Sunteți pe pagina 1din 6

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………...2

Black Friday…………………………………………………………………….3-4

Ziua Fără Cumpărături…………………………………………………………..4

Consumerism = fericire ?....................................................................................4-5

Concluzie…………………………………………………………………………..6

1
Introducere
Ce înseamnă acest consumerism? Este un model social, economic, cultural, de
promovare, înseamnă o modă, un tip de comportament sau chiar o dependenţă?
Vinerea Neagră, când toate preţurile se reduc şi cumperi cu furie tot ce nu îţi
trebuie, a primit o replică imediată prin Ziua Fără Cumpărături, un protest faţă
de consum.

Se spune că nu ne trăim viaţa, ci o consumăm şi dacă trăim pentru a avea de toate,


ce avem nu este niciodată destul.

20 % din populaţia lumii, care trăieşte în ţările dezvoltate, consumă peste


80% din resursele naturale ale globului provocând daune mediului şi o
nedreaptă distribuire a bogăţiei.

2
Black Friday
Americanii au fost primii cetăţeni care au devenit consumatori şi Black Friday este,
evident, o invenţie americană.

Vinerea Neagră este în SUA ziua care urmează Zilei Recunoştinţei, ultima zi
de joi din noiembrie, şi deschide sezonul de cumpărături de
Crăciun. Denumirea a fost folosită încă de la sfârşitul secolului XIX, când a fost
asociată cu criza financiară, în schimb Poliţia din Philadelphia a folosit denumirea
pentru a defini aglomeraţia creată de traficul rutier şi de trecători în ziua care urma
după Ziua Recunoştinţei.

Încă de la începutul anilor 1900, magazinele din SUA foloseau grupuri de Moşi
Crăciuni pentru reclamă şi pentru a atrage cumpărătorii a două zi după
Thanksgiving, marcând asttfel începutul cumpărăturilor tradiţionale pentru
Crăciun. Se obişnuia ca Black Friday să se extindă chiar şi până în weekendul
următor, dar treptat obiceiul a dispărut, pentru a se crea un mai mare sentiment al
urgenţei de a nu rata reducerile.

Prima referire comercială la această zi datează din anul 1961, definind practic
punctul din care retailerii încep să facă profit cu adevărat.

Magazinele se deschideau de Black Friday la 6 dimineaţa, dar prin anii 2000 mulţi
retaileri au hotărât să fure startul deschizând la 5 sau chiar la ora 4. În 2011, au
deschis chiar la miezul nopţii.

Anul trecut, startul cumpărăturilor s-a dat chiar la 8 seara în Ziua Recunoştinţei,
când toate preţurile s-au redus şi cu până la 80 % şi magazinele au fost luate cu
asalt de 247 de milioane de cumpărători care au cheltuit în total aproape 60 de
miliarde de dolari. Şi nu în linişte, ci cu furie, chiar agresiv, în unele locuri s-au
tras şi focuri de armă, pentru a face cea mai bună afacere înainte de epuizarea
stocurilor.

Black Friday a fost exportată şi în multe ţări de pe alte continente şi a fost adoptată
şi de marii retaileri online care au lansat Cyber Black Friday.

Magazinele din unele ţări au extins sau au devansat Vinerea Neagră, ca şi România
unde Vinerea Neagră a început în 22 noiembrie şi a durat întregul weekend, ba
chiar şi întreagă săptămâna care a urmat, în dorinţa de a vinde cât mai mult.

Pentru anul 2013, comercianţii au început promovarea încă de la sfârşitul lunii


octombrie şi magazinele şi serverele au fost pregătite să îşi primească clienţii
pentru marele eveniment din 29 noiembrie. Cele mai căutate produse sunt cele din
3
IT, smartphone-urile, tabletele, electrocasnicele, dar şi îmbrăcămintea, jucăriile sau
cărţile, iar noile modele vor avea şi ele reduceri pentru a atrage cumpărătorii.

Ziua Fără Cumpărături


Este o zi internaţională de protest faţă de consumerism, iar anul acesta
este sâmbătă, 30 noiembrie, a doua zi după nebuna Vinere Neagră a tuturor
cumpărăturilor.

În Ziua Fără Cumpărături, portofelele şi cardurile trebuie să rămână în buzunare


sau poşete şi trebuie să moară dragostea pentru cumpărături. Regulă e simplă -
timp de 24 de ore nu trebuie să cumpărăm nimic, trebuie practic să ne detoxifiem
de microbul shoppingului.

Ideea unei astfel de zile a fost lansată de artistul canadian Ted Dave în septembrie
1992 care prin diverse înscrisuri comice, adunări publice sau chiar forme de protest
a încercat să atragă atenţia asupra consumului, iar din 1997 Ziua Fără
Cumpărături s-a mutat a doua zi după Vinerea Neagră.

Tot ce cumpărăm are impact asupra mediului, iar Ziua Fără Cumpărături atrage
atenţia asupra marilor disparităţi în împărţirea bunăstării între naţiuni şi oameni, a
consecinţelor etice şi asupra mediului ale consumerismului. Este şi un îndemn să
ne schimbăm stilul de viaţă, şi nu doar pentru o zi, să consumăm mai puţin, să
reciclăm mai mult şi să le cerem producătorilor şi vânzătorilor să protejeze mediul
şi să fie mai corecţi.

În 2012, sute de bucureşteni au protestat într-un mod inedit faţă de isteria


consumerismului: au "vândut" într-un bazar tot felul de lucruri personale fără a
cere bani. Cumpărătorii au fost foarte fericiţi şi organizatorii bazarului cu lucruri
gratis au spus că prin donaţii poate fi redus consumul şi se pot economisi banii
pentru lucruri mai importante.

Consumerism = fericire ?
Progresul creat de industrializare a adus diversitatea de mărfuri şi abundenţa care a
încurajat comportamentul omului pe care îl numim acum consumerism şi care este
în esenţă parte a culturii media.

Termenul provine din englezescul consumerism şi a fost adoptat şi în România,


deşi sunt încă dispute lingvistice care spun că ar fi poate mai potrivit cel de
consumatorism sau consumism.

4
Oricum i s-ar spune, se referă la mentalitatea consumului în creştere continuă care
domină societatea de consum şi care a fost adoptat prin mimetism sau din snobism
şi în afara SUA care par să fi dat tonul acestui model de viaţă.

Campaniile publicitare şi reclamele agresive îi ţintesc pe toţi potenţialii


cumpărători, mari sau mici, şi amplifică dorinţa de a cumpără şi lucruri nu neapărat
necesare. Sociologul şi economistul Thorstein Bunde Veblen, primul mare critic al
consumerismului, spunea că publicitatea este cea mai eficientă tehnică de spălare a
creierului pe care civilizaţia modernă a inventat-o.

Dar şi moda îţi cere să consumi pentru a fi în trend cu îmbrăcămintea sau cu


mâncarea, te îndeamnă să devii bio sau eco, să ai cele mai noi gadget-uri, să faci
daruri în cele mai diverse ocazii, să-ţi schimbi mereu maşina, mobila şi chiar şi
casa. Societatea modernă e bazată pe consum şi teoria consumismului spune că
nivelul de civilizaţie al unei societăţi depinde direct de achiziţia de bunuri şi
servicii, cu cât faci mai multe cumpărături pe zi, cu atât eşti mai civilizat, că ai
succes, că eşti un om valoros pe care societatea trebuie să-l protejeze. A apărut
ideea „protecţiei consumatorilor”care a dus la rândul ei la apariţia unei întregi
legislaţii, dar şi a unei birocraţii extrem de stufoase.

5
Concluzie
Majoritatea oamenilor spun că le rămân suficienţi bani astfel încât să îşi cumpere
şi lucruri care nu ţin de stricta necesitate, dar care le aduc plăcere sau chiar îi fac
fericiţi. Dar psihologii, sau din ce în ce mai multe alte teorii, consideră că
abordarea consumerism=fericire este neadevărată şi că prin goana după
cumpărături încercăm să umplem golul de identitate sau să ne găsim nouă înşine o
identitate prin produsele pe care le achiziţionăm. Consumismul este o dependenţă,
iar societatea noastră este creată pe baza acestei dependenţe.