Sunteți pe pagina 1din 32

DTP & Layout: Nicolae ALOMAN, Andrei MOTORA,

Claudiu POPA, Eugen BĂRĂIAN


Coperta: Andrei MOTORA

Volum publicat de:


 Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia
 Centrul de Cercetări Interreligioase și de Psihopedagogie Creștină
 Școala Doctorală de Teologie din Alba Iulia
 Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei

Referenți: Lucian COLDA, Ovidiu PANAITE


Director ISSTA 2019: Mihai HIMCINSCHI
Secretar ISSTA 2019: Răzvan BRUDIU
Lectori limba engleză: Ana ILTIS, Mark CHERRY

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Satul şi spiritualitatea rurală : între tradiţie şi modernitate / cu


binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu Arhiepiscop al Alba
Iuliei. - Alba Iulia : Reîntregirea ; Stockholm : Felicitas, 2019
2 vol.
ISBN 978-606-509-420-8
Vol. 2 / ed.: Lucian Colda, Răzvan Brudiu, Oliviu Botoi. - 2019. –
ISBN 978-606-509-422-2 ; ISBN 978-91-984145-8-5
I. Colda, Lucian (ed.)
II. Brudiu, Răzvan (ed.)
III. Botoi, Oliviu (ed.)

39

© ISSTA 2019
International Symposium on Science, Theology and Arts
Autorii din acest volum își asumă exclusiv responsabilitatea și originalitatea
textelor publicate.
Simpozionul Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA 2019)
ediția a XVIII-a

ORGANIZAT DE
Facultatea de Teologie Ortodoxă
Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

și partenerii săi
Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei
Episcopia Ortodoxă Română a Devei și Hunedoarei
Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord
Secretariatul de Stat pentru Culte
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” Bucureşti
Consiliul Județean Alba

COMITETUL ȘTIINȚIFIC
Mihai HIMCINSCHI, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, România
Jan NICOLAE, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, România
Porzia QUAGLIARELLA, Facultatea de Teologie, Bari, Italia
Lucian COLDA, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, România
Mark CHERRY, Universitatea „St. Edward”, Austin, Texas, SUA
Ovidiu PANAITE, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, România
Corinna DELKESKAMP-HAYES, Freigericht, Germania
Mariyan STOYADINOV, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Veliko Târnovo, Bulgaria
Ana ILTIS, Universitatea „Wake Forest”, Winston-Salem, Carolina de Nord, SUA
Dragoș ȘUȘMAN, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, România
Răzvan BRUDIU, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, România
Oliviu BOTOI, Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei
Andrei DÎRLĂU, cercetător, teolog, scriitor, editor, translator

COMITETUL ORGANIZATORIC
Mihai HIMCINSCHI (președinte), Răzvan BRUDIU (secretar), Jan NICOLAE, Ovidiu PANAITE,
Lucian COLDA, Dragoș ȘUȘMAN, Oliviu BOTOI

Volum publicat cu sprijinul financiar al


Secretariatului de Stat pentru Culte
RÂNDUIALA „RIDICĂRII PANAGHIEI” CU
PRILEJUL „PRAZNICULUI CASEI” – O TRADIȚIE
RURAL-LITURGICĂ UITATĂ DIN MOLDOVA

Mihail K. QARAMAH
Abstract: The rite of „lifting the Panaghia” with the ocassion of the
„feast of the house” – a forgotten rural-liturgical tradition from Moldova.
In Moldova, as well as in several regions in the Balkan Peninsula we
may hear of an ancient custom, known as „the feast of the house”, that is
the celebration day of the patron saint of the house. This tradition can be
recognize under different names and with different practices among the
Serbs, Montenegrins, Bulgarians, Macedonians, Aromanians, and
Albanian Catholics and also among the Romanians from Timok and the
villages from Banat, Oltenia, Muntenia and Moldova. In this last region
of Romania, a very important moment of this celebration is represented
by the liturgical rite of „lifting the Panaghia”, which is performed by the
priest together with the family members and all the participants and
which can also be combined with the commemoration of the dead. The
purpose of this study is to describe some important features of this
service and to propose some hypotheses regarding its origin and
development. Also, we intend to illustrate the pastoral and missionary
benefits of recovering this ancient form of familial and rural spirituality
in the liturgical life of the Church.
Keywords: rural spirituality, custom, commemoration of a saint,
commemoration of the dead, kolyba, blessing, liturgy.

„Praznicul casei” este un vechi obicei prin care este cinstit sfântul
ocrotitor (patronul) casei, ales în momentul căsătoriei și care protejează
respectiva familie. Obiceiul este întâlnit sub diferite nume și moduri de
desfășurare în Peninsula Balcanică, atât la popoarele de origine slavă:
sârbi, croați, muntenegreni, bulgari și macedoneni, cât și la aromâni și la


Drd. Școala Doctorală de Teologie, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia,
România.
Simpozionul Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA 2019)

albanezii catolici. Îl regăsim, de asemenea, în rândul românilor timoceni


din Serbia și Bulgaria, dar și în sate din Banat, Oltenia, Muntenia și
Moldova1. În această ultimă regiune a României, „praznicul casei” se
celebrează într-un mod cu totul deosebit, prin săvârșirea „ridicării
Panaghiei”, o practică liturgică ce s-a păstrat astăzi aproape în
exclusivitate în mediul monahal și care se desfășoară la finalul mesei
călugărești. În mediul domestic, rânduiala Panaghiei a suferit anumite
modificări de structură şi de conţinut. Astfel, dacă în respectiva casă au
avut loc decese, se adaugă și pomenirea celor adormiți. Acestă rânduială
de prăznuire a sfântului ocrotitor al casei, transmisă prin tradiție, este
astăzi aproape uitată, din pricina neincluderii ei în edițiile oficiale ale
cărților de cult.
În lucrarea de față vom prezenta mai în amănunt această veche practică
liturgică săvârșită cu ocazia „praznicului casei” în satele din Moldova,
încercând totodată să trasăm anumite ipoteze privind originea și evoluția ei.
Scopul final al lucrării este de a evidenția necesitatea pastoral-misionară a
revigorării obiceiului, precum și de a propune o reintegrare a acestei vechi
forme de spiritualitate familial-rurală în viața liturgică a Bisericii.

1. Rânduiala „ridicării Panaghiei” – scurt istoric


În prezent, rânduiala „ridicării Panaghiei” se mai săvârșește în
mediul monahal, cu precădere în Muntele Athos, în mânăstirile din
România fiind o practică aproape abandonată, deşi rânduiala s-a mai este
păstrată în Ceaslovul actual2. Pe scurt, ea se desfășoară în felul următor:
când preotul săvârşeşte Proscomidia, scoate o miridă piramidală mare
dintr-o prescură cu monograma Preasfintei (gr. Παναγία) Născătoare-de-
Dumnezeu și o aşază pe Panaghier. După terminarea mesei (în trapeză),
trapezarul îşi dă camilafca jos şi înalţă Panaghia (mirida triunghiulară)
făcând semnul crucii cu ea în aer, zicând: „Mare este numele…”; citeţul:
„…al Sfintei Treimi”; trapezarul: „Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu,
ajută-ne nouă”; citeţul: „Pentru ale ei mijlociri, Dumnezeule, miluieşte-ne
pe noi. Amin”. Înălţarea se face de trei ori. Paraclisierul îşi dă jos
camilafca, îşi aşază „aerul” pe umeri şi întinde cățuia spre egumen ca să

1
Emil ȚÎRCOMNICU, Românii dintre Vidin, Dunăre și Timoc. Sărbători, obiceiuri, credințe,
București, Edit. Institutului Cultural Român, 2010, p. 61.
2
***Ceaslov, București, IBMBOR, 2001, p. 136-140.

328
Satul și spiritualitatea rurală între tradiție și modernitate

binecuvinteze tămâia. Psalţii cântă Axion-ul, iar trapezarul trece pe rând


cu mirida Născătoarei-de-Dumnezeu pe la toţi părinţii, paraclisierul
urmându-l și tămâind. Părinţii, cu două degete, iau câte o fărâmitură din
miridă cu care fac semnul crucii spre cădelniţă, apoi o mănâncă3.
Care sunt originile acestui rit? Celebrul canonist Dimitrie
Chomatenos, arhiepiscopul Ohridului (1216/1217-cca. 1236), răspunzând
regelui sârb Ștefan Radoslav (1228-1233) despre când s-a instituit practica
„ridicării Panaghiei” de către creștini după masă, revendică pentru acest
obicei origini patristice4. Sfântul Simion al Tesalonicului (1416/17-1429)
consideră că are origini apostolice5, idee susținută și de o istorisire cuprinsă
în Evhologhiul florentin (1520)6, dar și de Maxim Grecul (cca. 1475-
1556)7. Totuși, primul document liturgic ce descrie ritul Panaghiei este
Evhologhiul Grott. Γ.β. I (sec. XIII), ce asociază săvârșirea ei cu prilejul
începerii unei călătorii8. Ritul însă se va păstra și va evolua în mediul
monastic, în special în Muntele Athos, cunoscută fiind evlavia monahilor
athoniți față de Maica Domnului.
Din punctul nostru de vedere, s-ar putea presupune ca sursă primară
a ritului „ridicării Panaghiei” cultul marian descris în cele Șase Cărți ale
Apocrifului Adormirii (sec. al IV-lea), ce implica aducerea de jertfe de
pâine în numele Născătoarei de Dumnezeu, în zilele comemorării ei. Iată
cum este descrisă această practică primară:
Apostolii au poruncit și ca ofrandele aduse în numele stăpânei mele
Maria să nu rămână peste noapte, ci la miezul nopții, imediat înainte
de pomenirea ei, să fie frământate și coapte. Iar dimineața să fie
aduse la altar...iar preoții să aducă ofrandele, să pregătească
cădelnița și să aprindă luminile și toată slujba să fie legată de aceste

3
***ΑΓΙΟΡΕΙΤΙΚΟΝ ΤΥΠΙΚΟΝ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΗΣ ΑΚΟΛΟΥΘΙΑΣ, ΔΕΥΤΕΡΗ ΕΚΔΟΣΗ, Αθήνα,
εκδόσεις Καστανιώτη, 1997, p. 70-71.
4
Cf. Ivan DRPIĆ, „Notes on the Byzantine Panagiaria, în ЗОГРАФ, 35/2011, p. 52.
5
SF. SIMEON ARHIEPISCOPUL TESALONICULUI, Tratat asupra tuturor dogmelor credinței
noastre ortodoxe, după principii puse de Domnul nostru Iisus Hristos și urmașii săi,
vol. II, Edit. Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, 2003, p. 109).
6
Cf. John YIANNIAS, „The Elevation of the Panaghia”, în Dumbarton Oaks Papers,
26/1972, p. 234.
7
SF. MAXIM GRECUL, Tâlcuiri și Sfaturi, trad. Florentina Cristea, Galați, Edit. Egumenița,
2004, p. 36.
8
Rânduiala din acest ms. este editată în Jacob GOAR, Εὐχολόγιον sive rituale graecorum,
Venetiis, Typographia Bartholomaei Javarina, 21730, p. 680-681.

329
Simpozionul Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA 2019)

ofrande. Atunci când slujba se va sfârși, fiecare să-și ia ofranda


acasă, iar preotul să spună astfel: „În numele Tatălui, al Fiului și al
Sfântului Duh, săvârșim pomenirea stăpânei mele Maria”. Preotul să
spună aceasta de trei ori; iar prin cuvintele preotului care vorbește,
Sfântul Duh va veni și va binecuvânta ofrandele. Iar când fiecare va
lua ofranda și va merge la casa sa, un ajutor mare și binecuvântarea
celei binecuvântate va intra în casa sa și o va întări pe vecie9.
Într-o altă versiune a acestei descrieri, cuprinsă în ms. Göttingen.
Syr. 10 din secolul al VI-lea, se arată că preoții rosteau următoarea
invocare: „Vino la noi și ajută celor ce te caută pe tine”10. Aceasta ne duce
cu gândul la rugăciunea rostită la „ridicarea Panaghiei”: „Preasfântă
Născătoare de Dumnezeu, ajută-ne nouă”. O practică asemătoare cu cea
din cele Șase cărți ale apocrifului Adormirii era specifică și
coliridienilor11, conform informațiilor oferite de Sfântul Epifanie al
Salaminei († 403) în lucrarea sa, Panarion12.
De asemenea, este foarte probabil ca practica extragerii unei miride în
cinstea Născătoarei-de-Dumnezeu la Prothesis, menționată pentru prima oară
în Nomocanul patriarhului Nicolae al III-lea (1084-1111)13, să fi avut o
influență directă asupra ritului Panaghiei și a popularizării ei. Sfântul Simeon
dă mărturie de posibilitatea înălțării miridei Maicii Domnului în timpul
Dumnezeieștii Liturghii la ecfonisul „Mai ales pentru Preasfânta...”14,
bineînțeles, ca o imitare a înălțării Agnețului la „Sfintele Sfinților”, practică
ce este confirmată de ms. Atena Ethn. Bibl. 776 (sec. XVII)15
Chiar dacă „ridicarea Panaghiei” era practicată îndeobște în mediul
monahal, săvârșindu-se la finalul mesei, această rânduială s-a bucurat în

9
Stephen SHOEMAKER, Fecioara Maria în credința și evlavia creștină primară, trad.
Lucian Filip, Iași, Edit. Doxologia, 2018, p. 194-195.
10
S. SHOEMAKER, Fecioara Maria..., p. 195, n. 37.
11
Un grup controversat de creștini din veacul al IV-lea, pe care Sf. Epifanie îl socotește
drept eretic pentru practicarea unui cult exagerat al Maicii Domnului, ce implica
aducere de ofrande de pâine în cinstea ei și, posibil, implicarea femeilor în slujirea
sacerdotală.
12
Cf. S. J. SHOEMAKER, Fecioara Maria..., p. 197.
13
Павлов Алексей СТЕПАНОВИЧ, Номоканон при большом требнике. Его история и
тексты, греческий иславянский, с объяснительными и критическими
примечаниями, Москва, Тип. Г. Лисснера и А. Гешеля, 1897, p. 410.
14
SF. SIMEON, Tratat..., p. 109.
15
Παναγιώτης Νέλλας ΤΡΕΜΠΕΛΑΣ, Αι τρείς λειτουργίαι κατά τους εν Αθήναιςκώδικας,
Αθήνα, Ἔκδοσις τρίτη, Αδελφότης Θεολόγων «Ο Σωτήρ», 1997, p. 116-117.

330
Satul și spiritualitatea rurală între tradiție și modernitate

trecut de o largă devoțiune în rândul laicilor. Astfel, „Înălțarea Panaghiei”


se practica, potrivit unei scrisori din 1419 a Patriarhului Fotie al Kievului, și
în locuințele particulare ale credincioșilor din ținuturile rusești16. Sfântul
Simeon al Tesalonicului afirmă că Panaghia „se înalță în fiecare vreme
când are cineva trebuință, spre ajutorul nostru”17. Același părinte, îndeamnă
mamele din eparhia sa ca pentru paza duhovnicească a pruncilor, pe lângă
Sfânta Euharistie, să le dea acestora din pâinea înălțată în numele
Născătoarei-de-Dumnezeu18. Răspândirea obiceiului ridicării Panaghiei,
dublate de ascensiunea tot mai mare a cultului Maicii Domnului a dus chiar
la asocierea acesteia cu Sfânta Euharistie. Potrivit mărturiei diaconului
Ioan Evghenicul (†cca. 1455), în vreme de mare primejdie Panaghia putea
fi întrebuințată drept substitut al Euharistiei19. Este posibil ca „ridicarea
Panaghiei” să se fi practicat și în mediul extra-monahal din Ardeal în
secolul al XVII-lea, întrucât Molităvnicul de la Bălgrad din 1689, destinat
uzului parohial, iar nu celui monastic, conține această rânduială20.
Probabil pe fondul popularizării rânduielii Panaghiei în rândul
laicilor, la românii din Moldova acest rit a fost asociat celebrării
„praznicului casei” și pomenirii celor adormiți.

2. „Ridicarea Panaghiei” cu prilejul prăznuirii sfântului casei –


descrierea rânduielii
În 1920, iar apoi în 1924, Iacov Antonovici, episcopul Hușilor,
tipărește o broșură ce conține trei rânduieli liturgice specifice satelor din
Moldova: (1) „Rânduiala ridicării Panaghiei pentru cei răposați”; (2)
„Ridicarea Panaghiei cu prilejul serbării Sfântului, Patronul casei”; (3)
„Ridicarea Panaghiei cu prilejul prăznuirii Sfântului, Patronul casei,
combinată cu pomenirea celor adormiți”21.

16
Cf. I. DRPIĆ, „Notes...”, p. 53 și n. 15.
17
SF. SIMEON, Tratat..., p. 109.
18
Cf. I. DRPIĆ, „Notes...”, p. 53.
19
Cf. I. DRPIĆ, „Notes...”, p. 53-54.
20
Ana DUMITRAN, Alin-Mihai GHERMAN şi Dumitru A. VANCA (eds.), Molităvnic,
Bălgrad, 1689, Alba Iulia, Reîntregirea, 2009, p. 56. Rânduiala se găsește la p. 902-
911; a se vedea și Dumitru A. VANCA, Paradigme liturgice în sec. 17. Ioan Zoba din
Vinț și evoluția liturghiei românești, Alba Iulia, Edit. Reîntregirea, 2016, p. 106.
21
Iacov ANTONOVICI, Rânduiala ridicării panaghiei, Sfânta Mânăstire Cernica, 1924, p.
12-17; 18-21; 22-26. Rânduiala „ridicării Panaghiei” pentru morți a fost întâi tipărită
în: Ghenadie CRAIOVÉNU, „Panaghia”, în Biserica Orthodoxă Română, 11/1886, p.

331
Simpozionul Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA 2019)

În continuare vom prezenta modul de desfășurare a ultimelor două


rânduieli, așa cum sunt descrise de I. Antonovici:

Ridicarea Panaghiei cu prilejul cinstirii sfântului casei:


• Se pregătește o masă pe care se află un colac, coliva și icoana
sfântului casei;
• Binecuvântarea mică, Sfinte Dumnezeule... (de 3 ori, glas 6),
Preasfântă Treime..., Tatăl nostru...;
• Troparul și Condacul sfântului;
• Ectenia întreită cu pomenirea nominală a viilor familiei care
prăznuiește;
• Doxastikon de la Vecernia sau Utrenia sfântului; Theotokion:
„Născătoare de Dumnezeu, Tu ești vița cea adevărată...”;
• Se ridică deasupra mesei coliva, iar preotul zice rugăciunea
principală: „Stăpâne mult milostive....”;
• Se așază coliva, se zice troparul Bunei-vestiri, apoi: „Bine este
cuvântat Dumnezeu, Carele ne hrănește pre noi din tinerețele noastre...”,
„Slavă Ție, Doamne, Slavă Ție Sfinte, Slavă Ție Împărate, că ne-ai dat
nouă bucate...”;
• Preotul binecuvintează colacul și, cu un cuțit, scoate din el o
bucată triunghiulară, zicând: „Întru cinstea și pomenirea prea
binecuvântatei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu și pururea
Fecioarei Mariei, pentru ale cărei rugăciuni primește Doamne jertfa
aceasta întru iertarea păcatelor robilor Tăi (cutare) și pentru sănătatea și
mântuirea lor”;
• Preotul pune bucata pe icoană și rostește: „De față a stătut
Împărăteasa în haină aurită îmbrăcată și prea înfrumusețată” (Ps 44, 11);
cântăreții: „Slavă Ție Hristoase, Dumnezeule, nădejdea...”, Slavă...Și
acum..., Doamne, miluiește (de 3 ori), „Binecuvintează” și preotul:
„Iertați fraților și Dumnezeu să vă ierte!”;
• Preotul ia părticica și o ridică deasupra icoanei, zicând: „Mare
este numele”, cântăreții: „Al Peasfintei Treimi”;
• Preotul face semnul crucii cu părticica deasupra icoanei, zicând:
„Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, ajută-ne nouă”, iar cântăreții: „Cu

872-874. Ea a fost ulterior inclusă în cărțile de cult, întâi în ediția Panihidei din 1967;
cf. Nicolae PREDA, „Kutia întru pomenirea celor adormiți, adică rânduiala colivei ce se
face întru pomenirea celor adormiți”, în Teologie și Viață, 1-4/2017, p. 169, n. 37.

332
Satul și spiritualitatea rurală între tradiție și modernitate

ale ei sfinte rugăciuni, Doamne miluiește-ne și ne mântuește pre noi” (de


3 ori);
• Se cântă Axion-ul, timp în care preotul împarte la toți bucata de
colac, zicând o adaptare a Ps 110, 4-5;
• Se cântă: „Apărătoarei Doamne”, iar cei prezenți clatină în sus și
în jos icoana;
• Urmează „Tatăl nostru...”, Slavă... Și acum..., Doamne miluiește
(de 3 ori), iar preotul binecuvintează masa: „Hristoase Dumnezeul nostru,
binecuvintează mâncarea și băutura robilor Tăi...”;
• Când se pune ultimul fel de mâncare, se cântă, pe glasul 8: Slavă...,
„Cel ce ai săturat pre noroade în pustie...”, Și acum..., „Stăpână, primește...”;
între timp, preotul binecuvintează un pahar cu vin din care gustă toți membrii
familiei și zice: „Sfântul (cutare) să vă fie mijlocitor înaintea lui Dumnezeu
pentru sănătate și întru toate bună sporirea d-voastră”;
• După masă, preotul zice ectenia întreită și apolisul.

Ridicarea Panaghiei pentru cinstirea sfântului casei unită cu


pomenirea adormiților:
Atunci când prăznuirea sfântului casei se unește cu pomenirea celor
adormiți, apar următoaele diferențe:
• Pe masă se află doi colaci, unul pentru pomenirea celor vii și altul
pentru pomenirea morților;
• După troparul și condacul sfântului preotul zice ectenia întreită
pentru vii, pomenind nominal pe cei ce prăznuiesc;
• Urmează troparele: glas 2: „Pomenește, Doamne, ca un bun...” ;
glas 8: Slavă..., „Cela ce cu adâncul înțelepciunii...”; Și acum..., „Pre Tine
zid și liman...”;
• Preotul tămâiază deasupra mesei, zicând ectenia pentru cei
adormiți;
• Se înalță coliva, după obicei, iar preotul zice două rugăciuni
„Stăpâne mult milostive...” și „Dumnezeul duhurilor”;
• Se cântă Doxastikon-ul, pe glasul al 6-lea: „Tu ești Dumnezeul
nostru...” și Theotokion-ul: „Născătoare de Dumnezeu, tu ești vița...”;
• Urmează troparul Bunei-vestiri, timp în care preotul scoate o
bucată triunghiulară din primul colac, pomenind pe cei vii, și o așază pe
icoană; scoate o bucată și din al doilea colac, pomenind pe cei morți.
Apoi, face semnul crucii cu ambele bucăți deasupra icoanei, de trei ori, și

333
Simpozionul Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA 2019)

zice: „Iertați, fraților și Dumnezeu să vă ierte”; după aceasta ridică


bucățile deasupra icoanei și spune: „Mare este numele” și restul, ca în
rânduiala precedentă, împărțind apoi bucățile membrilor familiei;
• Urmează condacul sfântului, Slavă..., „Cu sfinții odihnește...”, Și
acum..., „Apărătoare Doamnă...”, în vreme ce toți cei prezenți clatină
icoană în sus și în jos, deasupra mesei; se binecuvintează apoi masa și se
fac toate ca în rânduiala precedentă;
• După masă, preotul zice ectenia întreită pentru vii și ectenia
pentru cei adormiți, pomenindu-i nominal;
• După otpustul: „Cel ce a înviat din morți...”, preotul zice: „Întru
fericita adormire...” și se cântă „Veșnica pomenire” de trei ori; apoi
preotul zice „Pentru rugăciunile...”.

3. O încercare de a depista originile rânduielilor descrise de I.


Antonovici
Practica cinstirii sfântului casei poate presupune, după cum am
văzut, o combinație interesantă între trei rânduieli: „ridicarea Panaghiei”,
binecuvântarea colivei în cinstea unui sfânt și a colivei pentru pomenirea
celor adormiți. Trebuie precizat că și în prezent, cu ocazia anumitor
praznice, „ridicarea Panaghiei” se face pe alocuri în casele credincioșilor
din Grecia22, iar la albanezii catolici din Calabria, ea se săvârșește cu
ocazia pomenirii celor adormiți23, într-o manieră asemănătoare celei din
practica românească.
Cum a fost inclusă „ridicarea Panaghiei” în rânduiala cinstirii
sfântului casei și în cea a pomenirii morților? Dacă putem vorbi de
„praznicul casei” ca de o coborâre la nivel familial a hramului bisericii
parohiale sau chiar a mânăstirii, ori a pomenirii fondatorului ei, ocazie cu
care se săvârșea Panaghia, atunci răspunsul este ușor24. Asocierea acestui
rit cu pomenirea adormiților este posibil să fi apărut ca urmare a obiceiului

22
Cf. Ioannis FOUNDOULIS, Dialoguri liturgice, vol. IV, trad. Manolache Victor, București,
Edit. Bizantină, 2008, p. 23.
23
Pentru o scurtă descriere a „ridicării Panaghiei” pentru cei adormiți la albanezii din
Calabria, a se vedea: Mario BOLOGNARI, Il banchetto degli invisibili. La festa dei
morti nei rituali di una comunità del Sud, Abramo Printing & Logistics S.p.A,
2
2010, p. 71-73.
24
Relaţia cu pomenirea celor adormiţi este destul de firavă în Rânduiala actuală prezentată în
Ceaslov, fiind exprimată doar prin comemorarea „fericiţilor şi pururea pomeniţilor ctitori”.

334
Satul și spiritualitatea rurală între tradiție și modernitate

săvârșirii Panaghiei la începutul unei călătorii (fapt atestat de ms. Grott.


Γ.β. I și de o istorisire conținută într-un manuscris din secolul al XVI-lea
de la Marea Lavră25), întrucât însăși moartea reprezintă o călătorie a
sufletului către viața veșnică26.
De asemenea, de interes pentru modul de serbare a „praznicului
casei” în Moldova este îmbinarea cinstirii sfântului cu pomenirea
adormiților. Antonovici prevede, în acest caz, două rugăciuni de
binecuvântare a colivei: „Stăpâne mult milostive, Doamne...”27 și
„Dumnezeul duhurilor...”28. Varianta calabriană a Panaghiei pentru
adormiți indică însă o altă rugăciune: „Doamne, Cel ce ai plinit toate cu
cuvântul Tău și ai poruncit pământului...”29. Aceasta este, de fapt,
rugăciunea rezervată astăzi binecuvântării colivei în cinstea Praznicelor
împărătești sau ale sfinților30. În redacția calabriană se prevede că sfântul
pomenit este cel al cărui nume l-a purtat cel adormit, cu alte cuvinte,
sfântul său ocrotitor. Trebuie precizat faptul că vechile manuscrise și
evhologhii ce conțin această rugăciune indică întrebuințarea ei nu numai la
binecuvântarea colivei unui sfânt31, dar și a celor adormiți32 sau chiar ca
„altă rugăciune” la coliva celor adormiți33. Acest fapt demonstrează că

25
Cf. J. YIANNIAS, „The Elevation...”. p. 229.
26
G. CRAIOVÉNU, „Panaghia”, p. 872 și I. ANTONOVICI, Rânduiala..., p. 7.
27
Aceasta este de fapt o adaptare a rugăciunii Litiei de tip palestinian, consemnate în ms.
Sinai Gr. 1096, sec. XII-XIII (cf. Алексей Афанасьевич ДМИТРИЕВСКИЙ, Описание
литургических рукописей, хранящихся в библиотеках Православного Востока,
томь III, Киевь, Типография Императорского Университета Св. Владимира,
1917, p. 22).
28
Aceasta este rugăciunea obișnuită pentru cei adormiți și o găsim pentru prima oară în
Cod. Barberini Gr. 336, sec. VIII (Stefano PARENTI, Elena VELKOVSKA, L’Eucologio
Barberini Gr. 336, coll. Bibliotheca Ephemerides Liturgicae, Subsidia 80, Roma, CLV
Edizioni liturgiche, 1995, p. 291). O găsim și ca rugăciune în binecuvântare a colivei
pentru adormiți în ms. Vatop. 134 (745) din 1538 (А. А. ДМИТРИЕВСКИЙ, Описание...,
томь II, 1901, p. 771; cf. N. PREDA, „Kutia..., p. 168, n. 26).
29
Cf. M. BOLOGNARI, op. cit., p. 72.
30
Cf. ***Liturghier, București, EIBMO, 2012, p. 413-414.
31
Precum în mss. Barb. Gr. 336, sec. VIII (S. PARENTI, E. VELKOVSKA, L’Eucologio..., p.
212) și Sin. Gr. 957, sec. X (А. А. ДМИТРИЕВСКИЙ, Описание..., томь II, p. 6).
32
Ca în ms. St. Petersburg Gr. 559, sec. XIII (cf. А. А. ДМИТРИЕВСКИЙ, Описание...,
томь II, p. 191); a se vedea și Nicolae PREDA, „Litia mică pentru morți” – Rânduială
de tip eminamente palestinian, București, Edit. Granada, 2016, p. 52.
33
Cf. ms. Sin. Gr. 1020, sec. XII-XIII (А. А. ДМИТРИЕВСКИЙ, Описание..., томь II, p.
148; a se vedea și N. PREDA, Litia..., p. 52).

335
Simpozionul Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA 2019)

ofrandele aduse spre cinstirea unui sfânt nu erau izolate de mijlocirea


pentru adormiți. Această unitate poate fi observată în rânduiala descrisă de
Antonovici, întrucât este adusă o singură colivă atât pentru sfântul
prăznuit, cât și pentru cei adormiți, deși, pentru actul propriu-zis al ridicării
Panaghiei sunt întrebuințați doi colaci: unul pentru vii și altul pentru morți.
Putem așadar afirma că rânduielile descrise de I. Antonovici sunt
continuări ale unor rituri arhaice și cu fundament în vechile manuscrise și
evhologhii bizantino-grecești.

4. „Praznicul casei” astăzi – perspective pastoral-liturgice


În prezent, din câte cunosc, ridicarea Panaghiei cu prilejul cinstirii
sfântului ocrotitor al casei este un obicei aproape uitat în Moldova. Acest
fapt s-a petrecut, în parte, din pricina neincluderii rânduielilor consemnate
de episcopul Iacov în edițiile oficiale ale cărților de cult, cu excepția
„ridicării Panaghiei pentru cei adormiți”. Chiar și în alte comunități
românești unde se mai săvârșește „praznicul casei” componenta liturgică a
fost redusă până aproape de disparație, cum s-a întâmplat în cazul românilor
din Timocul sârbesc, din pricina faptului că preoțimea sârbă a fost asociată
mașinăriei politice de deznaționalizare forțată. Astfel, rolul preotului în
aceste comunități a fost preluat de către „stăpânul casei”, numit „popa”,
care tăia colacul, aprindea lumânarea, turna vinul și săvârșea alte gesturi
rituale cu caracter patriarhal. Situația s-a mai redresat după anul 2003, când
s-a reînnoit jurisdicția eclesială românească în Timoc, preoții români
mergând în ziua praznicului la casele credincioșilor unde fac Slujba sfințirii
mici a apei în care se integrează anumite rânduieli împrumutate din slava34
sârbilor (cum ar fi învârtirea colacului pe mâini, timp în care se cântă
troparele: „Sfinților Mucenici...”, „Slavă Ție, Hristoase...” și „Isaie,
dănțuiește...”, tăierea pâinii/colacului în două de către preot și „gazdă” și
„alipirea” jumătăților, în timp ce amândoi sărută pâinea și zic de trei ori:
„Hristos în mijlocul nostru”, cu răspunsul „Este și va fi” etc.).
„Praznicul casei” mai poate fi observat și printre comunitățile
românești din Bulgaria. Cea mai importantă secvență ceremonială este
cina din ajun (cinișoara), cu următoarele momente rituale: aprinderea

34
Pentru o descriere a rânduielii liturgice a „praznicului casei” la sârbi, a se vedea:
***Serbian Orthodox Slava Service and Explanation,
http://www.orthodox.net/services/serbian-slava-service.html (accesat la: 30 martie 2019).

336
Satul și spiritualitatea rurală între tradiție și modernitate

„luminii praznicului”, așezarea unei pâini pe pământ, peste o cămașă,


alături de un pahar cu vin, sare și un fier de plug pe care arde tămâie,
închinarea și sărutarea pâinii respective de trei ori de către „gazdă” și
rostirea de binecuvântări35.
În satele din Banat unde se mai ține acest obicei, se obișnuiește ca
în ajun preotul să săvârșească „sfințirea casei”, de fapt Rânduiala sfințirii
mici a apei. În ziua praznicului se duce prescură și alte daruri la biserică,
unde preotul le binecuvintează după Sfânta Liturghie, când citește un
pomelnic pentru odihna celor adormiți și altul pentru sănătatea celor vii.
Darurile sunt apoi împărțite preotului și credincioșilor, în special celor
săraci. Praznicul continuă acasă cu masa, gazda tămâind bucatele și
oferindu-le spre pomenirea adormiților și spre sănătatea celor vii, dar și a
animalelor din ogradă. Se mai practică și invocarea binecuvântării
semănăturilor, precum și alte acte ceremoniale, dar care privesc mai
degrabă cercetarea etnografică, decât cea liturgică36.
Revigorarea „liturgică” a „praznicului casei” ar reprezenta un
important câștig pastoral-misionar. Acest lucru se poate realiza nu
neapărat prin restituirea rânduielii „ridicării Panaghiei” consemnate de I.
Antonovici, aceasta prezentând o serie de neajunsuri în ceea ce privește
coeziunea internă a ritului, ci prin redescoperirea dimensiunii liturgice și
euharistice a acestui eveniment.
Întâi de toate, ar fi de dorit ca prin catehizare să se urmărească
familiarizarea credincioșilor cu viețile sfinților și realizarea unei legături
duhovnicești reale cu aceștia. Noua familie ar trebui pusă sub oblăduirea
unui sfânt ales de soți în ziua căsătoriei sau chiar de către preot. Acesta le
poate oferi icoana sfântului în dar, sfătuindu-i public să îl aibă ca pildă de
virtute și ajutător spre mântuire, dar și să îi cinstească ziua de prăznuire
printr-o pregătire duhovnicească aleasă, prin participarea la
Dumnezeiasca Liturghie, cuminecarea cu Sfintele Taine și prin săvârșirea
faptelor milosteniei creștine.
În al doilea rând, revigorarea acestei sărbători familiale poate fi
un bun prilej de păstrare, echilibrare și întărire a relațiilor cu rudeniile.

35
Pentru detalii, a se vedea: Emil ȚIRCOMNICU (coord.), Sărbători și Obiceiuri. Românii
din Bulgaria, vol. I: Timoc. București, Edit. Etnologică, 2017, p. 244-247.
36
Pentru detalii, a se vedea: Maria VÂTCĂ, „Praznicul casei – un obicei din Valea
Almăjului, jud. Caraș-Severin”, în Analele Universităţii de Vest din Timişoara. Seria
ştiinţe filologice, 51-52/2013, p. 216-219.

337
Simpozionul Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA 2019)

Trebuie însă reafirmată și dimensiunea comunitară a „praznicului casei”.


Aceasta nu reprezintă o sărbătoare limitată la spațiul privat al gospodoriei,
ci ea coboară, de fapt, la nivel familial, hramul bisericii, fără a minimaliza
implicarea și comuniunea parohiei. „Praznicul casei” devine astfel o
ocazie în plus de consolidare a comunității parohiale tradiționale.
Ar fi binevenită alcătuirea de către o comisie liturgică sinodală de
specialitate a unei rânduieli liturgice dedicate prăznuirii sfântului ocrotitor
al casei, care să fie inclusă în edițiile ulterioare ale Molitfelnicului
românesc. Săvârșirea unei astfel de rânduieli de către preot la casele
credincioșilor ar reprezenta o alternativă mai trainică la „vizitele”
pastorale cu ocazia Praznicelor de iarnă (Nașterea Domnului și Teofania),
dar și la bine cunoscutele „sfeștanii” ce se fac în Moldova.
Spre exemplu, noi propunem următoarea schemă liturgică: (1)
Binecuvântarea mică, Trisaghionul și celelalte rugăciuni; (2) Troparul
sfântului prăznuit, Slavă..., Condacul, Și acum..., Theotokion-ul: „Pentru
mijlocirile tuturor sfinților Tăi, Doamne...”; (3) Rugăciunea de
binecuvântare a colivei sfântului37: „Doamne, Cela ce toate le-ai plinit...”;
(4) ectenia întreită și „Auzi-ne pe noi, Dumnezeule...”; (5) otpustul la
care se pomenește și sfântul.

Concluzii
Din cele prezentate, putem trage următoarele concluzii:
(1) „Praznicul casei”, un obicei caracteristic diverselor regiuni din
Peninsula Balcanică, se prăznuia în satele din Moldova
secolului XX prin combinarea a trei rânduieli: „ridicarea
Panaghiei”, binecuvântarea colivei sfântului și a celor adormiți;
(2) Această rânduială s-a transmis, până la tipărirea ei de către
Episcopul I. Antonovici, în mod tradițional, însă elementele
care o alcătuiesc au fundament în vechile manuscrise și
evhologhii bizantino-grecești;

37
Poate aceasta reprezintă o ocazie pentru reintegrarea în cărțile noastre de cult a câtorva
rugăciuni ce se regăsesc în vechile manuscrise grecești și care, din diverse cauze, nu au
fost incluse în molitfelnicele actuale, ca de pildă Rugăciunea pentru colivele sfinților:
„Dumnezeule, Atotțiitorule, Cel ce ai făcut cerul, și pământul, și marea, și toate cele
dintru ele”, ce se află într-un număr important de mss. din secolele X-XIV (cf. N.
PREDA, Litia..., p. 54-55).

338
Satul și spiritualitatea rurală între tradiție și modernitate

(3) Decăderea treptată a „praznicului casei” și diminuarea până


aproape de dispariție a componentei sale liturgice, cândva
centrale, reprezintă un efect al secularizării mediului rural.
Conservarea și reintegrarea acestei vechi forme de spiritualitate
familial-rurale în viața liturgică a Bisericii ar avea importante
beneficii pastoral-misionare. Accentul nu trebuie plasat pe
ritualismul și simbolismul popular-arhaic, ci pe redescoperirea
ethosului euharistic și comunional al praznicului. Un rol
important în atingerea acestui scop îl are o catehizare intensă.
(4) Ar fi binevenită alcătuirea unei rânduieli liturgice aprobate de
autoritatea bisericească pentru sărbătorirea sfântului ocrotitor al
casei, fapt care ar reprezenta pentru preoți un bun prilej de
„vizite pastorale” și de consolidare a comunității parohiale
tradiționale. Alcătuirea acesteia trebuie bazată pe cercetarea
vechilor documente liturgice ale Bisericii.

Bibliografie:
1. ***ΑΓΙΟΡΕΙΤΙΚΟΝ ΤΥΠΙΚΟΝ ΤΗΣ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΗΣ
ΑΚΟΛΟΥΘΙΑΣ, δευτερη εκδοση, Αθήνα, Εκδόσεις Καστανιώτη, 1997.
2. ANTONOVICI, Iacov, Rânduiala ridicării panaghiei, Sfânta Mânăstire
Cernica, 1924.
3. ARRANZ, Miguel, L’Eucologio Constantinopolitano agli inizi del
secolo XI, Roma, Editrice Pontificia Universita Gregoriana, 1996.
4. BOLOGNARI, Mario, Il banchetto degli invisibili. La festa dei morti nei
rituali di una comunità del Sud, Abramo Printing & Logistics S.p.A, 22010.
5. ***Ceaslov, București, IBMBOR, 2001.
6. CRAIOVÉNU, Ghenadie, „Panaghia”, în Biserica Orthodoxă Română,
11/1886.
7. DRPIĆ, Ivan, „Notes on the Byzantine Panagiaria, în ЗОГРАФ,
35/2011.
8. ДМИТРИЕВСКИЙ, Алексей Афанасьевич, Описание литургических
рукописей, хранящихся в библиотеках Православного Востока,
томь II/III, Киевь, Типография Императорского Университета Св.
Владимира, 1901/1917.
9. DUMITRAN, Ana/ GHERMAN, Alin-Mihai/ VANCA, Dumitru A. (eds.),
Molităvnic, Bălgrad, 1689, Alba Iulia, Reîntregirea, 2009.
10. FOUNDOULIS, Ioannis, Dialoguri liturgice, vol. IV, trad. Manolache
Victor, București, Edit. Bizantină, 2008.
11. GOAR, Jacob, Εὐχολόγιον sive rituale graecorum. Ex Typographia

339
Simpozionul Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA 2019)

Bartholomaei Javarina, Venetiis, 21730.


12. ***Liturghier, București, EIBMO, 2012.
13. PARENTI, Stefano / VELKOVSKA, Elena, L’Eucologio Barberini Gr.
336, coll. Bibliotheca Ephemerides Liturgicae, Subsidia 80, Roma,
CLV Edizioni liturgiche, 1995.
14. PREDA, Nicolae, „Kutia întru pomenirea celor adormiți, adică
rânduiala colivei ce se face întru pomenirea celor adormiți”, în
Teologie și Viață, 1-4/2017.
15. PREDA, Nicolae, „Litia mică pentru morți” – Rânduială de tip
eminamente palestinian, București, Edit. Granada, 2016
16. SF. MAXIM GRECUL, Tâlcuiri și Sfaturi, trad. Florentina Cristea,
Galați, Edit. Egumenița, 2004.
17. SF. SIMEON ARHIEPISCOPUL TESALONICULUI, Tratat asupra tuturor
dogmelor credinței noastre ortodoxe, după principii puse de Domnul
nostru Iisus Hristos și urmașii săi, vol. II, Edit. Arhiepiscopiei Sucevei
și Rădăuților, 2003.
18. Павлов Алексей СТЕПАНОВИЧ, Номоканон при большом требнике.
Его история и тексты, греческий иславянский, с
объяснительными и критическими примечаниями, Москва, Тип.
Г. Лисснера и А. Гешеля, 1897.
19. ΤΡΕΜΠΕΛΑΣ, Παναγιώτης Νέλλας, Αι τρείς λειτουργίαι κατά τους εν
Αθήναιςκώδικας, Αθήνα, Ἔκδοσις τρίτη, Αδελφότης Θεολόγων «Ο
Σωτήρ», 1997
20. ȚÎRCOMNICU, Emil, Românii dintre Vidin, Dunăre și Timoc. Sărbători,
obiceiuri, credințe, București, Edit. Institutului Cultural Român, 2010.
21. ȚÎRCOMNICU, Emil (coord.), Sărbători și Obiceiuri. Românii din
Bulgaria, vol. I: Timoc. București, Edit. Etnologică, 2017.
22. VANCA, Dumitru A., Paradigme liturgice în sec. 17. Ioan Zoba din
Vinț și evoluția liturghiei românești, Alba Iulia, Edit. Reîntregirea,
2016.
23. VÂTCĂ, Maria, „Praznicul casei – un obicei din Valea Almăjului, jud.
Caraș-Severin”, în Analele Universităţii de Vest din Timişoara. Seria
ştiinţe filologice, 51-52/2013.
24. YIANNIAS, John, „The Elevation of the Panaghia”, în Dumbarton Oaks
Papers, 26/1972.
25. ***Serbian Orthodox Slava Service and Explanation, 30 martie 2019,
http://www.orthodox.net/services/serbian-slava-service.html.

340
LISTA AUTORILOR

1. AGACHI, Matei: Lect. univ. dr., Universitatea de Artă şi


Design, Cluj-Napoca, România. Titlul unei lucrări relevante:
Zilele artei bizantine, februarie, 2019, Cluj-Napoca.
Contact: mateiagachi@yahoo.com

2. AGIGNOAEI, Alexandru Nicolae: Drd., Facultatea de Teologie


Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia,
România.
Contact: alexandru_agignoaei@yahoo.com

3. ALBU, Sorin: Lect. univ. dr. asociat, Facultatea de Teologie


Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia,
România; lect. univ. dr., Universitatea de Artă şi Design, Cluj-
Napoca, România. Titlul unei lucrări relevante: Zilele artei
bizantine, februarie, 2019, Cluj-Napoca.
Contact: sorinalbul@yahoo.com

4. ARION, Alexandru-Corneliu: Lect. univ. dr., Facultatea de


Teologie și Științele Educației, Universitatea „Valahia”,
Târgoviște, România. Titlul unei lucrări recente: „Întâlniri cu
Realitatea”. Repere pentru dialogul contemporan dintre teologie
şi cultură, Târgovişte, Edit. Cetatea de Scaun, 2018, 459 p.
Contact: alexcoarion@yahoo.co.uk

5. ARION, Leon: Prof. univ. dr., Facultatea de Teologie și Științele


Educației, Universitatea „Valahia”, Târgoviște. Titlul unei
lucrări recente: „Daţi-le voi să mănânce!” Cuvinte de
învăţătură la Evangheliile duminicale şi la unele Praznice
Împărăteşti, Bucureşti, Edit. Parenesis, 2013.
Contact: free99ind@yahoo.com
Simpozionul Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA 2019)

6. BELEAN, Carmen: Lect. univ. dr., Universitatea de Artă şi


Design, Cluj-Napoca, România. Titlul unei lucrări relevante:
Zilele artei bizantine, februarie 2019, Cluj-Napoca.
Contact: sorinalbul@yahoo.com

7. BURLACU, Mihai: Lect. univ. dr., Facultatea de Teologie


Ortodoxă, Universitatea din București, România. Titlul unei
lucrări relevante: Sofia – înțelepciunea lui Dumnezeu în
gândirea lui Serghei Bulgakov, București, Editura Universității
din București, 2016, 246 p.
Contact: mihai.burlacu@ftoub.ro

8. CAMARĂ, Daniel: Preot, drd., Facultatea de Teologie


Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia,
România. Titlul unei lucrări relevante: „Valenţe educative
ale cântecului patriotic”, în Mihai Himcinschi / Dumitru A.
Vanca (coord.), Unitate şi misiune eclezială. 100 de ani de la
comuniunea spirituală a tuturor românilor, Alba Iulia, Edit.
Reîntregirea, 2018.
Contact: daniel.camara7@yahoo.fr

9. CEOBANU, Octavian-Nicolae: Ieromonah, drd., Facultatea de


Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918” din
Alba Iulia.
Contact: ceobanuoctavian@yahoo.com

10. COTEŢIU, Florin: Lect. univ. dr., Facultatea de Teologie


Ortodoxă, Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj-Napoca,
România. Titlul unei lucrări relevante: Zilele artei bizantine,
februarie, 2019, Cluj-Napoca.
Contact: marin.cotetiu@ubbcluj.ro

11. CREŢEANU, Irina: Lect. univ. dr., Universitatea de Artă şi


Design, Cluj-Napoca, România. Titlul unei lucrări relevante:
Zilele artei bizantine, februarie, 2019, Cluj Napoca.
Contact: sorinalbul@yahoo.com

466
Satul și spiritualitatea rurală între tradiție și modernitate

12. DOBREI, Florin: Preot, prof. dr. habil., Facultatea de Științe


Sociale, Departamentul „Teologie și Științe Sociale”,
Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița; cadru didactic
asociat la Școala Doctorală de Teologie a Universității „1
Decembrie 1918” din Alba Iulia. Titlul unei lucrări relevante:
Parohia Ortodoxă Română Bobâlna (jud. Hunedoara) – istorie
și actualitate, Alba Iulia / Deva, Deva, Edit. Reîntregirea / Edit.
Episcopiei Devei și Hunedoarei, 2016.
Contact: florin.dobrei@yahoo.com

13. DUMITRESCU, Horia: Preot, asist. univ. dr., Facultatea de


Teologie, Litere, Istorie și Arte, Universitatea din Pitești. Titlul
unei lucrări relevante: „Unitatea Bisericii în dialogul
ecumenic”, în Mihai Himcinschi, Lucian D. Colda, Ovidiu
Panaite, Răzvan Brudiu (eds.), Centenarul Unirii românilor și
Europa de azi. Religie și geopolitică, [Proceedings of the 17th
International Symposium on Science, Theology and Arts -
ISSTA, 2018, May, 14-15], vol. 3, Alba Iulia, Editura
Reîntregirea, 2018, p. 93-108.
Contact: horia_pit@yahoo.com

14. DURA, Coriolan Nicolae: Preot, lect. univ. dr., Facultatea de


Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba
Iulia. Titlul unei lucrări importante: “The eternal youth of the
apostolic canon 85”, in Mihai Himcinschi (coord.), Young
people in Church & Society (ISSTA 2016), Alba Iulia, Edit.
Reîntregirea, p. 371-388.
Contact: coriolannicolaedura@yahoo.com

15. GAVRILĂ-PAVEN, Ionela: Conf. univ. dr., Universitatea „1


Decembrie 1918” din Alba Iulia, România. Titlul unei lucrări
relevante: Studiu privind rezultatele obţinute în implementarea
Programului Leader la nivelul Grupului de Acţiune Locală din
Zona Văilor Ampoiului şi Mureşului, Cluj-Napoca, Editura Grinta.
Contact: ionelapaven@yahoo.com

467
Simpozionul Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA 2019)

16. GRĂDINAR-MAN, Victoria: Lect. univ. dr., Facultatea de


Teologie Ortodoxă, Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj Napoca,
România. Titlul unei lucrări relevante: Zilele artei bizantine,
februarie, 2019, Cluj-Napoca.
Contact: victoria.gradinar@ubbcluj.ro.

17. HIMCINSCHI, Mihai: Preot, prof. univ. dr. habil., Facultatea de


Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba
Iulia. Titlul unei lucrări relevante: The Foundation for Mission in
the Orthodox Church: The Holy Trinity, în vol. Corneliu
CONSTANTINEANU, Marcel V. MĂCELARU, Anne-Marie KOOL and
Mihai HIMCINSCHI (eds.), Mission in Central and Eastern Europe.
Realities, Perspectives, Trends, Edition Regnum Edinburgh
Centenary Series, Volume 34, Oxford, 2016, p. 119-131;
Contact: himmihai@yahoo.com

18. IONAȘCU, Stelian: Lector univ. dr., Facultatea de Teologie


Ortodoxă Justinian Patriarhul, Universitatea din București. Titlul
unei lucrări relevante: Cultura corală bisericească la români.
Documente din Arhiva Mitropoliei Ungrovlahiei (1876-1897),
București, Edit. Basilica, 2019, ISBN 978-606-29-0302-2, 559 p.
Contact: ionascust@yahoo.com

19. JURCAN, Mihaela: Prof., Doctorand al Școlii Doctorale de


Teologie, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
Titlul unei lucrări relevante: „Psiho-spiritualitatea
educațională, o cerință a sufletului elevului”, în Marius Telea,
Ovidiu Panaite, Florin Parasca (ed.), Tinerii în Biserică și în
societate, Alba Iulia, Edit. Reîntregirea, 2016, p. 123.133.
Contact: jurcan_mihaela@yahoo.com

20. MANOLACHE, Stelian: Prof. univ. dr., Facultatea de Teologie


Ortodoxă, Universitatea „Ovidius”, Constanța, România. Titlul
unei lucrări relevante: „Spre o nouă libertate de conștiință
religioasă în Europa comunitară”, în Competivitatea și inovarea
în economia cunoașterii, Chișinău, Edit. ASEM, 2015.
Contact: stelian81stely@yahoo.com

468
Satul și spiritualitatea rurală între tradiție și modernitate

21. MATEI, Zaharia: Lect. univ. dr. Facultatea de Teologie


Ortodoxă Justinian Patriarhul din București. Titlul unei
lucrări relevante: „Preotul, profesorul, dirijorul și
compozitorul Constantin Drăgușin – o viață închinată muzicii
corale bisericești românești”, în Pr. prof. univ. dr. Vasile
STANCIU, Pr. prof. univ. dr. Cristian SONEA, Icoană.
Mărturie creștină. Totalitarism, Simpozionul Internațional de
Teologie, Istorie, Muzicologie și Artă, Cluj-Napoca, 2017, 6-7
Noiembrie, Presa Universitară Clujeană, 2017, p. 621-639.
Contact: mateizaharia@yahoo.com

22. MOCANU, Daniel: Asist. univ. dr., Facultatea de Teologie


Ortodoxă, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca,
România. Titlul unei lucrări relevante: „Formații corale
bărbătești în cuprinsul Eparhiei Vadului, Feleacului și Clujului”,
în Daniel Mocanu (ed.), In Honorem. Pr. Prof. univ. dr. Vasile
Stanciu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2018.
Contact: danmocanu2006@yahoo.com.

23. MOCEAN (PLEŞA), Oana Raluca: Doctorand al Școlii


Doctorale de Teologie; Universitatea „1 Decembrie 1918” din
Alba Iulia. Titlul unei lucrări relevante: „100 de ani de
comuniune spirituală a tuturor romȃnilor?”, ȋn Unitate şi
misiune eclesială. 100 de ani de la comuniunea spirituală a
tuturor romȃnilor, Supliment al revistei Altarul Reȋntregirii,
Alba Iulia, Edit. Reȋntregirea, 2018, p. 323-334.
Contact: raluca_mocean@yahoo.com

24. PANAITE, Ovidiu: Preot, lect. univ. dr., Facultatea de Teologie


Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia,
România. Titlul unei lucrări relevante: „From John Rawls'
distributive justice to Amartya Sen's plurality of social
universes” în rev. Teologia, Arad, 2019.
Contact: ovidiu_panaite@yahoo.com.

25. PAVEL, Aurel: Preot, prof. univ. dr., Facultatea de Teologie


Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna”, Universitatea „Lucian
Blaga” Sibiu. Titlul unei lucrări relevante: „Fundamentele
469
Simpozionul Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA 2019)

teologice ale unității creștine”, Mihai Himcinschi, Lucian D.


Colda, Ovidiu Panaite, Răzvan Brudiu, Centenarul unirii
românilor și Europa de azi. Religie și geopolitică, vol. 3, Cluj-
Napoca-Alba Iulia, Edit. Presa Universitară Clujeană-Edit.
Reîntregirea, 2018, p. 45-60.
Contact: aurel,pavel@ulbsibiu.ro

26. POPA, Ioana: Lect. univ. dr. asociat, Facultatea de Teologie


Ortodoxă din Alba Iulia, Universitatea „1 Decembrie 1918” din
Alba Iulia; lect. univ. dr., Universitatea de Artă şi Design, Cluj
Napoca, Romania. Titlul unei lucrări relevante: Zilele artei
bizantine, februarie, 2019, Cluj Napoca.
Contact: jumboexe@yahoo.com

27. QARAMAH, Mihail: Doctorand al Școlii Doctorale de Teologie,


Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Titlul unei
lucrări relevante: „Este uniformitatea un imperativ al unității
liturgice?”, în Florin Dobrei (coord.), Credință – Unitate -
Națiune [Simpozion teologic internațional (Deva, 19-20
octombrie 2018)], Felicitas Publishing House & Editura
Episcopiei Devei și Hunedoarei, 2018, p. 537-558.
Contact: mihailqaramah@gmail.com

28. ROMAN, Emilian Iustinian: Preot, lect. univ. dr., Facultatea de


Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza” din Alba Iulia. Titlul unei lucrări
relevante: Marius BĂLAN, Emilian Iustinian ROMAN (eds.),
Patrimoniul cultural religios – legislație și jurisprudență, Iași,
Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2018, 257 p.
Contact: emilian.roman2014@gmail.com

29. SIMIONESCU, Dorin Mircea: Lect. univ. dr., Facultatea de


Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba
Iulia. Titlul unei lucrări relevante: „Romanian choral music in
the interwar period”, în revista Altarul Reîntregirii nr. 3/2017,
p. 59-76, ISSN 1584-8051, Alba Iulia.
Contact: dorinmirceasimionescu@yahoo.com

470
Satul și spiritualitatea rurală între tradiție și modernitate

30. SIMIONESCU, Maria Marina: Lect. univ. dr., Facultatea de


Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba
Iulia. Titlul unei lucrări relevante: Sisteme tonale în creația
corală a compozitorilor clujeni în sec. XIX-XX, Edit.
MediaMusica 2016.
Contact: marina_simi67@yahoo.com

31. STANCIU, Vasile: Preot prof. univ. dr., Facultatea de Teologie


Ortodoxă, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca,
România. Titlul unei lucrări relevante: Muzica bisericească
ortodoxă din Transilvania, Cluj-Napoca, Presa Universitară
Clujeană, 1996. Contact: vasilestancyu@yahoo.com.

32. STREZA, Ciprian: Prof. univ. dr., Facultatea de Teologie


Ortodoxă „Andrei Șaguna”, Universitatea „Lucian Blaga”,
Sibiu, România. Titlul unei lucrări relevante: Aceasta să o
faceţi spre pomenirea Mea (Lc. 22, 19) – de la Binecuvântarea
după cină (Birkat HaMazon) la Euharistia Bisericii, Cluj-
Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2018. Contact:
ciprian_streza@yahoo.com.

33. ȘUȘMAN, Dragoş-Ioan: Preot, lect. univ. dr., Facultatea de


Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba
Iulia, România. Titlul unei lucrări relevante: The Feast and
the Icon of the Holy Trinity – Manifestation of the Providence in
History, in “Altarul Reîntregirii” Journal, nr. 2/2018. Contact:
susmandragosioan@yahoo.com.

34. VESA, Benedict (Valentin): Lecturer „Babeș-Bolyai” University,


Cluj-Napoca (ThD, „Babeș-Bolyai” University, Cluj-Napoca;
PhD, University of Padova, Italy). Titlul unei lucrări recente:
„Voice, word and silence in the writings of John the Solitary and
Isaac of Nineveh”, în Eastern Theological Journal, 4/1 (2018), p.
73-91. Contact: benedict.vesa@gmail.com.

471
CUPRINS

(Vol. 2)

Autor Titlul articolului Pagina

Guidemarks of the manifestation of the divine


Alexandru Matei revelation in the iconographic art. The
AGACHI 7
Transylvanian icon – a symbol of romanian
spirituality
Sorin The reverse perspective
21
ALBU in liturgic art of byzantine tradition
Alexandru- Traditions of the romanian village,
Corneliu 31
a vivid reflection of the christian tradition
ARION
Leon
Satul românesc, topos al culturii sacre 49
ARION
Some considerations concerning the pictorial
Carmen
image in byzantine painting in the context of the 61
BELEAN
antiquity tradition of painting
Mihai
Ritual between formalism and true knowledge 73
BURLACU
Daniel Ipostaze ale inimii
CAMARĂ 85
în cântecul popular românesc
Octavian-Nicolae
CEOBANU Europa rurală: între globalizare și urbanizare 97

Marin Restoring pieces of polychromic sculptures at


115
COTEȚIU Cormaia Monastery
Transylvanian wooden churches, representative
Ana Irina monuments for romanian spirituality, between 17th 127
CREȚEANU and 19th centuries
Simpozionul Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA 2019)
Florin Spiritualitate și tradiție bisericească în lumea
DOBREI 139
satelor ardelene de altădată
Horia
DUMITRESCU Tradițiile populare în fața globalizării 153

The romanian parish in the vision of the


Nicolae-Coriolan ecclesiastical synod from Transylvania in 1864 –
167
DURA thoughts and fundamental principles of the
Romanian Orthodox Church
Dezvoltarea spațiului rural prin promovarea
Ionela turismului cultural și religios – studiu de caz
grupul de acțiune locală Valea Ampoiului 179
GAVRILĂ-PAVEN
și Valea Mureșului

Victoria Typology of Holy Hierarch Nicholas Icon in Saint


GRĂDINAR-MAN Nicholas Orthodox Church in Hunedoara 193
(15th Century)
Mihai
HIMCINSCHI Eshatologia populară și eshatologia sinoptică:
203
Alexandru asemănări și diferenţe
AGIGNOAEI
Contribuția învățătorului și profesorului Nicolae
Stelian Lungu la predarea și învățarea muzicii liniare în
217
IONAȘCU școala românească interbelică și postbelică
(1935-1947)
Mihaela Cula în tradiția satului românesc. Olga Greceanu
JURCAN 231
creatoare de artă la Cula de la Măldărești
Stelian Contribuţia preotului Ioan A. Bena la cercetarea
MANOLACHE 243
monografică a satului Pianu de Jos
Zaharia Aspecte ale vieții muzical-liturgice ortodoxe
255
MATEI reflectate în spațiul rural românesc
Raluca
MOCEAN „Floarea vieții”. În căutarea sensului pierdut 267

Ovidiu Spiritualitatea românească între austromarxism și


279
PANAITE discursul revoluționar la început de secol XX

474
Satul și spiritualitatea rurală între tradiție și modernitate

Aurel Mediul rural românesc și etica liturgică ortodoxă.


291
PAVEL Implicații pastoral-misionare actuale
Similarities in iconographic art between rural
Ioana
churches from Transylvania in the 17th century and 315
POPA
Caesarea of Cappadocia
Rânduiala „ridicării Panaghiei” cu prilejul
Mihail K.
„Praznicului Casei” – o tradiție rural-liturgică 327
QARAMAH
uitată din Moldova
Emilian Iustinian Protejarea și valorificarea patrimoniului rural
341
ROMAN prin legislație și educație
Dorin Mircea 357
Tradiții și superstiții în satul românesc - Sânzienele
SIMIONESCU
Marina
Folclorul, între tradiționalism și actualitate 369
SIMIONESCU
Vasile
STANCIU Genuri ale folclorului rural religios și laic în
381
Daniel preocupările teologilor clujeni
MOCANU
Traducerea textelor cultice
Ciprian în limba vorbită în satele din Transilvania 399
STREZA secolului al XVII-lea: munca de pionierat a
preotului Mihai şi a diaconului Lazăr din Brad
Dragoș Prelucrările corale folclorice ale lui Augustin 399
ȘUȘMAN Bena – aspecte armonice
Benedict Criza veacului și alternativa „orei veșniciei”
(Valentin) elemente de spiritualitate a satului românesc în 451
VESA opera părintelui Virgil Gheorghiu
Lista autorilor 465

475