Curs 3 - Testarea ipotezelor statistice

privind eşantioanele de volum mare

Structura cursului 3:
1. Repartiţia normală normată (Z)
2. Testarea ipotezelor statistice
2.1. Compararea mediei populaţiei
generale cu media eşantionului
2.2. Compararea mediilor dintre două
eşantioane
2.3. Compararea proporţiei populaţiei
generale cu cea a eşantionului

3. Testarea ipotezelor statistice 1

privind eşantioanele de volum
mare
 1. Repartiţia normală normată (Z)
 Este întîlnită şi sub denumirea de repartiţie normală standard
sau repartiţie normală redusă
 Variabila aleatoare Z are o repartiţie normală normată cu
media zero şi dispersia egală cu 1 având funcţia de repartiţie
N z;0,1
 Graficul funcţiei de repartiţie 0,4
normală normată

0,2

-2 -1 1 2

 Graficul repartiţiei normale (figura 3.11) este simetric faţă de

axa ordonatelor yy’, iar valoarea maximă este atinsă în
punctul f(0)=0,3989=0,4.Punctele de inflexiune sunt z = -1 şi
z = +1.
3. Testarea ipotezelor statistice 2
privind eşantioanele de volum
mare
 1. Repartiţia normală normată (Z)
 Funcţia de repartiţie a variabilei aleatoare normală normată
este: 2
u
1 
F ( z)  z e 2
du
2 

 Deoarece curba este simetrică, deci F (0) = 0,5, din definiţia

funcţiei repartiţiei avem:
F z   PZ  z   
 Importantă din punct de vedere aplicativ este şi funcţia  z 
1
 ( z)  F ( z)  ,z0
2
cu graficul:

-2 2

3. Testarea ipotezelor statistice 3

privind eşantioanele de volum
mare
 1. Repartiţia normală normată (Z)

 Valorile funcţiilor de repartiţie F (z ) şi  (z ) sunt tabelate.

 fundamentul formării repartiţiei normale reduse (normată)

este reprezentată de proprietatea repartiţiei normale prin
transformarea de variabilă definită
X m
z 

 Se aplică pentru eşantioane de volum mare: n  30
2. Testarea ipotezelor statistice cuprinde:
2.1. Compararea mediei populaţiei generale cu media
eşantionului
2.2. Compararea mediilor dintre două eşantioane
2.3. Compararea proporţiei populaţiei generale cu cea a
eşantionului
3. Testarea ipotezelor statistice 4
privind eşantioanele de volum
mare
 2.1. Compararea mediei populaţiei generale
cu media eşantionului

 Ipotezele statistice sunt H 0 :   ip

- pentru testul unilateral stânga
H1 :   ip

H 0 :   ip
- pentru testul bilateral
H1 :   ip
H 0 :   ip
- pentru testul unilateral dreapta H1 :   ip
 Pentru eşantioane de volum mare, conform teoremei
limită centrală media eşantionului este aproximativ
normal distribuită
3. Testarea ipotezelor statistice 5
privind eşantioanele de volum
mare
 2.1. Compararea mediei populaţiei generale 
cu media eşantionului x

 În consecinţă, variabila aleatoare x urmează o

distribuţie normală standard
x  ip x  ip
z 
x 
n
Dacă pragul de semnificaţie ( ) este stabilit, atunci regiunea
critică este:
Rc : z   z pentru testul unilateral stânga

Rc : z   z / 2 sau z  z / 2 pentru testul bilateral

Rc : z  z pentru testul unilateral dreapta

3. Testarea ipotezelor statistice 6

privind eşantioanele de volum
mare
 2.1. Compararea mediei populaţiei generale 
cu media eşantionului x

 Exemplu
Patronul unui restaurant doreşte să fluidizeze activităţile de
servire. În prezent se presupune că timpul de servire este
normal distribuit de medie 130 minute şi abaterea medie
pătratică de 15 minute. Se doreşte să se verifice dacă timpul
mediu de servire diferă de 130 minute. Pentru aceasta
înregistrează timpii de servire pentru un eşantion de100
clienţi. Timpul mediu obţinut este 120 minute. Patronul alege
ca nivel de încredere probabilitatea de 99%.
Rezolvare:
E1 H 0 :   ip

E2 H1 :   ip
3. Testarea ipotezelor statistice 7
privind eşantioanele de volum
mare
 2.1. Compararea mediei populaţiei generale 
cu media eşantionului
x

E.3 - tipul testului: deoarece n  30 , utilizăm testul Z (test Z

bilateral) şi se începe construirea graficului

E.4 – în funcţie de nivelul de încredere al testului statistic

(1   )  99%    0.01
şi se stabileşte :
 Z tabelar (teoretic) z / 2 : z / 2  z0,1/ 2  z0,005  2,575
iar valorile se trec pe grafic
 Regiunea de respingere (critică): dacă
Rc : z   z / 2 sau z  z / 2
atunci ipoteza nulă se respinge

3. Testarea ipotezelor statistice 8

privind eşantioanele de volum
mare
 2.1. Compararea mediei populaţiei generale
cu media eşantionului x


E.5: se determină valoarea statistică a testului calculată

pe baza datelor din eşantion

x  ip 120  130

zc    6,67
 x / n 15 / 100

iar aceasta se plasează pe grafic

3. Testarea ipotezelor statistice 9

privind eşantioanele de volum
mare
 2.1. Compararea mediei populaţiei generale 
cu media eşantionului x

E. 6: Se verifică dacă valoarea testului cade în regiunea

critică şi se ia decizia în consecinţă

Cum z  6,67  2,575  z0,005

sunt suficiente motive pentru a respinge ipoteza

nulă

 Timpul mediu de servire este diferit de 130 minute.

3. Testarea ipotezelor statistice 10

privind eşantioanele de volum
mare
 2.2. Compararea mediilor dintre două eşantioane

 Vom utiliza ca estimator al diferenţei ( 1  2 )

diferenţa dintre mediile eşantioanelor ( x1  x 2 )

 Proprietăţile distribuţiei de eşantionare a diferenţei

( x1  x 2 ) când (n1  30 si n2  30)

sunt:

 distribuţia de eşantionare este aproximativ

normală pentru eşantioane de volum mare;

3. Testarea ipotezelor statistice 11

privind eşantioanele de volum
mare
2.2. Compararea mediilor dintre două eşantioane

 dacă eşantioanele sunt independente, abaterea

medie pătratică a distribuţiei de eşantionare este:

 în cazul cunoaşterii dispersiei colectivităţii

 x2  x2
 (x x )  1
 2
1 2
n1 n2
 în cazul necunoaşterii dispersiei colectivităţii şi
utilizării estimaţiei acesteia 2 2
s1 s2
 (x x )  
1 2
n1 n2
3. Testarea ipotezelor statistice 12
privind eşantioanele de volum
mare
 2.2. Compararea mediilor dintre două eşantioane

 Dacă pragul de semnificaţie   este stabilit

atunci regiunea critică Rc este:
Rc : zc   z / 2 sau zc  z / 2
pentru testul bilateral

Rc : zc  z pentru testul unilateral dreapta

Rc : zc   z pentru testul unilateral stânga

3. Testarea ipotezelor statistice 13

privind eşantioanele de volum
mare
 2.2. Compararea mediilor dintre două eşantioane
 Exemplu

Patronul unei restaurant doreşte să determine cu o probabilitate de

95% dacă, după campania de publicitate desfăşurată au crescut
veniturile medii zilnice. În acest sens a înregistrat veniturile pentru
50 de zile anterioare campaniei şi veniturile înregistrate pentru 30
de zile începând după o perioadă de 20 de zile în care campania
publicitară ar fi trebuit să-şi facă efectul. Din prelucrarea datelor
eşantionului anterior campaniei au rezultat
n1  50 x1  12,55 s1  2,15 mii lei
iar din cele de după campanie au rezultat
Rezolvare:
n2  30 x2  13,30 s2  2,38 mii lei

H 0 : 1   2  0
H1 :  1   2  0
3. Testarea ipotezelor statistice 14
privind eşantioanele de volum
mare
 2.2. Compararea mediilor dintre două eşantioane

- tipul testului: deoarece n  30 , utilizăm testul Z (test Z

unilateral stânga) şi se începe construirea graficului

– în funcţie de nivelul de încredere al testului statistic

(1   )  95%    0.05
se stabileşte :
 Z tabelar (teoretic) z : z  z0,05  1,645
iar valoarea se trece pe grafic
 Regiunea de respingere (critică): dacă Rc : z   z
atunci ipoteza nulă H0 se respinge

3. Testarea ipotezelor statistice 15

privind eşantioanele de volum
mare
 2.2. Compararea mediilor dintre două eşantioane

E5: se calculează valoarea numerică a testului

statistic pe baza datelor din eşantion:

x1  x2 x1  x2  0,75
z    1,41

 x1  x2 s12 s22 0,5305

n1 n2

3. Testarea ipotezelor statistice 16

privind eşantioanele de volum
mare
 2.2. Compararea mediilor dintre două eşantioane

• se compară valoarea calculată cu cea tabelară şi

se verifică dacă valoarea testului cade în regiunea
critică: z  1,41  1,645  z0,05

 Concluzia este că, se acceptă ipoteza nulă H0

3. Testarea ipotezelor statistice 17

privind eşantioanele de volum
mare
 2.3. Compararea proporţiei populaţiei generale
cu cea a eşantionului

 Pentru variabile alternative, notăm media colectivităţii cu p

reprezentând proporţia succeselor, dispersia cu p (1  p) , iar

abaterea medie pătratică cu p (1  p)

 Distribuţia de eşantionare a proporţiei succeselor este

aproximativ normal distribuită cu media f şi eroarea standard

f (1  f )

 Deoarece proporţia p este aproximativ normală, variabila

standardizată z este aproximativ normal standardizat distribuită

3. Testarea ipotezelor statistice 18

privind eşantioanele de volum
mare
 2.3. Compararea proporţiei populaţiei generale
cu cea a eşantionului
 Ipotezele statistice sunt
H 0 : p  pip
H1 : p  pip pentru testul bilateral

H 0 : p  pip pentru testul unilateral dreapta

H1 : p  pip

H 0 : p  pip pentru testul unilateral stânga

H1 : p  pip

 Testul statistic utilizat are forma:

f  pip
zc 
f (1  f ) / n
3. Testarea ipotezelor statistice 19
privind eşantioanele de volum
mare
 2.3. Compararea proporţiei populaţiei generale
cu cea a eşantionului
 Exemplu

În urma unei analize financiare managerul unui lanţ de magazine

consideră că, pentru un nou produs, comercializarea este
profitabilă dacă procentul cumpărătorilor care ar dori să
achiziţioneze produsul este mai mare de 12%. În urma
intervievării a 400 de cumpărători potenţiali, 56 dintre aceştia
vor să achiziţioneze produsul. Pentru o probabilitate de 99% sunt
suficiente dovezi care să convingă managerul să achiziţioneze
produsul?
Rezolvare:
E1
H 0 : p  pip
E2 H1 : p  pip

3. Testarea ipotezelor statistice 20

privind eşantioanele de volum
mare
 2.3. Compararea proporţiei populaţiei generale
cu cea a eşantionului

E.3 - tipul testului: deoarece n  30 , utilizăm testul Z (test

Z unilateral dreapta) şi se începe construirea graficului

E.4 – în funcţie de nivelul de încredere al testului statistic

(1   )  99%    0.01
şi se stabileşte :
 Z tabelar (teoretic): z  z0,01  2,33 ,
iar valoarea se trece pe grafic
 Regiunea de respingere (critică): dacă Rc : z  z

atunci ipoteza nulă H0 se respinge

3. Testarea ipotezelor statistice 21

privind eşantioanele de volum
mare
 2.3. Compararea proporţiei populaţiei generale
cu cea a eşantionului

E5: se calculează valoarea numerică a testului

statistic pe baza datelor din eşantion:
 la nivelul eşantionului se determină proporţia

56
f   0,14
400

 apoi statistica testului este:

f  pip 0,14  0,12 0,02

zc     1,15
f 1  f  / n 0,14  0,86 / 400 0,017

3. Testarea ipotezelor statistice 22

privind eşantioanele de volum
mare
 2.3. Compararea proporţiei populaţiei generale
cu cea a eşantionului

E6: se compară valoarea calculată cu cea tabelară şi se

verifică dacă valoarea testului cade în regiunea
critică:
zc  1,51  2,33  z0,01
 Concluzia este: se acceptă ipoteza nulă H deci,
0
procentul nu este mai mare de 12% (comercializarea
produsului nu este profitabilă)

3. Testarea ipotezelor statistice 23

privind eşantioanele de volum
mare