Sunteți pe pagina 1din 5

I.

CONCEPT
Bipatridia defineste situatia in care o persoana se bucura de dubla cetatenie. Un individ se poate
gasi in situatia de a avea mai multe cetatenii din cauza lipsei de uniformitate intre legislatiile
diverselor state in ceea ce priveste acordarea cetateniei.

Bipartidia apare in principal in doua situatii : in situatia dobandirii cetateniei prin nastere pe
teritoriul unui stat care aplica ius soli( dreptul pamantului, cetatenia unui stat se dobandeste prin
nasterea pe teritoriul acelui stat ) sau din parinti cetateni ai unui alt stat, care aplica ius sanguinis
( dreptul sangelui, adica se acorda cetatenia parintilor, indifferent de locul nasterii ).

Situatia bipatridiei se aplica si in situatia naturalizarii, daca persoana pastreaza vechea cetatenie.

Din toate acestea rezulta, ca bipatridia este o forma a cetateniei specifica persoanelor cu mai mult
de o cetatenie. Statele sunt libere sa decida prin dreptul lor intern daca accepta sau nu cetatenia
multipla.

II. Drepturi si obligatii ce decurg din detinerea dublei cetatenii

Daca statul accepta dubla cetatenie, cetatenii care au si o alta cetatenie se vor bucura de aceleasi
drepturi si obligatiica si ceilalti cetateni ai acelui stat

Cetatenii care detin o dubla cetatenie se bucura de toate drepturile care decurg din cele doua
cetatenii pe care le detine si sunt supusi obligatiilor ce decurg din ambele cetatenii dobandite de
acesta.

Astfel, pe langa drepturile cetateanului roman prevazute in titlul II din Constitutia Romaniei :
Egalitatea in drepturi, accesul liber la justitie, dreptul la viata si integritate fizica, libertatea
individuala etc, cetateanul care detine inca o cetatenie se va bucura si de drepturile si libertatile
fundamentale care reies din Constitutia statului a carei cetatenie o are.

III. Modalități de dobândire a unei alte cetățenii de către o


persoană care deține deja o cetățenie.

Modurile de dobandire a cetateniei de catre o persoana care are deja o cetatenie se poate face
prind :

- adoptie
- acordare la cerere
Una dintre situatiile in care o persoana care detine o cetatenie poate dobandit o alta cetatenie este
conform Legii nr. 21/1991, situatia copilului cetatean strain prin adoptie, daca adoptatorii sunt
cetateni romani. Daca adoptatul este major, acordarea cetateniei are loc dupa consimtamantul
acestuia.

In cazul în care numai unul dintre adoptatori este cetățean român, cetățenia adoptatului minor va
fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptatori. În situația în care adoptatorii nu cad de acord,
instanța judecătorească competentă să încuviințeze adopția va decide asupra cetățeniei minorului,
ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este
necesar consimțământul acestuia

Cetatenia romana se poate acorda la cerere persoanei care are deja o cetatenie daca indelineste
urmatoarele conditii :

 s-a născut și domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deși nu s-a născut pe
acest teritoriu, domiciliază în condițiile legii pe teritoriul statului român de cel puțin 8 ani
sau, în cazul în care este căsătorit și conviețuiește cu un cetățean român, de cel puțin 5 ani
de la data căsătoriei;
 dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu
întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și
declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni
 a împlinit vârsta de 18 ani
  are asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, în condițiile stabilite
de legislația privind regimul străinilor;
  este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate
pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român;
 cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească,
în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială;
 cunoaște prevederile Constituției României și imnul național.

 Termenele prevăzute pot fi reduse până la jumătate în următoarele situații:

 solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internațional;


 solicitantul este cetățeanul unui stat membru al Uniunii Europene;
 solicitantul a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare
 solicitantul a investit în România sume care depășesc 1.000.000 de euro.

Dacă cetățeanul străin care a solicitat să i se acorde cetățenia română se află în afara
teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu
se ia în calcul la stabilirea perioadei.
Cetățenia română poate fi acordată, la cerere cetățeanului străin care poate contribui în mod
semnificativ la promovarea imaginii României prin performanțe deosebite în domeniul sportului,
cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă sunt
întrunite următoarele condiții:

 solicitantul va reprezenta România în loturile naționale, în conformitate cu


reglementările statutare ale federației sportive internaționale la care România este
afiliată
  solicitantul îndeplinește condițiile și își exprimă atașamentul față de România și
față de sistemul de valori specific societății românești.

Copilul născut din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie, care nu a împlinit vârsta de 18 ani și
care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României, dobândește cetățenia română la cererea
părinților săi, odată cu aceștia;

IV. . Modalități de renunțare la una dintre cetățenii în cazul


cetățeniei multiple.
Modalitatile de renuntare la cetatenie sunt cele clasice :

 Retragerea cetateniei
 Aprobarea renuntarii cetateniei

Pentru motive temeinice se poate aproba renunțarea la cetățenia română persoanei care a
împlinit vârsta de 18 ani și care

 nu este învinuită sau inculpată într-o cauză penală ori nu are de executat o pedeapsă
penală;
 nu este urmărită pentru debite către stat, persoane fizice sau juridice din țară sau,
având astfel de debite, le achită ori prezintă garanții corespunzătoare pentru achitarea
lor
 face dovada existentei unei alte cetatenii
Bibliografie :

- Legea nr. 21/1991 privind cetatenia


- Drept international public – Bogdan Aurescu
- Drept international public - Prof. univ. dr. Dumitra Popescu Conf. univ.dr.Felicia Maxim