3

Bacalaureat 2020. Varianta 6.

Filiera tehnologică. Soluţii
complete
***
3.1 Subiectul 1
p p
1. Folosind regulile de calcul cu radicali, faptul că a · a = a, pentru a > 0, şi
efectuând calculele care se impun se obţine concluzia. Mai precis
p ³ p ´ p p p p p
3 2 3 + 1 − 3 = 2 3 3 + 3 − 3 = 2 · 3 = 6.

2. A determina a ∈ R pentru care

f ( a ) = 2,

unde f : R → R, f ( x) = x2 − 4 x + 2, este echivalent cu a rezolva ecuaţia

a2 − 4 a + 2 = 2 ⇔ a2 − 4 a = 0 ⇔ a (a − 4) = 0.

Deci valorile căutate sunt 0 şi 4.

3. Ecuaţia iraţională p
x−1 = 3
are sens doar pentru x − 1 ≥ 0 ⇔ x ≥ 1. Cu această condiţie de existenţă în
spate, ridicând la pătrat ecuaţia dată obţinem

x−1 = 9 ⇔ x = 10.
p 2
Am ţinut, din nou, cont că x = x, pentru x > 0.

4. Fie P preţul iniţial al obiectului. Atunci

180
P − 0, 1 · P = 180 ⇔ P · 0, 9 = 180 ⇔ P= = 200.
0, 9

5. Avem date punctele A (4, 1) , B (−4, 1) şi C (0, 4). Merită observat că A şi B sunt
unul simetricul celuilalt faţă de axa Ox şi că C aparţine axei Ox. Deducem că

C A = CB.

17
18CAPITOLUL 3. BACALAUREAT 2020. VARIANTA 6. FILIERA TEHNOLOGICĂ. SOLUŢII COM

Deci triunghiul BC A este isoscel. Deci înălţimea din C va fi segmentul CM ,

unde M este mijlocul segmentului AB, adică

A + B (4, 1) + (−4, 1) (0, 2)

M= = = = (0, 1) .
2 2 2
Prin urmare
q q
CM = ( x M − xC )2 + ( yM − yC )2 = 02 + (−3)2 = 3.

Dacă nu se observa simetria triunghiului faţă de axa Ox, se putea obţine că

C A = CB

în urma calculului distanţelor C A şi CB folosind formula distanţei.

6. Făcând apel la valorile funcţiilor sin / cos pentru unghiurile 60◦ şi 45◦ avem
p p
p p p 3 p 2 3 2 1
3 sin 60◦ − 2 cos 45◦ = 3 · − 2· = − = ,
2 2 2 2 2
p p
unde, din nou, am folosit că x · x = x, pentru x > 0.

3.2 Subiectul 2
1. Se dau matricele µ ¶ µ ¶
1 3 1 0
A= , I2 = .
0 2 0 1

(a) Aplicând formula determinantului pentru matrice 2 × 2 avem

¯ ¯
¯1 3 ¯
det A = ¯
¯ ¯ = 1 · 2 − 0 · 3 = 2.
0 2¯

(b) Pentru a arăta că 3 A − A · A = 2 I 2 , calculăm A · A , înlocuim în egalitatea dată şi

verificăm că 3 A − A · A este egal cu 2 I 2 . Avem
µ ¶ µ ¶ µ ¶
1 3 1 3 1 9
A·A = · = ,
0 2 0 2 0 4

de unde
µ ¶ µ ¶ µ ¶ µ ¶ µ ¶
1 3 1 9 3 9 1 9 2 0
3A − A · A = 3 − = − =
0 2 0 4 0 6 0 4 0 2
= 2I2.
3.2. SUBIECTUL 2 19

(c) A determina x ∈ R pentru care ( xA − I 2 ) ( xA − I 2 ) = 5 A − I 2 este echivalent cu a

rezolva ecuaţia
x2 A − xAI 2 − xI 2 A + I 22 = 5 A − I 2
echivalentă cu
x2 A 2 − 2 xA − 5 A = −2 I 2 .
Dar A 2 = A · A = 3 A − 2 I 2 , folosind punctul anterior. Ecuaţia de mai sus de-
vinde astfel

x2 (3 A − 2 I 2 ) − 2 xA − 5 A = −2 I 2 ⇔ 3 x2 A − 2 xA − 5 A = 2 x2 I 2 − 2 I 2
⇔ 3 x − 2 x − 5 A = 2 x2 − 2 I 2
¡ 2 ¢ ¡ ¢

Înlocuind A şi I 2 găsim că

µ 2
3 x − 2 x − 5 3 ¡3 x2 − 2 x − 5¢
¡ ¢¶ µ 2 ¶
2x − 2 0
= ,
0 2 3 x2 − 2 x − 5 0 2 x2 − 2

de unde
3 x2 − 2 x − 5 = 2 x2 − 2 ⇔ x2 − 2 x − 3 = 0 ⇔ x ∈ {−1, 3}
şi
5
½ ¾
3 x2 − 2 x − 5 = 0 ⇔ x ∈ , −1 .
3
Prin urmare singurul număr real x ∈ R care satisface ecuaţia

( xA − I 2 ) ( xA − I 2 ) = 5 A − I 2

este −1.

2. Se dă legea de compoziţie

x ◦ y = x2 + ( x + 1) ( y + 1) + y2 , x, y ∈ R.

(a) Înlocuind în definiţia de mai sus x = 3 şi y = −1, obţinem

3 ◦ (−1) = 32 + (3 + 1) (−1 + 1) + (−1)2 = 9 + 1 = 10.

(b) Legea ◦ este comutativă dacă

x ◦ y = y ◦ x,
oricare ar fi x, y ∈ R.

Alegem x, y ∈ R oarecare şi avem

x ◦ y = x2 + ( x + 1) ( y + 1) + y2
= y2 + ( y + 1) ( x + 1) + x2
= y ◦ x,

unde am ţinut cont de comutativitatea şi asociativitatea adunării şi a înmul-

ţirii numerelor reale. Deci ◦ este comutativă.
20CAPITOLUL 3. BACALAUREAT 2020. VARIANTA 6. FILIERA TEHNOLOGICĂ. SOLUŢII COM

(c) Înlocuind y cu 1 în definiţia lui x ◦ y avem

x ◦ 1 = x2 + 2 ( x + 1) + 1 = x2 + 2 x + 1 + 2 = ( x + 1)2 + 2.

A arăta acum că x ◦ 1 ≥ 2, oricare ar fi x ∈ R, este echivalent cu a arăta inega-

litatea
( x + 1)2 + 2 ≥ 2 ⇔ ( x + 1)2 ≥ 0
care este în mod cert adevărată pentru că pătratul oricărui număr este un
număr pozitiv.

3.3 Subiectul 3
1. Se dă funcţia
f : (0, +∞) → R, f ( x) = ( x − 1) ln x.

(a) Respectând regulile de calcul cu derivate avem

f 0 ( x) = (( x − 1) ln x)0 = ( x − 1)0 ln x + ( x − 1) (ln x)0

1 1
= ln x + ( x − 1) · = 1 − + ln x,
x x
oricare ar fi x > 0.

(b) În general, ecuaţia tangentei la graficul unei funcţii f , derivabile, în punctul

(a, f (a)) este
y − f ( a) = f 0 ( a) ( x − a) .
Luând a = 1, obţinem că ecuaţia tangentei la graficul lui f în punctul de abs-
cisă x = 1 situat pe graficul lui f , adică în punctul (1, f (1)), este
1
µ ¶
0
y − f (1) = f (1) ( x − 1) ⇔ y = 1 − + ln 1 ( x − 1) + (1 − 1) ln 1
1
⇔ y = 0.

(c) Funcţia f este descrescătoare pe intervalul (0, 1], dacă

f 0 ( x ) < 0,

pentru orice x ∈ (0, 1]. Cum 0 < x ≤ 1, avem că

1 1 1
0< ≤1 ⇒ −1 ≤ − < 0 ⇒ 0 ≤ 1− <1
x x x
şi
ln x < 0.
Prin urmare
1
f 0 ( x) = 1 −
+ ln x ≤ 0,
x
oricare ar fi x ∈ (0, 1]. Soluţia este completă.
3.3. SUBIECTUL 3 21

2. Se dă funcţia
x 2
f : R → R, f ( x) = 1 + − .
x2 + 1 x2 + 1
(a) Înlocuind expresia lui f sub integrală şi efectuând calculele care se impun re-
zultă concluzia. Mai precis
¯1 ¯1
x3 ¯¯ x2 ¯¯
Z 1 Z 1
¡ 2 ¢ 2 1 1 1
x + 1 f ( x) dx = x + 1 + x − 2 dx = − x |0 + ¯ = − 1 +
0 0 3 0 ¯ 2 0 3 2
1
= − .
6
(b) Pentru a determina o primitivă a lui F vom apela la formulele de calcul cunos-
cute. Avem
x 2 x 1
Z Z Z Z Z
f ( x) dx = 1+ 2 − 2 dx = 1 dx − 2
dx −2 2
dx
x +1 x +1 x +1 x +1
Z ¡ 2 ¢0
1 x +1
= x− dx −2 arctg x
2 x2 + 1
1 ¡
= x − ln x2 + 1 − 2 arctg x + c,
¢
2
unde c ∈ R. Astfel o primitivă oarecare a lui F este
1 ¡
F ( x) = x − ln x2 + 1 − 2 arctg x + c.
¢
2
Nu ne mai rămâne decât să alegem c ∈ R astfel încât F (0) = 0. Cum
1
F (0) = 0 − ln 1 − 2 arctg 0 + c = 0,
2
rezultă că c = 0.
1
µ ¶
(c) Cunoaştem f ( x) şi să calculăm mai întâi f . Avem
x
1
1 2 x 2 x2
µ ¶
f = 1+
x − = 1+ 2 − .
x 1 1 x + 1 x2 + 1
+ 1 + 1
x2 x2
Înlocuind sub integrală expresia lui f ( x) şi pe cea a lui f (1/ x), efectuând cal-
culele care se impun, obţinem concluzia. Mai precis
2 x2
Z 2µ Z 2
1 x 2 x
µ ¶¶
f ( x) + f dx = 1+ 2 − 2 +1+ 2 − 2 dx
1 x 1 x +1 x +1 x +1 x +1
Z 2 2
2 x + 2 − 2 + 2 x − 2 x2
Z 2
2x
= 2
dx = 2
dx
1 x +1 1 x +1
Z 2¡ 2 ¢0
x +1 ¡ 2 ¢¯2
= dx = ln x + 1 ¯ = ln 5 − ln 2
1
1 x2 + 1
5
= ln .
2