Sunteți pe pagina 1din 4

Măsuri de sprijin economic fără precedent acordate în noile state membre în contextul

crizei COVID-19

De la declanșarea crizei COVID-19 și până în prezent, numeroase state membre


UE au implementat o serie de măsuri de sprijin economic pentru a reduce efectele
negative produse de către aceasta în toate sectoarele economiei reale. Un
instrument folosit pe scară largă l-a constituit politica ajutoarelor de stat care,
odată cu adoptarea Noului Cadru Temporar 1, a permis acordarea de măsuri de
sprijin excepționale pentru toate statele membre. În cele ce urmează ne propunem
o analiză succintă a modului în care noile state membre, în special cele din
Europa Centrală și de Est au ales să utilizeze ajutoarele de stat pentru a susține
cele mai afectate sectoare economice.

Unul dintre statele care a apelat la acordarea de ajutoare de stat pe baza Noului Cadru
Temporar a fost Polonia. Astfel, la data de 27 aprilie 2020, Polonia a notificat Comisiei
Europene o schemă de ajutor de stat2 (ulterior aprobată cu celeritate de către autoritățile
comunitare) al cărei obiectiv este acela de acorda împrumuturi rambursabile pentru
întreprinderile mici și pentru IMM-urile afectate de către declanșarea crizei COVID-19. Scopul
măsurilor de sprijin acordate de către autoritățile polone vizează asigurarea de lichiditate pentru
întreprinderile afectate de focarul COVID-19 ca urmare a închiderii temporare a activităților de
producție, iar durata maximă a primirii ajutorului de stat este de până la data de 31 iulie 2020. De
asemenea, măsurile de sprijin își propun să contribuie la menținerea locurilor de muncă și să
reducă la minimum alte efecte economice negative ale pandemiei cauzate de întreruperea
activității, de reducerea cererii de consum și de întreruperile lanțului de aprovizionare.
Bugetul estimat al măsurilor de ajutor se ridică la 16,6 miliarde de euro, iar beneficiarii
schemei pot fi toate întreprinderile micro, mici și mijlocii („IMM-uri”) înregistrate și active în
Polonia, care sunt afectate de repercusiunile economice ale crizei COVID-19 și au dificultăți
financiare temporare legate de lipsa de lichiditate. În plus, beneficiarii trebuie să aibă o reședință
fiscală în Spațiul Economic European („SEE”), iar principalul proprietar beneficiar, în sensul
articolului 2, clauza 2, punctul 1) din Legea privind combaterea spălării banilor („Legea AML”),
nu poate avea rezidență fiscală în așa-numitele „paradisuri fiscale” (stabilite în cadrul
concluziilor Consiliului UE privind lista revizuită a țărilor necooperante în scopuri fiscale
(2020 / C 64/03). O abatere de la această regulă este posibilă numai dacă beneficiarul ajutorului
și / sau principalul său beneficiar se angajează să-și transfere reședința fiscală în SEE în termen
de nouă luni de la data acordării ajutorului în cadrul măsurii. Această prevedere legată de
„paradisurile fiscale” a fost gândită de legiuitor pentru a împiedica utilizarea neloială a ajutorului
(în sensul prevederilor liberei concurențe pe piața internă) și pentru a preveni obținerea de
avantaje necuvenite față de principalii competitori pe piață.
1
European Commission - “Temporary Framework for State aid measures to support the economy in the current
COVID-19 outbreak”, 19.03.2020.
2
A se consulta State Aid SA.56996 (2020/N) – Poland COVID-19: repayable advance scheme for micro, small and
medium sized enterprises.

1
Un alt stat care a profitat pe deplin de noile reglementări din domeniul ajutoarelor de stat
pentru a-și susține sectoarele economice a fost Ungaria ce a notificat până în prezent două
scheme separate, ambele fiind aprobate de către Comisia Europeană. Prima schemă3 a fost
notificată la data de 17 aprilie a.c. și prevedea măsuri de sprijin economic sub formă de
împrumuturi directe, garanții guvernamentale și „împrumuturi soft”4. Bugetul total estimat de
către autoritățile ungare este de 900 de milioane de euro. Măsurile de sprijin ce vor fi
implementate de către Ungaria vor fi de tipul: (i) subvențiilor directe, (ii) garanții pentru
împrumuturi și, respectiv, (iii) ratele dobânzilor subvenționate pentru împrumuturi. Măsurile,
care vor fi disponibile pentru IMM, dar și pentru marile companii vor putea fi accesate de către
acele companii care se confruntă cu dificultăți economice și deficiențe de lichiditate din cauza
focarului de coronavirus. Se preconizează că de aceste măsuri vor beneficia până la 5.000 de
întreprinderi.
Schemele urmăresc să ofere întreprinderilor afectate suficientă lichiditate pentru a-și
acoperi capitalul de lucru imediat și nevoile de investiții, permițându-le astfel să își continue
activitățile, să facă investiții și să mențină ocuparea forței de muncă în timpul crizei COVID-19.
Măsurile implementate de către autoritățile ungare au fost considerate a fi în conformitate cu
prevederile Cadrului Temporar deoarece, în ceea ce privește subvențiile directe, (i) sprijinul nu
va depăși suma nominală de 100.000 de euro pentru o companie activă în sectorul agricol primar,
respectiv 120.000 de euro pentru o companie din sectorul pescuitului și acvaculturii și 800.000
de euro pentru o companiile active în toate celelalte sectoare și (ii) sprijinul nu va fi acordat
întreprinderilor care erau deja în dificultate la 31 decembrie 2019.
A doua schemă ungară5, notificată Comisiei Europene la data de 28 aprilie 2020, este o
schemă de garantare de împrumuturi cu un buget estimat de 1,4 miliarde euro (pentru
împrumuturi din Măsura A) și, respectiv, 140 de milioane de euro (pentru împrumuturile din
Măsura B). Măsura A prevede acordarea de împrumuturi prin intermediul Garantiqua (bancă
deținută de statul ungar), iar măsura B prevede acordarea de împrumuturi prin intermediul MFB
(bancă deținută, de asemenea, de statul ungar). Beneficiarii finali sunt toate întreprinderile -
microîntreprinderi, IMM-uri și întreprinderi mari - care s-ar confrunta cu un deficit de lichiditate
în lipsa ajutorului de stat.
Pe lângă Polonia și Ungaria, Bulgaria reprezintă un stat membru care a utilizat pe
deplin prevederile Noului Cadru Temporar acordând până în prezent două scheme de ajutor
de stat. Dintre acestea, cea mai importantă schemă6, notificată la data de 17 aprilie 2020, o
considerăm pe aceea care prevede acordarea de ajutor de stat pentru susținerea lichidității IMM-
urilor afectate de focarul COVID-19. Ajutorul va fi acordat sub formă de capitaluri proprii și sau

3
A se vedea “SA.57064 Covid-19: Grants, guarantee and subsidised interest measures”, 17.04.2020.
4
Împrumuturile “soft” sunt caracterizate de faptul că au o rată a dobânzii mult mai mica de cât cea practicată pe
piața internă a țării care acordă împrumutul. Uneori, acest tip de împrumut oferă alte concesii pentru cei
împrumutați, cum ar fi perioade lungi de rambursare sau “vacanțe de plată” cu o dobândă aferentă minimă.
5
A se consulta “State Aid SA. 57121 (2020/N) – Hungary Loan guarantee scheme under the Temporary Framework
for State aid measures to support the economy in the current COVID-19 outbreak”, 28.04.2020.
6
A se vedea “State Aid SA.57052 (2020/N) – Bulgaria COVID-19: Bulgaria financial instrument measure under
section 3.1 of the Temporary Framework for State aid measures to support the economy in the current COVID-19
outbreak”, 29.04.2020.

2
investiții cvasi-proprii. Toate tipurile de investiții eligibile sunt legate de furnizarea de finanțare
către un IMM în schimbul dreptului de proprietate parțială în acel IMM sau includ o opțiune
pentru achiziționarea de capitaluri proprii în IMM. În special, instrumentele eligibile pentru
ajutor de stat vor include: investiții pure în acțiuni: acțiuni transferabile, alte valori mobiliare sau
instrumente echivalente care dau dreptul la o acțiune în capitalul întreprinderii (inclusiv opțiunea
de răscumpărare) sau investiții cvasi-capital: investiții convertibile, cum ar fi datorii cu garanții
conexe sau instrumente derivate similare și opțiuni de conversie încorporate în cadrul contractual
principal al datoriei. Bugetul schemei bulgare este estimat la 150 de milioane de euro, schema
fiind cofinanțată de către Fondul European Regional de Dezvoltare.
Un alt nou stat membru care a acordat ajutoare de stat în contextul crizei COVID-19 este
Republica Cehă. Astfel, la data de 21 aprilie a.c., acest stat membru a notificat Comisiei
Europene acordarea unei scheme de investiții7 pentru susținerea produselor și producătorilor care
contribuie la combaterea focarului de COVID-19. Obiectivul schemei cehe este acela de a
sprijini creșterea și consolidarea competitivității IMM-urilor în producerea de produse,
tehnologii, materiale și echipamente de protecție personală medicală și personală necesare pentru
a combate direct infecția cu coronavirus. De asemenea, va fi susținută achiziția de instalații
pentru eliminarea deșeurilor infecțioase, deoarece existența unor cantități mari de deșeuri
infectate este problematică. Bugetul estimat al schemei este de 11 milioane de euro, cu
posibilitatea extinderii sale până la maxim 37 de milioane de euro. În cadrul schemei, care va fi
deschisă IMM-urilor, sprijinul public va fi sub formă de subvenții directe. Sprijinul public va
acoperi 50% din costurile eligibile pe care trebuie să le suporte companiile pentru a crea
capacități de producție pentru a fabrica produse relevante pentru combaterea focarului de
coronavirus. Scopul schemei este de a spori și accelera producția de produse direct relevante în
combaterea efectelor crizei COVID-19. Acestea includ produse medicamentoase, cum ar fi
vaccinurile, spitale și echipamentele medicale, inclusiv ventilatoare, îmbrăcăminte de protecție și
echipamente, precum și instrumente de diagnostic. De asemenea, va fi susținută achiziția de
instalații de eliminare a deșeurilor infecțioase.
Dată fiind adevărata ofensivă a ajutoarelor de stat în Europa Centrală și de Est, în special
în noile state membre, România a profitat și ea de această oportunitate, notificând, la data de
10 aprilie 2020, o schemă de sprijin8 pentru IMM. Schema prevede un sprijin de 3,3 miliarde de
euro care va fi acordat IMM-urilor în dificultate sub formă de împrumuturi. În cadrul schemei,
sprijinul va fi acordat sub forma de subvenții directe și garanții de stat pentru împrumuturi de
investiții. Sprijinul va fi accesibil IMM-urilor care se confruntă cu dificultăți ca urmare a
impactului economic al focarului de coronavirus. Scopul schemei este de a ajuta întreprinderile
să își acopere capitalul de lucru imediat sau nevoile de investiții, asigurând astfel continuarea
activităților lor.
De precizat că, potrivit actualelor reglementări în vigoare, România poate sprijini în mod
direct prin scheme de ajutor de stat, dar și prin subvenții directe (măsuri individuale) companiile
și sectoarele cele mai afectate urmărind unele obiective specifice: combaterea „eșecurilor de
piață” şi efectele de destabilizare economică (sprijin pentru cercetarea și dezvoltarea unui vaccin
sau tratament împotriva coronavirusului, pentru construcția și modernizarea instalațiilor de
7
A se vedea “SA.56961 (2020/N) - Investment aid scheme for COVID-19 relevant products”, 21.04.2020.
8
A de consulta “SA.56895 Romania – COVID-19: Support scheme for SMEs”.

3
testare pentru focarele de Coronavirus- materiale de protecție și dezinfectanți), precum și sprijin
direcționat sub formă de plăți cu impozit amânat și / sau suspendări ale contribuțiilor de
securitate socială ale angajatorilor pentru a ajuta la evitarea șomajului masiv. De asemenea, așa
cum au optat unele state membre ar putea fi susținute prin scheme de garantare toate companiile
(nu doar IMM) care se confruntă cu lipsă de lichiditate, cu condiția să nu se fi aflat în insolvență
la data solicitării ajutorului.
Pentru ca măsurile de sprijin economic în contextul crizei COVID-19 să fie
eficient, în opinia noastră, în România ar trebui îndeplinite simultan o serie de condiții:
 Sprijinul acordat de stat se impune să fie clar definit și limitat în timp.
 Este necesar a se exclude posibilitatea obținerii de beneficii nejustificate pentru
companii sau bănci pe cheltuiala contribuabilului.
 Este nevoie de contribuția echitabilă din partea sectorului privat, printr-o remunerație
adecvată pentru introducerea de scheme de sprijin general (precum un sistem de garantare) și
acoperirea de către sectorul privat a cel puțin unei părți semnificative din costul asistenței
acordate.
 Este obligatoriu să se impună norme comportamentale suficiente pentru beneficiari
care să împiedice abuzul de sprijin de stat, cum ar fi: extinderea și strategiile de piață agresive
realizate după primirea unei garanții sau împrumut cu dobândă subvenționată.

Dr. Andreea - Emanuela Drăgoi


andreeadragoi@iem.ro