Sunteți pe pagina 1din 4

VALORIFICAREA INTELIGENȚELOR MULTIPLE ÎN FORMAREA

COMPETENȚEI DE LECTURĂ

DOI: 10.5281/zenodo.3519771 Doctoranda Doina PAGA


CZU: 37.016:82 Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”

MULTIPLE INTELLIGENCES IN THE FORMATION


OF READING COMPETENCE

Abstract. This article addresses the theories of some researchers on the role of reading in the development of
literary-artistic skills (Vlad Pâslaru, Constantin Șchiopu, Paul Cornea, Maria Hadîrcă, etc.), as well as aspects
from their own experience in stimulating and awakening the interest for reading.
Keywords: Literary competence, multiple intelligences, literary-artistic education, reading.

Rezumat: Acest articol abordează teoriile unor cercetători despre rolul lecturii în dezvoltarea competențelor
literar-artistice (Vlad Pâslaru, Constantin Șchiopu, Paul Cornea, Maria Hadîrcă, etc.), precum și aspecte din
experiența proprie în stimularea și trezirea interesului pentru lectură.
Cuvinte-cheie: Competență literară, inteligențe multiple, educație literar-artistică, lectură.

Literatura are un rol important în formarea literar-estetice, exersate în mod spontan, care
competenței literare, ca aspect al competenței de permit exercitarea adevărată a activității de lec-
comunicare. Dezvoltarea competenței literare se tură [9, p.39].”
poate realiza doar în procesul cultivării cititorului Lectura, receptarea și interpretarea textului
de literatură artistică, prin intermediul lecturii. literar contribuie la formarea competențelor lite-
Profesorul este principalul factor care îndrumă rar-artistice, considerate ca $inalități ale educației
elevii spre actul lecturii. literar-artistice, educație, care se realizează la
În școală se urmărește formarea competențe- elevi, preponderent, în cadrul orelor de limba și
lor lingvistice în strânsă corelare cu competențele literatura română. Conform aceluiași autor, edu-
literar-artistice, Constantin Șchiopu susținând cația literar-artistică „este formarea pedagogic
ideea că „aceste competențe de comunicare repre- orientată a cititorului de literatură artistică prin
zintă o „pistă de lansare pentru formarea și dezvol- cunoașterea axiologică a literaturii de $icțiune, ca
tarea competențelor lectorale [10, pp.100-106]”. sistem artistic-estetic imanent, și prin angajarea
Competența literară sau lectorală, cum mai apropiată a cititorului în producerea valorilor in
este denumită în literatura de specialitate, pre- actu ale literaturii [9, p.23].”
supune formarea deprinderii de citire, dar și Scopul educației literar-artistice este de a for-
aptitudinii de înțelegere și interpretare a celor ma cititori literari capabili să înțeleagă și să inter-
citite, de înțelegere a sensului cuvintelor, de trăire preteze textul literar, să valorizeze și să aprecieze
a sentimentelor transmise de textul literar. creațiile sub aspect estetic-literar.
Astfel, cercetătorul Vlad Pâslaru, citând de- Cititul este o parte din viața noastră de zi cu
$iniția dată de X. Roegiers, subliniază faptul că, zi, realizat $iind atât pentru plăcere, precum și
competența literară este „un ansamblu integrat pentru informare. Aptitudinile de citire sunt
de cunoștințe literar-artistice, estetico-literare și importante pentru elevi, deoarece favorizează
de lectură, capacități literare-lectorale și atitudini înțelegerea lecturii. Dacă elevii nu au cunoștințe

62 UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (63) 2019


Doina Paga. Valori•icarea inteligențelor multiple în formarea competenței de lectură

și abilități de lectură, nu se poate aștepta să $ie ci- je, pentru a putea $i urmărite de copii, care să nu
titori de succes. Astfel, ei nu pot atinge nivelul de le suprasolicite atenția și puterea de concentrare.
înțelegere necesar pentru a descifra textul literar. Mult îndrăgite la această vârstă sunt basmele: Ca-
Nicolae Manolescu a$irmă: „A citi înseamnă a în- pra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Scu•ița Roșie,
văța, e o formă de experiență sau, mai bine zis, un Albă ca Zăpada etc., ce contribuie la cultivarea,
multiplicator pentru experiențele noastre...cititul îmbogățirea limbajului copiilor, precum și la dez-
furnizează vieții o enormă cutie de rezonanță, în voltarea capacității de selectare și sintetizare.
care întâmplările trăite de noi se confruntă cu Începând din clasa a II-a, manualele de citi-
cele trăite sau imaginate de alții și în care, prin re conțin scurte fragmente din basme, oferite
comparație, semni$icațiile le sporesc considerabil de autori, pentru a $i studiate chiar în cadrul
[5, p.9 ].” lecțiilor: Crăiasa zăpezii, O prințesă adevărată,
Maria Hadîrcă subliniază faptul că, pe timpul Degețica etc.
școlarității, elevul care citește se informează, cu- Aceste texte au menirea de a îmbogăți vo-
noaște, înțelege, descifrează sensuri, comentea- cabularul elevilor cu expresii și cuvinte noi. În
ză textul pe care l-a citit, își dezvoltă imaginația, basmul Crăiasa zăpezii de H.C. Andersen, iarna
găsește răspunsuri la unele întrebări pe care și le •lori sclipitoare de argint se țes pe geam, fulgii sunt
pune, de aceea, activitatea de lectură din școală asemănați cu albinele cele albe care au o regină,
este considerată ca și modalitate de învățare și se pe Crăiasa Zăpezii.
realizează pe parcursul tuturor disciplinelor, nu În clasele a III-a și a IV-a sunt studiate povești
numai în cadrul orelor de limba română. care cer o mai atentă observație a acestora, so-
Lectura constituie activitatea principală a licită mai mult gândirea și imaginația. Elevii vor
elevilor și contribuie nemijlocit la dezvoltarea observa paralelismul întâmplărilor prin care trec
competențelor de comunicare. Prin intermediul două personaje din Fata babei și fata moșnea-
lecturii elevii își îmbogățesc vocabularul, își re- gului. Vor sesiza modalitățile de caracterizare a
glează intonația, ritmul vorbirii, își îmbogățesc personajelor, iar în basmul lui Eminescu Făt-Fru-
bagajul de cunoștințe[3, pp. 120-130]. mos din lacrimă, vor $i impresionați de profundele
Rolul profesorului este esențial în determina- valențe romantice implicate în narațiune.
rea elevilor de a citi. Depinde de profesor să cre- Încă din clasa I-a, se poate trezi interesul ele-
eze un mediu propice, adică o clasă care promo- vilor pentru a deveni buni cititori. Pornind de la
vează lectura și să stimuleze elevii să se implice un basm aparent simplu, am reușit să implic toți
în ea. Un mediu literar bogat va capta interesele elevii în activitate și le-am trezit interesul pentru
diferite ale elevilor și îi va conduce la dezvoltarea abordarea acestuia. Am aplicat teoria inteligențe-
obiceiurilor bune de cititor. lor multiple (a lui Gardner), care oferă un număr
Este necesar să ținem seama ce texte literare mare de instrumente didactice, pentru a $i utiliza-
oferim elevilor, pentru ca acestea să contribuie la te în cadrul lecțiilor.
formarea competențelor literar-artistice. Gardner a prezentat pentru prima dată teoria
La clasele din ciclul primar, printre nume- sa în cartea Cadrele minții: teoria inteligențelor
roasele texte studiate la orele de citire, lectură multiple din 1983, unde a sugerat că toți oamenii
sau literatură pentru copii, cele mai îndrăgite de au diferite tipuri de „inteligențe”.
copii sunt basmele. Acestea îi poartă pe micii ci- Teoria inteligențelor multiple ridică existența
titori sau ascultători într-o lume feerică, în care a opt moduri de a învăța, unele mai dezvoltate
ei trăiesc intens alături de personajele îndrăgite. decât altele, potrivit oamenilor. În acest fel, indi-
Pătrunzând în diversitatea textelor literare, elevii vizii sunt capabili să cunoască lumea prin limbaj,
vor parcurge căi speci$ice ale cunoașterii, de la analiză logico-matematică, reprezentare spațială,
concret la abstract, de la intuiție la reprezentare gândire muzicală, folosirea corpului pentru a
și fantezie. rezolva probleme sau a face lucruri, prin înțelege-
Pentru clasele mici se aleg basme cunoscute, a rea altor indivizi, precum și contactul cu mediul
căror acțiune să $ie simplă, cu mai puține persona- înconjurător.

UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (63) 2019 63


DIDACTICA DISCIPLINELOR ȘCOLARE

Autorul a propus în acest sens opt inteligențe: de pe bănci! Veți decupa, apoi, veți lipi părțile com-
lingvistică, logico-matematică, corporal-kines- ponente.
tezică, spațială, muzicală, naturalistă, interper- Grupa IV-a – inteligența muzical-ritmică:
sonală și intrapersonală și a sugerat adăugarea Găsiți o melodie pentru vorbele, pe care le spu-
posibilă a unei a noua, cunoscută sub numele de nea cocoșul boierului atunci, când cerea punguța
„inteligență existențialistă”. [2, p. 7].
cu doi bani!
Campbell și Dickenson (2000) se asigură că
inteligențele multiple sunt „... limbi pe care toți Grupa V-a – inteligența corporal-kinestezică:
oamenii le vorbesc și sunt in"luențate, în parte de Imitați mișcările cocoșului, puneți în scenă un
cultura din care face parte "iecare. Sunt instrumen- joc de rol, având ca personaje boierul, cocoșul și
te pe care toate "iințele umane le pot folosi pentru
vizitiul! Modelați din plastilină un cocoș, o găină!
a învăța, pentru a rezolva problemele și pentru a
crea ”[4]. Grupa VI-a – inteligența naturalistă:
Gardner susținea că, școlile și cultura, își con- Comparați modul de viață și de hrănire al ani-
centrează în cea mai mare parte atenția asupra malelor întâlnite în cadrul poveștii (păsări, vite
inteligenței lingvistice și logico-matematice și era
etc.). Descrieți cocoșul, găina, după "ișa de obser-
de părere că ar trebui să acordăm o atenție egală
vație!
și persoanelor care arată abilități în celelalte inte-
ligențe: artiștii, arhitecții, muzicienii, naturaliștii, Grupa VII-a – inteligența intrapersonală:
designerii, dansatorii, terapeuții, antreprenorii și Imaginați-vă că v-ați "i întâlnit cu cocoșul, ce ați
alții, care îmbogățesc lumea în care trăim.
"i discutat cu el?
Din păcate, mulți copii care au aceste daruri
nu primesc prea multe încurajări în școală. Mulți Grupa VIII-a – inteligența interpersonală:
dintre ei, de fapt, ajung să #ie etichetați „cu dizabi- Realizați un interviu despre personajele în-
lități”, dacă modurile lor de a gândi și de a învăța tâlnite în poveste (baba, moșul, cocoșul, boierul).
nu sunt abordate de o clasă puternic lingvistică sau
Dați unele sfaturi moșneagului, care și-a pedepsit
logico-matematică [11].
cocoșul, ascultând de babă.
În acest sens, am căutat că valori#ic potențialul
#iecărui elev, în funcție de inteligența deținută. Pe parcurs, am colaborat cu elevii, le-am îndru-
Propun un model de aplicare într-o lecție în mat pașii și le-am evidențiat pozitiv toate efortu-
care s-a studiat textul Punguța cu doi bani, de Ion
rile.
Creangă. Elevii au fost împărțiți pe grupe, conform
Această metodă aplicată m-a ajutat să implic
tipului de inteligență și au primit bilețele pe care
erau scrise anumite sarcini: toți elevii în discuție, să le descopăr abilitățile și
să-i determin să îndrăgească lectura.
Grupa I-a – inteligența verbal-lingvistică: Lectura, ca mijloc principal de receptare a
Găsiți cuvinte cu înțeles asemănător pentru: textului literar, după cum precizează Alina Pam#il,
hapsân, bezmetic, buhai, galiș! Alcătuiți enunțuri cu este privită ca un proces care implică pe lângă
expresiile: „mănâncă ca-n târgul lui Cremene“, „a da
cunoștințe anterioare, reacții afective și scopuri
de cheltuială“, „a-și găsi beleaua“!
bine precizate, de#inite de interesele cititorului
Grupa II-a – inteligența matematică-logică: [8, p. 81].
Dacă cocoșul ar "i găsit trei punguțe cu doi bani, Concluzionând, formarea cititorilor este un
câți bani ar "i avut în total?Pe lângă punguța cu doi obiectiv care trebuie susținut pe tot parcursul
bani, cocoșul mai înghițise din haznaua cu bani încă școlarității, începând de la nivelul claselor pri-
23+4x7 bani de aur. Câți bani duce el moșului acasă?
mare. În sala de clasă este necesară crearea unor
Grupa III-a – inteligența vizual-spațială: situații didactice, care să ofere elevului condiții de
Realizați cocoșul din hârtie, pe baza conturului învățare ce pun în evidență importanța lecturii.

64 UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (63) 2019


Doina Paga. Valori•icarea inteligențelor multiple în formarea competenței de lectură

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Cornea P. Introducere în teoria lecturii, Iași, Editura Polirom, 1988.


2. Gardner H. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences.
New York, Basic, 1993.
3. Hadîrcă M. Competența de lectură, concept, structură și mediu de
formare. In: Revista Limba română, 2015, Nr. 3-4 (232), pp. 120-
129.
4. Lizano Paniagua, K.; Umaña Vega, M. La teoria de las inteligencias
multiples en la practica docente en educacion prescolar, Revista
Electrónica Educare, Universidad Nacional Heredia, Costa Rica
vol. XII, núm. 1, 2008, pp. 135-149
5. Manolescu N. Lectura pe înțelesul tuturor, Brașov, Editura Aula,
2000.
6. Marin M. Didactica lecturii. Interacțiunea elev – operă literară din
perspectiva atitudinilor și valorilor literar-artistice, Arad, Editura
Universității Aurel Vlaicu, decembrie, 2013.
7. Norel M. Didactica predării limbii și literaturii române în învăță-
mântul primar, Brașov, Editura Universității Transilvania, 2010.
8. Pam#il A. Didactica limbii și literaturii române, Cluj-Napoca, Editu-
ra Dacia, 2000.
9. Pâslaru V. Introducere în teoria educației literar-artistice, Chiși-
nău, Editura Sigma, 2013.
10. Șchiopu C. Formarea la elevi a competențelor lectorale în: Revista
Limba română, 2014, anul XXV, Nr. 6 (228), pp. 100-105.
11. www.institute4learning.com, Multiple Intelligences , by Dr. Arm-
strong

UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (63) 2019 65

S-ar putea să vă placă și