrei excavaiei.

(6) Când excavarea gropilor cu taluzuri nesprijinite se face în pmânturi necoezive, de tipul
nisipurilor grosiere i pietriurilor, unghiul  al taluzului provizoriu se poate evalua cu relaia:
tg E 1 / 2 tgI (3.2)
în care I este unghiul de frecare intern al materialului necoeziv, în stare uscat.

b. Excavaii executate în incinte etane cu perei verticali

(1) În cazul pmânturilor necoezive, precum i al pmânturilor slab coezive, de tipul
prafurilor i nisipurilor prfoase, excavaiile sub nivelul apei subterane se execut obligatoriu
sub protecia unor sprijiniri.

(2) Cele mai uzuale metode de protecie a excavaiilor care se execut sub nivelul apei
subterane sunt reprezentate prin ecrane verticale din perei mulai, piloi secani sau ecrane
din palplane de diverse tipuri.

(3) Elementele de sprijinire au dublu rol: ca elemente de rezisten capabile s preia

împingerea pmântului pentru a putea executa spturile cu taluzuri verticale i ca elemente
de etanare pentru reducerea afluxului de ap ctre sptur.

(4) Dimensionarea sistemelor de sprijinire depinde de mrimea sarcinilor pe care acestea

trebuie s le preia din împingerea pmântului, de necesitatea de a asigura reducerea afluxului
de ap în excavaii pân la o limit acceptabil i de coborârea gradientului hidraulic sub
valoarea gradientului critic la care se poate declana antrenarea hidrodinamic.

(5) Sprijinirile pot s strbat în întregime stratul permeabil i s se încastreze în stratul

impermeabil (figura 3.3a) sau pot s strbat stratul permeabil numai pe o anumit adâncime
dac acesta are grosime mare (figura 3.3b).

Fig. 3.3: Excavaii executate sub protecia ecranelor de etanare i sprijinire:

a- ecranul este încastrat în roc impermeabil (ecran perfect); b-ecranul se oprete în stratul
permeabil (ecran imperfect)

Pagina 34 / 58
 37

(6) În primul caz, dac elementele de sprijinire sunt bine încastrate în stratul impermeabil,
epuizmentul din interiorul excavaiei trebuie fcut numai pentru volumul rezidual de ap
liber care satureaz porii pmântului de sub nivelul iniial al apei subterane i pentru
eventualele exfiltraii care se mai produc prin zone de imperfeciune a ecranului (rosturile
dintre panourile pereilor mulai, printre piloii secani sau palplane .a.).

(7) În cel de-al doilea caz, epuizmentul trebuie s asigure evacuarea atât a volumului rezidual
de ap din incint, cât i afluxul de ap care se produce prin i pe sub ecran.

(8) Adâncimea de încastrare a elementelor de sprijin se determin astfel încât s fie

satisfcute dou condiii:
a) s fie preluat în întregime împingerea pmântului
b) s fie eliminat riscul de antrenare hidrodinamic a nisipului din fundul spturii.

(9) Conform schemei din figura 3.4, la o denivelare h lungimea minim a liniei de curent este:
l h  2t (3.3)
i corespunde gradientului hidraulic maxim:
h (3.4)
imax
h  2t

(10) Dac icr este gradientul critic la care nisipul începe s fie antrenat, pentru a nu se produce
fenomenul de antrenare este necesar ca imax < icr. Dac se are în vedere i un coeficient de
siguran C, condiia de asigurare a stabilitii nisipului la fenomenul de antrenare se poate
scrie sub forma:
icr
imax (3.5)
C

Fig. 3.4: Adâncimea de încastrare a ecranului sub fundul gropii pentru a evita
antrenarea hidrodinamic

inând seama de relaia (3.4) prin care se stabilete gradientul critic de antrenare
hidrodinamic corespunztor unui curent ascendent, pentru valorile obinuite ale
caracteristicilor fizice ale pmânturilor: n=40% i Js=26.5kN/m3, prin egalarea relaiilor (3.4).
i (3.5), aproximând icr=1, rezult adâncimea minim de încastrare a elementului de sprijin i
etanare sub fundul excavaiei:
h
t (C  1) (3.5)
2
În mod obinuit se ia în considerare un coeficient de siguran C=2 i relaia (3.6) devine:
t h / 2 >m@ (3.6)

Pagina 35 / 58
38

Pentru calculul afluxului de ap în groapa de excavare se poate utiliza formula:

Q[m3 /ora]ª qkhL (3.7)

§¨h  t h ·¸
în care qª f © H ; h  t ¹ este un debit specific adimensional dat în tabelul 3.2; k[m / ora] -
coeficientul de permeabilitate, h [m] – denivelarea i L [m] – lungimea peretelui de sprijin.

Tabelul 3.2: Valorile debitului specific adimensional q=f(H,h,t)

ht
H 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 0,95
h
ht
0,00 1,02 0,80 0,67 0,58 0,50 0,42 0,38 0,31 0,24 0,20
0,25 1,08 0,84 0,70 0,60 0,52 0,45 0,39 0,32 0,25 0,21
0,50 1,12 0,89 0,74 0,64 0,56 0,48 0,41 0,34 0,27 0,22
0,75 1,20 0,95 0,81 0,70 0,61 0,53 0,46 0,39 0,3 0,23
1,00 1,39 1,13 0,98 0,88 0,78 0,70 0,61 0,52 0,42 0,36

c. Excavaii executate cu taluzuri libere, sub protecia ecranelor de etanare

(1) În cazul unor fundaii adânci care trebuie s se execute sub nivelul apei subterane, în
orizonturi acvifere puternic permeabile, excavaiile se execut sub protecia unor ecrane
etane care, de regul, se duc pân la primul strat impermeabil situat sub cota de fundare
(figura 3.5). Deoarece în acest caz ecranele au rolul de a asigura numai etanarea terenului
permeabil, de regul, acestea se execut din noroi autoîntritor.

(2) Distana d de la limita spturii pân la ecranul de etanare se stabilete pe baz de calcule
de stabilitate a taluzurilor. Distana d trebuie s fie suficient de mare ca în cazul producerii
unor alunecri ale taluzurilor s nu fie afectat ecranul.

Fig. 3.5: Amplasarea ecranului de etanare fa de taluzul excavaiei:

a-seciune; b-vedere în plan; 1-ecran de etanare; 2-pomp de epuizment

Pagina 36 / 58
 39

(3) Dac ecranul este bine executat, volumul de ap Vw ce trebuie evacuat prin pompare
direct se poate evalua cu relaia:

1
Vw [ m 3 ] neV (3.8)
100
în care ne este porozitatea efectiv a pmântului din incint, pân la cota de excavare, iar V
[m3] volumul de pmânt din incint, situat între nivelul apei subterane i fundul spturii.

(4) În cazul în care nu se poate asigura o etanare perfect a incintei, datorit variaiei
litologice a orizontului acvifer, în interiorul incintei de ecrane se pot executa i foraje de
epuizment sau se pot folosi filtre aciculare (figura 3.6).

(5) Dup executarea ecranului de etanare, excavarea terenului se poate face concomitent cu
evacuarea apei remanente din volumul de pmânt cuprins în spaiul din interiorul incintei de
ecrane, cu condiia ca denivelarea apei subterane s aib un avans fa de cota excavaiei, de
minimum 1,50 - 2,00 m.

Fig. 3.6: Scheme de lucru în cazul în care ecranul de etanare este imperfect:
a-cu foraje de epuizment; b-cu filtre aciculare

3.2.2. Epuizment prin foraje amplasate pe conturul excavaiei

(1) Acest procedeu de coborâre a nivelului apei subterane este foarte des folosit la executarea
excavaiilor i const din realizarea forajelor de epuizment amplasate pe conturul excavaiei
i pomparea simultan a acestora.

(2) Proiectarea unui sistem de denivelare a apei subterane prin foraje de epuizment trebuie s
stabileasc numrul de foraje necesare i distana optim dintre acestea astfel încât, prin
pompare simultan, s se poat realiza coborârea apei subterane pân la cote stabilite în
prealabil.

3.2.3. Epuizment cu instalaii de filtre aciculare

(1) Procedeul de depresionare a straturilor acvifere cu ajutorul filtrelor aciculare se aplic la
pmânturile slab coezive, de tipul prafurilor nisipoase i nisipurilor fine prfoase, cu
permeabilitate relativ sczut, susceptibile de antrenare hidrodinamic.

Pagina 37 / 58
40

Fig. 3.7: Schem de principiu pentru un capt de înfigere a unui filtru acicular:
a-în timpul înfigerii; b-în timpul depresionrii stratului acvifer

(2) În principiu, metoda de depresionare cu filtre aciculare const în introducerea în teren,

prin apsare, batere, vibrare sau splare cu jet de ap sub presiune, a unor evi cu diametrul de
2-3” (ø=5÷7.5cm), prevzute la captul inferior cu un tub filtrant de 1-2m lungime, din eav
de oel perforat i înfurat cu o sit din sârm inoxidabil. Tubul filtrant are la partea
inferioar un iu de forma unui pivot care favorizeaz înfigerea filtrului în pmânt.

(3) În cazul folosirii jetului de ap pentru înfigerea filtrului, pivotul de la partea inferioar a
tubului filtrant este prevzut cu o supap care permite trecerea apei într-un singur sens,
conform figurii 3.7.

(4) Înfigerea filtrului prin apsare, batere sau vibrare are dezavantajul c pmântul din jurul
filtrului se îndeas, ceea ce are drept consecin reducerea porozitii i, implicit, reducerea
permeabilitii.

(5) Introducerea filtrului prin jet de ap sub presiune prezint o serie de avantaje tehnice care
fac ca acest sistem s fie preferat. Modul de introducere a filtrelor prin jet de ap sub presiune
este ilustrat în figura 3.8.

Pagina 38 / 58
 41

Fig. 3.8: Succesiunea fazelor de înfigere a filtrelor aciculare cu jet de ap sub presiune:
1-filtru acicular; 2-furtun; 3-filtru invers; 4-dop de argil

(6) Jetul de ap introdus sub presiune de la 5-6 at pân la maxim 8-10at, disloc materialul i
provoac antrenarea acestuia ctre suprafaa terenului, prin exteriorul evii. În funcie de
viteza curentului ascendent sunt transportate cu prioritate particulele fine creându-se în jurul
evii, pe o raz de 15-25cm, un filtru invers. Pe msura dislocrii i antrenrii materialului de
ctre jetul de ap, filtrul acicular ptrunde în teren sub greutatea proprie, fiind dirijat i
manevrat de ctre un muncitor.

(7) Denivelarea apei în filtrul acicular se poate face prin aspiraie de la suprafa cu ajutorul
pompelor.

(8) Dac permeabilitatea terenului este mic, cum este în cazul prafurilor nisipoase i
nisipurilor fine prfoase, la suprafaa terenului, în jurul evii filtrului, pe o adâncime de 1.0-
1.5m, se realizeaz prin batere un dop de argil (figura 3.8). Filtrul se conecteaz la o pomp
de vacuum care creeaz o diferen de presiune între stratul acvifer i interiorul filtrului
acicular de pân la 0.7-0.8at, favorizând trecerea forat a apei din strat în instalaia de filtre.

Fig. 3.9: Dispunerea electrozilor în cazul drenrii electroosmotice

Pagina 39 / 58
42

(9) În cazul pmânturilor fine nisipoase, prfoase, cu un procent mai ridicat de particule fine
argiloase, pmânturi care cedeaz mai greu apa, aplicarea vacuumului poate fi însoit de
drenarea electroosmotic.

(10) Drenarea electroosmotic se bazeaz pe crearea unei diferene de potenial între doi
electrozi metalici introdui în teren, dintre care unul, catodul, îl constituie eava filtrului
acicular, conectat la polul negativ al unei surse de curent continuu de 30-60 voli, aceasta
putând fi un convertizor de sudur electric sau un grup electrogen iar cellalt, anodul, o
born sau eava metalic conectat la polul pozitiv al unei surse de curent (figura 3.9).

Fig. 3.10: Schema de amplasare a filtrelor acciculare pe conturul excavaiei

(11) Prin crearea unei diferene de potenial între cei doi electrozi, apa din porii pmântului,
împreun cu cationii metalici se deplaseaz ctre catod, adic spre filtrele aciculare, mrind
eficacitatea acestora.

(12) Adâncimea de introducere a filtrelor aciculare este de ordinul a 5-9m iar denivelrile
maxime ce se obin la peretele filtrului sunt de ordinul a 3-5m.

(13) Pentru coborârea nivelului apei subterane se folosesc baterii de filtre aciculare dispuse
pe conturul excavaiei, conform schemei din figura 3.10.

(14) Distana dintre filtrele aciculare se stabilete în funcie de permeabilitatea terenului i ca

ordin de mrime, este de 1.0 - 1.5m.

(15) În cazul în care filtrele aciculare vacuumate sunt însoite de instalaia electroosmotic,
barele metalice, care constituie anozii, se introduc în teren dup un aliniament paralel cu
filtrele aciculare (figura 3.11) i se amplaseaz ctre taluzul excavaiei astfel încât curgerea
apei s se fac dinspre taluz ctre interiorul masivului de pmânt contribuind în felul acesta la
mrirea stabilitii taluzului.

Pagina 40 / 58
 43

Fig. 3.11: Schema de amplasare a filtrelor aciculare (catozi)

i a barelor metalice (anozi) pe conturul unei excavaii

(16) Dac este necesar coborârea nivelului apei subterane la adâncimi mai mari de 4-5 m,
filtrele aciculare se dispun în trepte, conform figura 3.12.
- se sap în uscat prima berm, la partea superioar a excavaiei, pân în apropierea nivelului
apei subterane;
- se amplaseaz primul grup de filtre aciculare pe berma creat;
- se deniveleaz apa i se continu excavarea terenului, creându-se o nou berm, pe care se
amplaseaz al doilea grup de filtre aciculare, care lucreaz concomitent cu primul grup;
- dac este necesar se creeaz o a treia berm i se amplaseaz un nou grup de filtre aciculare
.a.m.d. pân ce nivelul apei subterane poate fi coborât sub cota final de excavare.

Fig. 3.12: Schema de amplasare a filtrelor aciculare dispuse în trepte

3.2.4. Epuizment prin sifonare

(1) În cazul unor gropi de excavare de dimensiuni mari, dac este necesar ca nivelul coborât
al apei subterane s fie meninut pe o perioad de timp îndelungat, se poate aplica un sistem
de drenaj conform schemei din figura 3.13.

Pagina 41 / 58
44

Fig. 3.13: Schema de coborâre a nivelului apei subterane prin sifonare:

1-foraj de depresionare; 2-colector închis etan; 3-pâlnie de amorsare; 4-vane;
5-pu cu fundul i pereii etani; 6-pomp submersibil; 7 - supap

(2) Procedeul const în executarea pe conturul incintei care urmeaz a fi excavat a unor
guri de foraj echipate cu tuburi PVC (=70÷100mm). Tuburile respective sunt prevzute la
baz cu supape care permit circulaia apei numai într-un sens, din acvifer ctre tuburile de
vacuum.

(3) Forajele astfel executate se racordeaz la o conduct colector închis etan, care coboar
cu un capt într-un pu de pompare cu fundul i pereii etani, a crui adâncime permite
coborârea nivelului apei sub cota la care se preconizeaz denivelarea apei în fiecare foraj.

(4) Dac morfologia terenului permite fixarea captului liber al conductei colectoare sub cota
la care se dorete coborârea nivelului apei subterane i evacuarea liber a apei refulate,
executarea puului colector i utilizarea pompei submersibile de evacuare a apei colectat nu
mai sunt necesare.

(5) Punerea în funciune a sistemului de drenaj se face prin etanarea întregului sistem,
umplerea acestuia cu ap, printr-un punct de alimentare situat la cota cea mai ridicat,
prevzut cu o pâlnie i o van de închidere i pomparea apei din puul colector.

(6) Prin deschiderea vanei (4) de pe conducta colector, montat la intrarea acesteia în puul de
pompare, în conducta colector se creeaz vacuum care provoac absorbia apei din foraje i
evacuarea acesteia, prin sifonare ctre puul de pompare. Curgerea apei din foraje ctre puul
de pompare înceteaz când nivelul apei din pu se situeaz la cota nivelului apei în stratul
acvifer. Coborând nivelul apei în puul de pompare, sub nivelul apei din strat, sistemul de
drenaj reintr în funciune. Reglarea denivelrii apei în foraje se face prin variaia nivelului
de pompare în puul colector. Denivelarea posibil a apei subterane prin sifonare este de
maximum 6-7 m.

3.2.5. Epuizment prin foraje autodescrctoare, cu drenare descendent sau ascendent

(1) Drenajul prin autodescrcare poate fi descendent, când stratul colector se afl la cot
inferioar acviferului (figura 3.14), sau ascendent, când stratul acvifer se afl sub presiune i
poate deversa liber, artezian (figura 3.15).

Pagina 42 / 58
 45

(2) Drenajul descendent, prin foraje autodescrctoare se aplic pentru evacuarea

gravitaional a apei dintr-un strat acvifer superior sau direct din groapa de fundare, într-un
strat acvifer inferior în care nivelul hidrostatic sau piezometric este inferior celui din stratul
superior. Drenajul gravitaional va înceta când nivelurile apei din cele dou acvifere se
egaleaz.

Fig. 3.14: Schema de depresionare a unui acvifer freatic, prin foraje autodescrctoare,
într-un acvifer captiv, cu nivel liber

Fig. 3.15: Schema de reducere a subpresiunilor prin foraje autodescrctoare ascendente:

1-pomp de epuizment, 2-foraj autodescrctor

(3) Drenajul ascendent, prin foraje autodescrctoare, se aplic în cazul gropilor de fundare
cu fundul spturii situat în straturi de pmânt impermeabil sub care se gsesc orizonturi
acvifere sub presiune (figura 3.15). Acest tip de drenaj se execut cu scopul reducerii
subpresiunii pe care o exercit acviferul captiv, sub presiune, situat sub groapa de excavare.

(4) În astfel de situaii, pe msur ce excavaiile se adâncesc, grosimea orizontului

impermeabil de la baza excavaiei se reduce treptat i la un moment dat poate aprea
pericolul ca subpresiunea care acioneaz asupra stratului impermeabil s produc ruperea
acestuia. Aceast situaie poate s apar când:
J wh
t1 (3.9)
Jh0
în care Jw este greutatea specific a apei iar J este greutatea volumic a pmântului de
deasupra orizontului acvifer (figura 3.15).

(5) Pentru a îndeprta acest pericol este necesar ca raportul exprimat prin relaia (3.10) s fie
în permanen subunitar. Acest lucru se poate realiza uor prin coborârea nivelului
piezometric al apei din orizontul acvifer captiv aflat subpresiune cu ajutorul unor foraje

Pagina 43 / 58
46

autodescrctoare care deverseaz liber în groapa de fundare (figura 3.15). Apa deversat
liber din foraje este captat pe conducte sau rigole deschise într-un bazin de unde este
pompat în afara gropii de fundare.

3.2.6. Epuizment prin grupuri de foraje care lucreaz în interferen

(1) Dac dou sau mai multe foraje hidrogeologice sunt exploatate simultan i distana dintre
ele este mai mic decât suma razelor de influen ale acestora, forajele respective intr în
interferen, influenându-se reciproc (figura 3.16).

r1-2

Fig. 3.16: Foraje hidrogeologice care lucreaz în interferen

(2) În cazul în care forajele lucreaz în interferen suprafaa depresionat a acviferului,

corespunztoare grupului de foraje, va cpta o form mai complicat. Cunoaterea ecuaiilor
care definesc aceast suprafa este foarte important pentru proiectarea sistemelor de
coborâre a nivelului apei subterane pentru executarea fundaiilor construciilor.

a. Foraje perfecte în strat acvifer cu nivel liber

(1) Considerând curgerea apei în regim permanent, pentru determinarea cotei nivelului apei
subterane într-un punct M din zona de influen a grupului de foraje luat în consideraie
(figura 3.17) se aplic relaia:

Q0 1
h2 H 2  0.73 [log R  log(r1 r2  rn )] (3.11)
k n

în care termenii au urmtoarele semnificaii:

h înlimea apei subterane în punctul M, în timpul pomprii în regim staionar;
H înlimea apei subterane în punctul M, în condiii naturale;
Q0 debitul de epuizment însumat al tuturor forajelor din sistem;
R raza de influen a grupului de foraje care alctuiesc sistemul de epuizment;
r1..rn distana de la fiecare foraj de epuizment la punctul de calcul M;
n numrul forajelor de epuizment;
k coeficientul de permeabilitate;
C centrul de greutate al grupului de foraje de epuizment (figura 3.17).

Pagina 44 / 58
 47

Fig. 3.17: Schema amplasrii punctului M pentru calculul înlimii h

(2) La limita zonei de influen a grupului de foraje r=R i h=H.

(3) În cazul amplasrii forajelor pe un contur circular cu raza (figura 3.18), astfel încât
distana de la fiecare foraj la centrul grupului s fie:

r1 r2  rn U (3.12)

în centrul conturului h=hc i ecuaia (3.11) devine:

Q0 R
H 2  0.73
2
hc log (3.13)
k U

(4) Când forajele sunt dispuse pe un contur de form dreptunghiular, de lungime L i lime
B (figura 3.19), raza echivalent a grupului de foraje se poate evalua cu relaia:

LB
U [m] K (3.14)
4

în care K este un coeficient a crui mrime depinde de raportul B/L i se determin din tabelul
3.3.

Tabelul 3.3: Valoarea coeficientului

B/L 0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6-1,00

1,00 1,08 1,12 1,14 1,16 1,17 1,18

Pagina 45 / 58
48

-
Fig. 3.18: Distribuia forajelor de Fig. 3.19: Distribuia forajelor de pompare pe
pompare pe contur circular contur dreptunghiular

(5) Dac forajele au o dispoziie oarecare, centrul grupului se admite a fi situat în centrul de
greutate al acestuia (figura 3.20). Calculul razei echivalente U a grupului de foraje dispuse
neuniform se poate face i cu relaia:
U [m] A/S 0.565 A (3.15)

în care A este suprafaa conturului delimitat de forajele de pompare, sau cu relaia:

U n r1r2  rn (3.16)

(6) Raza de influen R a grupului de foraje se poate evalua pe baza relaiilor din tabelul 2.3,
în care S [m] este denivelarea calculat în centrul C al grupului; H [m] este înlimea
coloanei de ap în stratul acvifer i k este coeficientul de permeabilitate al acviferului.

(7) Când grupul de foraje se afl în apropierea unui râu, la distana d de acesta, în locul razei
de influen R a grupului, se ia în considerare distana d.

Fig. 3.20: Echivalarea efectului grupului de foraje cu efectul unui foraj echivalent cu raza i raza
de influen R. Pentru cazul general, punctul C este situat în centrul de greutate al grupului

Pagina 46 / 58
 49

b. Foraje perfecte în strat acvifer sub presiune

(1) Pornind de la ecuaia corespunztoare forajului perfect executat în strat acvifer sub
presiune i urmând acelai raionament, ca i în cazul acviferului cu nivel liber, se ajunge la
ecuaia suprafeei de depresiune sub forma:

Q0 1
h H  0.73 [log R  log(r1 r2  rn )] (3.17)
k˜M n

(2) Aceast ecuaie corespunde suprafeei de denivelare creat de foraje perfecte din care se
extrag debite egale.

(3) Dac forajele sunt dispuse pe un contur circular de raz U înlimea coloanei de ap în
centrul conturului este dat de expresia:

Q0 R
hc H  0.73 log (3.18)
k˜M U

(4) Pentru straturi acvifere mixte (figura 2.15) relaiile de calcul sunt asemntoare celor
corespunztoare stratului acvifer sub presiune.

(5) Aplicarea metodologiei privind calculul sistemului de epuizment printr-un grup de foraje
care intr în interferen este prezentat în Anexa A, care face parte integrant din prezentul
normativ.

(6) Pentru sisteme de epuizment de dimensiuni mari, aferente unor amplasamente dificile în
ceea ce privete complexitatea acviferelor i prezena unor elemente de construcii subterane
(fundaii adânci, tuneluri i staii de metrou, reele de canalizare, sisteme de drenare a apei
subterane .a.) este recomandabil ca evaluarea parametrilor hidrogeologici pentru
dimensionarea i verificarea eficacitii lucrrilor de epuizment s se realizeze i
experimental, prin grupuri de pompare care s includ piezometre pentru observaii pe durata
experimentului.

(7) În funcie de complexitatea sistemului de epuizment, proiectantul trebuie s aib pregtite

soluii de rezerv ce pot fi aplicate în cazul în care sistemul de epuizment nu rspunde
satisfctor condiiilor reale din teren. Între astfel de soluii de rezerv se menioneaz
creterea debitului de pompare, prin mrirea denivelrii în limite admisibile sau prin
suplimentarea numrului de foraje de epuizment.

(8) În situaii speciale, ca de exemplu executarea fundaiilor în sistemul ”de sus în jos” (top-
down) de multe ori suplimentarea forajelor de epuizment în interiorul incintei nu mai este
posibil. În astfel de situaii, poate fi necesar suplimentarea numrului forajelor de
epuizment amplasate în afara limitelor incintei, pe proprieti care nu aparin beneficiarului
construciei. Pentru astfel de situaii proiectul trebuie s conin soluii suplimentare care pot
fi aplicate în caz de nevoie.

Pagina 47 / 58
50

CAPITOLUL 4. MONITORIZAREA LUCRRILOR DE EPUIZMENTE

(1) Proiectul de epuizment reprezint una dintre componentele proiectului general de execuie
i monitorizare a excavaiilor i, în consecin, trebuie corelat cu prevederilor reglementrilor
tehnice privind celelalte componente ale proiectului general.

(2) Monitorizarea, care se refer strict la lucrrile de epuizment, privete doi parametri:
a) variaia nivelului apei subterane în perioada de epuizment i reflectarea acesteia în
stabilitatea general a terenului din amplasamentul construit pentru care se efectueaz
epuizmentul, cât i a zonelor adiacente acestuia în care se resimte influena epuizmentului
(posibile tasri prin subsiden, eventuale apariii de antrenri hidrodinamice ale pmânturilor
necoezive, concentrarea subpresiunilor pe anumite elemente ale gropilor de excavaie care ar
putea provoca ruperi hidraulice, refulri de nisip .a.);
b) evoluia fenomenelor de antrenare hidrodinamic a particulelor fine din orizonturile
acvifere, sub form de sufozii sau eroziuni hidrodinamice.

(3) Monitorizarea variaiei nivelului apei subterane se realizeaz prin msurtori sistematice
ale nivelului apei în foraje piezometrice. Dou exemple de foraj piezometric sunt redate în
figura 4.1.

Fig. 4.1: Piezometre deschise.

a- piezometru montat într-o gaur de foraj; b-piezometru înfipt prin presare

(4) Monitorizarea piezometric se face în mod obligatoriu pe perioada efecturii

epuizmentului iar, din motive obiective, se poate prelungi i în perioada post epuizment.

(5) Rezultatele msurtorilor piezometrice pot fi valorificate sub form de hri diferite: cu
hidroizofreate, hidroizohipse, hidroizopieze, evaluarea gradienilor hidraulici, direcii de
distribuie a curenilor subterani, etc.

Pagina 48 / 58
 51

CAPITOLUL 5. DEZAFECTAREA ECHIPAMENTELOR DE

EPUIZMENT

(1) Dezafectarea unui sistem de epuizment poate începe numai dup îndeplinirea unor
condiii obligatorii:

- Lucrrile de excavaii i elementele de rezisten i etanare ale structurii fundaiei sunt într-
un stadiu suficient de avansat pentru a fi eliminat orice risc privind instabilitatea prin flotare
sau de oricare alt natur a construciei, în condiiile în care nivelul apei subterane va reveni
la cotele iniiale (prevederile din reglementrile tehnice referitoare la cerinele de proiectare,
execuie i monitorizare a excavaiilor adânci în zone urbane, în vigoare, precum i cele din
standardele SR EN 1997-1 i SR EN 1997-2);
- Sistemul de monitorizare general privind înregistrarea deformaiilor terenului i
construciilor adiacente din zona de influen a lucrrilor de epuizment va fi în stare de
funcionare (STAS 2745; reglementrile tehnice în vigoare privind determinarea deplasrii
construciilor datorate deformaiilor terenului de fundare);
- Coloanele filtru, neperforate, de deasupra radierului fundaiei precum i tuburile
piezometrice vor fi prelungite pân la cel puin 1,00m deasupra cotei naturale a nivelului apei
subterane, pentru a preveni posibilitatea deversrii apei în subsolurile cldirii în cazul opririi
pomprii.

(2) Scoaterea din funciune a sistemului de epuizment se va face prin oprirea ealonat a
pompelor, dup un program prestabilit, astfel încât s se poat asigura o ridicare uniform a
nivelului apei subterane, cu o vitez de ordinul a cel mult 1,00m / 24 ore.

(3) Pe parcursul revenirii nivelului apei subterane la cotele iniiale, monitorizarea va fi atent
efectuat i va consta din observaii efectuate în spaiile din subsolurile cldirii cu privire la
existena unor posibile exfiltraii din pereii fundaiei, hidroizolaii defecte, etanri
ineficiente la strpungerea pereilor de rezisten de ctre conducte, elemente de canalizare,
cabluri .a. În cazul în care se vor constata astfel de fenomene, sistemul de epuizment se va
repune în funciune pân la remedierea viciilor constatate. Concomitent cu dezafectarea
sistemului de epuizment se vor efectua msurtori de deformaii ale radierului din subsolul
cldirii i ale pereilor verticali, precum i în zonele din exterior, adiacente construciei
(STAS 2745; reglementrile tehnice în vigoare privind determinarea deplasrii construciilor
datorate deformaiilor terenului de fundare).

(4) Dac se vor constat tendine de flotare sau împingeri orizontale care pot genera
deformaii peste limitele admisibile se vor face evaluri privind securitatea construciei în
exploatare i, dac va fi cazul, se vor adopta msuri suplimentare de sprijinire, lestare,
ancorare, etc.

(5) Dezafectarea propriu-zis a sistemului de epuizment va începe dup oprirea tuturor

pompelor i validarea eficienei lucrrilor de etanare prin concluziile Raportului de
monitorizare întocmit pe baza observaiilor vizuale, înregistrrilor aparatelor de msur i
control, msurtorilor de niveluri în piezometre, prelucrarea i interpretarea datelor, i va
consta din:
- întreruperea curentului i dezafectarea instalaiilor electrice de alimentare cu curent a
pompelor submersibile;

Pagina 49 / 58
52

- extragerea pompelor submersibile, a evilor de extracie, cabluri, etc. din coloanele de filtre;
- demontarea reelei de conducte de refulare a apei din forajele de epuizment i evacuare ctre
emisari;
- obturarea prin cimentare a coloanelor de filtre în zona în care acestea strpung radierul de la
baza fundaiei;
- tierea coloanelor cimentate de deasupra radierului i îndeprtarea acestora.

(6) Pe toat perioada de dezafectare a echipamentelor de epuizment, sistemul de monitorizare

se va afla în funciune i va fi meninut atât timp cât va fi necesar.

Pagina 50 / 58
 53

CAPITOLUL 6. CON INUTUL CADRU AL PROIECTULUI DE

EPUIZMENT

(1) Coninutul proiectului de epuizment va fi stabilit de ctre proiectant în funcie de

condiiile geologice, geotehnice i hidrogeologice ale amplasamentului, de particularitile
construciilor pentru care se elaboreaz proiectul, precum i ale construciilor din zona de
influen a lucrrilor de epuizment.

(2) Proiectul de epuizment va fi corelat cu prevederile din reglementrile tehnice referitoare

la cerinele de proiectare, execuie i monitorizare a excavaiilor adânci în zone urbane,în
vigoare, precum i cu cele din standardele SR EN 1997-1 i SR EN 1997-2.

(3) Cu titlu informativ, proiectul de epuizment va avea urmtorul coninut:

6.1. Memoriul tehnic:

- Date generale despre amplasamentul construciei;
- Obiectul lucrrilor de epuizment;
- Condiiile geologice din amplasament;
- Modelul hidrogeologic al amplasamentului cu extindere pân la limita de influen a
construciei i a lucrrilor de epuizment la depresionarea maxim;
- Parametrii hidrogeologici ai acviferelor din zonele de influen a epuizmentului;
- Proiectarea lucrrilor de epuizment.

6.2. Breviar de calcul

- Date generale;
- Schema sistemului de epuizment;
- Parametrii hidrogeologici de calcul;
- Calculele de dimensionare a sistemului de epuizment (debitul grupului de foraje de
epuizment, debitul necesar pentru un singur foraj, denivelarea în punctele de control
stabilite în prealabil, viteza admis de intrare a apei în foraj, debitul de pompare maxim
admis pentru un foraj, debitul maxim pentru întregul grup de foraje, denivelarea
maxim în centrul grupului pentru o denivelare impus);
- Calculul debitului de ap evacuat prin epuizment corelat cu debitul ce poate fi preluat
de emisar.

6.3. Caiet de sarcini

(1) Date generale
(2) Executarea lucrrilor
- Amplasarea i echiparea piezometrelor din sistemul de monitorizare a evoluiei
nivelului apei subterane pe toat perioada de funcionare a sistemului de epuizment;
- Execuia, echiparea i pregtirea forajelor pentru pompare;
- Condiiile de exigen privind programul de pompare;
- Soluii de evacuare ctre emisari a apei extrase prin pompare, eventuale posibiliti de
valorificare a apei;
- Urmrirea derulrii pomprii cu privire special asupra fenomenelor de antrenare
hidrodinamic a nisipului din straturile acvifere;
- Durata de funcionare a sistemului de epuizment;
- Sistemul de monitorizare înainte, în timpul i dup epuizment;
- Msuri de asigurare a continuitii pomprii în situaii de for major (întreruperea
curentului electric, avarierea unor componente ale echipamentelor din sistem .a.);

Pagina 51 / 58
54

- Msuri care se impun în cazul producerii unui seism pentru protejarea sistemului de
epuizment i securitatea personalului de execuie, a lucrrilor în curs de execuie i a
vecintilor;
- Oprirea pomprii i dezafectarea forajelor de epuizment;
- Msuri de securitate i protecie a muncii.

6.4. Estimarea necesarului de utilaje i materiale

6.5. Borderou de plane (urmat de setul complet de plane de prezentare general i detalii
de execuie corespunztoare fazei de proiectare).

6.6. Lista reglementrilor tehnice (coduri, normative, ghiduri, instruciuni .a.) i

standardelor în vigoare utilizate la întocmirea proiectului.

Pagina 52 / 58
 55

Anexa A

EXEMPLU DE CALCUL PENTRU UN PROIECT DE EPUIZMENT

A.1 Date de proiectare

(1) Pentru execuia excavaiilor de fundare a unui nod hidrotehnic, conform schemei din
figura A-1, este necesar coborârea nivelului apei subterane la minimum un metru sub cota da
fundare. S se dimensioneze proiectul de epuizment prin amplasarea de foraje de pompare pe
conturul excavaiei care s asigure coborârea nivelului apei la cotele impuse.

(2) Elementele hidrogeologice ale acviferului sunt: stratul acvifer cu nivel liber; coeficientul
de permeabilitate k=35m/zi; granulozitatea nisipului din stratul acvifer prezentat în figura A-
3.

(3) Forajele de depresionare sunt perfecte dup gradul de deschidere, au diametrul coloanei
perforate a filtrului Df=250mm i adâncimea de 42m, iar raza de influen a unui foraj,
determinat experimental pentru o denivelare S=12m, este R=840m.

În figura A-2 se prezint schema de echipare i exploatare a unui foraj din sistemul de
epuizment.

Fig.A-1: Schem pentru dimensionarea unui proiect de epuizment prin amplasarea de foraje pe
conturul excavaiei: a - vedere în plan; b - seciune

Pagina 53 / 58
56

Fig. A-2 Schema de echipare i exploatare a unui foraj din sistemul de epuizment

Pagina 54 / 58
 57

A.2 Rezolvare
Se stabilete în primul rând schema de echipare i de exploatare a unui foraj.
Diametrul coloanei filtrante impus de dimensiunile pompei submersibile, care va fi folosit
la pompare, este Df=250mm.
a) Dimensionarea filtrului invers din jurul coloanei filtrante
Exemplificativ, se vor folosi relaiile din tabelul 2.1.
Din curba granulometric prezentat în figura A-3, rezult coeficientul de neuniformitate al
d 60
nisipului din stratul acvifer U n 7,5 ! 5 iar coeficientul de permeabilitate estimat pe
d 10
baza relaiei Hazen, este: k >cm / s @ d102 >mm@ 0.22 0.04cm / s 34,56m / zi
Deoarece U n ! 5 , se corecteaz curba granulometric eliminând fraciunile mari pân se
îndeplinete condiia ca U n d 5 . Se elimin, de exemplu, fraciunile mai mari de 2mm i se
recalculeaz curba granulometric (1). Ceea ce în curba real, pentru dimensiunea de 2mm
corespunde la 72%, în curba recalculat corespunde la 100%. Pentru trasarea curbei
recalculate, procentele corespunztoare fiecrei fraciuni din curba real se înmulesc cu
raportul 100/72=1,39. Pentru prima curb recalculat (1) a rezultat U n 5,6 ! 5 .

d 60 1.5 0.9 0.5

Un 7.5; U n1 5.6; U n 2 4.76;
d10 0.2 0.16 0.105
Relaia Hazen: k >cm / s @ d102 >mm@ 0.22 0.04cm / s 34,56m / zi

Fig.A-3: Curbele granulometrice recalculate dup eliminarea fraciunilor mai mari de 2mm i,
respectiv, 1mm.

Se traseaz o nou curb (2) eliminând fraciunile mai mari de 1mm. În curba real la
dimensiunea de 1mm corespunde 45%. Pentru trasarea celei de a doua curbe granulometrice,
procentele corespunztoare fiecrei fraciuni din curba real se înmulesc cu 100/45=2,22.
Pentru cea de a doua curb recalculat, rezult U n 4,76  5 .

Pagina 55 / 58
58

Folosind cea de a doua curb recalculat pentru care este îndeplinit condiia U n d 5 , se
determin diametrul de calcul dc, rezultând d90=0,85mm i d95=0,95. Se ia în consideraie
valoarea dc=0,95mm.

Tabelul A-1: Grosimea stratului filtrant în funcie de granulozitatea filtrului

Fraciunile granulometrice
Grosimea stratului filtrant Gf [mm]
ale filtrului df [mm]
0,75 … 4 60
4 … 12 70
12 … 35 80

df
Conform relaiei d f (tabelul 2.1), pentru materialul care se folosete la filtrul din jurul
dc
coloanei perforate diametrul granulelor este:

df 4d c 4 ˜ 0,95 3,8mm
iar grosimea filtrului invers, conform tabelului A-1, este Gf=60mm. Rezult c diametrul
minim al gurii de foraj trebuie s fie egal cu diametrul coloanei perforate la care se adaug
grosimea filtrului invers:
D D f  2G f 250  2 ˜ 60 370mm

b) Determinarea vitezei de admisie a apei în foraj i a debitului maxim admis

Dup formula lui Sichardt reconsiderat (2.39), viteza de admisie a apei în foraj este:
35
k 86400 6,71 ˜ 10 4 m / s
va
30 30
Debitul maxim al unui foraj se determin pentru o denivelare S max d 0,5 ˜ H . Pentru exemplul
de fa se admite S=12m, ceea ce corespunde la o înlime a apei în foraj h=23m (figura A-1)
i se obine:

Qmax A va SDh f v a 3,14 ˜ 0,370 ˜ 23 ˜ 6,71 ˜ 10 4 179 ˜ 10 4 m 3 / s 17,9 l / s 1546,56m 3 / zi

Debitul Q de exploatare al unui foraj trebuie s fie mai mic sau cel mult egal cu debitul
maxim admisibil.

c) Calculul debitului grupului de foraje

Pentru a satisface condiiile impuse: Q d Qmax si hc d 24m în centrul conturului, debitul total
al grupului de foraje se determin prin încercri succesive.

Pentru determinarea înlimii apei în centrul grupului de foraje se folosete relaia (3.13)
pus sub forma:
Q R
hc2 H 2  0,73 total log 0
k re
în care, conform relaiei (3.14) i figurii A-1, raza echivalent a grupului de foraje este:

Pagina 56 / 58
 59

LB 180  120

re K K 75K m
4 4
Conform tabelului 3.3 pentru B/L=0,67, rezult
=1,18 i
re 75 ˜ 1,18 88,5 m
iar raza de influen a grupului (tabelul 2.3) este:
R0 R  re 840  88,5 928,5m
Debitul total al grupului va fi:
Qtotal nQmax n 1546,56m 3 / zi

d) Determinare numrului n de foraje

Admiând c Q Qmax , se poate scrie
k ( H 2  hc2 ) 35352  24 2 
nQmax Qtotal 30481,209m 3 / zi
R 928,5
0,73 log 0 0,73 log
re 88,5
din care rezult
Qtotal 30481,209
n 19,7 # 20 foraje
Qmax 1546,56

e) Determinarea distanei dintre foraje

Perimetrul conturului pe care sunt amplasate forajele, conform figurii A-1, este:
P 2 ˜ 180  2 ˜ 120 600m
Distana dintre foraje va fi:
P 600
d 30m
n 20
f) Verificarea înlimii apei în forajele de pe conturul excavaiei
Se verific, de exemplu, nivelul apei în forajul F19 (figura A-4) cu relaia (3.13):
Q R
h192 H 2  0,73 total log 0,
k re

Fig. A-4: Schem pentru calculul nivelului apei subterane într-un foraj de pe conturul excavaiei

Pagina 57 / 58
60

în care re’ se determin din relaia:

re' n r191r192  r1920
care, prin logaritmare, devine:
1 1
log re' logr191r192  r1920  log r191  log r192   log r1920 
n n
Înlocuind valoarea lui n i distanele de la forajul 19 la celelalte foraje de pe contur, conform
figurii A-4, rezult re' 70m , iar înlimea apei în foraj este:
30481,209 928,5
h19 352  0,73 log 511,2552 22,61m
35 70
fa de 23m cât corespunde la denivelarea S=12m luat în considerare.

g) Determinarea înlimii de izvorâre a apei într-un foraj

Folosind relaia (2.37):

§ Q/k ·Q
'h ¨ 0,73 log  0,51 ¸  h02  h0
¨ r0 ¸k
© ¹
i introducând valorile determinate mai sus pentru parametrii de calcul, se obine:

§ 1546,56 ·
¨ ¸
'h ¨ 0,73 log 35  0,51¸ 1546,56  232  23 23,152093  23 0,152m
¨ 0,185 ¸ 35
¨ ¸
© ¹

Pagina 58 / 58