Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE

Programul de studii universitare de licență specializare administrație publică

ESEU

DISCIPLINA ASIGURĂRI ȘI PENSII DE STAT

TEMA:

BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE ÎN ULTIMII 5 ANI

Cadru didactic titular

Conf.univ.dr.Roxana Ionescu

Student

Nume: Mihai Anamaria Valentina

ANUL III

Forma de învățământ: ZI

Grupa: 1

-2020-

1
CUPRINS

CAPITOLUL I – NOȚIUNI INTRODUCTIVE


1. Scurt istoric
2. Domeniul de aplicare

CAPITOLUL II – BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE


1. Bugetul asigurarilor sociale de stat
2. Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat
3. Obligația de informare
4. Dinamica bugetului asigurărilor sociale de stat
5. Disponibilități bănești ale asigurărilor sociale de stat
6. Acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat

CAPITOLUL III – BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE ÎN ULTIMII 5 ANI


1. Bugetul asigurărilor sociale în 2016
2. Bugetul asigurărilor sociale în 2017
3. Bugetul asigurărilor sociale în 2018
4. Bugetul asigurărilor sociale în 2019
5. Bugetul asigurărilor sociale în 2020

BIBLIOGRAFIE

2
CAPITOLUL I – NOȚIUNI INTRODUCTIVE

1. Scurt istoric
Odată cu dezvoltarea capitalismului în România şi creşterea din punct de vedere
numeric a proletariatului, s-au acutizat şi revendicările sociale şi economice, între care
asigurarea socială a muncitorilor a ocupat o poziţie prioritară.
Drepturile de asigurări sociale ale muncitorilor au fost, într-o primă fază acordate
prin statutele muncitoreşti sub formă de sprijin mutual între aceştia.
Treptat, s-a conturat ideea instituţionalizării acestor drepturi prin intermediul legilor
care trebuiau să garanteze drepturile de asigurări sociale.
Apariţia primelor sisteme private de securitate socială
Întrucât România a adoptat sistemul comutativ al asigurărilor sociale şi a realizat un
sistem de asigurări sociale obligatorii de stat doar pentru titularii contractelor de
muncă şi meseriaşi, alte categorii socio – profesionale au simţit nevoia să realizeze
sisteme proprii de asigurări sociale.
Primul sistem privat de securitate socială apărut în România a fost cel al avocaţilor,
la care ne vom referi în prezenta lucrare.
Totodată, s-au pus bazele altor sisteme private de asigurări sociale printre care
amintim: cel al bisericii ortodoxe române, cele ale membrilor uniunilor de creaţie
(scriitori, muzicieni, artişti plastici).
Caracteristici generale ale asigurărilor sociale din perioada comunistă
În cadrul asigurărilor sociale, puterea comunistă din România a continuat abordarea
acestora conform concepţiei comutative care şi aceasta a fost privită în mod restrictiv.
Conform noii ideologii, legiuitorul comunist s-a preocupat să garanteze drepturile
de asigurări sociale ale salariaţilor într-o concepţie centralizatoare.
Pe planul organizării sistemului de asigurări sociale, această concepţie a generat
constituirea asigurărilor sociale de stat ca principal sistem de asigurări sociale care
cuprindea salariaţii întreprinderilor de stat precum şi, în mod restrictiv, unele categorii
de oameni ai muncii asimilaţi salariaţilor.
Liberii profesionişti şi agricultorii nu au fost cuprinşi în sistemul asigurărilor
sociale de stat. De aceea, ei au beneficiat de drepturi de asigurări sociale doar în
măsura în care au perpetuat sistemele de asigurări autonome, create în perioada
interbelică.
3
Legislaţia în domeniul asigurărilor sociale
În perioada 1945 – 1949 puterea comunistă s-a concentrat, într-o primă fază, asupra
modificării sistemului de asigurări sociale preexistent. Cea mai importantă lege
privind modificarea în acest sens a fost decretul lege nr. 409/30.05.1945, care a
prevăzut majorarea şi indexarea pensiilor.
Reforma sistemului de asigurări sociale de tip comunist a fost realizată prin
adoptarea legii nr. 10 din 01.01.1949 pentru organizarea asigurărilor sociale de stat.
Legea pensiilor din 27-28 decembrie 1966, care a intrat în vigoare în 1967, a
constituit un pas înainte în rezolvarea problemelor legate de dreptul la pensie al
salariaţilor.
Ultima lege în domeniul asigurărilor sociale, adoptată de puterea comunistă, a
fost legea nr. 3/08.07.1977, care s-a caracterizat prin impunerea unor restricţii a
drepturilor de asigurări sociale.
Perioada de tranziţie
Odată cu schimbarea regimului politic în România, s-a intrat într-o perioadă de
tranziţie care s-a caracterizat prin foarte multe şovăiri şi nostalgii.
Într-o primă fază, noua putere a fost preocupată mai mult de ameliorarea
legislaţiei de asigurări sociale preexistentă decât de modificarea ei radicală.
De aceea, se poate afirma că în această primă fază a lipsit reforma în cadrul
sistemului de asigurări sociale.
Reforma în domeniul asigurărilor sociale
Reforma reală a sistemului asigurărilor sociale de stat a pornit odată cu apariţia Legii
nr. 19/2000.
Legea a realizat modificarea de substanţă a concepţiei asupra asigurărilor sociale,
având puternice valenţe împrumutate de la concepţia distributivă asupra asigurărilor
sociale, făcând posibil accesul la sistemul de asigurări sociale tuturor persoanelor
producătoare de venituri, fără a se limita ca în trecut doar la titularii contractelor de
muncă.
Asigurările sociale de sănătate
Asigurările sociale de sănătate au fost organizate in mod independet prin Legea
145/1997 privind asigurările sociale de sănătate.
Ulterior a apărut OUG 150/2002 – privind asigurarea şi funcţionarea sistemului
de asigurări sociale de sănătate, care abrogat Legea 145/1997.

4
2. Domeniul de aplicare

Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat și se exercită, în condițiile prezentei legi,
prin sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare
sistemul public de pensii.

CAPITOLUL II – BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE

1. Bugetul asigurărilor sociale de stat

Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile și cheltuielile sistemului


public de pensii

CNPP înaintează anual Ministerului Muncii și Justiției Sociale propunerile pentru


elaborarea proiectului legii bugetului asigurărilor de stat pentru partea de cheltuieli.

CNPP are calitatea de creditor bugetar numai pentru veniturile bugetare pe care le
administrează, reprezentând contribuții sociale datorate de persoanele fizice asigurate pe
bază de contract de asigurare socială, precum și alte venituri ale bugetului asigurărilor
sociale de stat, conform legii.

CNPP și unitățile din subordinea acesteia efectuează cheltuieli în limita aprobată prin
buget și a creditelor bugetare deschise, în condițiile legii.

2. Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat

Veniturile și cheltuielile sistemului public de pensii sunt cumprise în bugetul de


asigurări sociale aprobat la inițiativa Ministerului Muncii și Justiției Sociale. Pentru
partea de cheltuieli, Casa Naționala de Pensii Publice face propuneri în vederea eleborării
proiectului de lege.

Potrivit art.7 din Statut, această autoritare are, printre altele, urmatoarele atributii:

-stabilește, în cooperare casele de pensii sectoriale, modalitatea tehnică de evidentă a


contribuabillor și beneficiarilor sistemului public de pensii, a drepturilor și obligațiilor de

5
asigurări sociale, precum și a modului de colaborare cu Direcția pentru evidența persoanelor
și administarea bazelor de date;

-organizează activitatea de evidență contabilă a execuției bugetare pentru bugetul


asigurărilor sociale de stat;

-înaintează anual Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale propunerile pentru


elaborarea proiectului legii bugetului asigurărilor sociale de stat;

-furnizează datele necesare pentru fundamentarea și elaborarea bugetului asigurărilor


sociale de stat;

-monitorizează activitatea caselor teritoriale de pensii în ceea ce privește încasarea


veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat din contribuțiile de asigurări sociale pentru
asigurații individuali, potrivit legii;

-organizează activitatea privind calculul, reținerea și virarea contribuțiilor de asigurări


sociale de sănatate și a inpozitului asupra pensiilor pentru beneficiarii sistemului public de
pensii aflați în evidența caselor teritoriale de pensii în condițiile legii;

-asigură plata pensiilor și a celorlalte drepturi de asigurări sociale care, potrivit legii se
finanțează din bugetul asigurărilor sociale de stat și care se achită prin intermediul caselor
teritoriale de pensii;

-finanțează la nivel național, în limita dispozițiilor bugetare, studii de cercetare aplicativă


la propunerea caselor teritoriale de pensii, în vederea elaborării de soluții dispozitive și
metode de prevenire a accidentelor de munca și bolilor profesionale;

-asigură evidența veniturilor și a cheltuielilor de asigurare pentru accidente de muncă și


boli profesionale,la nivel națională;

-asigură evidența la nivel național a tuturor contribuabililor la sistemul public de pensii,


aflați în evidența caselor teritoriale de pensii;

-își corelează bazele de date proprii cu bazele de Date ale agenției naționale de
administrare fiscală (ANAF) și ale caselor de Pensii sectoriale pentru realizarea unei evidențe
corecte și unitare a drepturilor și obligațiilor participanților la sistemul public de pensii,
precum și la sistemul fondurilor de pensii administrate privat;

6
Bugetul de asigurări sociale are ca sursă de venituri: contribuțiile de asigurări
sociale, dobânzi și penalități de întârziere, sume alocate de la bugetul de stat și alte
venituri cu această destinație.

Fondul de rezervă

Fondul de rezervă se constituie de către Casa Națională de Pensii Publice în baza art.
7 lit d) din Statut, cu scopul acoperirii prestațiilor de asigurări sociale în cazuri temeinic
motivate.

Destinația fondului de rezervă este riguros determinată, sumele din care este
constituit fiind folosite numai pentru acoperirea prestațiilor de asigurări sociale generate
de situații temeinic motivate, nu și acele cheltuieli suportate în mod obișnuit din veniturile
bugetului de asigurări.

Din bugetul de asigurări sociale sunt asigurate cheltuieli privind: contravaloarea


prestațiilor de asigurări sociale, cheltuieli pentru organizarea și funcționarea sistemului public
de pensii, finanțarea unor investiții proprii sau alte cheltuieli prevăzute de lege.

3. Obligația de informare
Pentru asigurații sistemului public de pensii, cu excepția acelora care au încheiat
contracte de asigurare socială, Agenția Națională de Administrare Fiscală, denumită
în continuare ANAF, are obligația de a transmite CNPP informațiile necesare stabilirii
în sistemul public de Pensii a stagiului de cotizare realizat și a punctajului lunar în
vederea acordării prestațiilor de asigurări sociale prevazute de prezenta lege.
Informațiile necesare, precum și procedura de transmitere a acestora se stabilește prin
protocol încheiat între ANAF și CNPP.
Instituțiile prevăzute la alin.1 își acordă Reciproc și gratuit accesul la
informațiile referitoare la declararea/achitarea contribuțiilor de asigurări sociale din
bazele de date pe care le au în administrare.
Anual, după depunerea declarațiilor fiscale, ANAF trasnite CNPP veniturile
realizate de persoanele fizice, altele decât cele care realizează venituri din salarii sau
asimilate salariilor.

7
Agenția Națională de Administrare Fiscală are obligația să transmită Casei Naționale
de Pensii Publice informații privind: plata contribuțiilor de asigurări sociale, stagiul de
cotizare și punctajul lunar realizat de către fiecare asigurat, pentru stabilirea prestațiilor de
asigurări sociale prevăzute în sistemul public de pensii.
Transmiterea informațiilor se face în baza unui protocol încheiat între cele două instituții
publice și în baza principiului accesului lor la informațiile aflate în baza de date în legătură cu
drepturile de asigurări sociale.
Obligația de informare este prevăzută în sarcină a autorității fiscale pentru toți
asigurații sistemului public de pensii cu excepția persoanelor care au încheiat contracte de
asigurare, pentru persoanele care nu realizează venituri din salarii sau asimilate salariului.
Punerea în aplicare a unor instrumente juridice internationale presupune, de asemenea,
o cooperare între instituțiile competente din țară și cel din alte state necesară coordonării
sistemelor de asigurare socială concurente.

4. Dinamica bugetului asigurărilor sociale de stat

Excedentele anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pot fi utilizate în anul
următor, potrivit destinației lor aprobate prin lege, după regularizarea cu bugetul de stat, în
limita sumelor primite de acesta ,potrivit prevederilor art. 21 lit.b.

Eventualul deficit curentă al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din fondul
de rezervă.

Deficitul din anii precedenți și din anul curent al bugetului asigurărilor sociale de stat
rămas după utilizarea fondului de rezervă se finanțează din disponibilitățile contului curent
general al Trezoreriei Statului.

5. Disponibilităti bănesti ale asigurărilor sociale de stat

Disponibilitățile bănești ale asigurărilor sociale de stat sunt purtătoare de dobânzi,


nivelul dobânzilor stabilindu-se prin convenții încheiate de CNPP cu Trezoreria Statului.

8
6. Acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat

În mod excepțional, în situații motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului


asigurărilor sociale de stat, după epuizarea fondului de rezervă, veniturile bugetului
asigurărilor sociale de stat se completează o costume care se alocă de la bugetul de stat.
Excendentele bugetului asigurărilor sociale de stat. În cazul bugetului asigurărilor sociale
de stat excedentele rezultate din execuția acestora se regularizează la sfârșitul exercițiului
bugetar cu bugetul de stat în limita subvențiilor primite.
Potrivit art. 59 alin.1 din Legea numărul 500/2002 privind finanțele publice excedentul
sau deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilește ca diferență între veniturile
încasate și plățile efectuate până la încheierea exercițiului bugetar.

Excedentele rezultate din executia bugetelor instituțiilor publice finanțate din bugetul
asigurărilor sociale în condițiile art. 62 alin.(1)din legea finanțelor publice se regularizează la
sfârsitul anului cu bugetul din care sunt finanțate în limita sumelor primite de la acesta dacă
legea nu prevede altfel.

Deficitele bugetului asigurărilor sociale de stat. După încheierea exercițiului bugetar care
are loc dat data de 31 decembrie a fiecărui an, precedentele definitive și cu alte surse
prevăzute de lege se diminuează dificile din anii precedenți.

În domeniul asigurărilor sociale, eventualul deficit curent al bugetului se acoperă din


fondul de rezervă, potrivit actualei reglementări.

CAPITOLUL III – BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE ÎN ULTIMII 5


ANI

1. Bugetul asigurărilor sociale în 2016


Legea prevede pentru anul bugetar 2016 veniturile pe capitole şi subcapitole şi la
cheltuieli pe destinaţii pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor
pentru şomaj, sinteza bugetelor instituţiilor publice finanţate parţial din venituri
proprii, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar al anului 2016.

9
Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii se stabileşte la
venituri în sumă de 52.257,4 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 52.257,4 milioane lei.
Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se stabileşte la
venituri în sumă de 341,2 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 112,3 milioane lei, cu un
excedent de 228,9 milioane lei.
Bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferent sistemului asigurărilor pentru şomaj, se
stabileşte la venituri în sumă de 1.592,6 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 1.363,4
milioane lei, cu un excedent de 229,2 milioane lei.
Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de
stat pe anul 2016 este de 2.681 lei.
Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte, în cazul:
– asiguratului sau pensionarului, la 2.681 lei;
– unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 1.341 lei.
În anul 2016 valoarea punctului de pensie este de 871,7 lei.
În anul 2016 indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,09.
În cota de contribuţie individuală de asigurări sociale prevăzută de Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal, este inclusă şi cota de 5,1% aferentă fondurilor de pensii administrate
privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.
În anul 2016 nu se acordă credite, respectiv fonduri nerambursabile prevăzute la art. 86 şi
861 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării
forţei de muncă.
În anul 2016, pentru plata drepturilor la domiciliul beneficiarilor, cheltuielile pentru
transmiterea şi achitarea drepturilor finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat şi a celor
din bugetul asigurărilor pentru şomaj se stabilesc prin aplicarea coeficientului de 1% asupra
sumelor plătite şi se suportă din bugetul din care se finanţează dreptul respectiv.
În anul 2016, tariful pentru un talon de plată la domiciliul beneficiarilor, în situaţia în
care aceştia au optat pentru plata în cont curent sau în cont de card, este de 2,15 lei şi se
suportă din bugetul din care se finanţează dreptul respectiv.

2. Bugetul asigurărilor sociale în 2017

Respectiva lege prevede și autorizează pentru anul bugetar 2017 veniturile pe capitole și


subcapitole și la cheltuieli pe destinații pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul

10
asigurărilor pentru șomaj, bugetele fondurilor externe nerambursabile, sinteza bugetelor
instituțiilor publice finanțate parțial din venituri proprii, precum și reglementări specifice
exercițiului bugetar al anului 2017.
Astfel, bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii se stabilește
la venituri în sumă de 56.675,4 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 56.675,4 milioane lei.
Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale se stabilește la venituri
în sumă de 411,7 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 130,1 milioane lei, cu un excedent
de 281,6 milioane lei.

De asemenea, este prevăzut faptul că bugetul asigurărilor pentru șomaj, aferent


sistemului asigurărilor pentru șomaj, se stabilește la venituri în sumă de 1.811,7 milioane lei,
iar la cheltuieli în sumă de 1.117,4 milioane lei cu un excedent de 694,3 milioane lei. Fondul
de garantare pentru plata creanțelor salariale instituit prin Legea nr. 200/2006 privind
constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu
modificările ulterioare, se stabilește la venituri în sumă de 370,8 milioane lei, iar la cheltuieli
în sumă de 23,5 milioane lei, cu un excedent de 347,3 milioane lei.

3. Bugetul asigurărilor sociale în 2018

Bugetul asigurărilor sociale de stat este programat pentru anul 2018 cu un excedent în
suma de 191,071 milioane lei, care reprezintă rezultatul financiar al sistemului de asigurare
pentru accidente de muncă şi boli profesionale, veniturile totale fiind estimate la 62,9 miliarde
lei, iar cheltuielile la 62,71 miliarde lei, conform proiectului de buget publicat miercuri de
Blocul Naţional Sindical.

Astfel, pentru anul 2018, din totalul veniturilor bugetare estimate la 62,71 miliarde lei,
88% urmează să se încaseze din contribuţiile pentru asigurări sociale ale sistemului public de
pensii, 0,2% din venituri nefiscale şi 11,8% subvenţii primite de la bugetul de stat', se
menţionează în expunerea de motive a proiectului. Din totalul veniturilor bugetare, 62,591
miliarde lei sunt aferente sistemului public de pensii ( 99,5%) şi 316,079 milioane lei aferente
sistemului asigurărilor de accidente de muncă şi boli profesionale (0,5%). Veniturile totale ale
bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 sunt diminuate cu suma de 7.315.105 mii
lei aferentă Pilonului II de pensii', se precizează în expunerea de motive
Pentru susţinerea în totalitate a cheltuielilor ce se finanţează din acest buget, în anul 2018, din
bugetul de stat se alocă o subvenţie de circa 7,409 miliarde lei. Veniturile bugetului
asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 au fost stabilite avându-se în vedere cotele de

11
contribuţii sociale, reglementate de Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare, astfel: 25% cota de contribuţii de asigurări sociale datorată de
persoanele fizice care au calitatea de angajaţi; cotele de contribuţie de asigurări sociale
datorate de angajatori de 4% pentru condiţiile deosebite de muncă şi 8% pentru condiţii
speciale de muncă; cota de 5% din contribuţia asiguratorie pentru muncă datorată de
angajatori, distribuită pentru sistemul asigurărilor de accidente de muncă şi boli profesionale;
modificarea bazei de calcul a contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor fizice care
desfăşoară activităţi independente, în sensul stabilirii la un venit cel puţin egal cu salariul
minim brut pe ţară, independent de nivelul venitului realizat de către asigurat, conform Legii
nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; 3,75% cota de
contribuţie la fondul de pensii administrat privat (Pilonul II), reglementat prin Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

În ceea ce priveşte cheltuielile, acestea au fost estimate la 62,716 miliarde lei, din care
peste 62,591 miliarde lei pentru sistemul public de pensii (99,8%) şi 125,008 milioane lei
pentru sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale (0,2%). Din
totalul cheltuielilor aferente sistemului public de pensii, 98,9% vor fi alocate pentru asistenţa
socială şi 1,1% pentru administrarea sistemului public de pensii (cheltuieli de personal, bunuri
şi servicii, dobânzi datorate trezoreriei statului, proiecte cu finanţare din fonduri externe
nerambursabile şi active nefinanciare).

Din totalul cheltuielilor aferente sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, 91,2% vor fi alocate pentru asistenţa socială (pensii de invaliditate din cauză de
accidente de muncă sau boli profesionale, ajutoare sociale în caz de invaliditate) şi 8,8%
pentru funcţionarea sistemului (cheltuieli de personal, bunuri şi servicii şi active
nefinanciare). Fondurile destinate plăţii pensiilor din sistemul public de pensii pentru anul
2018 sunt în sumă de 60,859 miliarde lei, respectiv 6,7% din PIB. La stabilirea necesarului de
fonduri pentru plata pensiilor, s-a avut în vedere o pensie medie lunară de 1.093 lei.

Pe de altă parte, pentru bugetul asigurărilor pentru şomaj, veniturile totale au fost
estimate la 2,163 miliarde lei, din care 49,9% vor proveni din cota parte din contribuţia
asiguratorie pentru muncă destinată finanţării sistemului de asigurări pentru şomaj, 37,4% din
cota parte din contribuţia asiguratorie pentru muncă destinata finanţării fondului de garantare
pentru plata creanţelor salariale, 0,49% din venituri nefiscale. Sistemul asigurărilor pentru
şomaj este programat în anul 2018 cu un excedent de 318,857 milioane lei.

12
Din totalul veniturilor bugetare, 1,325 miliarde lei sunt aferente sistemului asigurărilor
pentru şomaj (61,3%) şi 838,082 milioane lei aferente fondului de garantare pentru plata
creanţelor salariale (38,7%). Pentru anul 2018, prin bugetul asigurărilor pentru şomaj s-a
prevăzut finanţarea unor cheltuieli în sumă totală de 1,030 miliarde lei, din care 1,006
miliarde lei sunt aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj (97,7%) şi 23,738 milioane lei
fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale (2,3%).

Nivelul cheltuielilor ce se finanţează în anul 2018 din bugetul asigurărilor pentru şomaj a
fost stabilit avându-se în vedere în principal următoarele categorii de beneficiari şi cuantumuri
medii lunare: 56.500 beneficiari de indemnizaţie de şomaj; 14.000 beneficiari de indemnizaţie
de şomaj pentru absolvenţi; 514 lei indemnizaţie de şomaj medie lunară; 250 lei indemnizaţie
de şomaj lunară pentru absolvenţi. La construcţia bugetară în domeniul asigurărilor sociale de
stat şi al asigurărilor pentru şomaj pe anul 2018 s-au avut în vedere: majorarea cu 10% a
valorii punctului de pensie începând cu luna iulie 2018, respectiv de la 1.000 lei la 1.100 lei;
acordarea începând cu 1 ianuarie 2018 a unui indice de corecţie în conformitate cu prevederile
art.170 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi
completările ulterioare; încadrarea cheltuielilor bugetare în cadrul fiscal-bugetar din strategia
fiscal bugetară a Guvernului pentru perioada 2018-2020; creşterea câştigului salarial mediu
brut în anul 2018 la 4.162 lei, faţă de 3.230 lei estimat pentru anul 2017 şi 2.809 lei realizat în
anul 2016; scăderea numărului de şomeri înregistraţi cu 5.000 persoane, ajungându-se astfel la
finele anului 2018 la 450.000 persoane, de la 455.000 persoane estimat pentru finele anului
2017; scăderea ratei şomajului înregistrat la finele anului 2018 la 4,8% faţă de 5% estimată
pentru finele anului 2017.

4. Bugetul asigurărilor sociale în 2019

Legea nr. 47/2019 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2019 a fost publicata in
Monitorul Oficial si va intra in vigoare din data de 15 martie 2019. Printre alte masuri
dezbatute mai jos, actul mai prevede si majorarea valorii castigului salarial mediu brut, care
va fi de 5.163 de lei. Valoarea stabilita acum un an pentru salariul mediu brut era de 4.162 de
lei.

MFP revine cu o noua varianta privind Bugetul asigurarilor sociale in anul 2019. Potrivit
noului act publicat vineri noapte de MFP, se stabileste la venituri in suma de 71,662 miliarde
lei, iar la cheltuieli in suma de 68,761 miliarde lei, atat la credite de angajament cat si la
credite bugetare, cu un excedent de peste 2,9 miliarde lei.

13
In prima varianta publicata de MFP, bugetul aferent sistemului public de pensii era
stabilit la venituri la acelasi nivel, respectiv, 71,662 miliarde lei, in timp ce la cheltuieli era
prevazuta o suma mai mare, anume de 69,961 miliarde lei, atat la credite de angajament, cat si
la credite bugetare, excedentul fiind de 1,7 miliarde lei, cu 1,2 miliarde lei mai mic fata de
varianta prezentata acum.

Bugetul asigurarilor pentru somaj, aferent sistemului asigurarilor pentru somaj, se


stabileste la venituri in suma de 1.350.709 mii lei, iar la cheltuieli in suma de 1.583.604 mii
lei credite de angajament si in suma de 1.030.374 mii lei credite bugetare, cu un excedent de
320.335 mii lei.

Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale instituit prin Legea nr.200/2006
privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, cu
modificarile ulterioare, se stabileste la venituri in suma de 905.299 mii lei, iar la cheltuieli in
suma de 18.263 mii lei, atat la credite de angajament cat si la credite bugetare, cu un excedent
de 887.036 mii lei.

Pentru anul 2019, din totalul veniturilor bugetare estimate la 71.843.525 mii lei, 99,8%
urmeaza sa se incaseze din contributii de asigurari, 0,2% din venituri nefiscale. Din totalul
veniturilor bugetare, 71.662.090 mii lei sunt aferente sistemului public de pensii (99,7%) si
181.435 mii lei aferente sistemului asigurarilor de accidente de munca si boli profesionale
(0,3%). Veniturile totale ale bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2019, sunt diminuate
cu suma de 8.635.882 mii lei aferenta Pilonului II de pensii.

In anul 2019, cheltuielile totale ale bugetului asigurarilor sociale de stat au fost estimate
la 68.892.298 mii lei, din care 68.761.379 mii lei pentru sistemul public de pensii (99,8%) si
130.919 mii lei pentru sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale
( 0,2%).

5. Bugetul asigurărilor sociale în 2020

Comparativ cu parametrii fiscali care au stat la baza construcției bugetare deja legiferate
au intervenit modificări semnificative care sunt de natură să afecteze proiecția de încasări
bugetare și, ceteris paribus, soldul bugetar. Astfel, reducerea accizelor la produsele energetice
și eliminarea supra-impozităriisalariaților cu timp parțial de muncă au devenit o certitudine,
iar taxarea suplimentară a sectorului energetic și a sectorului bancar stabilită prin OUG nr.
114/2018 a fost abrogată. Impactul acestor măsuri nu a fost cuprins în estimarea veniturilor,

14
decizie pe care CF a remarcat-o în opinia preliminară asupra proiectului de buget, având în
vedere faptul că acestea se aflau fie în etapa finală a procesului legislativ (în cazul reducerii
accizelor 6 la produsele energetice și a modificării impozitării contractelor cu timp parțial), fie
pe agenda imediată a Guvernului (în cazul modificărilor prevederilor OUG nr. 114/2018).
Potrivit estimărilor CF, reducerea accizelor la produsele energetice are un impact
bugetar, inclusiv cel de la nivelul TVA, de -3,6 mld. lei sau 0,32 pp din PIB, eliminarea supra-
impozitării salariaților cu timp parțial de muncă conduce la un minus de încasări din
contribuții de asigurări de 1,56 mld. lei sau 0,14 pp din PIB, în timp ce abrogarea unor
prevederi din OUG nr. 114/2018 (eliminarea taxei pe activele bancare și a impozitării
suplimentare a sectorului energetic) are un impact negativ estimat la 0,1 – 0,15 pp din PIB. În
sensul creșterii veniturilor bugetare a acționat o majorare suplimentară a accizei la țigarete
care este anticipată să genereze un plus de încasări de circa 0,7 mld. lei. Cumulat, aceste
măsuri conduc la venituri bugetare mai reduse cu circa 0,5 pp din PIB și, ceteris paribus, la un
nivel al deficitului bugetar pentru anul 2020 mai ridicat cu același cuantum. Având în vedere
cele expuse mai sus, deficitul bugetar potrivit ESA 2010 aferent anului 2020 (4,1%) este mai
ridicat cu 0,3 pp din PIB comparativ cu nivelul estimat pentru anul 2019 (3,8%) încă din
construcția bugetară, în timp ce reducerea acestuia potrivit metodologiei cash este atribuibilă
doar factorilor temporari/excepționali descriși mai sus, neputând fi vorba de o ajustare
structurală a soldului BGC.
Politica fiscal-bugetară își menține caracterul expansionist, chiar și în condițiile unui
deficit bugetar care a depășit pragul de 3% din PIB aferent brațului corectiv al Pactului de
Stabilitate și Creștere (PSC).

15
BIBLIOGRAFIE

Legea pensiilor – Ion Rebeca

https://contabilul.manager.ro/a/23843/bugetul-asigurarilor-sociale-2019-peste-17-
miliarde-de-lei-pentru-sistemul-de-pensii.html

https://www.economica.net/bugetul-asigurarilor-sociale-de-stat-pe-2018-programat-cu-
un-excedent-de-peste-191-milioane-de-lei-fondurile-pentru-pensii-sunt-la-6-7prc-din-
pib_146940.html

https://www.universuljuridic.ro/bugetul-asigurarilor-sociale-de-stat-pe-anul-2017-legea-
7-2017/

https://www.juridice.ro/416153/legea-bugetului-asigurarilor-sociale-de-stat-pe-anul-
2016.html

https://www.filbuc-caa.ro/istoria/scurt-istoric-al-asigurarilor-sociale-in-romania/

http://www.consiliulfiscal.ro/Opinia%20CF%20privind%20Legea%20bugetului%20pe
%20anul%202020.pdf

16