Sunteți pe pagina 1din 13

1.

Conceptul de logistică

1.1. Originea logistică, sursele și perioadele de dezvoltare

Opera•iunile logistice au înso•it întotdeauna via•a în societă•ile umane,

de•i domeniul de aplicare al termenului „Logistică” ca atare s-ar schimba orele suplimentare. Este cel mai mult

probabil de origine greacă, care este indicat prin semnifica•iile cuvintelor precum: logos

- „numărare” sau „motiv”, logistike - ' arta calculului ”, logismos - ' calcul',

„calcul”, „reflec•ie”. Ele sunt, de asemenea, sursa conceptului de „ logistiqu e ', care este

sensul francez pentru transport, cazare •i furnizare de trupe, precum •i

originea cuvântului englez „logistică” în sensul său militar.

Fără îndoială, pedigree-ul logisticii este de natură militară, a•a cum arată to•i

teoreticieni care se ocupă de acest domeniu, de•i literatura oferă •i informa•ii despre

rolul conceptului în sfera civilă.

În secolul al V-lea î.Hr., în Grecia antică, logistica a fost ini•ial asociată cu

via•a civilă. În contextul administra•iei elene, al finan•elor •i al economiei

în acel moment, se pot întâlni diferite nume de func•ii îndeplinite, cum ar fi:

logistae, logeutai, eklogeis, la ce palete particulare de responsabilită•i •i sarcini

au fost repartizate.

logistae func•ia a fost îndeplinită de o persoană aleasă prin vot (indicată de

mâna) •i, în perioada ulterioară, prin extragerea loturilor. Logistae erau cea mai înaltă autoritate

controlul afacerilor privind finan•ele •i proprietatea.

Fără aprobarea facturilor financiare de către acest func•ionar, o persoană căreia îi sunt

apar•inut nu putea părăsi •ara sau nu putea lua nicio pozi•ie în administra•ie.

Mai mult, o astfel de persoană a fost lipsită de drepturi •i imunită•i civile 1.

1 http://www.logistyka.net.pl/index.php?option=com_content&task=view&id=6913&Itemid=4

0, 16.08.2010.

2
Principiile logisticii pot fi găsite în primul tratat cunoscut, Arta razboiului,

atribuit marelui •ef al chinezilor, Sun Tzu (sec. VI - V î.Hr.). În al lui

reflectări, el a prezentat un echilibru al nevoilor logistice din timpul războiului •i din

capacitatea propriei •ări •i a teritoriilor nou câ•tigate pentru a satisface această cerere.

Sun Tzu a pledat pentru planificarea opera•iunilor militare în a•a fel încât să nu distrugă

poten•ialul economic intern. El ar caracteriza, de asemenea, unele principii ale

organiza•ii economice din domeniul militar, de exemplu standarde de aprovizionare cu alimente sau

normele de utilizare a resurselor locale 2.

Leon al •aselea, împăratul bizantin la începutul secolului al X-lea d.Hr.,

a scris o lucrare în limba greacă, numită Schi•a sumatică a artelor mar•iale, în care, de-a lungul

cu strategie •i tactică, el a distins •i logistica. Acesta din urmă trebuia

se ocupă în primul rând de calculele distan•elor de mar• ale trupelor •i de

evaluarea terenului •i a for•elor inamice 3.

Generalul AH Jomini (1779-1869) în activitatea sa: Rezumatul artei războiului,

publicat în 1837 la Paris, în al •aselea capitol intitulat: Pe Logistică sau Practică

Art of MovingArmies, el atribuie astfel de procese Logisticii ca: loca•ie •i

furnizarea depozitelor, planificarea •i realizarea mar•urilor, pregătirea drumurilor,

organizarea mijloacelor de transport •i furnizarea trupelor. El arată că Napoleon

înfrângerea din campania rusă a fost direct legată de sistemul defectuos de aprovizionare,

subestimarea rolului transportului •i organizarea inadecvată a bazelor

•i serviciul sanitar 4. Din punct de vedere militar, sub termenul: „logistică”,

Jomini a în•eles angajamentele generalului de organizare •i planificare

sediul central, având ca scop conducerea •i comanda armatei. El a definit Logistica ca a

artă pragmatică de mi•care •i furnizare de trupe, transport, construc•ii de drumuri •i

Amplasarea depozitelor militare •i a aprovizionării, care este descrisă de figura 1.1

2 Sun Tzu, Sztuka Wojny, Var•ovia 1994, p. 11-17.


3 Vezi Gösta, B. Jhde, Transport, Verkehr Logistik, Verlag Franz Vahlen 1984, München p. 23-25.

4 Encyklopedia Grand Larousse T. 6, Libraire Larusse, Paris 1962, p. 816.

3
strate gy

Marea tactică Mici tactici

Logistică de AH de JOMINI

Planificarea Alocarea Aprovizionare Clădirea


Loca•ia
mi•cărilor transportului cu fonduri drumurilor
punctelor de
militare
depozitare

Figura 1.1: Logistică, prin vederi precursoare ale AH de Jomini

Sursa: K. Ficoń, Procesy logistyczne w przedsiębiorstwie, Pulse Plus Consulting, Gdynia 2001, p. 12

Din acel moment, logistica în terminologia militară este în•eleasă ca transport

gestionarea proceselor, desfă•urarea, cazarea •i aprovizionarea trupelor - zonele din

teoria •i practica activită•ii militare. S-a răspândit în timpul celui de-al doilea

Razboi mondial.

În Statele Unite ale Americii, amiralul AT Mahan (1840-1914), fondatorul

teoria maritimă •i logistica for•elor navale, au eviden•iat rolul economic

poten•ial al unei •ări într-un război contemporan. El a atras aten•ia asupra enormului

importan•a liniilor de alimentare, a bazelor fixe •i plutitoare •i a stocării de combustibil 5.

Un mare merit pentru dezvoltarea gândirii logistice a fost pus de GC Thorpe

(1875-1936), care este considerat contemporan drept precursorul logisticii americane.

În 1917 a publicat Logistică pură: •tiin•a pregătirilor de război, care

a furnizat motive •tiin•ifice pentru dezvoltarea principiilor func•ionării practice

de logistică. El a postulat ca logistica să fie integrată cu inginerie,

întreprinderile de administrare •i repara•ii, precum •i cu pregătirea trupelor. Printre altele

lucrurile, Thorpe a inclus în logistică procesul de pregătire economică a •ării

5 W. Stankiewicz, Acum suntem la modă, ne facem logistyce zachodniej [, AON, Var•ovia 1995,

p. 8.

4
la război, mobilizarea economiei •i func•ionarea industriei de apărare. Acest

în acest fel, Logistica a trecut pe domeniile de activitate legate de via•a civilă

partea frontală •i backup-ul într-unul singur 6.

O contribu•ie majoră la logistică a avut un cetă•ean britanic, GC Shaw,

care în 1938 a publicat o monografie: Oferta în Războiul Modern. În această lucrare, el

concentrat pe stabilirea principiilor aprovizionării, transportului •i exploatării

bra•ele pe câmp. O transformare revolu•ionară în avansarea tehnică a

Echipamentele Armatei, care au avut loc în perioada interbelică odată cu începuturile sale

în timpul Primului Război Mondial, a provocat schimbări în tactica militară. Shaw a observat o contradic•ie

între nevoia logistică a trupelor cauzată de „tehnicizarea” armatei •i

eficien•a limitată a sistemului „vechi” de suport logistic încă existent.

îmbunătă•irea tehnologică a armatei a impus noi cerin•e logistice

sistem, oferindu-i noi posibilită•i în acela•i timp.

Shaw a formulat patru principii ale aprovizionărilor for•elor armate: autosuficien•ă,

autosuficien•ă limitată, suplimentarea de la backup •i local

suplimentarea. Multe dintre sugestiile lui Shaw •i-au găsit aplica•ia practică în

logistica care func•ionează în al doilea război mondial. Analiza sa despre rolul pieselor de schimb •i repara•ii

tehnici de organizare a luptei, împreună cu conceptele de material •i

standardizarea procedurală este •i astăzi un exemplu de gândire logistică bună 7.

În timpul celui de-al doilea război mondial, a fost creat Departamentul de Apărare al SUA

echipe interdisciplinare, a căror sarcină era dezvoltarea planificării matematice

modele •i aplică-le pentru a rezolva problemele logistice ale armatei americane

interesat în furnizarea de materiale pentru sprijinirea activită•ii militare, coordonat eficient

în spa•iu •i timp. Problemele care aveau nevoie de solu•ionare erau loca•ia •i furnizarea

puncte de depozitare •i probleme de transport. A•a au creat aceste echipe de proiect

fundament pentru dezvoltarea unei noi discipline - logistica 8.

Totu•i, trupele americane care aterizează în Europa, au popularizat conceptul de logistică

nu fără o anumită rezisten•ă din partea alia•ilor. Abia după crearea NATO cu

6 W. Stankiewicz, Logistyka. Z zagadnień gospodarki wojskowej państw NATO, Varşovia

1968, p. 44-49.
7 W. Stankiewicz, Acum este la modă ..., op. cit., pp. 15-18.
8 FJ Beier, K. Rutkowski, Logistyka, SGH Var•ovia 1995, pag. 15

5
Statele Unite •i rolul său principal acolo, nu numai că au popularizat no•iunea de

logistica în terminologia alia•ilor, dar a favorizat •i adaptarea

structuri organiza•ionale, principii •i proceduri în sistemele na•ionale ale acestora

•ări. În publica•iile britanice din perioada 1940 - 1950, conceptul de

„Logistica” este încă rară de găsit •i, în mod similar cu cea franceză, este definită ca fiind

„administra•ie”, în•eleasă ca sinonim pentru logistică 9. De către administra•ia militară,

europenii au în•eles livrările, transportul •i spitalizarea.

Pentru diseminarea conceptului •i a domeniului de activitate al logisticii, acesta a fost uria•

importan•ă cu care termenul de „logistică” a fost inclus în Enciclopedia Britanică, cu

defini•ia sa formulată de un american, RM Leightone. Conform lui,

logistică "în administra•ia americană, termen utilizat pe scară largă pentru a descrie o gamă largă de

ac•iuni non-combatere, în special legate de aprovizionare, transport, construc•ii civile

•i îngrijirea •i evacuarea bolnavilor •i răni•ilor ” 10.

Modelele logistice •i formele de analiză a sistemului au fost utilizate în mod eficient

for•ele armate interesate de sprijinul logistic pentru opera•iunile militare, coordonate în 2008

spa•iu •i timp. Cu toate acestea, în practica economică postbelică, au fost ignorate sau

uitat, ca încă o dată, nu au existat condi•ii favorabile pentru utilizarea lor.

nevoia crescândă de bunuri postbelice a făcut ca managerii să se concentreze pe satisfacerea cererii.

În literatură, se poate găsi •i opinia că fuziunea logisticii militare

experien•a în sfera civilă direct după cel de-al doilea război mondial, a fost imposibilă

lipsa echipamentului (astfel de calculatoare, astăzi) •i costul •i efortul ridicat al acestuia

calculele mâinilor, rezultate din această lipsă de mijloace 11.

Conceptul militar de „logistică”, împreună cu o parte semnificativă a domeniului de aplicare a

activită•ile legate de acest termen, au fost transferate în economia civilă de către

Managerii americani abia la sfâr•itul anilor 50. La început, în loc de „Logistică”

termenul folosit a fost Managementul distribu•iei fizice 12.

O descoperire clară a venit cu utilizarea calculatoarelor •i a metodelor cantitative în

distribu•ie, când recesiunea ar for•a reducerea •i controlul mai strict al costurilor.

9 W. Stankiewicz, Acum este la modă ..., op. cit., p. 19.


10 RM Leighton, Enciclopedia Britannica, T. 14, 1964, p. 325.
11 M. Brzeziński, Logistică sistematică WAT, Var•ovia 2007, p. 29.
12 Cf. www.znko.org/buda/logistycznaobslugaprzedsiebiorstw, 16.08.2010.

6
Apoi, o economie de pia•ă dezvoltată a impus utilizarea logisticii militare în civil

activitate, a•a cum rezultă din terminologia specificată în figura 1.2.

Strategia de servicii pentru clien•i

Alimentare de siguran•ă Management strategic

ofensivă strategică Gestiunea tactică

Ofertă de pia•ă Managementul operational

Terminologie militară
Campanie publicitara Câ•tigarea pie•elor
în Logistică

Fig. 1.2: Terminologia militară în economia civilă.

Sursa: K. Ficoń: Procesy logistyczne w przedsiębiorstwie, Impuls Plus Consulting, Gdynia 2001, p. 17.

Logistica s-ar dezvolta treptat. În literatura de specialitate, putem găsi mai multe

abordări ale problemei. •i a•a, E. Gołembska oferă una dintre posibilită•ile

clasificări ale etapelor logistice de dezvoltare 13.

1. Înainte de 1950 - ani „tăcu•i”

2. 1950-1970 - timp de dezvoltare

3. 1971 până astăzi.

În prezent, cred că putem distinge patru etape:

1. Etapa 1 se aplică perioadei anilor 1950 •i anterioare. Este perioada în care

pia•a producătorului este dominantă. Opera•iile logistice sunt fragmentare,

sec•iunile de logistică nu sunt integrate •i nici nu se bazează pe un singur concept.

Aici, avem de a face cu următoarele sfere:

• cumpărare •i ofertă, legate de ac•iuni precum: prognozarea cererii,

13 E. Gołembska, Logistyka jako zarządzanie łańcuchem dostaw, Akademia Ekonomiczna,


Poznań 1994, p. 8.

7
planificarea nevoilor, selectarea surselor de aprovizionare, organizarea cumpărăturilor,

stocare, inventar;

• depozitare, inclusiv: gestionarea transportului, depozitare, gestionarea ambalajelor;

• distribu•ie, inclusiv: gestionarea comenzilor de aprovizionare, stocarea mărfurilor finite,

transport •i servicii pentru clien•i.

Activită•ile de mai sus nu au fost legate de un singur scop, ci s-au separat în interior

structura companiei; fiecare sfera era un departament separat.

2. Etapa a doua acoperă perioada de la începutul anilor ’50 până în anii ’70 •i

se aplică perioadei în care se consolidează pozi•ia pe pia•a de consum

•ările din economia de pia•ă. Oferta cu cre•tere rapidă trebuia ajustată la

nevoile clientului solicitant. În această perioadă, solu•ii logistice complexe

apar, care includ:

• distribu•ie fizică (legată de livrarea produsului către client, la

momentul potrivit •i cu pre•ul specificat);

• gestionarea materialelor (cuprinzând zona de achizi•ie •i aprovizionare,

numită distribu•ie de materiale).

Totu•i, ambele zone au fost tratate separat. Managementul materialelor a fost

legat de furnizarea serviciilor, în timp ce distribu•ia - la vânzări.

3. Etapa a treia este anii '80 •i '90. În această perioadă, zonele de aprovizionare •i distribu•ie

devin coordonate, ca o opera•iune logistică coerentă. Toate întreprinderile logistice

iar procedurile sunt deja văzute ca un sistem, cu obiectivul lor de a maximiza

profituri, consolidează pozi•ia pe pia•ă •i se adaptează flexibil la schimbări

mediu inconjurator.

Activită•ile desfă•urate în cadrul companiei sunt orientate către

determinarea obiectivelor strategice din cadrul companiei. În această perioadă, IT-ul modern

solu•iile sunt utilizate, utile în rezolvarea problemelor, în timp ce implementăm metode moderne

•i instrumente de management, cum ar fi următoarele:

• identificare automată (coduri de bare)

• JiT (Just in Time)

• Planificarea resurselor materiale (MRP)

• ABC - Numărarea bazată pe activită•i, o metodă bazată pe activită•i de contabilitate a costurilor.

8
4. Etapa patru - anii ’90 •i mai târziu, logistica se extinde dincolo de compania în sine. Aceasta

se referă la fluxul de bunuri •i servicii, împreună cu informa•iile de înso•ire. Aceasta

cuprinde:

• Micro-logistica;

• Meta-logistica;

• Macro-logistica;

• Euro-logistica;

• Logistica globală.

Logistica acestei perioade se dezvoltă bazându-se pe sisteme de informa•ii, local

re•ele (LAN), re•ele de re•ea largă (WAN), Internet •i Intranet. Ma•ini •i

robo•ii elimină munca omului. Apar pie•e electronice moderne, unde întreprinderi •i afaceri

tranzac•iile de afaceri (B2B) se realizează între companii sau între companii

Ofertele (B2C) sunt încheiate prin intermediul internetului.

Logistica modernă, cu misiunea de a îndeplini •intele companiei, folose•te informa•iile

resurse ale întreprinderii •i creează o bază de date special pentru nevoile acesteia.

O bază de date pentru nevoile de logistică constă din următoarele elemente 14:

• sursa de date (procese logistice, subsisteme logistice ale companiei,

împrejurimi mai apropiate •i mai îndepărtate de-a lungul lan•ului de aprovizionare);

• utilizatorii (întregul lan• de aprovizionare);

• rela•iile cu realitatea reprezentată (instrumente pentru procesare, actualizare,

efectuarea de completări, căutarea •i corectarea datelor; instrumente pentru prezentare

informa•ii ob•inute, sub formă de anchetă sau raport; indicatori •i

măsuri).

Lan•urile de aprovizionare nu sunt doar elementul structurii tradi•ionale a entită•ii, ci •i

a companiilor virtuale •i de re•ea. Func•ionarea lor se bazează pe re•ele IT globale

po•tă electronică •i pe sisteme integrate de management, inclusiv logistică.

JJ prezintă o abordare u•or diferită a evolu•iei logisticii

Coyle, EJ Bardi •i C. j. Langley, a•a cum se arată în figura 1.3 15

14 A. Szymonik, Technologie informatyczne w logistyce, Placet, Var•ovia 2010, p. 47-48.


15 Cf .: Ibidem, pp.24-29.

9
Serviciu clien•i

Transport

Comenzi de fixare

Planificare distribu•ie

Managementul ambalajelor
Rezerva de bunuri finite
din industrie

Manipularea materialelor Distribu•ia fizică


Logistică livra
Depozitare lanţ

Planificarea stocurilor
Managementul materialelor
P planificarea rodierii

Planificarea necesită•ilor materiale

Cumpărare

Prognozarea cererii
INTEGRA•IE C INTEGRA•IE
RăSPÂNDIRE GRADUALĂ OMPLETE

(FRAGME NTATION) 1980 r. 2000 r.

Figura 1.3: Evolu•ia logisticii


1960 r.
Sursa: JJ Coyle, EJ Bardi, CJ Langley Zarządzanie w Logistyce [ orig. Managementul în afaceri

Logistică], PWE, Var•ovia 2002, p. 27.

Prima etapă va fi aici legată de distribu•ia fizică, atunci când este în

perioada anilor '60 -'70, diver•i factori au motivat companiile să depună eforturi care

ar contribui la gestionarea mai eficientă a distribu•iei fizice, printre alte activită•i,

s-ar găsi:

• lărgirea gamei de sortimente;

• cre•terea tarifelor de livrare;

• produc•ia de produse cu valoare mai mare.

În a doua etapă din anii ’70 -’80 a venit ideea de a combina sferele

aprovizionare •i distribu•ie. Factorii care ar motiva astfel de proceduri au inclus:

• dereglarea transportului;

• apari•ia concuren•ei locale;

• căutarea surselor de aprovizionare în străinătate;

10
• factori economici (criză economică, concuren•ă).

A treia etapă - anii 80, 90 •i mai târziu, este dezvoltarea tehnologiilor IT;

Internetul, extranetul •i sistemele moderne de management integrat. Lan•urile de aprovizionare,

bazat pe companii de re•ea •i virtuale, devine un instrument modern pentru combaterea concuren•ei

•i men•ine pozi•ia cuiva pe pia•ă.

1.2 Logistica și informațiile

În teorie, termenul: logistică nu este clar definit (există o oarecare dualitate). Există

nicio defini•ie unică acceptată. Autori particulari subliniază diferite aspecte în interior

definirea conceptului, care se referă atât la practica economică, cât •i la zona din

cunoştinţe. Iată câteva dintre aceste defini•ii:

Consiliul American de Management Logistic a propus o defini•ie care

este larg răspândită în SUA: Logistica este procesul de planificare, implementare •i

controlul fluxului •i stocării eficiente, eficiente de bunuri, servicii •i conexe

informa•ii de la punctul de origine la punctul de consum în sensul

conform cerin•elor clien•ilor.

Asocia•ia Europeană de Logistică a adoptat defini•ia că Logistica este a

concept care implică organizarea, planificarea, controlul •i execu•ia fluxului de

mărfurile î•i formează locurile de fabrica•ie (cumpărare), prin sfera

produc•ie •i distribu•ie, către consumatorul final, care î•i propune să satisfacă cerin•ele

a pie•ei cu un angajament •i un capital minim.

La rândul său, H. Ch. Pohl sus•ine că logistica cuprinde toate etapele duce la

planificarea, supravegherea, execu•ia •i controlul transformării în timp •i spa•iu a

mărfurile •i transformarea aferentă în cantitate •i gamă de sortimente,

proprietă•ile de manipulare •i gradul de determinare logistică a mărfurilor. A

executarea coordonată a acestor activită•i permite fluxul de mărfuri care face legătura între

punct de plecare cu punctul de consum într-o manieră posibil cea mai eficientă 16.

Analizând con•inutul defini•iilor citate •i publicate, se poate concluziona

acea:

16 H.Ch. Pohl, Logisticyczne sistematic, Biblioteka Logistyka, Poznan, 1998, p. 11.

11
• logistica este un proces de flux fizic de bunuri / servicii •i de înso•ire

informa•ie;

• logistica este un concept de gestionare integrată a bunurilor / serviciilor •i

fluxul de informa•ii;

• logistica este un domeniu interdisciplinar (în afară de propria mo•tenire, de asemenea, o face

utilizarea •tiin•elor tehnice, militare, matematice •i economice, inclusiv

management) unde obiectul cercetării sunt regularită•ile •i fenomenele

care apar în timpul fluxului de mărfuri / informa•ii în întregul lan• de furnizare.

Prin urmare, esen•a logisticii este fluxul de bunuri •i servicii materiale din

locul de origine al clientului final (consumator). Scopul este de a asigura

adecvarea locului (mutarea mărfurilor în locuri unde există o cerere pentru acestea) •i

timp (men•inerea nivelului adecvat de stocuri •i distribuirea corespunzătoare a bunurilor / serviciilor) 17.

O implementare eficientă •i eficientă a obiectivelor logistice este posibilă datorită

următoarele activită•i 18:

• circula•ie •i transport;

• depozitare •i depozitare;

• ambalaje industriale;

• manipularea materialelor;

• controlul stocurilor;

• fixarea comenzilor;

• prognoza cererii;

• planificarea productiei;

• cumpărare;

• servicii pentru clien•i la un nivel profesional adecvat;

• amplasarea depozitelor •i plantelor;

• Furnizare de piese de schimb •i servicii post-vânzare;

• colectarea •i eliminarea de•eurilor.

Legătura care leagă fluxul fizic de mărfuri cu activită•ile men•ionate

17 M.Brzeziński, Sistem logistic, WAT, Var•ovia 2007, p. 34.


18 Cf .: JJ Coyle, EJ Bardi, CJ Langley Jr., Zarządzanie logistyczne [ oryg. Managementul în logistica afacerilor], PWE,

Var•ovia 2002, p. 69.

12
mai sus este informa•ie.

Este fluxul de informa•ii care înso•e•te fluxul de bunuri •i servicii materiale

în sistemul de produc•ie 19. Acestea joacă un rol cheie în organizarea •i func•ionarea

lan•uri de furnizare, care leagă toate elementele de bază ale sistemului logistic. Integrarea

fluxul de informa•ii face ca sistemul să fie deschis, eficient •i capabil să depă•ească obstacolele

apărute în timpul proceselor de curgere. Astfel, activitatea întreprinderilor, inclusiv a

cele virtuale, este adaptat cerin•elor •i schimbărilor mediului.

Mediul logistic constă în dezvoltarea dinamică a pie•elor locale,

atât în ​•ară cât •i în străinătate, cu riscuri •i competitivitate crescânde.

presiunea acestora din urmă duce la cre•terea continuă a eficien•ei proceselor logistice,

ceea ce în practică înseamnă îmbunătă•irea calită•ii •i o mai mare eficacitate a

procesele de luare a deciziilor.

Cele de mai sus pot avea loc atunci când factorul decizional are informa•ii privind modelarea

de parametri particulari care caracterizează activitatea companiei •i din împrejurimi.

Prin urmare, nicio decizie nu apare „spontan”, ci este o transformare a unui fel de

informa•ii (de bază) într-o alta - adică decizia.

Procesul de transformare a informa•iilor de bază poate fi realizat în diferite

moduri, în func•ie de complexitatea fenomenelor care necesită realizarea

decizie particulară, precum •i alegerea metodelor •i tehnicilor pentru aceasta

transformare. Totu•i, totu•i, procesul de transformare a informa•iilor este

parte integrantă a luării deciziilor.

Într-o economie bazată pe cunoa•tere, sistemele informa•ionale oferă acces la informa•ii

facilitează organizarea colectării •i procesării informa•iilor •i:

• asigură schimbul de informa•ii cu partenerii de afaceri în formă digitală;

• ajuta la reducerea costurilor de comunicare;

• permite managerilor-logi•tilor să partajeze baze de date •i să plaseze comenzi prin intermediul

formulare electronice;

• facilitarea managementului tipului de e-logistică dispersată.

19 Un sistem de produc•ie este un aspect energetic •i informativ conceput în mod special, operat de un om •i
care serve•te la fabricarea anumitor bunuri sau servicii, pentru a satisface cererea clien•ilor. E. Michnowicz, Podstawy
logistyki przemysłowej [Logistică industrială de bază], AGH, Cracov 2002, p. 127.

13
Informa•iile au înso•it întotdeauna procesele de management, inclusiv

logistica, cu toate acestea nu a fost niciodată la fel de apreciată ca în prezent. Se vede ca

baza •i materialul pentru procese, precum •i un activ corporativ valoros.

Într-o companie administrată în mod tradi•ional, analizele •i rapoartele de date sunt realizate de către

multe departamente, care se bazează pe diferite tipuri de sisteme •i instrumente IT. Acest

duce irevocabil la mai multe versiuni de date care nu sunt neapărat consistente. Într-o

economie bazată pe cunoa•tere, capabilitatea analitică a unei companii devine una dintre

cele mai importante elemente de concuren•ă, indiferent de industrie. Companiile

care utilizează abilită•i analitice în timp ce î•i construiesc avantajul competitiv, creează

centre de date centralizate pentru a permite gestionarea informa•iilor, adică prin selectare

informa•ii cele mai importante pentru deciziile manageriale, luând acelea•i surse

accesibil pentru diferite departamente, păstrând coeren•a

formate, defini•ii •i standarde.

Mai jos, sunt prezentate câteva domenii de logistică, în care este gestionată informa•ia

face opera•iunile eficiente •i eficiente:

1. Lan• de aprovizionare - permite simularea •i optimizarea fluxurilor în lan•ul de aprovizionare

pentru reducerea stocurilor •i prevenirea unei situa•ii în care stocurile se termină.

2. Fixarea pre•urilor - permite specificarea nivelului de pre• care ar aduce maxim

venit sau profit.

3. Segregarea multidimensională a clien•ilor - identificarea grupurilor de clien•i cu

caracteristici similare •i comportându-se la fel, cumpărând produse similare etc., care

are ca rezultat o mai bună în•elegere a consumatorilor. Toate acestea au impact asupra planificării

eficien•a •i eficacitatea marketingului, prin personalizare •i

personalizarea interac•iunilor.

4. Analiza fidelită•ii clien•ilor - modelarea factorilor care ar putea cauza pierderea

clien•i •i definirea grupurilor de clien•i, care ar putea trece la

concuren•ă. Aceste ac•iuni permit luarea unor măsuri eficiente pentru men•inerea regulată

clien•i pentru produse date. Analiza ajută, de asemenea, la dezvoltarea loialită•ii

programe, pentru a stabiliza portofoliul de clien•i.

5. Analiza valorii clien•ilor în ceea ce prive•te rentabilitatea cooperării, detectarea

cele mai profitabile grupuri de clien•i, precum •i recunoa•terea celor care nu sunt profitabile

14