Sunteți pe pagina 1din 4

Anul al XCVIII-lea Nr.

4 5 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Joi 13 Iunie 1935

■ ■ M R M H H M H I m « B a M M n H M H M O flM M n M B M M M i

m
REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA
A şap tea poruncă :
BRA ŞO V, STRADA LUNGA Nr. 6.
Telefon 226
Abonament anual 200 lei.
FONDATA LI DI GHEORlGHE BARIT1U. „Num« rus valarhicus" va alege dintre fii neamului, înce-
pând din şcolile primare, p e c e i mai înzestraţi d e Dumnezeu
Pentru strein ătate 500 lei. cu minte şi cu caracter. Această elită conducăloare o va creşte
Pentru autorităţi 500 lei. Statul pe seama României de mâin».
Anunţuri, reclame, după tarif. Âpare de trei ori pe săptămână Din „C hem area călră naţia v alah ă“ a d-lui Al. Vaida-Voevod

J Ardeii divei
Avem înaintea noastră un er-
cu începerea acţiunei revoluţ'o-
nare, care s’a leiminei cu de­
ce lare a unităţii naţionale la
Aiba-lulia. De aceea a fost pri­
leie de 20 ani a întral în ac­ mul partizan al fuziunii partidu­
putea f i biruită p e niciun teren. | de aceeaşi credinţă şi de ece
A c ea sta trebue s ă f i e credinţa
ca r e s ă vă condu că d e azi îna­
laş ideal.
Educaţia nouă care vi se cere,
inte ş i ca r e trebue s â f ie id ea ­ o educaţie de dmgostu dsr şi o
lul întregii voastre vieţi. educ ţie de disciplină, iată baza
ticol-prim întitulat „In Ardealul ţiune alături de memorandiştii lui naţional cu cel ţărănesc şi pe c^re va trebui aşezată noua
Aşa cum s’a început crin a- clădire a Statului român.
diversiunii valahiste" semnat de dr. Raţiu, Lucaci, Co-roianu. de aceea stă dela Unire:incoace ceasta mişcare a tineretului o
d*l Em Socor şi apărut in nu­ Imediat după aceea a in­ şi până azi în fruntea acţiunii Către voi, dregi copii, la a*
viaţă nouă. peniru ţara noastră, ceasta serbare care Îmi umple
mărul d>? Duminecă al ziarului trat în acţiunea replicei ală pentru democratizarea ţării, pen­
tot astfel va trebui, dându-ne sufletul de nemărginită bucurie,
d-sale „Zirile*. turi de Aurel C. Popovici şi în- tru scoaterea ei din toropeala
mâna cu toţii, să creem în ju­ merge sufletul şi credinţa Mea
D l E n. Socor, vechiul ga dală după terminarea studiilor morală şi politică, în care s’a
rul acestei mişcări o viaţă nouă şi din toată inima va spun acele
zeţar buc-ireşîean, director până în acţiunea pentru abandonarea scufundat din vina obiceiurilor
pentru oricare moment al nea­ cuvinte, care reprezint« un în­
nu de mult al ziarelor din Să* tacticei paşi viste şi intrarea în pământului şi a slăbiciunii oa­
mului nostru. treg ideal de viaţă: »Curăţenie d e
rindar, md apoi d ret torul zia­ luptele parlamentare, iar pe ur­ menilor.
„ l^a reuşi şi d e astăd atâl \om Voi, luotăiorii de mâine şi noi viaţă su fletea sc ă şi tru p ească"
rului apa«, A B C . iar acum mă în acţiunea pentru- dărâma­
cei de azi, trebue să fim mânaţi săn ătate 1
directorul ziarului „Zorile“, co- rea dualizmului austro-ungar şi f i cu e l şi deacum înainte".
mentând declaratiunile profeso introducerea federalismului în lată, d le Socor, ce scria d-l
raşului din Cluj G. Dragoş, ori
giner din S&cele, apărute tot in
monarhia austro-ungară De a- Maniu despre d l Vaida şi de
ceea i s'a terminat activitatea unde, cu drept cuvânt, puteai să
Dejunul la Palai.
ziarul „Zorile“, se face arbitrul parlamentară din Budapesta cu te inspiri pentru ediioriaiul _La dejunul, care a avut Ioc p o a te i într’ad ev ăr m entalitatea
situaţiei po iiice din Ardeal e- proclamarea ruperii Ardealului d-tele ! la amiazi la Palat răspunzând şi sufletul nou.
junpând ia concluzia că „d l şi Banatului de cètre Ungaria şi ! discursului rostit de d-l TStă- Alegând această zl de 8 Iunie
Vaida însuşi n-a fost niciodată râscu, Maj. Sa a ţinut următoa­ ca sărbătoare a tineretului Mi aţi
altceva decât o firmă — o .firmă rea cuvântare: făcut, Mie şi sufletului Meu da­
goală, conţinutul fiind totdeauna
patrimoniul intelectual şi sufle*
Cuvinte regale. Scumpul Meu preşedinte a l
rul cel mai frumos.
Mulţumesc tuturor, mulţumesc
Consiliului, călduros celor cari M’au înţeles
lese al d iui Maniu*.

Aniversarea Restauraţiei
Cu aite cuvinte zis vechiul Vă mulţumesc pentru cuvin­ şi M’au fijuîat s ă desâ> â r ş e s c
gazetar bucureştean Em. Socor, tele atât de calde pe care Ie-aţi în a c e a s tă zi gândurile de re-
de or-gine armean ca şi d i exprimat cu ocazia aniversăiii înoire ca re suni a le M ele şi a le
Modgeaiu, se inspiră dela întoarcerii Mele. neamului întreg
cutare necunoscut, pentru a turti „Credinţă şi muncă penlru ţară zenţa unei azistenţe de mai Ţin să spun că această serbare Ţinând seama de cei ”n ărun-
cu câteva fraze din condeiul şi Rege. Sănătate!“ multe zeci de mii în frunte cu a speranţei şi a tineretu ui a ţiţi în slujba Statului, de expe­
său pât maş formidabila perso­ D eviza slrăjerului. Mej Sa Regele, Marele Voevod fost pentru Mine unul din cele rienţa lor iaîotdeauna folositoare
nalitate |i olorică a unui Vaida Mihai, a Patrisrhului, a membri­ mai calde balsamuri, fiindcă a şi de devotamentul lor încercat,
Implinindu-se cinci ani dela lor guvernului, a diplomaţilor fost o serbare a generaţiei noui. îmi deţi voe, ia acea lă zi a
Voevod.
restauraţie, -ziua de Sâmbătă 8 streini şi a tuturor autorităţilor Ş i fiu s ă m ulfum esc aci celo r speranţei şi a necesitat lor de
Dar să vedem ce*a scris mu-
Iunie — sărbătoarea oficială a militare şi civile cari M’au înfeles şi M’au aju­ clădire a vi torului, să Ma bizui
cea dela Cluj ? Cităm din arti­
tineretului închinată Suveranului Dintre foştii miniştri au ocu­ tat ca s ă imprim ritmul a c e s ta , pe avântul şi rezervoriui de e-
colul d-lu» Em. S o co r:
Marele străjer el ţârii, — a fost pai loc pe tribuna oficială d-nii: de vie disciplină neamului Meu ! nergie sl generaţiei tinete şi să
„Tineretul ard elean — spune d-I
prof Dregos — s e opune cn hotărâre
sărbătorită de data aceasta cu AL Vaida Voevod, Voicu N ţescu, şi pentru întâia oară, — în a- ! rid» c pah r>l Meu pentru re*
diversiunii vaiahiste~ma d-lui Vaida, un fast deosebit în întreg cu­ D. Gusti, D. R. loeniţescu, C. cest 8 Iunie — s ă arătăm c e inoirea sufletească a nea mulai.
c a r e e s te numai o firm ă ş i n a r e prinsul ţării dar mai cu seamă Anghelescu, Sever Dan şi alţii.
nici un conţinui r ea l — s o c ia l sau in Capitală.
p olitic. împotriva acestei firme, Ar­ După trecerea în revista de
dealul tânăr ridică steagul unor re­ Pe platoul dela Colroceni, a- călră Maj. Sa, a tinerimei, după P ro p o rţio n a lita te a etn ică.
vendicări .economice şi sociale, me­ mtnajet cu acesta ocazie în oficierea serviciului divin şi sfin­
nite să ajute desvollarea şi propăşirea
masselor.
„De aceia, conchide d-sa, tineretul
mod cu totul special, şi pe care
erau concebaţi 25.000 de stră­
ţirea fanioanelor străjâreşti s’a
desfăşurat programul de exer­ Congresul
jer!, cercetaşi, şoim», arcaşi şi ciţii, după a cărui terminare
din Ardeal îi urmează pe d-1 Iuliu
Meniu ş i p rim eşte cu un zâm bet d is­
preţuitor toată agitaţia isterică a d-lui
prelimitari, s’a desfăşurat marea Maj. Sa a rostit următoarea cu
vantare :
avocaţilor creştini din ţară
Vaida- Voevod".
sărbătoare a tinerimei in pre
Duminecă s’a ţinut Ia Bucu „Asociaţia generală a avcca-
Adecă Dragoşelul dela Cluj,
care nici nu era pe lume când Cuvâniarea Suveranului. reşti Congresul general el ^avo­
caţilor creştini români sub pre-
ţ:lor români creştini, adunată în
primul ei eongres general, as­
Alexandru Vaida Voevod activa I sufletului şi a inimei rom âneşti. sidiul distinsului advocat Islrete
in isterica mişcare a „Replices“, Iubiţi copii, cultând rapoeitele prezentate,
I Este o sarcină de dragoste, Micescu. discuţiunile urmate şi adeziunile
a „Memorandului* şi a „Mile­ Această serbare, care întru este o sarcină de credinţă, este
niului" maghiar, „primeşte cu neşte un număr aşa de mare Pe lângă numeroşii advocaţi exprimate de delegaţii celorlalte
o sarcină care devine un co ­ asociaj:uni profesionale, ingi­
un zâmbet dispreţuitor trista a- de reprezentanţi ai tineretului manda tieni moral mai presus » întruniţi drn toate pa»ţîle ţârii neri, medici, arhitecţi, profesori
agitaţie isterică" etc. etc. României, este o serbare cere de orice pentru acela cere şi au mai luat parte delegaţii'preo- secundari, cierul, licenţiaţi ai
Dacă lut Dragoş nu i a lost trebue sâ aibă o însemnătate ţ5mei, ai inginerilor, profesorilor,
iubeşte Pairia. P regătirea unei academiei comerciale, băncile
ruşrne să aşterne pe hârtie ast­ adâncă şi să imprime un nou generaţii săn ătoase pentru ziua medicilor, învăţătorilor şi a ailor româneşti, presa română creş­
fel de in-pţii, aşteptam măcar avânt întregei Românii. de mâine, este c e l m at înalt şi tagme profesionale. tine, inginerii diplomaţi univer­
dela d-l Socor să se inspire din Prin mişcarea străjerismului m ai sfânt com andament, p e ca re După slujba religioasă s’a
alte izvo-re, pentru explicarea s’a urmărit cevi nou. Nu s a procedat la formarea unui birou, sitari, asociaţiu ni studenţeşti, etc,
trebue s ă l a ib ă conducătorii con stată c â din statisticele în­
„mtnismolui",din Ardeal şi «a urmărit numai un gând de a unui neam. al cărui preşedinte a fost ales
face o jucărie sau o educaţie d-l Pogonatu-hşi. Au vorbit, în fă ţişa te elem entul rom ân esc e s te
golului ce s’a făcut în jurul u- Rezultatul a ceea-ce se vede
fizică. Ne am gând t, acei cari numele organ zaţ ilor profesio­ cop leşit în toate ramurile d e
nei firme fără aii rost decât să azi, esie dovada că, un popor
am creat-o, câ pentru consoii nale d-nii: I. Nisipeanu, pr, Par­ activitate p ro fesio n a lă d e e le ­
înşele lume«“. ca al nostru poate face orice.
darea acestui neam avem nevoe m ente străine d e neam ul n os­
Şi trebuia să se inspire toc­ B ne condus — condus mai a- te nie, dr. Cureleanu, V. Petrescu,
de ceva nou de o mişcare nouă, tru, periclitând fiinţa lui etnică
mai <}tia d i I. Maniu, care nu­ les cu suflet şi cu dragoste — Tr. Coraciu, Tr. Coiigă, din par­ şi ameninţând existenta statului
mai acum trei ani, cu prilejul de o înviorare care sâ pătrundă
vom putea deveni un popor ca­ tea U. N. S. C. R., Cezar Io* român.
aniversării a şeesezecea a d-iui până în fibrele cele mai adânci
pabil să se impună admiraţiei nescu, Trandafirescu, ş. a.
Vaida-Voevod, a închinat in „Pa­ ale întregei populeţiuni. D l Istrate Micescu, ales pre­ In consecinţe Asociaţiunea ge­
fală ce însemnează pentru întregei omeniri.
tria* dela Cluj un Imn de prea­ şedinte al asociaţiei, propune ca nerală a avocaţilor români creş­
mărire d-iui Vaida din care re­ Mine — şi ce trebue să însem Pentru ooi, cetăţenii ş i ostaşii tini, găseşte că pentru remedie­
neze pentru toulă ţara — stră­ de mâine, pentru voi muncim preşedinte, penlru restul ţării, pe rea stării actuale, e s te im pe­
ţinem partea finală: d-nii: M. Slăiineenu, Bucureşti;
jeria. noi, pentru voi s ă pregătim o r io s n e c e s a ră a p lica re a , prin
„Naţiune puternică, popor tru­ Rom ânie nouă, în ca re s ă trăiti Luca Brânză, Ch'şinău; M. Grop-
p e ş te şt su fleteşte săn ătos: iată N oi am în feles s ă dăm tutu­ şan, Timişoara; Scarlat, C er­ im ediată le g ife ra re , a prin­
ror o edu caţie nouă — dar după tot a ş a d e fericiţi cum au trăit cipiului p ro p o rţio n alităţii e t­
năzuinţa lui pentru cere a mun­ generaţiile dinainte d e război. năuţi; P. Pogonat, leşî; Petrescu-
cit şi a s ifent cu fanatic devo­ noul nostru crez — o educaţie Dâmboviţa, Galaţi; Gr. Petrescu, n ice în to ate ram u rile de
nouă b az a tă p e v ech ea credinţă Vi se cere insă şi vouă un activitate, în cep ân d cu învă­
tament! lucru, care este chezăşia unui Oradia Mare şi A. Petruţiu, se­
şi p e toi trecutul a c e s te i ţâri. ţământul;
Spirit activ, care reacţionează
Astăzi, întrunindu-vă în numă pregres sigur, vi se cere d ra­ cretar general.
ca cel m -i fin seizmogref la ori D-l Istrate Micescu mulţu­ Şi că în cadrul Constituiri şi
rul acesta mere, să nu uitaţi câ g o s te pentru conducători şi m ai
ce împrejurare, fire impuizivă, meşte apoi ziarelor româneşti chiar al legilor actuale, s e p ot
o moştenire grea este aceia a presu s d e toate d rag oste şi
care nu i ece la ordinea zilei şi declară membrii de onoare lua m ăsuri im ediate, pentru re­
celor 800.000 morţi ai marelui conştienciozitote în muncă.
fără răspuns peste nici un val pe d-nii: Altx, Vaida-Voevod, punerea elem entului rom ân esc

Î
război şi ca voi sunteţi acei Muncind fă r ă preget, muncind
al vieţii ce-1 atinge, el este per­ A. C. Cuza, Stelian Popescu. în posturile d e con du cere la
cari trebue să duceţi mai de­ cu dragoste, veţi f i a c e i cari
sonificarea adevărului: viafa-i După terminarea ordinei de cari a r e dreptul.
parte această operă, nu cu arma veti clădi o fără nouă, o ţară
m işca re, politica — e acţiune. puternică, o tară c a r e nu va zi s’a votat următoarea moţiune: D acă legiuirile existente nu
pumnului, c i m ai a le s cu arm a
„Pentru aceea el abia în e-
Pagina 2
Intr’o atmosferă de desăvâr-
suni suficientejpentru apărarea şită armonie şi bună dispoziţie
intereselor româneşti, ele se pot
mod fi ca, complecta şi adopta
Sfinţirea steagului s-a servit apoi masa comuni in Cadouri din
pitorescul restaurant „Prome­
nevoilor etnice ale naţiunii ro
mâne, in virtutea calităţii de voluntarilor din Râşnov nada“, al d-lui Ciocoiu, unde văzduh!
naşii steagului, d nii dr. Voicu Perie câteva [zile, avionul
nat'uno suverană şi întemeefoare
a s t’tntui român. Nifescu şi ing. A. Slănicel au
Jo', in Ziua Eroilor, organiza­ După săvârşirea actului sfin­ fost obiectul unei deosebite ma­ „s : h m o l l p a s t a * s . a .,
T a tiie ie ^e o a r e neputând
d a minoritarilor drepturi mai ţie Râşnov a liniunei Foştilor ţirii, păr. Gogonea, P'in o sim­ nifestaţii de s mpalie. va sbura deasupra localităţii
m ari d ecât naţionalilor, A so cia ­ Voluntari a şerbet irit actul sfin­ ţită cuvântare, subliniază însem­ Momente neuitate, care^ au noastre, aruncând afişe
ţia g en erală a auocăfilor ro­ ţirii noului său drapel, nătatea momentului şi predă reliefat dragostea ce leagă pe Printre afişe, vor fi ş, ba.
mâni creştini le con testă drep­ O zi frumoasă a revărsat steagul sfinfit naşilor, iar d-l dr. foştii voluntari de cei ce au ştiut nuri câştigătoare, pentru csrj
tul sub sancţiunea pierderii c a ­ toată binecuvântarea cerească Voicu N ifescu îl încredinţează, să fie în frunte şi alăturea de găsitorii norocoşi vor pr;mi
lităţii d e cetăţean ro m â i, d e a asupra acestui înălţător act, ur­ spre păstrare, preşedintelui o r ei în zile de grea încercare şi o minge de foot ball, un oe
invoca protecţia străină, f ie mat de regăciunea ridicată în ganizatiei râşnovene, punându-i înălţătoare fapte. nar (olumbuieră), conţinând
cinstea şi amintirea fiilor aces­ la inimă dragostea, credinţa şi nă­ Laudă voluntarilor râşnoveni,
chiar sub m asca unui a p e l la un toc şi un creion, şi altele.
L'ga Naţiunilor, ca r e fiin d o tei fruntaşe comune, căzuţi în dejdea, cu caretrebue să strângă preşedintelui lor I. Veştea ca şi
războiul pentru întregirea nea­ şi să tină în jurul steagului harnicului secretar G. Dobrescu, A tenţiune, d e c i 1
adunare de state suverane, din
mului. pe voluntarii de sub conducerea ceri alăturea de nasul steagului, 335 l - i
c a r e şi Rom ânia fa c e parte p e
p icior d e egalitate, nu s e p oate d-sale. Ii răspunde şi 1 asigură inimosul ingiuer Andrei Stă-
Sfinfirea steagului. de împlinirea acestei simte în­
a m estec a in treburile lăuntrice nicel, au prilegmit momente de
a le Starului R om ân“. Pe la orele 10 a. m. un ban-
deriu de călăreţi, eşit spre în-
datoriri, preşedintele organiza­
ţiei locale.
neuitată amintire.
D lui Ciocoiu, pentru masa
Sfinţirea monumentului
tâmpinareaîtnaşilor steagului, d 1 La „Mormântul E ro ilo r“. servită, foată cinstea şi toate prut. Esate ina Barneati
Rănirea d-lui Mihai dr. Voicu N ifescu, preşedintele
Corouiui Voluntarilor din Si­ In procesiune solemnă, lumea
beria, şi d l ing. Andrei Stânicel, se îndreaptă apoi, în pilduitoare
urările ce i le putem dori.
Din Cluj ni se scrie :

Popovici. un vrednic fiu al comunei, înso­ ordine, spre „Mormântul E oilor“,


ţiţi de d nii G. Cuteanu fost lângă care strejueşte vechea
Scrisoare din Şercaia
La 6 Iunie a. c. s’a oficiat la
Cluj parastasul de un an şi
lumătate deli moartea publici«-
O dramă sângeroasă familiară prefect al judeţului fastul pri­ biserică română, ridicată, în
Numire. D-l Dr Eugen Pop, tei naţionale prof. Dr. Ecalerlna
s’a desfăşurat Duminecă d‘mi- mar al Braşovului dr. C. Voicu, veacul al 13 lea.
neafa in vda Popovici din Strada adv. dr. G Balcăş şi alţi inte fost judecător h Judecătoria de Căpitan Gârneatâ, cu care oca­
Mulţimea de lume, varietatea ocol Şercaia, la cererea proprie,
Prundului In u na unei discuţii le .luaţi dela Braşov, urează oas- nuanţelor de culori ale poriului zie s’a făcu» şi sfinţirea monu­
veh mente p ? ch?sf i fam tiare pej lor „bun sosit*. Maşinile, în a fost numit în aceeaşi calitate mentului aflat pe mormântul a-
naţional, amestecate cu împestri- la judecătoria din Ocna-Mure
intre d l M h ii Popovici, fost conjurate de călăreţ’, îşi con­ tarea hainelor orăşeneşti şi cu cestei luptătoare naţionale feme-
ministru si fratele d sale mai tinuă apoi drumul spre comună, cachi ut uniformelor militare, pe şuiul. In locul dânsului a fosi niste, aflit la Cimitirul Eroilor
mare chimistul dr. Ştefan Popo­ unde în fa|a birtului comunal fondul verdelui de iarbă, dau numit "d-l Dragoş A. Vitencu, din Cluj.
vici, t ce sta din urmă extrem de sunt aşteptaţi de voluntarii râş- un atrăgător pitoresc gradinei dela desfiinfata judecătorie Stri- Serviciul divin a fost oficial
surescitat a tras dinir’un revol­ jeştii de sus pe Ceremuş, jud. de un sobor de preoţi ai sfin­
noveni în frunte cu preşedin­ costişe, care încunjoară bise­ Storojinet, cere şi-a ocupat tei E »iscopli, cari după oficiere
ver asupra d-lui M hai Popovici tele lor, I. Veştea şi preşedin­ rica.
glonţ ii perforând i i bravii stâng tele organizaţiei judeţene a U. postul. au s'ropit cu apă sfinţită monu­
începe serviciul de cinstire
şi oprutlu se în musculatura F. V. şi vecinică amintire a eroilor, mentul; răspunsurile au fost date
pieptului de-asupra inimii fără Ziua E ro ilo r. Zrna Eroilor a de corul teologilor, de sub con­
Primirea a fost plină de căl­ căzuţi pentru unirea nea­
fost sărbătorită şi in localitate
să proiucă leziuni mai grave. ducerea d Iul prof. Pătraşcu.
dură. După marşul de salut ai mului. cu tot fastul cuvenit. După ter­
Rănitul fiind dus imediat In spi Capetele descoperite şi gân­ Festivitatea a avut loc in fata
al orchestrei voluntarilor, d 1 minarea liturgici la biserica gr.
tulul Mirzescu medicii au con­ familiei căpitan Gârneatâ Pas­
prreşedinte I. Veştea salută în durile înăitate alăturea de ru- catolică, asist n|a a eşit în cur
statat că d 1 M hai Popovici e cal, a d lor generali Marrosin şi
calde şi simţite cuvinte pe naşii | găciunile sfinte, coboară mo­ tea acestei biserici, unde sunt
în afară de orice pericol. Mehe linii, coloneii Râlulescu şi
steagului, cărora li s au oferit mente de adâncă evlavie în ini­
Chimistul Şiefaa Popovi re- buchete de flori. îngropaţi din anul 1916 soldaţii Ţigaraş etc., a delegaţilor Pre-
irăgâadu se în odaia sa s’a si­ mile cuprinse de durerea mare români: caporalul Avram Con
Strigătele de „trăiască* se a lui trecut. închinăciuni în fata fecturei şi Primăriei Cluj, ai re­
nucis încetând din viefă. Remă stantin şt soldatul Marin Militaru, prezentanţilor consulatelor lo­
mestecă cu sunetele orchestrei. celor-ce din jertfa vieţii lor eu ambii dm batalionul 2 pioneri,
şitele sale pământeşti au fost cale, a deleg iţelor asociaţiilor
Intr-o ord ne i np unătoare, lumea ridicat şi au întărit hotarele de
fransport de la 'ucureşti, unde morţi în lup’ele din acest an. femenisle in frunte cu d na Dr.
se încolonează în rânduri de azi ale ţârii.
au fost incinerate, Aici preotul Valeriu Crişun a E ena Brafu şi Stefănescu Goan­
câte trei, in frunte cu orchestra, Prin cuvântări ocazionale le-au
D-l Mihai Popovici, a fost servit un parastas, iar elevii au gă. a şcolilor, liceelor, repre­
după care urmau naşii stea­ preaslăvit memoria: păr. N G o­
vizitat la spital de nimeroşi declamat dlbrite poezii, potri­ zentanţilor diferitelor confesiuni,
gului împreună cu preşedintele, gonea, d-l iocot.-col. Victor Nanu,
prietini şi cunoscut', între cari vite cu însemnătatea zilei. o delege) une a ordinului Mă­
oaspeţii şi organizaţia votunta comandantul div. 3 Art de munte
de d nii: V. M dgearu, I. Miha- năstirilor creş’ine ortodoxe şi a
rilor îa frunte cu noul drapel, o din ioc, Dreş. org. jud. a volun­
lachi ş luliu M tniu. C u ltu ra'e. Studenţii univer­ unui public numeros din inte­
capo d’operă atât ca gust cât şi tarilor Precup şi d 1 înv.-dir.
N norocirea întâmplată a fă­ ca execuţie. sitari, elevii de liceu şi locui­ lectualitatea oraşului, depunând
cut unele ziare să scrie că mo­ Bsrtolomeu Tipeiu.
In această ordine convoiul se Procesiunea s a terminat cu torii originari din comuna ve­ coroane de flori pe mormântul
bilul acului sângeros ar fi de cină, Pârău, domiciliati acum in decedatei, ca un omagiu adus
îndreaptă spre biserică, stârnind defilarea elevilor de şcoală şi
ord o s>o ilic, ceea-ce n i cores­ Bucureşti, su strâns de ani de virtuoasei Ecaterina Gârneatâ.
curiozitatea şi admiraţia local­ armatei, viu aclamaţi de mul
punde reahist", deoarece chi­ zile fonduri pentru a ridica o Protopopul Vasiu, în cuvinte
nicilor, atraşi de sunetele fan­ (ime.
mistul Şt fan Popovici nu făcea casă culturală în comuna lor, mişcătoare, a evocat memoria
farei, care merită toata lauda.
politică militantă, ducând o v.etă După serb are. care să servească local de în
Demn, ordonat, mii fireşte a decedatei, care in lupta sa în
simplă şi retrasă. trunire, serbări, nunti etc. In ziua
fost parcurs drumul spre bise­ A iurat de mai mulţi oaspeţi, viată, pe terenul culurel, religios
rică, unde armata, aranjată în d-l dr. Voicu N ifescu s a în­ de 6 Iunie 1935 a avut loc ser­ şi naţional 8 fost pilda femeii
Ş c o la re . Examenul de admi­ stânga şi dreapta, da un aspect dreptat spre „Căminul Cultural“, barea punerii pietrii fundamen­ culte, educate şi virtuoase ca
tere ci. 1 a la liceul d e fe t e din impunător intrării spre sfântul o instituţie de curând înf.intată, tale îa prezenja autorităţilor şi un model pentru femeile de azi
a sătenilor.
Braşov are loc in ziua de 21 locaş, plin de lume, care alerga prin stăruinţele armatei, în frunte şi de mâine spre fericirea ge­
Iunie ora 8. Sunt vacante 100 să asiste ia oficierea actului cu inimosul comandant d-l locot.- neraţiilor acestui neam, cristali-
locuri. Costul întretinerei pentru sfânt. col. ^Vict. Nanu şi ale populaţiei zându-se memoria prin înălţarea
elevele interne 16.000 iei. Taxa Serviciul divin, oficiat de păr. române. Atât opera săvârşită cât barea restauraţiei a avut 1< acestui neam, cristalizându-se
şcolară 3000 lei. N. G ogonea, ca şi răspunsurile şi jer'fd e depuse pentru înfăp­ în târguşorul nostru. La or memoria prin înălţarea acestui
corului au ridicat mult nimbui tuirea ei, sunt vrednice de toată s u servit un tedeum în ceh monument ca simbol al virtuo-
serbării. lauda şi cinstea. biserici din localitate. Pub zl'ăţii unei adevărate femei ro­
împreună cu elevii şcoaleio mânce şi inimoasă luptătoare
mare, tinerii premilitori, pr< net onală.
I M P R E S I I I minte da cele trecute vrem şi pompierii au defilat în Din partea asociaţiilor feme-
când la acest maial aveam ploai tribunei, în sunetele fan nine a vorbit d na Dr. Elena

„Maialili Studenţilor“ aproape regulat, şi ca să nu n


încălzim prea tare, au începi
să cearnă ploaia, întâi ca pri
Fanfara Saşilor a intonat
imnul Regal, cântând împr
Şi elevii dela şcoala primn
Bratu, evocând memoria dispă­
rutei.
In asistentă s’a remarcat şi
Aşa se numea pe vremuri ma către foştii şi actualii elevi ai sâtă, apoi tot mai tare şi m« stat şi dela şcoala săse participarea reprezentanţilor cul­
laiul aranjat de elevii c la s e le celor două şcoale, organizaţi pătrunzător. Ne-am adăpostit fie Părintele Valeriu Crişan, p tului minoritar.
superioare (V —VIII) ale Gimna­ după vechea datină cu p refect, care pe unde am putut, făcân dintele comitetului aranjate
ziului român (azi Liceul A. Şa su bprefect, fuesm ator, contor­ haz şi glume. acestei serbări, a vorbit d(
guna) şi de devii Şcoalei corner- toci, iudex, butoier, aranjeri etc. Dar.., giuma-i glumă. Oii ce- clipele istorice petrecute i Primăria Municipiului Braşov.
ciale dm oraşul nostru. Defilarea prin oraş la ora 8 fost nu mai era glumă, căci ne 5 an>, cari zile vor rămâne!
Aceste maial uri cu obiceiurile dim. pe un timp splendid, in plouat până la piele, pentru morabile în istoria tării r Nr. 13849 -1 9 3 5
lor: cântări, defilare, lente în c o ­ frunte cu muzici şi drapele, a- nu da niciodată uitării acesl fri neşti. Publicul a ovaţionat Serv. economic.
lorile tricolorului nostru incâr vând tofi uniforma prescrisă, chi­ mos obiceiu şi a nu-1 mai pe lung pd M. Sa Rsgele Car
cale cu cocarde, precum şi co piul şi bastonul tradiţional, a fă­ răsi vr’odată.
manda -masa comună) servită cut admirabilă impresie asupra Cei mai bătrâni au trăi! U
11-lea. Au mai vorbii pr. Go
Brandtsch, prim-pretorul V P iiratlm kicitaţ
l
de elevii clasei V. numiţi fu cşi, publicului. tuşi câteva ore de frumoase i Marinescu şi înv. Septimiu Pentru închirierea c a s e i (câr•
(cei din cl. VIII. erau numiţi In primul rând al bătrânilor se mintiri. soiu, Elevii celor două şco cium ei) din „S tejeriş“ pe timp
patroni, având fiecare în subor­ afla şi nonagenarul adv. M. Rusu, recitat diferite poezii şi câi de 3 ani se va t ne în ziua de
Lipsea deastădală fie iertali patriotice, ier un grup de 19 Iunie a. c. ora 12 la Primă­
dine pe fucsul său) erau prilej absolvent al liceului acum 66
nenea Nită Romanu, nedespă deia şioala primară de st ria Braşov o a treia licitaţie
de generală petrecere a socie ani, defilând voiniceşte Ajunşi titul prietin al studenţilor, car
lăţii româneşti braşovene de pe în Stejeriş s’a început prima executat, sub conducerea publică cu tratări prin bună în­
vremuri. ne imita cântarea „Gaudeamu
comandă, pela ora 12. Prefectul igitur* cântând răguşit „Gaud Vosilica Gheroiu, diferite j voială, cu oferte scrise şi i * * ’
După războiu, acest obiceiu bătrânilor d-l tng Ionică, fucs- naţionale, împreună cu copiii bale.
Ianoş Sigismund*.
a fost lăsat în părăsire, A re ­ maiorul Dr. O on cea, cantorloci gradina de copii de stat, Con iiţiunile detailate se poj
Seara a avut loc a doua cc
venit însă de ani de zde Ia prof. B a b o ie l. şi iudexul d-l conducerea d-nei Eugenia vedea la serviciul economic al
mandă la Casina română. Pai soiu.
Cluj, unde se ar»njază în fie judecător R, E nescu, ca |şi ce i­ ticipanjii s’au răzbunat cu vâi primăriei.
care an de foşt i elevi ai ma lalţi membrii ai prezidiului, con­ şi îndesat. Corespondent. Braşov, la 4 Iunie 1935.
rilor Şcoale d a Braşov, fiind duceau comanda ca pe vremuri,
Comisia Interimară,
admirat de întregul oraş. învăţând şi pe cei de azi meş­
Obiceiul a fost reluat anul a- teşugul. Reclama este suflete Abonamente ia p. Preşedinte:
cesla şi la noi, aranjându-se în Dar..., păcat. Când să vină inerţului. „Gazeta Tr; Gazeta Iranul vanni Dr. N. Stinghe.
4 cor. un astfel de maial în tra- mâncarea şi câte un pahar de vani ei“ publică cele Secretar general »
c i onalul loc numit Şiejeriş, de bere, nourii şi-au adus şi ei a ieftine anunţuri şi reci se pot tace ş« lunar 329 1—2 Dr. V. Voicu.
flr. 4 5 - 1 9 S 5
Pagina 5

grad de Subì. Ovidiu Vodă că­


zut la Jiu şi SubL Theodor facob
din Buzău împuşcat de Nemţi
pe hotarul comunei. Cetitorule
din Poiana Mărului roaqate pentru Ei“. Unde vă petreceţi concediul?
Este dară acest monument şi
pijmins urosătoarele: cu inscripţia de pe el de râs,
propiere, săteni în număr de
O norată R ed acţie, peste 2000 şi tinerimea şcolară de indignare şi dispreţ ? Un Cure cu preţuri globale în condiţiuni perfecte
Comuna Poiana Mărului ju- in frunte cu învăţătorii etc. monument istoric ce trebuie să numai la Organizaţia Naţională Română de
vtléjui Braşov, posede un număr Primăria a dat şi un banchet înreprezinte amintirea prin vre­ x —x Voiaj şi Turism x —x
de 2800 locuitori, iofi români onoarea oaspeţilor destul de muri a celor răposat', va pro­
ortodox7, a pierdut în războiul costisitor. duce indignare ?
Ce este însă mai de condam­ „ E U R O P A «
mondial peste 100 eroi căzuţi Monumentul s’a sfinţit şi stro­
pe diferite fronturi Părinţii, so nat, este că Consiliul comunal
pit cu apă sfinţită de preoj'i lo­ Hoteluri sub administraţie proprie şi aranjam ente
cu unanimitate d e voturi a apro­
jiile şi orfanii, aducânduşi a- calnici Vaier B eleu fă şi Moi se
ba! a c e a s tă id eie scrintită. pentru cure globale la : £
minte cu ţrfe şi cu durere de Micu.
pierderea lor, le-a venit gândul In firul celor arătate mai sus
Acesta este pe scurt istoricul BUZIAŞ
subscrisul la timpul său am fă­
frumos, ca în amintirea lor să Monumentului Eroilor din corn.
cut contestale la locurile com­ CARMEN SYLVA
3e ridice un Monument spre P. Mărului, care s’a făcut prin
petente şi anume la Prefectura EPISC O PEŞTI
vecinica pomenire, iar «Astra“ jertfa rudeniilor, a prietinilor şi Braşov şi la comisiunea supe­
această asociaţie culturală ne- al iubitorilor celor răposaţi la LACUL GHILCOŞ
rioară pentru Monumentele pu­
ador nită pe toate tarenele bune iniţiativa «Astrei“ şi la stăruinţa blice. BĂILE HERCULANE
de folos ale neamului, încă neînsemnatei mele persoane, OCNA SIBIULUI
sub condicerea neobositului di­ căci monumentul a costat cu Poiana-Mârului, 10 Iunie 1935.
rector al despărţământului Bra­ bani plătiţi de mine lei 9212. Preot Moise Micu.
SOVATA
şov, d 1 prof. Axenie Banciu, a încasări au fost lei 7562 făcân- TUŞNAD
trimes la 17 Martie 1929, doi du-se reducere în urma conver-
i r conferenţiari pe d nii: prof. Ion siunei de lei 27 50= 901 şi cu
Colan şi dr. Stinghe, cari ne-au ce s’a ridicat mai dinainte este
^Convocare Agenţii şi subagenţii în toate marile oraşe ale ţării
vorbit c i mare însufleţire de bun în libel de depunere lei 2287, Societatea „Principele Mir-
Cultul Eroilor căzuţi in războiul pe cari numai în termin de 5 ani cea aduce la cunoştinţă onor,
mondial şi ne a dăruit un libel îi pot ridica. public şi on. membrii ai acestei
dela Fii. «Albina“ Braşov cu Dar este şi altă parte mai tra­ societăţi că adunarea generală se
suma depusă de «Astra* cu gică în jurul acestui monument. va fine în ziua de Miercuri 19 Buletinul Politiei. Primăria Municipiului Braşov

500 lei cu destina} a «Placa co La 1 Ian. a. c. am primit dela Iunie ora 6 p. m. în sala Sfatu­ Nr. 14.180 -1 9 3 5
S p ărg ăto r arestat. Organele
memorativă pentru eroii din Po­ Primăria comunei o încunoştiin- lui orăşenesc. politiei au arestat pe individul
Serv. technic.
iana Mărului căzuţi în război". tare, un extras din proc.-verbal Preşedintă, Cs ki Andrei, periculos spărgă­
Subscrisul în c litate de pre­ al Cons. comunal din şedinţa M argareta Dr. Bleahu, tor căutat de mai mult timp de
şedinte el agenturei «Astrei“ P. dela 25 Mai a. c. precum că Secretară, politie. El este autorul mai mul­
Mărului am înţeles gestul care preotul Vaier Beleufă ca consi­ 328 2—2 Maria Debu. tor furturi prin spargerile comise Pentru canalizarea str. P e-
mi-a dat prilej de a realiza şi lier de drept, — dar pe nedrept ziua între orele 13—15 în acest troasă se va ţine în ziua de 21
a aduce la îndeplinire această J— interpelează Primăria, c ă eu oraş. Cazul se cercetează la bi­ Iunie orele 12^2 licitaţie publică
Ideie c-re a fost ş ; a mea şi am ridicat a c e l monument fă r ă Convocare. roul judiciar. în cabinetul d-lui Primar.
-care m-a preocupat imediat autorizaţia organelor in drept, • Valoarea totală a lucrărilor
Subsemnaţii membrii din con­
după război şi momentan am şi c â a c e s t monument este ne- siliu de administraţie al firmei M ort subit. Kohn Mauriciu este de 90.000 lei.
prins lucru şi am intervenit în corespunzător, este scris cu e- Kamaryt & Meder Soc. An. din din Braşov Str. Murăşenilor Nr. Garanţia provizorie este de
acea şedinţă, făcând epei la rori d e fo n d şi fo r m ă ş i stâ r­ Braşov, în conformitate cu art. 28, mergând pe stradă, a căzut 57- din valoarea ofertei.
publicul asistent pentru strân­ neşte indignare, dispreţ şi râs 9 din Statutele societăţii prin jos şi a murit. Cauza mor|ii sale Termen de execuţie 20 zile.
gerea de ofrande pentru ridica­ şi propune s ă s e dem oleze, s ă La licitaţie pot iua parte ingi­
aceasta convocăm adunarea ge­ este o boală de inimă, de care
rea unui monument, demn de s e delâture p laca, s ă s e a lea g ă nerală al acţionarilor susnumitei suferea de mai mult timp. neri, antreprenori de construcţii
amintirea celor peste 100 eroi o com isiune dintre locuitorii co şi maeştrii instalatori autorizaţi
firme la o şedinţă extraordinară,
căzuţi in războiul anilor 1914— munei c a s ă s e f a c ă o altă placă. care va avea loc in localul fir­ cari pot dovedi că au mai exe­
1918 d n salul nostru. Onoratul public cetitor, este mei în Braşov, Str. Brutarilor Exp oziţia prof. V. Maximi­ cutat astfel de lucrări şi au
S’a colectat cu aceea oca* chemat să judece dacă sunt a- firmă înregistrată.
No. 2 în ziua de 22 Iunie 1935 lian . Atragem atenţiunea on. pu­
. ziune suma de lei 1760. care ceste cuvinte echilibrate de o blic asupra acestei interesante Condiţiuni detailate, plan şî
ora 6 d. m.
s’a şi depus în libelut dăruit de minte sănătoasă, provenite dela şi vaste expoziţii cu privelişti deviz se poi ob|ine la Serviciul
«Astra“ lângă cei 5< 0 lei. un om care se pretinde cult şi Ordinea de zi: carpatine din munfii Braşovului, technic al Primăriei Municipiu­
bine educat şi cu atât mai mult lui.
In decursul vremei m’a preo­ 1. Vărsarea de încă 10°/» din Valea Prahovei,Jlacui Snagov şi
cupat foarte mult ile e a , cum să fiind persoană bisericească. Eu capitalul subscris. mănăstiri din vechiul Regat. Este Braşov, la 28 Maiu 1935.
se fără acel monument, ce di­ numai aiâla îi reflectez, că o 2. Alegerea unui nou membru deschisă la liceul A. Şaguna
mensiune să i se dea, ce să se minte sănătoasă nu poate pro in consiliu de administraţie. dela 5—30 Iunie c. între orele Comisia Interimară,
duce o astfel de judecată, că p. Preşedinte:
scrie pe ti, unde să se aşeze, 3. Preschimbarea agenfurei din 10—1 şi 4—7*/a d. m. Intrarea
şi sfătuin iu mă şi cu alţii, am un monument istoric care s’a Bucureşti într’ua birou technic. liberă. Dr. N. Stinghe.
luat hotărârea ca să se constru­ ridicat din jertfele orfanilor, so­ Acţionarii sunt obligaţi a şi p. Secretar general:
iască in tormă de piramidă din ţiilor şi părinţilor celor răposaţi justifica calitatea lor prin depu­ Primăria Municipiului Braşov.
330 1— 1 Dr. Virgil Voicu.
piatra cu un conţinut cubic de şi a căror amintire nu o pot nerea acţiunilor la casseria so­
dimensiuni potrivite ca să se uita, acel simbol şi acea cruce cietăţi cu o zi înainte de şedin|ă. Nr. 14.182— 1935 Şeful Serviciului:
poată grava pe laturile lui nu­ siăntă care e fixată pe monu­ Serv. technic. Ing.-Şef S o co r.
Braşov, la 10 Iunie 1935.
mele tuturor eroilor căzuţi în ment şi care înlocueşte crucea
război. Aceaslă lucrare ar fi — pro totum — care se pune Kam aryt & M eder S. A.
costat însă dela 45—50 de mii lei. la capul celor răposaţi şi care 337 1— 1
Pentru executarea lucrărikr Primăria Municipiului Braşov
La 9 Moi 1929 la ziua eroi­ din vilregitătile războiului nu s’a de canalizarea str. Dorobanţilor Nr. 1 5 1 8 4 -1 9 3 5 .
lor, am făcut iarăşi apel la pu­ putut îndeplini — să fie demolate.
blic în causă şi s’a colectat Câ inscripţia conţine erori de -Bani imediat şi Roşiorilor se va tine licitaţie
publică în ţiua de 19 Iunie a.
Serv. economic.
suma de lei 3310. Cu alte oca formă şi fond las la aprecierea
ziuni iarăşi s’a mai colectat şi onor. public. Inscripţia este ur­
ifără garanji! c. orete 12 a. m. în cabinetul
primarului.
Publicafiune
abia am ajuns la suma de lei mătoarea: 4 g^Casa de amanet Valoarea totală a lucrărilor Se aduce la cunoştinţă pu­
7562, dar cu această modestă «Din inifiativa «Asirei* şi prin este de 480.000 lei.
braşoveană blică că in parcul „Carol* s’au
sumă nu puieam ridica un mo­ stăruinţa preotului Moise Micu Oaranfia provizorie este de găsit dou ă um brele pentru d a m e.
nument, ca să întrunească toate s’a ridicat această Placă Come­ J( Sire da Brătianu Nr. 19) 5°/* din valoarea ofertei. Persoanele interesate se vor
pretenţiile ce se impuneau. morativă in amintirealcelor preste Termen de execuţie 50 zile. prezenta la Serviciul Economic
324 1 - 1
, Urmând timpuri de criză nu 100 eroi căzufl în răsboiul mon­ La licitaţie poi lua parte in­ al Municipiului, seefia materia­
Şa mai putut incasa nimic şi dial 1 9 1 4 -1 9 1 8 dintre cari cu gineri, antreprenori de construcţii lelor, pentru recunoaşterea şî
aiŞboIiiâvindu mă şi eu şi fiind cari au firmă înregistrată în re­ luarea lor în primire.[
J w fy a petrece doi ani in Spita­
lul Mâ-zescu şi temându mă că Staţiunea climatică şi de sportari Braşov gulă.
Cond tiuni detailate, planuri
Braşov, la 3 Iunie 1935«
las lucru neterminat, la 4 Mai Comisia Climato Sportivă a Municipiului Braşov aduce la şi deviz se pot obţine la Serv. Comisia interimară,
anul trecut, deşi încă foarte su technic al Municipiului. p. Preşedinte:
cunoştint i publicului că începând dela 12 Miiu a. c. s a pus in
(ferind, am ieşit anume pentru circulaţie o Autoşenilă nouă, cu o capacitite de 16 locuri, pe Dr. N. Stinghe.
Braşov, ia 28 Mai 1935.
acest scop din spital şt m am Secretar G en eral:
ruta Prund—Poiană şi înapoi. Comisia interimară,
apucat dt lucru pentru ridicarea Costul unei călătorii pentru o persoana este: 334 1—1 Dr. V. Voicu
monumentului. Am cerut autori* p. preşedinte:
Prund—P o ia n ă ................. Lei 40 —
? etie dela Prefectură, nvam pus Poiană—Prund................. ..... 20‘ Dr. N. Stinghe,
m conjelegtre cu d t director al Secretar general:
despărţ Braşov dr. Câliman, ORARIUL AUTOŞENILEI. 331 1—1 Dr. Virgil Voicu.
despre locul unde să I aşezăm,
Cursa pleacă din Prund Soseşte Poiană Pleacă Poiană Soseşte Prund Şeful Serviciului,
Şi am statorit chiar şi textul 9 . 9,20 , 9,55 Se aduce la cunoştinţă pu­
I 8 Ing.-Şef: S ocol.
piacéi comemorative, fiind silii H 10 • 11 . 11,20 , 11.55 blică că în ziua de 20 Iunie
•a cuvinte mai puţine din lipsă 13 . 15.20 . 13,20
III 12 j» ora 10 a. m. se vor vinde prin
de bani. Am muncit, am adunat IV 14
16
tt
»
15
17

,
15,20
17,20
.
,
15.55
17,55 Publicaţiune. licitaţie parchetele 1933—1934
cu carul meu aproape tot mate­ V
In zilele de lucru cursa II şi V nu se fac, iar întoarcere la Popota Cercului Militar Bra­ şi 1934—1935 din pădurea „Pre*
rialul şi l-am termina ; iar la 21 duşul“ a bisericilor brănene, si­
şov se dă In antrepriză înce­
“ ai anul trecut l-am inaugurat cursa IV se face la ora 16. tuate în comuna Şimon, ia in s ­
La cerere telefonică (790 şi 270) pentru un grup de cel pu­ pând de la 1 iuîie 1935.
cu solemnitatea cuvenită şi l-am Condiflunile: la custode în lo­ pectoratul Regimului Silvic S i­
Predat Primăriei comun le, pri ţin 8 persoane se fac curse şi afara orarului stabilit.
Pentru cazuri de reparafiuni mai îndelungate Comisiunea calul Cercului militar. ghişoara şi la Ocolul Silvic Zâf*
mărului loan Drăgoi, în prezenta Ofertele se prezintă până la neşti, unde se poate vedea cae-~
^Prezentantului „Asirei* d l dr. Climato Sportivă nu garantează de punctualitatea orariuiui,
20 Iunie 1935. 332 1 —2 tui de sarcini.
^alimsn, reprezentantul Prefec- p. Preşedintele Comisiei Climatice Braşov: Şeful Ocolului Zârneştf,
mrei d l Dănilă Şerban, apoi ar- A urel P recu p . Cetiţi şi răspândiţi Ing. subinsp. silv.
mata, corul bisericei Sf. Nicolae Secretarul Comisiei Climatice: 333 1 - 1 P. P e c a .
4 > # din Braşov, onoratiori veniţi mai 3 _4 2g8 Prof. I. Moldovan. Gazeta Transilvaniei
am depărtare, alţii mai din a-
Nr. 45— 1935
GAZETA TRANSILVANIEI
Pagina 4

FA P T E NU V O R BE , j In semnul lui
„Numerus ualachicus. în partidul mihalachist
Irean lzap e din oraşul şi jad. Braşov Rom anizarea numelor evre­
ieşti oprita. Un ordin al minis­
a p ro b ă acţiu n ea n aţion ală a d -lor Vaida ş i Niţescu. trului de justiţie suspendă ro
Maniu şi Mihalache — două săbii într’o teacă
manizarea numelor de familie Faţada de solidaritate şi tă simplă scrisoare cu comunică­
XI. O rganizaţia Teliu. evreieşti. Nu putem decât aproba rie, pe care prin diferite de­ rile ce avea să i-le facă.
Lăsăm să urineze azi proce­ P ro ces verbal opreliştea d-lui ministru de jus­ claraţii încearcă să o dea par Ei clar deci. O singură notă
sele verbale ale organizaţiilor tiţie Vaier Pop, căci de-un timp tidului mihalachist fruntaşii a- comună leagă pe cei doi
aoasire din comunele Bran-Şi- După mai mute discuţiuni încoace prea s’eu obrăznicit
declarăm că rămânem solidari cestui partid, — e o spoială fruntaşi politici: sforţările de a
m on şi Teliu. Şloimii cerând cu sutele roma­ acoperi prin aparenţe prăpastia,
şi vom lupta sub şetia d-lui dr. proastă, care nu prinde. Nici
Organizaţia Bran-Şimon. nizarea numelor evreieşti in ce i desparte şi care a făcut ca
Voicu N.ţescu până la reuşita cel mai naiv copil nu se mai
P roces-v erb al nume neaoşe româneşti. poate lăsa înşelat de vorbele d-I Maniu să refuze a participa
luptei româneşti „Numerus va F em eile române contra c ă s ă ­
Subsemnaţii, declarăm că îm- lachicus“, împărtăşind întru toate umflate ale celor*ce mai încearcă la întrunirile partidului, ţinute
toriilor mixte Reuniunea femei­ până amim atât la Craiovn, cât
părtăş’m înlru toate programul programul Partidului naţional sâ dovedească că rel-iţitle între
lor române din Lugoj a trimis şi Ir Chişinău şi la Cernăuţi.
Partidului naţional ţărănesc d e ţâră-iesc de sub şefia marelui o adresă conducerii Ligii tnţi- d l M niu şt preşedintele parti­
3u b ş e fia m arelui luptător R o ­ luptător naţional dr. Al. Vaida- dului, — ca şi reporturile între Aceeaşi atitudine se constată»
revizioniste din judeţul Severin de aiifel şi în sânul organizaţii­
m ân, dr. Al. Vaida-Voevod, deş Voevod. în care cere să se intervină la manişii şi mihalachişti — ar fi
îeptâtorui conştiinţei naţionale, Drepl care am înch-iai pre­ de natură să demonstreze o u- lor de nuanţă menistă. Na mer-
guvernul ţării ca să oprească
şi suntem legaţi pentru totdea­ zentul proces-verbal in dublu nitate de vederi gem mai departe. însuşi primul

i
oe viitor căsătoria ofiţerilor şi
una de sufletul vrednicului şi exemplar. Intre fostul şi actualul preşe­ vicepreşedinte al ţorganizoţiei
funcţionarilor români cu femei
neobositului nostru preşedinte dinte al pai tidului naţional-ţără mantale din Braşov, nu’şi va
Teliu, la 2 Iunie 1935. minoritare. putj a tăgădui declaraţia, prin
dr. Voicu N ifescu. C hestura politiei din Cluj a nesc sunt adânci divergenţe, cari
Şim on-Bran, din şedinţa co P reşedinte : Alex. D. Borici8n. în foţa realităţilor, n i mai pol care se pronunţa împotriva d-lui
Vice-pre şedin ţe: Gh. Gh. Cră- somat pe proprietarii de restau­
m ietului ţinut la 14 Maiu 1935 rante şi de cafenele din Cluj fi ascunse şi mascate prin vorbe. M ihalache, ojirm ând, c â nu r e - 4
cuţ. In cadrele aceluiaşi partid, d nit cu n oaşte d e câ t p e d-1 Maniu c a :
P reşed in te: Isala Enescu preot. S e c re ta r: Vasile A Stroie. ca să angajeze n serviciul lor
V ice-preşedin fi: Iosif Pomană, 60 la sută personal românesc. Maniu şi M halache |n locul ş e f a l partidului.
M em brii: Alexe V. Stroe, Va­ lată deci adevărata situaţie a
T e -Hor Arişanu. celor două săbii într’o teacă.
sile Crâcut, N. Pan. R-ţulea, partidului pornit la ofensiva de

Informaţi
S e c r e t a r : Aron Cenuşe. O dovedesc, o spun aceasta
Moise Macovei, Ion Costee, Ion cucerire a puterii. Opinteli, ce
M em brii: Necuiae Lupoiu, i. Ganee, Dreghici Gheorghe, faptele.
Moise Arişanu, Ion G. Obaneia, Din cuibul său deia Bâdăcini, ne amintesc scremetele munţi­
Mocanu Alexandru, Ion I. Veri- lor, cari au reuşit să dea la su-
Son Posedoru, Gheorghe Găitan, C a m e ra de muncă din B ra ­ d-1 Maniu nu porneşte spre Bu­
guţ, Ioan A. Boricianu.*16 praf (ă un.... şoricel.
Jon liariu, Samoilă Mănoiu, Moise şov aduce la cunoştinţa iuiuror cureşti decât atunci când ştie
G- ujia, Nenciu Gh., Urzică Gh. că d-1 Mihalache e plecat din N.înţelegerile de fo n i din
celor intereseţ’, că în conformi­
Capitală. Iar acesta din urmă, sânul acestui partid le confirmă
tate cu decizia Ministerului Mun­
cu toată graba prefăcută, — o de altfel chiar ziarul „România
D e ziua R estau raţiei cii Nr. 21192 din 31 Mai 1935,
prind chiar şi trenurile ca să Nouă*, condus de însuşi nepo­
publicată în Monitorul Oficial
aţungă la timp, — soseşte cu tul d-lui Maniu, care înît’un re­
Nr. 129 din 10 Iunie a. c., în

Cronica sportivă timpul sezonului de vară, adecă o minută după plecarea d-lui cent articol, după ce arată că
dela 15 Iunie- 1 5 Septemvrie Maniu. d 1 Maniu a lipsit dela toate
1935, magazinele comerciale din Cazul se repetă atât d* des, manifesteţiunile partidului, con­
Municipiul Braşov, în zilele de încât nu m i poate fi voiba de tinuă :
Ziue de 8 Iunie a. c. ziua de a aduce la realitate, pe cei o simplă întâmplare. In re d-nii nCine c r e d e c â e sim plă
ce nu înţeleg să respecte sim­ lucru, vor fi închise la amiezi
Restauraţiei, a fost sărbătorită, Maniu şi M halache există un coin ciden tă sau un ca lcu l m ă­
bolul serbătoarei din ziua de 8 între orele 13—15, i8r seara la
prtnlf'o frumoasă meniteitaţie conflict, c&re ie esclude întâl­ runt, s e înşeală.
sportivă Înainte de masă, tonte Iunie. Toţi sportivii, au defilat ora 20, indiferent de speciali­
tate. nirile. D l Maniu lip seşte pentrucă
formaţiile sportive, pe categorii într’un mod ireproşabil. Cea mai recentă dovadă e nu p o a le consfinţi, prin prezen ta
şi grupări, in ţinută de spoit, După masă, s'a desfăşurat cazul dela Braşov. Cu ocazia d sa le, o tactică d e luptă fun­
sau adunai in Piaţa Libertăţii, programul sportiv, pentru cupele T ra g e ri cu cartu şe de răz­
b oi. Având în vedere, că Bata­ dramei familiare din casa Po dam ental g reşită O cam pan ie
dn unde sau îndreptat, în frunte Judeţului şi Municipiului. Seu d e răsturnare, ca r e d ep a rte d e
lionul 3 Vânători de Munte va povici, ambii şefi — fostul şi
cu organele de conducere, spre disputat două maichuri de fo- a fi în s ta re s ă răstoarn e % un
executa în zilele de Jot 13 Iu­ actualul - s au grăbit să con­
Bulev, Ferdinand, unde a avut otbai, între grupările, deţinătoare regim , nu va determ ina nici m ă­
nie 1935 şi Vineri 14 Iunie a. c. soleze pe d l Mih-ii Popovicl.
Joc defilarea. ale cupelor. ca r o rem an iere m inisterială“..
în „Poiană“ lângă pădurea D-1 M halache a venii cu ma
S a remarcat gruparea sporhvă şina şi a slat in oraşul nostru Declaraţia e clară şi mult vor­ r
Venus— Vulturii, 3:1. Orend;, trageri cu cartuşe de
î, A. R., care a luat parte, cu atâta timp cât a ştiut că d I Ma­ bitoare. Cu atât mai mult, cu cât
200 sportmani, pe ramuri spor Venus, a deţinut Cupa Muni­ război. Onoratul public este ru­
gat a evita, in propriul interes, niu nu e aici. Iar înainte de so­ se ştie că inspiratorul ziaiulu
iv e, cu muzica proprie, având cipiului, pentru categoria ii a,
această regiune. sirea acestuia a grăbit să pără­ condus de nepotul d lui Maniu,.
în frunte pe inginerii St. fonescu, rămânând şi pe mei departe,
sească oraşul, lăsâudu i doar o este însuşi unch ui.
Fîorescu şi Aloci. Intradevăr, vi până la 8 Iunie 1936, în pose­
Horul sportului românesc în a- siunea cupei, în urma rezulta­ S o cietatea „ju n ilor B ătrân i“
ceastă grupare, ii vedem pro­ tului cu gruparea Vulturii. va aranja Luni 17 Iunie a. c.
(a doua zi de Rusalii) obicinui­ Ş c o la re . Reîntorşi in sala de şedinţă,
gresând, şi manifestându se aşa se face critica celor două lec-
B raşou ia 7. Ai.— Victoria, 2:1- tul joc shă moşesc pe Pajiştea
cum trebuie, şi cum e necesar
pentru prestigiul nostru naţional. Deţinătoarea Cupei, pertru cea mare, Pe Tocile. Dimineaţa Din activitatea ţium, luând cuvânt un mare nu­
măr de membri. Şedinţa se în­
Cal. l-a, a fost gruparea Bra- la ora 7 va merge cu muzica pe
Tot ce e român conştient, nu
poate decât sâ admire, munca şovia, revenindu i din nou, în­ Tâmpa, unde va Juca şi arunca t a r i l o r culturale chide apoi, penl-u a ii conti»-
nuatâ după masă.
şi jertfele pentru desvoltarea vingând gruparea Victoria. buzduganul. După masă va urma
jocul pe Pajiştea cea mare, până Cercul cultural regional, com­ La ora 4 d. a. străjerii şcoa-
spoitului românesc, ce se de­ pus din Cercurile .culturale No. lelor din Săcele, Pri j ner şl
pune şi se fac de conducătorii Cupa Jjdetului, pentru Atletism seera la ora 8. Venitul acestui
1 şi No. 2 din Braşov, el con­ Hărman, sub conducerea d lui
i A. R. ulur. deţinută de K. T, V. i a revenit joc va fi destinat pentru con­
din nou. Am remarcat că, gru­ struirea casei de recreaţie a so ­ ducătoarelor din Braşov, apoi V. Predoiu, eu «xecuiet pe-
D acă sportul românesc, s’a
parea Astra, care altădată arată cietăţii pe locul dai de Primă­ Săcelele, Teliu, Prejmer şi Bu- scena sportivă a gimnaziului mai
evidenţiat, prin gruparea I. A. R.
frumoase performeţii româneşti, rie în Poiană. La caz de timp zae, a ţinut şedinţă în ziua de mulle demonstr ţii foarte reu-
sau gătii şi grupări ctri hau
a strălucit prin absenţe. Prea nefavorabil se amână pe Dumi­ 26 Mai a. c. în sala gimnaziului şit , cari au plă :ut mult. E de
ţinut de bine să cinstească, st r-
betonrea de ia 8 Iunie e. c. şi mulţi preşedinţi, şi prea puţ ni,; neca următoare în 23 Iunie c. de băieţi din comuna Satulung. remarcat frumoasa discip inâ.
acest a sunt, grupările, Olimpia, oameni de activitate. Încă odată Comitetul. A prezidat d-1 inspector şcolar
G. Muşatescu, asistat de d nit I In sala gimnaziului, Nxitâ de
Locomotive, isvorui, Muncitorii, se adevereşte vorba românului, lume, cr;re venise pentru a ur­
Fabrica de Z hăr-Bod. Sâ nă­ „copilul cu moaşe, m u lte ,..“ S o cietatea ju n ilo r B raşo - Emil Reil, preşed. Cercului cul­
tural No. 2 Braşov şi R Prişcu mări producţia ş ol-;ră, se des­
dăjduim, că se vor lua măsuri vecheni organizează Duminecă
în 16 Iunie prima zi de Rusalii) preş. Cercului cultural No. 1 chide şedinţs pubi ă, luând cu­
o mare serbare câmpenească Braşov, în calitate de secretari. vântul păr. L). Purcăroiu din Tur-
braşovene pe doamna Tantzy la .Foişorul Juniloi“ (Strada Prezenţi 200 învăţători aparţină­ chtş, care desvolte, cu duh,,
Conferinţe Budişteanu. Cloşca). La această serbare sunt tori Cercului. conferinţa rebgioasâ despre:
.Femeia... Aspiraţiunile şi rea­ invitaţi să participe toţi fraţii După cuvântul de deschidere „Credinţa 3trărooş°escă“.
In ztoa de Dum necă 16 Iu­
lizările e i* ... români. şi cetirea Ulegrnmelor omagiale i D l pref A Barbat e rugat şb *1
nie 1935, la era 11.30, în sula trimise M. Sale Regelui şi Mi- j ţine o reuş ta conferinţă despre-
de festivităţi a Camerei de C o­ Ce ispititor domeniu pentru
un luptător cu arme oneste şi Trupa m aghiară din; Cluj nistrului şcoalelor, ia cuvântul I Coop raţie, rugârd pe învăţă­
merţ din localitate, va conferen­ îşi începe stagiunea de trei săp directorul gimnaz ului de băeţidin tori sâ dea toi concursul pen­
ţia doamna Tantzy Budişteanu cuvânt c le r !
Tot ceeace este mai distins tâmâni îa sala Cinema „Astra Satulung, d-1 Ştefan lacob, care tru înfiinţarea de cooperative.
despre : „Femeea L. Aspiraţiu-
in cetatea culturală a Braşovu­ în ziua de 12 Iunie 1. c, Trupa dă prin conferinţa „Experimen­ Urmează programul copiilor,,
j.i!e şi realizările ei“.
lui trebue să participe la acea­ este compusă din 57 artişti. De­ tul pentru cunoaşterea indivi­ compus din coruri, conduşi, al-
Problema propusă este de a c ­ coruri şi muzică proprie. Direc­ dualităţii“ preţioase instrucţiuni iernativ, de d-nii înv. N. Pană şi
stă conferinţă !
tualitate şi desvoltarea ei pro
Nu uitaţi prin urmare data de tor artistic este d l Em eric R a ­ despre felul cum trebue să se V. Munleanu. Au fost momente
mite a ti cu atât mai interesantă dar, ti aducătorul piesei Promo- procedeze în şcoală pentru cu­ înălţătoare, după care corul în­
16 Iunie 1935 ta 11.30
cu tâ? vizitatoarea noastră este teu în limba maghiară. noaşterea cât mai bine a va- văţătorilor din Săcele a delectat
o distinsă conferenţiară. E lisa b eia Henfiu
Cele mai bune elemente din loarei intelectuale a şcolarilor. publicul cu câteva doine şi arii
Eleg irită luptătoare pen’ru ie* trupă sunt: Magdaiena Şoimo- In continuarea temei urmează j naţionale, răsplătite cu vii a-
menism doamna Budişteanu a- C e în ţeleg em n o i su b gută şan, Gabor Mara, Harmath Jo- lecţia de experiment cu teste- j plauze.
duce întotdeauna o argumentaţie ş i re u m a tism ? După concep­ ian, Steienides Iii, Ţopan Fiori, pentru cunoaşterea unor anu­
lucidă, ci ară, justă. ţia modernă este o depozitare Fepyes Alice, Benes Ilona, Iha», Mulţumind apoi corpului di­
mite funcţiuni, ţinută de d 1 T
D eaceea nu ne îndoim că ne de săruri ale acidului uric in fe Steian Jenei, Gheorghe Kovacs, Vicol dela şcoala primară No! dactic şi asistenţei pentru con­
va prezenta o imagină reuşită a seturi. Deoarece acidul uric este Tompa Bela, Tompa Sandor, 1 din Braşov. cursul Ui t ia reuşita acestei ma*
ceeace reprezintă femeea de as- în cauză, în toate afecţiunile gus­ Toth Ekk, Berengh Ştefan, Ba- nifestaţiuni, preşedintele declară
. ^.UP® terminarea acestei lec-
lăzi, toase şi reumatice, terapeutice lazs Samu. ţiuni, învăţătorii au asistat la lec­ şedinţa închisă. Cor.
C e le l'c a re semnează aceste de azi tinde să elimine aceste Conducâiorul de orchestră: ţia de ştiinţe naturale „Altoitul*,
rânduri (şi care publică rar şi substanţe toxice ^depozitate. A- Siefanides Iosif. ţinută de d-i N. Boicea din Sa­
numai fugare însemnări despre ceastă problemă o rezolvă Ta­ Program de deschidere esie: tulung, în grădina şcoalei pri­ D esp re vizita fă c u tă d e Ş oim ii Car-
mani testa ţiunile culturale şi ope­ bletele Togel in mod desăvârşit. Banul Bark; Joi, Vineri, Sâm­ mare. p alilor din ju d. Cluj Duminecă Bra­
rele Iritiare ce merită a fi luate Rezultatele adesea surprinză­ bătă şi Duminecă seara la o- învăţătorii au asistat apoi la şovului vom publica un rapori în n-rul
iu »tem e) îi revine plăcuta da­ toare, sunt recunoscute de me­ rele 9; nEu ş i frăţiorul“, Luni, viitor.
serviciul divin în biserica din
torie ne a anunţa intelectualităţii dici şi lăudate de laici. Marţi Vihi, mare operetă. Cernatu. A
Vieler Branit.ce, Braşov,
Redactor-şef şi girant : Victor Branisce.