Sunteți pe pagina 1din 9

ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

I. Introducere si notiuni de baza

In fiecare stat exista doua tipuri de organe administrative : organele administratiei publice
centrale care exercita atributii la nivelul intregii tari si organele administratiei publice locale
care are o competeta limitata la unitatile administrativ-teritoriale in care au fost alese si in care
functioneaza. Cele doua tipuri de administratii nu sunt totusi lipsite de legaturi, intre ele existand
o legatura stransa impusa de caracterul statului roman de “ stat national, unitar si indivizibil “

Administratia publica desemneaza totalitatea activitatilor desfasurate in regim de putere


publica, de organizare a executarii si executarea in concret a legii si de prestare de servicii
publice in scopul satisfacerii interesului public,

Notiunea de “ administratie publica locala “ desemneaza potrivit art.5 din OUG 57/2019
“ totalitatea activitatilor desfasurate, in regim de putere publica, de organizare a executarii si
de executare in concret a legii si de prestare de servicii publice, in scopul satisfacerii interesului
public” . Aceeasi ordonanta prin art. 3 desemneaza autoritatile care alcatuiesc administratia
publica locala si anume : consiilie locale, primarii si consiliile judetene

II. Principiile administratiei publice locale


Principiile de organizare si de functionare a autoritatii publice locale sunt reglementate in
art.120 din Constitutia Romaniei si anume principiul descentralizarii, principiul autonomiei
locale si deconcentrarii serviciilor publice, carora li se adauga asigurarea pt minoritatile
nationale a dreptului de a-si utiliza limba natala in localitatile in care au o pondere semnificativa
(peste 20%) in raporturile cu administratia publica locala si serviciile deconcentrate ale
administratiei centrale de specialitate.

Pe langa aceste principii regasite in Constitutia Romaniei, legea organica nr.215/2001 adauga si
urmatoarele principii : principiul legalitatii, eligibilitatii si consultarii cetatenilor in probleme de
interes deosebit.

1. Descentralizarea

Descentralizarea semnifica un mecanism de transfer a atributiilor, a realizarii nevoilor


cetatenilor de la organele central catre cele situate in unitatile administrative teritoriale.
Principiul descentralizarii face obiectul unei legi distincte, legea nr.195/2006 care consacra
regimul sau juridic, dar si procedurile si tehnicile de concretizare a sa.

Exista doua tipuri de descentralizari in functie de cum ne raportam la organele care o realizeaza
sau la mecanismele cu care actioneaza si anume :

- descentralizare teritoriala ( care se refera la existenta unor autoritati alese care sa aibe
competenta materiala generala la nivelul UAT-urilor
- descentralizare tehnica ( sa existe anumite persoane morale de drept public care sa efectueze
anumite servicii publice, altele decat cele prestate de autoritatile statale “

2. Autonomia locala

Autonomia locala este definite de legea administratiei publice locale, respectiv de legea
215/2001 ca fiind dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a
solutiona si gestiona in numele si in interesul colectivului local pe care il reprezinta interesele
publice in conditiile legii. Aceeasi lege subliniaza necessitate de a respecta in exercitarea
autonomiei locale caracterele statului roman de stat national,unitar si indivizibil

Autonomia locală constituie principiul fundamental al organizării administrativ-teritoriale a unui


stat

3. Deconcentrarea

Deconcentrarea este definitia ca fiind impartirea de atributii administrative si financiare de


catre ministere si de celelalte organe de specialitate a administratiei publice central catre
structuri proprii de specialitate din unitatile administrativ teritoriale. Spre deosebire de
descentralizare, in cazul deconcentrarii transferul se realizeaza de la centru catre structurile
teritoriale care se afla intr-un raport de subordonare fata de cele centrale.

4. Asigurarea pentru minoritatile nationale de a-si utiliza limba natala

Dreptul minoritatilor nationale de a-si utiliza limba natala in raporturile cu administratia locala
si serviciile deconcentrate a fost introdus prin legea de revizuire si vizeaza exclusiv localitatile
unde ele au o pondere semnificativa si exclusiv administratia locala si serviciile deconcentrate
ale administratiei centrale de specialitate.

Acest principiu se materializeaza prin comunicarea, in scris si oral, a actelor administratiei locale
si in limba maternal, utilizarea,in timpul sedintelor de Consiliu local/judetean, si a limbii
materne, cu obligatia sa se asigure traducerea in limba romana si ca actele sa se incheie
intotdeauna in limba romana

III. Unitatile administrativ- teritoriale


Unitatile administrativ- teritoriale sunt regasite in titlul al IV-lea, partea III din Codul
administrativ, respectiv la art. 95 care consacra organizarea teritoriului Romaniei sub aspect
administrativ in unitatile administrativ teritoriale care sunt comunele, orasele si judetele.
Legiuitorul face si o precizare cu privire la unitatile administrativ- teritoriale de baza si anume
comunele si orasele.

Modificarile limitelor unitatilor administrativ- teritoriale se pot efectua numai prin lege si dupa
consultarea obligatorie a cetatenilor din respectivele unitati administrative, prin referendum
local.

1. Comuna este definita in art.98 codul administrativ ca fiind : “unitatea administrativ-


teritorială de bază care cuprinde populaţia rurală unită prin comunitate de interese şi tradiţii,
alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcţie de condiţiile economice, socialculturale,
geografice şi demografice”

2. Orasul este definit la art. 99 ca fiind “unitatea administrativ-teritorială de bază


declarată ca atare prin lege, pe baza îndeplinirii criteriilor prevăzute de legislaţia privind
amenajarea teritoriului national. “

La nivelul comunei pot exista mai multe localitati rurale, sate, iar la nivelul orasului zone
rezidentiale, industrial si de afaceri.

3. Judetul este si el definit la art. 101 ca fiind “unitatea administrativ-teritorială alcătuită


din comune, oraşe şi, după caz, municipii în funcţie de condiţiile geografice, economice, sociale,
etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei, declarat ca atare prin lege”

IV. Personalitatea juridical a unitatilor-administrativ teritoriale


Legea consacra in art. 96 al codului administrativ personalitatea juridica a unitatilor
administrativ-teritoriale, acestea fiind persoane juridice de drept public, cu capacitatea
juridica deplina si cu patrimoniu propriu. Ele sunt titulare de drepturi si de obligatii ce provin
din contractele privind administratea bunurilor ce apartin domeniului public si privat.

V. Autoritatile administratiei publice locale


Autoritatile prin intermediul carora se realizeaza autonomia locala in unitatile administrati
teritoriale, potrivit Constitutiei si legii 215/2001 sunt consiliile locale, comunale și orășenești, ca
autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive.
1) Consiliul local

Este organul deliberativ al autonomiei locale, are caracter colegial si este ales
prin vot direct de catre cetateni, corespunzator cu numarul locuitorilor. Are in
component intre 9-27 de consilieri locali, numar stabilit prin ordin al prefectului.

Forma de executare este sedinta, care poate sa fie ordinara ( la convocarea


primarului) si extraordinara ( cand este nevoie, la cererea primarului sau a cel
putin unei treimi din nr. Consilierilor. Pentru desfasurarea legala a sedintei este
necesar sa se indeplineasca conditia prezentei majoritatii consilierilor in functie.
Sedintele sunt conduse de un presedinte de sedinta, care se alege pe o perioada
de maximum 3 luni.

Mandatul Consiliului local este de 4 ani cu posibilitatea prelungii numai prin lege
organica si numai in situatii exceptionale. Poate inceta si inainte de termen ca un
effect al dizolvarii acestuia, dizolvare care poate fi de drept sau prin referendum
local( initiat de cel putin 25% din cetatenii cu drept de vot )

Alesul local se bucura de drepturi, are indratoriri si responsabilitati, o anumita


protectie, in sensu ca nu poate fi suspendat din functie decat in cazul inn care a
fost arestat preventiv.

Consiliul adopta hotarari administrative care devin obligatorii prin comunicare


sau prin publicare in functie de caracterul hotararii ( individual/ normativ) si pot fi
atacate in fata instantei de contencios administrativ cand sunt considerate ilegale.

Are numeroase atributii,atributii privind functionarea si organizarea aparatului de


specialitate si a tuturor serviciilor, institutiilor de interes local, atributii privind
dezvoltarea economico-sociala unitatii teritoriale etc.

2) Primarul

Primarul este si el o autoritate publica de rang constitutional care exercita rol


executiv, realizand administratia publica in comune, orase , municipii, alaturi de
Cosiliul local, organul deliberative.
Primarul exercita un dublu rol, respective el este reprezentantul unitatii
administrativ- teritoriale si reprezentant al statului. El este ales prin vot universal,
direct, pe baza de scrutin majoritar uninominal, pentru un mandat de 4 ani care
poate fi prelungit in situatii special.

Primarul indeplineste o functie de autoritate publica si reprezinta unitatea adm-


teritoriala in raporturile cu celelalte persoane fizice sau juridice, romane sau
straine, precum si in justitie.

Are numeroase atributii, el exercita atributii in domeniul starii civile, autoritatii


tutelare, referitoare la relatia cu consiliul local, este ordonatorul principal de
credite, intocmeste proiectul de buget si de incheiere a exercitiului bugetar etc

Mandatul primarului poate sa inceteze de drept in coditiile privind statutul


alesilor locali si in doua conditii special: din motive medicale care nu ii pot permite
desfasurarea activitatii timp de 6 luni si cand nu isi exercita justificat mandatul
timp de 45 de zile consecutive.

Primarul este ajutat in activitate de un viceprimar, iar pentru municipiile resedinta


de judet de 2 viceprimari.

Viceprimarul este subordonat primarului si este inlocuitorul de drept al acestuia.


El este ales cu votul majoritatii consilierilor locali in functie si este schimbat in
acelasi mod, la propunerea primarului sau a 1/3 din nr. consilierilor in functie.

3. Consiliul Judetean

Potrivit art. 122 din Constitutie, este autoritatea administratiei publice constituita
la nivel judetean pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti
in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

Este format dintr-un numar de membri care variaza intre 31 si 37, in functie de
numarul locuitorilor judetului, care poarta denumirea de consilieri judeteni, alesi
prin scrutin majoritar de lista, a caror validare se face tot de catre puterea
judecatoreasca (tribunal), dupa reguli similare validarii consiliilor locale.
El are atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate la
nivel judetean, privind dezvoltarea economica-sociala a comunitatii judetene,
privind patrimoniul judetean etc.

Ca si la Consiliul Local, mandatul este de 4 ani si se poate prelungi doar prin lege
organica, in caz de razboi sau catastrofa

Forma de lucru este sedinta care poate avea fie caracter ordinar, in fiecare luna,
fie caracter extraordinar atunci cand este necesar, la cererea presedintelui sau a
1/3 din nr. Consilierilor.

Actele pe care le adopta poarta denumirea de hotarari, majoritatea ceruta pentru


adoptarea lor este cea simpla, adica majoritatea membrilor prezenti, cu exceptia
cazurilor in care legea sau regulamentul intern cer o alta majoritate.

Consiliul Judetean inceteaza sa-si exercite mandatul de drept in conditii similare


Consiliului Local sau prin referendum judetean, organizat ca urmare a unei cereri
adresate prefectului de 20 % minimum dintre cetatenii cu drept de vot ai
judetului, inscrisi in listele electorale.

Presedintele si vicepresedintii Consiliului Judetean sunt alesi de catre Consiliul


Judetean, in mod indirect, cu votul majoritatii consilierilor in functie

Presedintele Consiliului Judetean indeplineste rol executiv in raport cu Consiliul


Judetean care are caracter deliberativ si dispune de un aparat de specialitate al
Consiliului Judetean, care ii este subordonat, iar functionarii publici din structura
lui se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.

Administratorul public este o institutie juridica introdusa in sistemul romanesc


prin modificarile aduse legii administratiei locale in 2006, fiind imprumutata din
sistemul anglo-saxon “city manager”. Legea recunoaste, pentru comune si orase,
posibilitatea de a-si constitui functia de administrator public, in conditii care sunt
reglementate de catre Consiliului Local, la propunerea primarului, si care-si
desfasoara activitatea pe baza unui contract de management, incheiat cu
primarul, care ii poate delega calitatea de ordonator principal de credite si conferi
atributii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor de interes
local.

Secretarii de UAT (unitati administrativ-teritoriale) sunt functionari publici de


conducere, cu studii juridice sau administrative, carora legea le interzice
aparteneta intr-un partid politic, sub sanctiunea eliberarii din functie in caz
contrar si care se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.

El nu poate sa se afle in relatii de rudenie de gradul I cu primarul localitatii sau cu


presedintele Consiliului Judetean, sub sanctiunea destituirii din functie in caz
contrar. Regulile privind numirea, modificarea, incetarea raportului de serviciu al
secretarului de unitate teritoriala sunt cele prevazute de legea referitoare la
statutul functionarilor publici.

PREFECTUL

Prefectul este o institutie traditionala din Romania, regasindu-se si in alte state,


fie sub o denumire omonima, fie prin denumiri specific. prefectul este cel care
armonizeaza interesele locale cu cele nationale, avand calitatea de reprezentant
al Guvernului in fiecare judet si in municipiul Bucuresti

Prefectul ramane un organ central, un reprezentant al puterii centrale in teritoriu,


si, prin statutul sau, concretizeaza principiul deconcentrarii in administratie,
aceasta deoarece el este un organ al statului in teritoriu, caruia i se transfera
unele din prerogativele Guvernului si ministerelor, aflandu-se in raporturi de
subordonare fata de Guvern, al carui reprezentant este

In ceea ce priveste statutul sau juridic, respectiv apartenenta la categoria


functiilor publice sau a demnitatilor politice, regula a reprezentat-o statutul sau
de demnitar, de om politic, existand in istorie si perioade (perioada interbelica)
cand prefectul a exercitat o functie administrativa, conferindu-i statut de
functionar public.
Atributiile prefectului sunt cele prevazute de legea-cadru, care nu epuizeaza insa
sfera lor, ingaduind ca prin lege sa fie adaugate si altele. Intre acestea se regasesc:

- respectarea legii,

- realizarea programului de guvernare in judet,

- determinarea intereselor de dezvoltare a judetului,

- luarea masurilor in situatii exceptionale pentru prevenire si gestionare,

- masurile de asigurare a dreptului minoritatilor nationale care au o pondere


semnificativa de a-si utiliza limba natala in raporturile cu administatia locala si cu
serviciile deconcentrate din teritoriu.

La nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti, se regaseste o structura


colegiala fara personalitate juridica, numita Colegiul Prefectural, care este
formata din prefect, subprefecti si sefii serviciilor deconcentrate, cu rolul de a
asigura realizarea politicilor si strategiilor guvernamentale in unitatea teritoriala
respectiva.

Bibliografie :

- Legea administratiei publice locale nr.215/2011

- Codul administrativ

- Constitutia Romaniei

- Dana Apostol Tofan – Drept administrativ vol I. editia 4 C.H. Beck

- Alexandru Sorin Ciobanu – Drept administrative. Activitatea administratiei


publice