Sunteți pe pagina 1din 9

27.

Analiza rentab ec
Rata rentab ec exprima eficienta utilizarii res controlate de entitate la generarea de rez.Rata
rentab ec se poate det sub mai multe forme:1.rata rentab activelor 2.rata rentab ec 3.rata de
castig a activelor 4.rata de castig a ch
1.Rata rentab activelor(ROA)-aceasta masoara gradul de rentab al intregului capital investit in
unitate si de det ca raport intre rez net al exercitiului si totalul activelor
unitatii:ROA=RNE/Abx100.
2.Rata rentab ec(RRE)-pune in evidenta contributia activelor la obtinera de rez brute si de det
ca raport intre rez brut al exerc si totalul activului bilantier:RRE=RBE/Abx100.
3.Rata rentab de castig a activelor(BEP)-se det ca raport intre rez obtinute de unitate inainte
deducerea dobanzilor si a impoz pe profit si toatalul activelor unitatii:BEP=EBIT/CTx100.
4.Rata rentab ch(RRC)-pune in evidenta eficienta consumului de res exprimat in ch si se det
prin raportare rez net al exerc la totalul ch al unitatilor:RRC=RNE/CTx100.
Analiza ratelor rentab ec vizeaza:
-caile principale de crestere a rentab activelor sunt cresterea ratei marjei nete a profitului si a
vitezei de rotatie a activelor.
-o crestere a ratelor de rentab ec reflecta un mg eficient a resurselor controlate de unitate cu
implicatii asupra cresterii viitoare.
-in vedrea emiterii unor opinii pertinente cu privire la valoarea ratelor de rentab ec se va
proceda la comapartii ale acestora cu mediile existente in ramura de activ.
26.Analiza rentab financiare
Rentab fin reflecta gradul de remunerare a cap investit intr-o entitate de catre investitori.
Ratele de rentab fin se prezinta sub urm forme:1.rata rentab cap propriu; 2.rata rentab cap angaiat;
1.Rata rentab cap propriu-reflecta eficienta untilizarii cap actionarilor si se det ca raport intre profitul
obtinut de entitate si cap propriu:ROE=RNE/CPRx100.
Importanta analizarii ROE rezulta cel putin din urm considerente:
-ROE arata gradul de alocare a fondului actionarilor in activ curenta pe de o parte precum si eficienta cu
care firma angajeaza cap actionarilor in afaceri pe de alta parte.
-ROE reflecta totodata rentab cap actionarilor constituind o masura a capacitatii unitalilor de a plati
dividende cuvenite acestora.
-ROE perminte extimarea castigurilor pe o unitate de cap investit in actiuni sau profitul care revine
proprietarului.
Analiza ratei de rentab a cap propriu vizeaza:
-pt actionari sau investitori=o crestere a acestor rate devine stimulativa pt participarea la cresterea cap
soc; -pt mg=o crestere a ratei rentab cap actionarilor este de asemenea un obiectiv de atins deoarece in
acest mod ei isi pot pastra pozitia; -o comparatie cu mediile de domeniide activ ale ratei rentab cap
propriu este relevanta pt evaluarea starii de rentab a cap actionarilor; -caile principale de crestere a
rentab fin sunt cresterea ratei marjei nete a profitului ,a vitezei de rotatie a activelor totale si ale vierului
fin.
2.Rata rentab cap permanent sau cap angajat(Rcpm)-rep profitul pe care il obtine unitatea din cap
investit in afaceri.Se det ca raport intre rez obtinute de unitate inainte de deducerea dobanzilor si a
impoz pe profit si totalul cap invesestit in unitate atat de catre actionari cat si de creditorii pe termen
lung:Rcpm=EBIT/CPMx100.
Analiza ratei de rentab a Rcpm vizeaza: -o crestere a acestei rate este apreciata ca fiind un obiectiv de
atins atat de catre actionar cat si de creditorii fin care vor aprecia astfel ca fiind eficiente investitiile
efectuate in unitatea respectiva.
25.Analiza ratelor profitabilitatilor comerciale
Un prim pas in analiza gradului de profitab a unei activ ec consta in calculul marjelor de profit si
a ratelor de marja:
1.Rata marjei brute a profitului(RMRBE)-reflecta eficienta generala a activ unitatii,resp
capacitatea acesteia de a degaja profit din cifra de afaceri si sev exprima prin raportarea rez
generat de intreaga activ la cifra de afaceri neta :RMRBE=RBE/CANx100.
2.Rata marjei nete a profitului(RMRNE)-reflecta profitul net obtinut la 100 lei cifra de afaceri
neta exprimand astfel contributia venita la intarirea capacitatii de autofin a unitatii.Se det prin
raportarea rez exercitiului dupa impozitare la cifra de afaceri neta.
3.Rata marjei brute a V din explo(RMBREex)-reflecta capacitatea unitatii de a degaja profit din
explo si se exprima prin raportarea rez ex de explo la cifra de afaceri
neta:RMBREex=Rexplo/CANx100.
4.Rata marjei brute din vanzari(RMBV)-reflecta capacitatea entitatii de a degaja profit din
vanzari prin raportarea strictului obtinut din vanzari si vanzarile propriu-
zise:RMBV=RBCAN/CANx100.
5.Rata marjei comerciale(RMC)-reflectata prin relatia dintre marja comerciala(MC) si vanzarile
de marfuri(VM) exprima procentul de ados comercial practicat de entitate:RMC=MC/VMx100.
29.Fondul de rulment
Se evidentiaza atunci cand res permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente.Deci
fondul de rulment apare ca o marja de securitate fin care permite interp sa faca fata
dificultatiiriscurilor diverse pe termen scurt ,aceasta marja garanteaza solvab interp permitand
acesteia in caz de probl comerciale sau la nivelul ciclului fin al explo permite conservarea unei
ec resp a unei independente fin fata de creditorii sai.Notiunea de fond de rulment poate avea
mai multe formulari insa 2 dintre ele sunt f importante:-fr net sau permanent; -fr propriu .
Fondul de rulment net constituie un fond de rulm lichidi sau fr financiar si poate fi stab prin 2
modalitati:1.FRF=cap permanent –nevoile permanente in valoarea neta ;FRF=cap permanente-
nevoile permanente in val bruta
In aceasta ipoteza fr fin este o parte a cap permanente degajata de etajul superior a bilantului
pt a acoperi nevoi de finantare din partea de jos a bilantului
2.FRF=activ circulant net –datorii pe termen scurt(<1 an),fr fin evidentiaza surplusul activ
circulante.
Trebuie precizat ca indiferent de modul de calcul in logica fin nu exista decat un fr.
31.Analiza lichiditatii fin
In literartura ec din tara si din strainatate exista multe opinii cu privire la def conceptului de
lichid .Renumiti autori roamni apreciaza ca lichid este o stare a echilibrului fin ce exprima
capacitatea de plata pe termen scurt prin sincronizarea intrarilor si iesirilor de numerar.
Lichid fin rep capacitatea elem de active curente de a se transforma in lichid pt a face fata
datoriilor imediat scadente.
Principalele forme ale lichid fin :1.lichid curenta; 2.lichid imediata; 3.lichid efectiva;
1.Lichid curenta(LC)-rep capacitatea activelor curente de a face fata datoriilor curente ale
entitatii;Activele curente sunt rep de actiele aferente ciclului de explo sau utiliz de entitate intr-
o perioada de max 1 an:ACR=AC+Cav.
Datoriile curente sunt rep de datorii care se asteapta sa fie decontate in cursul normal al
ciclului de explo al entitatii sau care sunt exigibile intr-un an:DCR=DTS+Vav.
Lichid curenta are 2 forme:1.in forma absoluta:RLC=ACR-DCR;>0 excedent de LC; =0 echilibru
general de LC: <0 deficit de LC ;2.in forma relativa:RLC=ACR/DCRx100;>100% acoperire
excedentara; =100% acoperire echilibrata; <100% acoperire deficitara.
2.Lichid imediata(LI)-evidentiaza capacitatea activelor curente cu lichid crescuta sau medie de a
face fata datoriilor curente ale entitatii:1.in forma absoluta:LI=(ACR-S)-DCR ;<,=,>,idem LC ;
2.rata lichid imediate:RLI=ACR-S/DCRx100;>,=,< idem LC
3.Lichid efectiva(LE)-masoara gradul in care trezoreria acopera datoriile curente .Aceasta are 2
foreme:1.in forma absoluta:LE=RR-DCR;>,0,<,idem de trezorerie ;2.in forma
relativa:RLE=TRI/DCRx100;>,=,< ,idem LC
32.Analiza solvab fin
Solvab exprima capacitatea unui ag ec de a rambursa la data scadenta mai mare de 1 an ratele
curente fata de banci .Solvab fin rep capacitatea elem de active de a achita datoriile entitatii
infiferent de excibilitate.
Principalele modele ale solvab generale sunt:1.solvab fin generala; 2.solvab exprimata sub
forma ratelor de dependenta fin; 3.solvab exprimata prin gradul de acoperire a dobanzilor
1.Solvab fin generala-rep capacitatea firmei de a rambursa datoriie pe termen lung contractate
fata de institutiile bancare din activ entitatii ramase dupa achitarea datoriiilor curente.Are 2
forme:1solvab fin gen absoluta:SG=(AB-DCR)-DFBL ;>0 excedent de solvab gen ; =0 echilibru de
solvab gen; <0 deficit de solvab gen ;2.solvab fin gen in forma relativa:RSG=AB-
DCR/DFBLx100; >100% acoperire excedentara de solvab fin gen ; =100% -II-echilibrata –II-
;<100% -II- deficitara –II-
Analiza solvab fin gen trebuie sa iaba in vedere :
-este apreciata favorabil o tendinta de crestere a solvab generale in dinamica
-privind intervalele de siguranta a solvab gen se apreciaza un interval cuprins intre:( 80%;180%)
28.Analiza pe baza bilantului fin
Analiza lichid ,excibilitate numita in practica tarilor occidentale analiza patrimoniala are meritul
de a pune in evidenta riscul de insolvabilitate al interpr.Pt evaluarea riscului de insolvab analiza
patrimoniala studiaza gradul de excibilitate a interp si cel de lichid a elem de activ adica
posibilitatea acestora de a le transforma in bani in acest context riscul de
insolvabilitate,presupune imposibilitatea interp de a face fata pasivului excizibil cu activul
disponibil.Analiza lichid –execib se sprijina pe de o parte de conceptia patrim a interp,iar pe de
alta parte pe criteriile de clasif a posturilor bilantiere.In optica acestui tip de analiza interp
apare ca o entitate juridico-ec ce poseda un patrimoniu inventariat in activul si pasivul
bilantului.Expresia cea mai simpla a valorii patrim a unei interp la data incheirii execitiului o rep
activul net contabil si resp capitalurile proprii calculate ca diferenta intre activul total si datoriile
totale contractate .Numerosi analisti pornind de la abordarea juridica a bilantului utilizat
conceptul de situatie neta exprimand contabil val drepturilor pe care le poseda proprietarii
asupra interp: SM=Activ-Datorii totale
Datele necesare analizei fin sunt preluate din bilantul fin ,constructia bilant fin pornind de la
datele continute de catre bilantul contabil necesita o tratare prealabila a posturilor de aciv si
pasiv dupa criterii de lichiditate si exgibilitate .
24.Autofinantarea
In practica notiunea de surplus monetar este desemnata printr-o serie de ex:cash-flow
,capacitate de autofinanatare ,marja bruta de autofinantare .Cash-flow rep surplusul monetar
generat de o optiune particulara ,de un ansamblu de operatiuni ,de un ansamblu de activ a
interp ,cash-flow este un indic de rez care poate substitui in anumite conditii benef contabil.
Intre cash-flow si benef contabil exista diferente semnif:
-benef contabil este un rez global extaustiv calculat in fct de totalitatea ve si ch
-cash-flow este un rez partial care implica numai componentele monetare ala ve si ch
-benefi contabil este un rez definitiv
-cash-flow este un rez tranzitoriu
Autofin ex se apreciaza dupa deducerea remunerarii actionarilor: Autofin ex=CAF-dividende
distribuite. Autofin contribuie la consolidarea structurii finanate a interp si cresterea libertatii
de actiune a acesteia .
Autofin minima –cuprinde suma amortizarii si are rolul de a permite mentinerea capacit interp
Autofin de mentinere-cuprinde pe langa amortizare si compensatiile cresterii de preturi ale
imobilizarii si mai permite inlocuirea capacita de productie existente cu altele noi.
Autofin de dezvoltare-cuprinde pe langa cea de mentinere o parte din rez exerc si cresterea
capacitatii de productie.
23Capacitatea de autofinantare
Capac de autofin nu rep un sold intermadiar de gestiune .Capac de autofin este un surplus net
global.Spre deosebire de rez brut al explo care se refra numai la activ de explo,capac autofin
tine cont de toate laturile activ interp.
Capac de autofin se poate calcula prin :metoda diferentelor; metoda aditiva
Metoda diferentelor-CAFrep diferenta dintre totalul V monetare si C monetare:CAF=Vmon-Cmo
Indiferent de metoda de calcul CAF este un indic care permite aprecierea rez interp si capacita
acesteia de adegaja res interne de finantare din propria sa activ .Marimea CAF conditioneaza
posibilitatea interp de a-si rambursa datoriile :RCAF=datorii fin/CAF.
Cresterea de autofin se poateobtine in conditiile :
-extinderea amortiz degresive sau exceptionale
-constituirea unor provizioane reglementate
Dimiunuarea CAF poate fi generat de: -o politica restrictiva de amortizarea ; -cresterea de V
din provizioane ; -scaderea rentab