Sunteți pe pagina 1din 6

1

Bacalaureat 2020. Varianta 6.


Ştiinţe ale naturii. Soluţii
complete
***
1.1 Subiectul 1
1. Cum primul termen al progresiei (a n )n≥1 de raţie r = 3 este a 1 = 2, rezultă

a 3 = a 2 + r = a 1 + r + r = a 1 + 2 r = 2 + 6 = 8.

Deci termenul a 3 este egal cu 8.

2. A determina numerele reale x pentru care

f x2 = 9,
¡ ¢

unde f : R → R, f ( x) = 2 x + 1, e tot una cu a rezolva ecuaţia

2 x2 + 1 = 9 ⇔ 2 x2 = 8 ⇔ x2 = 4 ⇔ x ∈ {−4, +4} .

Deci soluţiile ecuaţiei date sunt −4, +4.

3. Avem de rezolvat ecuaţia exponenţială

32x+2 − 32x = 8.

Pentru simplitate vom nota 32x = y. Atunci

32x+2 = 32 · 32x = 9 y,

iar ecuaţia devine

9y − y = 8 ⇔ 8y = 8 ⇔ y = 1.

Deci
32x = 1 ⇔ 32x = 30 ⇔ 2x = 0 ⇔ x = 0.

Deci soluţia reală a ecuaţiei date este x = 0.

3
4CAPITOLUL 1. BACALAUREAT 2020. VARIANTA 6. ŞTIINŢE ALE NATURII. SOLUŢII COMPL

4. Probabilitatea evenimentului din enunţ este

număr_cazuri_favorabile
P= .
număr_cazuri_posibile

Cum mulţimea A = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9} are 9 elemente rezultă că numărul


cazurilor posibile este egal cu 9. Divizorii numărului 100 (cei pozitivi) sunt

1, 2, 4, 5, 10, 20, 25, 50, 100,

adică 9 divizori, dar doar primi 4 sunt în mulţimea A . Deci avem 4 cazuri
favorabile.
4
Deci probabilitatea evenimentului din enunţ este egală cu .
9
5. Fie P un punct în planul paralelogramului ABCD . Atunci folosind regula lui
Chasles putem scrie că
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
P A + PC = PB + BA + PD + DC = PB + PD + BA + DC.

Cum ABCD este paralelogram rezultă că


−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ →−
AB = DC ⇔ −BA = DC ⇔ BA + DC = 0 .
−−→ −−→ −−→ −−→
Prin urmare P A + PB = PD + PB.

6. Oricum am avea x număr real


p p
³ π´ π 2 π 2
sin x − = sin x cos − sin cos x = sin x − cos x
4 4 4 2 2
şi p p
³ π´ π 2 π 2
cos x + = cos x cos − sin x sin = cos x − sin x.
4 4 4 2 2
Adunând cele două egalităţi obţinem concluzia cerută.
Altfel, se poate observa că, oricare ar fi x ∈ R,
³ π´ ³ π π π´ ³ π π´ ³ π´
sin x − = sin x − + − = sin x + − = − cos x + ,
4 4 2 2 4 2 4
de unde rezultă din nou aceeaşi concluzie.

1.2 Subiectul 2
1. Avem dată matricea
µ ¶
12 + a a
A ( a) = , a ∈ R.
1+a 3+a
1.2. SUBIECTUL 2 5

(a) Luând a = 0 în matricea de mai sus, avem


µ ¶ ¯ ¯
12 0 ¯12 0¯
A (0) = ⇒ det A (0) = ¯
¯ ¯ = 12 · 3 − 1 · 0 = 36.
1 3 1 3¯

(b) Căutăm a ∈ R pentru care

det ( A (a) − (12 + a) I 2 ) = 0,

unde I 2 este matricea identitate. Înlocuind în expresia de sub determinant


ecuaţia devine
µµ ¶ µ ¶¶
12 + a a 12 + a 0
det − =0
1+a 3+a 0 12 + a

echivalent cu µ ¶
0 a
det =0
1 + a −9
echivalent cu
a (a + 1) = 0.
Prin urmare valorile lui a ∈ R pentru care det ( A (a) − (12 + a) I 2 ) = 0 sunt 0 şi
−1.

(c) Fie X ∈ M2 (R), atunci µ ¶


x y
X= , x, y, z, t ∈ R.
z t
Ştim că X · X = A (0) şi avem de arătat că cel puţin un element al acestei
matrice este număr iraţional. Cum

x2 + yz y ( t + x)
µ ¶ µ ¶
12 0
X · X = A (0) ⇔ = ,
z ( t + x) t2 + yz 1 3

identificând elementele celor două matrice, obţinem

x2 + yz = 12, y ( t + x ) = 0, z ( t + x) = 1 şi t2 + yz = 3.

Cum z ( t + x) = 1, rezultă că t + x 6= 0 şi, folosind a doua egalitate deducem că

y = 0.

Înlocuind y = 0 în prima egalitatea de mai sus găsim că


p
x2 = 12 ⇔ x = ±2 3 ∈ R \ Q.

Se poate înlocui şi în ultima ecuaţie şi se obţine că


p
t2 = 3 ⇔ t = ± 3 ∈ R \ Q.

Deci cel puţin un element al matricei X este număr iraţional.


6CAPITOLUL 1. BACALAUREAT 2020. VARIANTA 6. ŞTIINŢE ALE NATURII. SOLUŢII COMPL

2. Se dă legea de compoziţie


p
x◦ y= x+ 3
y − 2, oricare ar fi x, y ∈ R

(a) Înlocuind x = 1 şi y = 1 în definiţia de mai sus avem


p
3
1 ◦ 1 = 1 + 1 − 2 = 1 + 1 − 2 = 0.

(b) Avem de determinat a ∈ R astfel încât x ◦ a = x, pentru orice x ∈ R, adică avem de


găsit elementul neutru al legii ◦. Folosind definiţia legii de compoziţie ecuaţia
x ◦ a = x devine
p
3
p
3
x+ a−2 = x ⇔ a=2 ⇔ a = 8.

Prin urmare numărul căutat este 8.

(c) Ecuaţia x ◦ x6 = 4 este echivalentă cu


p
3
x+ x6 − 2 = 4 ⇔ x + x2 = 6 ⇔ x 2 + x − 6 = 0.

Calculând discriminantul ecuaţiei de mai sus avem

∆ = b2 − 4ac = 1 − 4 · 1 · (−6) = 25 > 0,

deci soluţiile ecuaţiei sunt


p p
− b + ∆ −1 + 5 − b − ∆ −1 − 5
x1 = = =2 şi x2 = = = −3.
2a 2 2a 2

1.3 Subiectul 3
1. Se consideră funcţia
p
f : (1, +∞) → R, f ( x) = x2 − 2 x2 − 1.

(a) Folosind regulile de derivare avem


³ p ´0 ¡ ¢0 ³p ´0 1 ¢0
x2 − 2 x2 − 1 = x2 − 2
¡ 2
f 0 ( x) = x2 − 1 = 2 x − 2 p x −1
2 x2 − 1
2x 1
µ ¶
= 2x − p = 2x 1 − p ,
2
x −1 2
x −1
oricare ar fi x ∈ (1, +∞).
1.3. SUBIECTUL 3 7
p
(b) Folosind faptul că x = x2 , oricare ar fi x > 0, avem
p s s
x2 − f ( x) 2 x2 − 1 x2 − 1 1
lim = lim = 2 lim 2
= 2 lim 1− 2
x→+∞ x x→+∞ x x→+∞ x x→+∞ x
p
= 2 1 − 0 = 2.

(c) Ecuaţia axei Ox este y = 0, deci avem de arătat că dreapta de ecuaţie y = 0
este tangentă la graficul funcţiei f . Dar ecuaţia tangentei este în punctul
(a, f (a)) , a ∈ (1, +∞), este

y − f ( a) = f 0 ( a) ( x − a) ⇔ y = f 0 ( a) ( x − a) + f ( a) .

Astfel trebuie să avem


f 0 (a) = 0 şi f (a) = 0.
Ecuaţia f 0 (a) = 0 este echivalentă cu

1 1
µ ¶
2a 1 − p = 0 ⇔ a = 0 sau p =1
a2 − 1 a2 − 1
⇔ a = n0 sau a2 − 1o= 1
p p
⇔ a ∈ 0, − 2, 2 .
p ¡p ¢
Dar a > 1, deci a = 2. Cum f ¡p 2 = 0,¡p
rezult
¢¢ ă¡p
că dreapta
¢ y = 0 este tangentă
la graficul funcţiei f în punctul 2, f 2 = 2, 0 .

2. Fie
x
f : R → R, f ( x) = .
x2 + 2 x + 2

(a) Înlocuind expresia lui f sub integrală şi aplicând formula lui Leibniz-Newton
avem ¯1
x2 ¯¯
Z 1 Z 1
¡ 2 ¢ 1 1
x + 2 x + 2 f ( x) dx = x dx = = −0 = .
0 0 2 0 2
¯ 2

(b) Înlocuind expresia lui f sub integrală şi efectuând calculele care se impun avem
¢0
1 2 x2 + 2 x + 2
2 2 Z ¡
1 x+1
Z Z
f ( x) + 2 dx = 2
dx = dx
0 x + 2x + 2 0 x + 2x + 2 2 0 x2 + 2 x + 2
¯¯ 2 1
¯
1 ¯¯ 2
= ln x + 2 x + 2 ¯¯ = (ln 10 − ln 2)
¯
2 2 0
1 10 1
= ln = ln 5,
2 2 2
unde am folosit proprietatea logaritmilor
x
ln x − ln y = ln , x, y > 0.
y
8CAPITOLUL 1. BACALAUREAT 2020. VARIANTA 6. ŞTIINŢE ALE NATURII. SOLUŢII COMPL

(c) Din nou, înlocuind expresia lui f sub integrală şi efectuând calculele avem
Z eµ Z eµ 2 Z e 2
1 x + 2x + 2 x + 2x + 2 − 2x
¶ ¶
− 2 ln x dx = − 2 ln x dx = ln x dx
1 f ( x) 1 x 1 x
Z e 2 Z e Z e
x +2
= ln x dx = x ln x dx + 2 ln x (ln x)0 dx
1 x 1 1
Z e µ 2 ¶0
x e
ln x dx + (ln x)2 ¯1
¯
=
1 2
2 ¯e Z e 2
x ¯ x 1
= ln x¯¯ − dx +1
2 1 1 2 x
¯e
e2 1 x2 ¯¯
= − +1
2 2 2¯ 1
2 e2 e2 − 1 4 e2 + 5
= − + = .
4 4 4 4

S-ar putea să vă placă și