Sunteți pe pagina 1din 117

INTERVIUL CLINIC STRUCTURAT PENTRU

TULBURĂRILE DE PERSONALITATE DIN DSM-5®

SCID-5-PD

GHIDUL UTILIZATORULUI

Michael B. First, M.D.


Janet B.W. Williams, Ph.D.
Lorna Smith Benjamin, Ph.D.
Robert L. Spitzer, M.D.

CALLISTO
DSM -5
MANUAL DE DIAGNOSTIC
Şl CLASIFICARE STATISTICĂ
Ă TULBURĂRILOR MINTALE

Manualul de diagnostic şi statistică a


tulburărilor mintale (DSM) al Asociaţiei
Psihiatrice Americane este o clasificare a
tulburărilor mintale care cuprinde şi
criteriile dezvoltate cu scopul de a facilita
stabilirea mai exactă a diagnosticului
acestor tulburări. Prin ediţiile succesive
apărute în ultimii 60 de ani a devenit
standardul de referinţă în practica clinică
din domeniul sănătăţii mintale.
Deoarece descrierea completă a
proceselor patologice care stau la baza
majorităţii tulburărilor mintale nu este
posibilă, este important de subliniat că
actualele criterii de diagnostic reprezintă
cea mai bună descriere disponibilă
privind modul în care se exprimă şi pot fi
recunoscute tulburările mintale de către
medici specializaţi.

A u to r: American Psychiatric
Publishing
IS B N : 9786068043142
A n u l: 2016
E d iţia : 5
Pa g in i: 1.000
F o rm a t: Coperta cartonata HC

Tel: 021 2420791; Fax: 021 2433022


Editura Medicală
Email: office@callisto.ro; books@callisto.ro
CALLISTO Str. Elena 66, Sector 2, Bucureşti 023482
w w w . c a l l i s t o . r o www.callisto.ro
GHIDUL UTILIZATORULUI PENTRU

SCID-5-PD
INTERVIUL CLINIC STRUCTURAT PENTRU
TULBURĂRILE DE PERSONALITATE DIN DSM-5®
GHIDUL UTILIZATORULUI PENTRU

SC1D-5-F D
INTERVIUL CLINIC STRUCTURAT PENTRU
TULBURĂRILE DE PERSONALITATE DIN DSM-5®
Cuprinde şi instrucţiuni pentru Interviul clinic structurat pentru
DSM-5 Chestionarul de screening al personalităţii

M ichael B. First, M.D.


Professor of Clinical Psychiatry, Columbia University, and Research Psychiatrist,
Division of Clinical Phenomenology, New York State Psychiatric Institute,
New York, New York

Janet B.W. W illiams, Ph.D.


Professor Emerita of Clinical Psychiatric Social Work (in Psychiatry and in
Neurology), Columbia University, and Research Scientist and Deputy Chief,
Biometrics Research Department (Retired), New York State Psychiatric Institute,
New York, New York; and Senior Vice President of Global Science,
MedAvante, Inc., Hamilton, New Jersey

Lorna Sm ith Benjamin, Ph.D.


Adjunct Professor of Psychiatry and Professor Emerita of Psychology,
University of Utah, Salt Lake City, Utah

Robert L. Spitzer, M.D.


Professor Emeritus of Psychiatry, Columbia University, and
Research Scientist and Chief, Biometrics Research Department (Retired),
New York State Psychiatric Institute, New York, New York

E d i t u r a Me d i c a l ă
CALLISTO
www. c a l l i s t o . r o
Notă: Autorii s-au asigurat că toate informaţiile cuprinse în acest volum sunt corecte la data publicării şi în concordanţă cu standardele
psihiatrice şi medicale generale, şi că informaţiile privind dozele medicamentelor, schemele de tratament şi căile de administrare sunt
corecte la data publicării şi în concordanţă cu standardele stabilite de U.S. FDA şi de comunitatea medicală generală. Ţinând cont că
cercetarea şi practica medicală este în continuă evoluţie, standardele terapeutice se pot modifica. Mai mult, unele situaţii specifice pot
necesita un răspuns terapeutic specific ce nu este inclus în acest material. Din aceste motive şi deoarece uneori pot apărea erori umane,
recomandăm cititorilor să urmeze sfatul medicilor implicaţi direct în îngrijirea lor sau a unui membru al familiei lor.

Cărţile publicate de American Psychiatric Association Publishing reflectă experienţa, concluziile şi punctele de vedere ale autorilor şi nu
reprezintă neapărat politicile şi opiniile American Psychiatric Association Publishing sau ale American Psychiatric Association.

Copyright © 2016 American Psychiatric Association Publishing; Copyright © 2017 Editura Medicală Callisto

DSM şi DSM-5 sunt mărci înregistrate ale American Psychiatric Association. Utilizarea acestor termeni este interzisă fără permisiunea
American Psychiatric Association.

Criteriile de diagnostic DSM-5® au fost preluate sau adaptate cu permisiunea American Psychiatric Association: Manualul de diagnostic şi
clasificare statistică a tulburărilor mintale, ediţia a cincea. Arlington VA, American Psychiatric Association, 2013. Copyright © 2013 American
Psychiatric Association. Utilizat cu permisiune.

Fără autorizarea scrisă din partea Editurii Medicale Callisto şi American Psychiatric Association (APA) nicio parte a criteriilor DSM-5® nu
poate fi reprodusă sau utilizată într-o manieră incompatibilă cu Copyright APA. Această interdicţie se aplică oricărei utilizări sau reproduceri
neautorizate sub orice formă, inclusiv aplicaţii electronice.

Ediţia originală publicată de către: American Psychiatric Association Publishing, cu titlul: Structured Clinical Interview for DSM-5®
Personality Disorders. SCID-5-PD. User's Guide. Michael B. First. Copyright © 2016
Traducere publicată în limba română cu titlul: Interviul clinic structurat pentru tulburările de personalitate din DSM-5® - Ghidul
utilizatorului.
ISBN-13: 978-606-8043-28-9
Copyright © 2017 EDITURA MEDICALĂ CALLISTO
Distribuţie:
CALLISTO
Tel: 0040 21 242 07 91
Fax: 0040 21 243 30 22
office@callisto.ro

Toate drepturile asupra prezentului volum aparţin Casei de Editură Callisto. Această publicaţie este protejată de legislaţia internă şi
internaţională şi se află sub incidenţa Legii Drepturilor de Autor şi Drepturilor Conexe, Legea nr. 8/1996 cu modificările şi completările
ulterioare. Legislaţia română pedepseşte penal şi civil încălcarea acestor drepturi. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă sau
transmisă sub nicio formă sau mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv fotocopiere şi înregistrare, sau orice altă modalitate de stocare şi
diseminare a informaţiei fără permisiunea prealabilă exprimată în scris a American Psychiatric Association Publishing.
NOTĂ
Cunoştinţele şi practica medicală cunosc o evoluţie continuă. Pe măsură ce rezultatele noilor cercetări devin disponibile, practica medicală,
strategia terapeutică precum şi terapia medicamentoasă se modifică în concordanţă. Cititorul este îndrumat să verifice cele mai recente
informaţii despre (i) procedurile descrise sau (ii) produsele medicamentoase fabricate de fiecare producător în parte, doza sau formula
recomandată, metoda şi durata de administrare precum şi contraindicaţiile. Responsabilitatea practicianului, bazându-se pe experienţa
personală şi cunoaşterea pacientului, este de a stabili diagnosticul şi de a determina dozajul precum şi cel mai potrivit tratament pentru
fiecare pacient în parte şi, de asemenea, de a aplica toate măsurile de siguranţă necesare. Prin nicio formă de interpretare a legii, Casa de
Editură sau autorii nu sunt responsabili pentru orice daune consecutive utilizării informaţiei cuprinse în această carte.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD : interviul clinic structurat
pentru tulburările de personalitate din DSM-5 /Michael B. First, Janet
B.W. Williams, Lorna Smith Benjamin, Robert L. Spitzer. - Bucureşti:
Editura Medicală Callisto, 2017
ISBN 978-606-8043-28-9

I. First, Michael B.
II. Williams, Janet B.W.
III. Benjamin, Lorna Smith
IV. Spitzer, Robert L.

616.89
M ulţum iri................................................................................. ..VII

Menţiuni şi atenţionări speciale legate de Copyright..... ..vii


Declaraţii de in te re se ........................................................... .viii
1. Introducere........................................................................ ...1
2. Istoric................................................................................. ...1
3. Elementele caracteristice ale SCID-5-PD....................... ...2
3.1 Tulburările acoperite de interviu.................................. .,,.2
3.2 Rezumatul fişei de punctare a diagno sticului......... .2
3.3 Structura de b a z ă ......................................................... .3
3.4 Chestionarul de screening al personalităţii (SCID-5-SPQ) ....5
3.5 Diferenţe faţă de criteriile D S M -5 ...................... ....5
4. Administrarea SCID-5-PD.......................................... ....6
4.1 Sursele de informaţii............................................. ....6

4.2 întrebările interviului S C ID -5 -P D ........................ ....6

4.3 întrebările din interviu scrise cu litere majuscule între para ntez ....7
4.4 Stabilirea scorului pentru subpunctele criteriului............ ...,8

4.5 Evaluarea Altei tulburări de personalitate specificate..... ..12


4.6 Utilizarea SCID-5-PD în asociere cu SCID-5 S P Q ........ ..13
4.7 Utilizarea SCID-5-PD fără S C ID -5-S P Q ........... ..15
5. Comentarea SCID-5-PD punct cu punct............... ..15
5.1 Tulburarea de personalitate evitan tă................. ..16
5.2 Tulburarea de personalitate dependentă.......... ..18
5.3 Tulburarea de personalitate obsesiv-com pulsivă ..21
5.4 Tulburarea de personalitate paranoidă................ ..24
5.5 Tulburarea de personalitate schizotipală............ ..27
5.6 Tulburarea de personalitate schizoidă................. ..31
5.7 Tulburarea de personalitate histrionică............... ..34
5.8 Tulburarea de personalitate narcisistă................. ..36
5.9 Tulburarea de personalitate borderiine................ ..39
5.1 0 Tulburarea de personalitate antisocială............ ..43
6. Antrenament................................................................ ...48
7. Gradul de încredere şi validitatea............................................................................... ......49
7.1 Gradul de încredere pentru SC ID -5-PD................................................................. ......49
7.2 Validitatea SCID-II... ......51
7.3 Proprietăţile psihometrice ale Chestionarului SCID-II pentru p a c ie n t.............. ......52
Referinţe bibliografice.............................................................. ......53
Anexă: Exemplu de aplicare a SCID-5-SPQ şi SCID-5-PD ......55
Mulţumiri
Dorim să mulţumim lui Rhonda Karg, co-autor alături de noi la Interviul clinic structurat pentru
tulburările din DSM-5® - versiunea pentru cercetare (SCID-5-RV) şi Interviul clinic structurat
pentru tulburările din DSM-5® - versiunea pentru medici clinicieni (SCID-5-CV), pentru
contribuţia sa valoroasă la revizuirea întrebărilor Interviului clinic structurat pentru tulburările
de personalitate din DSM-5® (SCID-5-PD) şi pentru verificarea Ghidului utilizatorului pentru
Interviul clinic structurat al tulburărilor de personalitate din DSM-5.
Mulţumim de asemenea lui Desiree Caban, asistentul nostru de cercetare şi persoana factotum
de la departamentul Biometrics Research al Universităţii Columbia, pentru întreaga sa asistenţă
de valoare inestimabilă în munca de elaborare a SCID-5-PD.
In cele din urmă, dorim să mulţumim colectivului de la American Psychiatric Association
Publishing care ne-a asistat în crearea SCID-5-PD: Robert E. Hales, M.D., editor şef; Rebecca
Rinehart, editor; John McDuffie, editor asociat; Susan Westrate, şef de producţie, pentru atenta
redactare a întregului text precum şi pentru design-ul coperţii şi al cărţii; şi mai ales lui Ann M.
Eng, senior editor, care prin meticulozitatea şi atenţia sa a asigurat asamblarea coerentă a
detaliilor foarte diferite ale acestui instrument complex de diagnostic.

Menţiuni şi atenţionări speciale legate de Copyright


Citate din: First MB, Williams JBW, Benjamin LS, Spitzer RL: Ghidul utilizatorului pentru Interviul
clinic structurat pentru Tulburările de personalitate din DSM-5 (SCID-5-PD). Arlington, VA, American
Psychiatric Association, 2016.
Interviul clinic structurat pentru Tulburările de personalitate din DSM-5® (SCID-5-PD) include
Interviul clinic structurat pentru DSM-5® Chestionarul de screening al personalităţii (SCID-5-
SPQ). Este disponibil şi Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD. Niciun fragment din aceste
publicaţii nu poate fi fotocopiat, reprodus, stocat pe un sistem de recuperare sau transmis în nicio
formă sau prin niciun mijloc fără a obţine permisiunea scrisă de la American Psychiatric
Association Publishing, sau dacă nu este permisă în mod explicit prin lege, licenţă sau în termenii
agreaţi de regulile de reproducere ale organizaţiei corespunzătoare. Toate cererile de acest fel,
inclusiv cele care vizează reproducerea în alte scopuri decât cele menţionate mai sus, vor fi trimise
la Right Department, American Psychiatric Association Publishing, 1000 Wilson Blvd., Suite 1825,
Arlington, VA 22209. Pentru mai multe informaţii sunteţi rugat să vizitaţi pagina produselor
SCID la adresa www.appi.org.
Criteriile de diagnostic ale DSM-5® pot fi reprintate sau adaptate cu permisiunea American
Psychiatric Association: Manualul de diagnostic şi statistică a tulburărilor mintale, ediţia a cincea.
Arlington V A, American Psychiatric Association, 2013. Copyright© 2013 American Psychiatric
Association. Utilizare cu permisiune.
Fără autorizarea în scris din partea American Psychiatric Association (APA) niciun fragment
din criteriile DSM-5® nu poate fi reprodus sau utilizat într-un mod care contravine legilor de
Copyright ale APA. Această interdicţie se aplică utilizării sau reproducerii neautorizate sub orice
formă, inclusiv aplicaţii electronice. Corespondenţa cu privire la permisiunea Copyright pentru
criteriile DSM-5 trebuie trimisă la Permisiuni pentru DSM, American Psychiatric Association
Publishing, 1000 Wilson Boulevard, Suite 1825, Arlington, VA 22209-3901.

vil
VIII Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

Cazul din Anexă a fost adaptat cu permisiunea Spitzer RL, Gibbon M, Skodol AE, Williams
JBW, First MB: Dosarul de cazuri DSM-IV-TR: O lectură care însoţeşte învăţarea Manualului de
diagnostic şi statistică a tulburărilor mintale, Ediţia a patra, Ediţia revizuită. Arlington, V A, American
Psychiatric Publishing, 2002. Copyright © 2002. Utilizată cu permisiune.
Nota autorului: Unele informaţii care descriu SCID-5-PD au fost adaptate parţial după: First
MB, Spitzer RL, Gibbon M, Williams JBW: "Interviul clinic structurat pentru tulburările de
personalitate din DSM-III-R (SCD-II), Partea I: Descriere." Journal o f Personality Disorders 9:2, June
1995.

Declaraţii de interese
Următorii autori au declarat toate formele de ajutor primite în ultimele 12 luni înainte de propunerea
manuscrisului, care ar fi putut reprezenta un conflict de interese în legătură cu lucrările lor publicate în
acest volum, după cum urmează:
Lorna Smith Benjamin, Ph. D. este autoarea modelelor, chestionarelor şi programelor
electronice de Analiză structurată a comportamentului social (SASB) deţinute de Universitatea
Utah. Ea este autoarea lucrării Diagnosticul şi tratamentul interpersonal al tulburărilor de personalitate,
New York, Guilford Press, 1993, 1996, 2003; şi a lucrării Terapie interpersonală reconstructivă, New
York, Guilford Press, 2003, 2006.
Janet B. W. Williams, Ph. D., lucrează cu normă întreagă ca vicepreşedinte senior la Global
Science, MedAvante, Inc., o companie de servicii farmaceutice.

Următorii autori ai acestei lucrări nu au conflicte de interese de declarat:


Michael B. First, M.D.; Robert L. Spitzer, M.D.
1 Introducere
Interviul clinic structurat pentru tulburările de personalitate din DSM-5 (SCID-5-PD) este un
interviu semistructurat de diagnostic care evaluează cele 10 tulburări de personalitate descrise
în DSM-5 în cadrul Grupurilor A, B şi C. SCID-5-PD a fost numit anterior Interviul clinic
structurat pentru tulburările de personalitate ale Axei II din DSM-IV (SCID-II; pentru mai multe
informaţii a se vedea secţiunea „Istoric" de mai jos). SCID-5-PD poate fi utilizat pentru a stabili
diagnosticul tulburărilor de personalitate, fie din punct de vedere categorial (prezent sau absent)
fie dimensional (prin însumarea scorurilor [0 ,1 sau 2] pentru fiecare diagnostic şi tratând fiecare
din aceste sume ca dimensiuni).
De asemenea SCID-5-PD poate fi utilizat în diferite tipuri de studii aşa cum s-a întâmplat şi
cu SCID-II. In unele studii a fost folosit pentru a investiga tiparele de tulburări de personalitate
care apăreau simultan cu alte tulburări psihice (e.g., Casadio şi colab. 2014; Mulder şi colab. 2010;
Odlaug şi colab. 2012; Williams şi colab. 2010) sau cu afecţiuni medicale (e.g., Calderone şi colab.
2015; Uguz şi colab. 2008). Alte studii (Edens şi colab. 2015; Gremaud-Heitz şi colab. 2014; Martin-
Blanco şi colab. 2014) au utilizat acest instrument pentru a selecta un grup de subiecţi de studiu
cu o anumită tulburare de personalitate (e.g., Tulburare de personalitate antisocială, tulburare
de personalitate borderline). In cele din urmă, alte studii l-au folosit pentru a investiga structura
subiacentă a patologiei personalităţii (e.g., Sharp şi colab. 2015) şi pentru comparaţie cu alte
metode de evaluare a tulburărilor personalităţii (e.g., Huprich şi colab. 2015; Rojas şi colab. 2014).

2. Istorie
Originile SCID-5-PD pot fi căutate în timp în primele etape ale conceperii Interviului clinic
structurat pentru DSM-III (SCID) care includea un modul dedicat tulburărilor de personalitate
dezvoltat de Jeffrey Jonas, M.D., de la Spitalul McLean în versiunea din 1984 a SCID. în 1985
acest modul al tulburărilor de personalitate a fost reformulat într-un instrument separat, de sine
stătător (numit SCID-II) din pricina dimensiunii mari a modulului, a interesului în creştere pentru
tulburările personalităţii şi a cerinţelor speciale în evaluarea elementelor de personalitate. în 1986
SCID-II a fost adus la zi odată cu apariţia DSM-III-R, odată cu aceasta fiind încorporată o nouă
strategie, cu un chestionar de screening al personalităţii (SCID-II-PQ). După finalizarea
cercetărilor de teren care aveau scopul de a stabili gradul de încredere al SCID-II (First şi colab.
1995) a fost publicată versiunea definitivă a SCID-II pentru tulburările de personalitate din DSM-
III-R (Spitzer şi colab. 1990) de către American Psychiatric Press ca o componentă a SCID. După
publicarea DSM-IV (American Psychiatric Association 1994), a început activitatea de revizuire a
SCID-II. Cu ajutorul lui Lorna Benjamin, Ph.D., multe din întrebările SCID-II au fost reformulate
pentru a reflecta mai bine trăirile interioare ale pacienţilor. Versiunea SCID-II pentru DSM-IV
(First şi colab. 1997) a fost publicată de American Psychiatric Press.

După publicarea DSM-5 în 2013, a început activitatea de revizuire a SCID-II care a fost
rebotezat SCID-5-PD, reflectând astfel faptul că tulburările de personalitate nu mai sunt
enumerate pe Axa II dată fiind eliminarea sistemului multiaxial în cadrul DSM-5. Deşi niciunul
din criteriile de diagnostic pentru Tulburările de personalitate din DSM-IV nu s-a schimbat în
DSM-5, toate întrebările din interviul SCID-5-PD au fost revizuite cu atenţie pentru a se asigura
exprimarea optimă a acestora astfel încât ele să poată extrage constructele înglobate în criteriile

1
2 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

de diagnostic, conducând astfel la câteva modificări ale exprimării. Mai mult, evaluarea
categoriilor de cercetare din DSM-IV - Tulburarea de personalitate pasiv-agresivă (Tulburarea de
personalitate negativistă) şi Tulburarea de personalitate depresivă - a fost eliminată din
SCID-5-PD ca urmare a renunţării în cadrul DSM-5 la aceste categorii de cercetare.

3. Elem entele ©aracteristi©© eO© SCID-5-PD


3.1 Tulburările acoperite de interviu
SCID-5-PD cuprinde toate cele 10 tulburări de personalitate din DSM-5 (organizate în Grupurile
A, B şi C), precum şi categoria Altă tulburare de personalitate specificată. De obicei se aplică
SCID-5-PD în întregime; totuşi este permisă şi evaluarea numai a acelor tulburări de personalitate
de care este interesat în mod special medicul sau cercetătorul.

3.2 Rezumatul fişei de punctare a diagnosticului


Rezumatul fişei de punctare a diagnosticului pentru SCID-5-PD este plasat la începutul
interviului pentru uşurinţa utilizării. Această parte nu se va completă decât după terminarea
administrării SCID-5-PD şi tragerea concluziilor, deoarece Rezumatul fişei de punctare a
diagnosticului rezumă rezultatele evaluării fiecărei tulburări de personalitate din cele 10 descrise
în DSM-5 plus Altă tulburare de personalitate specificată. Pentru fiecare tulburare de personalitate
evaluatorul specifică iniţial dacă este îndeplinit pragul categorial de diagnostic (e.g., cel puţin 4
din 7 criterii pentru Tulburarea de personalitate evitantă) sub coloana etichetată cu "Sunt
îndeplinite criteriile categoriale?". Dacă pragul nu este îndeplinit pentru o anumită tulburare,
evaluatorul poate totuşi menţiona prezenţa elementelor semnificative clinic dar aflate sub pragul
de diagnostic pentru acea tulburare, sub coloana etichetată cu "Dacă nu sunt îndeplinite criteriile,
există elemente semnificative clinic?"
SCID-5-PD permite şi stabilirea unui scor pentru evaluare dimensională pentru fiecare din
categoriile Tulburare de personalitate din DSM-5 prin însumarea scorurilor individuale şi
încercuirea numărului corespunzător. Deşi aceasta nu este o caracteristică oficială a clasificării
tulburărilor de personalitate conform DSM-5, ideea dimensionalizării în acest mod a tulburărilor
categoriale a fost propusă de cercetători (e.g., Oldham şi Skodol 2000) ca o suplimentare potenţial
utilă a clasificării categoriale. Pentru fiecare tulburare, evaluatorul însumează toate scorurile ("0",
"1" şi ”2") rezultând un scor dimensional al tulburării care reflectă atât scorurile aflate sub pragul
de diagnostic cât şi cele care au atins acest prag pentru fiecare criteriu. De notat că scorul
dimensional cel mai mare posibil pentru fiecare tulburare de personalitate este dublul numărului
total de criterii posibile, deoarece scorurile "0", "1" şi "2" se însumează pe parcursul evaluării
fiecărui element al tulburării de personalitate. întrucât numărul total de criterii variază de la o
tulburare la alta, distanţa dintre punctele pentru care se stabileşte scorul variază şi ea astfel încât
nivelul echivalent de severitate se aliniază de-a lungul reprezentării dimensionale a tulburărilor.
în cazul destul de frecvent în care sunt îndeplinite criteriile pentru mai multe tulburări de
personalitate, evaluatorul este instruit să indice "diagnosticul tulburării de personalitate
Elementele caracteristice ale SCID-5-PD 3

principale" (i.e., tulburarea de personalitate care este, sau ar trebui să fie, în centrul atenţiei în
cadrul evaluării clinice) înregistrând codul ICD-10-CM (aflat la stânga fiecărui diagnostic de pe
fişa de punctare) în partea de sus a fişei.

3.3 S tru c tu ra de bază


Structura de bază a SCID-5-PD este similară cu a altor interviuri SCID-5 care acoperă alte tulburări
în afara celor de personalitate (e.g., SCID-5 versiunea pentru cercetare [SCID-5-RV]; SCID-5
versiunea pentru medici clinicieni [SCID-5-CV]). Fiind structurat pe modelul interviului clinic,
SCID-5-PD începe cu o privire de ansamblu în care sunt înregistrate informaţii de bază despre
subiect, utile pentru stabilirea ulterioară a scorului criteriilor individuale ale tulburărilor de
personalitate. Evaluarea generală din SCID-5-PD are două părţi:

• Prima, numită "Prezentare generală", începe prin obţinerea datelor demografice de bază (e.g.,
vârstă, statut marital, condiţii de locuit), istoricul privind educaţia/formele de învăţământ
absolvite şi locurile de muncă, istoricul interacţiunilor cu sistemul juridic, urmate de un rezumat
al perioadelor actuală şi anterioare de patologie psihică. Deseori SCID-5-PD este administrat
după SCID-5-RV sau SCID-5-CV care ar fi putut fi aplicate cu alte ocazii. Atunci când SCID-5-
PD este administrat după SCID-5-RV (sau SCID-5-CV), "Prezentarea generală" poate fi omisă
deoarece conţine aceeaşi informaţie ca şi partea de evaluare generală din cadrul acestora, însă
mult mai amănunţit. în orice situaţie este important ca evaluatorul să determine dacă au existat
perioade bine delimitate de timp în care s-a produs o altă tulburare psihiatrică, de exemplu un
episod al Tulburării depresive majore.
• A doua parte a evaluării generale, numită "Prezentare generală a evaluării tulburărilor de
personalitate", are scopul de a caracteriza comportamentul şi relaţiile interpersonale specifice
subiectului şi aduce informaţii despre capacitatea acestuia de a se auto-analiza. începe cu fraza:
"Acum vă voi pune întrebări legate de felul dv. de a fi - cu alte cuvinte despre modul în care
v-aţi simţit sau aţi acţionat." Acest prim enunţ este urmat de câteva întrebări deschise având
scopul de a evalua caracteristicile generale ale personalităţii individului (e.g., "Cum v-aţi putea
descrie? Cât de satisfăcut vă simţiţi legat de obţinerea lucrurilor pe care vi le-aţi propus, cum
ar fi: relaţii interpersonale acceptabile, o carieră de succes sau prieteni apropiaţi? Dacă v-aţi
putea schimba personalitatea, cum aţi dori să fiţi?"). Dacă au existat sau există în prezent
episoade de patologie psihiatrică (lucru stabilit anterior prin completarea interviului SCID
pentru celelalte tulburări cu excepţia celor ale personalităţii sau pe parcursul Prezentării
generale), evaluatorul instruieşte pacientul să aibă în vedere, atunci când răspunde la întrebările
SCID-5-PD, acele perioade în care nu au fost prezente alte tulburări psihiatrice.

După completarea părţilor de evaluare generală, interviul continuă cu întrebările prin care
sunt verificate pe rând criteriile DSM-5 pentru fiecare din cele 10 Tulburări de personalitate
specifice: Tulburarea de personalitate evitantă, Tulburarea de personalitate dependentă,
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă, Tulburarea de personalitate paranoidă,
Tulburarea de personalitate schizotipală, Tulburarea de personalitate schizoidă, Tulburarea de
personalitate histrionică, Tulburarea de personalitate narcisistă, Tulburarea de personalitate
borderline şi Tulburarea de personalitate antisocială. Ordinea în care sunt evaluate Tulburările
de personalitate în SCID-5-PD este diferită de cea din DSM-5 pentru a îmbunătăţi relaţia cu
4 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

pacientul. Astfel, SCID-5-PD nu începe cu întrebările despre tulburările de personalitate din


Grupul A, cu caracteristici "ciudate sau excentrice" (i.e., Tulburările de personalitate paranoidă,
schizoidă şi schizotipală), ci cu cele din Grupul C grupate după caracteristici "anxioase sau de
frică" (i.e., Tulburările de personalitate evitantă, dependentă şi obsesiv-compulsivă). Mai mult,
evaluarea Tulburării de personalitate antisocială (din Grupul B, grupate după caracteristicile
"dramatice, emoţionale sau inconsecvente") este lăsată la urmă având în vedere impactul
potenţial negativ asupra relaţiei. La final, SCID-5-PD lasă evaluatorului posibilitatea de a stabili
diagnosticul de Altă tulburare de personalitate specificată pentru cazurile în care sunt prezente
caracteristicile mai multor tulburări de personalitate, dar care nu îndeplinesc criteriile complete
pentru niciuna din tulburările specifice şi care provoacă un deficit semnificativ al funcţionării.
Făcând comparaţie cu schema evaluării SCID-5-RV şi SCID-5-CV, în SCID-5-PD evaluarea
fiecărei tulburări de personalitate din DSM-5 se face sub forma a trei coloane. Coloana din stânga
a fiecărei pagini a SCID-5-PD constă din întrebările interviului (cu litere îngroşate) şi instrucţiunile
(cu litere majuscule) pentru evaluator. Criteriile de diagnostic din DSM-5 la care se referă
întrebările din interviu se află în coloana din mijloc, colorată în gri deschis. Coloana din dreapta
a fiecărei pagini conţine codurile pentru stabilirea scorului acelui criteriu: "?" = Informaţie
inadecvată, "0" = Absent, "1" = Sub pragul de diagnostic, şi "2" = Peste pragul de diagnostic. (A
se vedea Secţiunea 4.4, "Scorul pentru subpunctele criteriilor" pentru discuţia cu privire la factorii
care trebuie avuţi în vedere atunci când se stabileşte scorul "2"). Trebuie subliniat că (aşa cum
s-a procedat şi în cazul SCID-5-RV şi SCID-5-CV) scorul reflectă judecata evaluatorului cu privire
la îndeplinirea criteriilor de diagnostic DSM-5 din coloana centrală, nu doar răspunsurile
subiectului la întrebările din interviu pentru acel criteriu. Deseori pacientul poate răspunde "DA"
la o întrebare din interviu, dar evaluatorul decide (după o analiză ulterioară) că răspunsul la acel
criteriu trebuie notat cu "0" sau "1".
Coloana din mijloc gri-deschis a SCID-5-PD conţine din când în când, după criteriile de
diagnostic DSM-5, câte o "(Notă)" între paranteze; aceasta reflectă faptul că au fost incluse notele
din DSM-5 aşa cum apar în criteriile respective. Alte note, scrise cu litere italice şi închise în
paranteze pătrate, au fost adăugate la SCID-5-PD pentru a reduce posibilitatea obţinerii
rezultatelor fals-pozitive. De exemplu, după criteriul 5 al Tulburării de personalitate dependente
(i.e., "Ajunge la exagerări pentru a obţine îngrijire şi ajutor de la ceilalţi, până acolo încât face din
proprie iniţiativă lucruri neplăcute"), o ''[Notă]" recomandă evaluatorului "Nu este inclus aici
comportamentul cu scopul de a obţine alte beneficii decât cel de a se face plăcut, cum ar fi
avansarea la locul de muncă".
în coloana din dreapta a SCID-5-PD sunt listate codurile câmpurilor numerotate consecutiv,
câte unul pentru fiecare entitate punctată din SCID-5-PD. Deşi scopul principal al codurilor
câmpurilor este cel de a asigura un mod standardizat de referire la subpunctele care conţin date
din SCID-5-PD, pentru a uşura comparaţia între rezultatele obţinute din diferite studii, aceste
coduri mai sunt utile şi la supervizarea SCID5-PD atunci când se discută scorurile pentru a se
face referire la subpuncte individuale, cu scoruri deja stabilite.
Elementele caracteristice ale SCID-5-PD 5

3.4 Chestionarul de screening al personalităţii (SC ID -5-SPQ )

Unul din elementele specifice pentru SCID-5-PD este disponibilitatea unui chestionar auto-
raportat de personalitate utilizat ca instrument de screening pentru a scurta timpul alocat aplicării
întregului interviu. De obicei pacienţii au nevoie de aproximativ 20 de minute pentru a completa
Interviul clinic structurat pentru DSM-5 - Chestionarul de screening al personalităţii (SCID-5-
SPQ). Mai departe, în administrarea interviului SCID-5-PD, medicul va trebui să evalueze doar
subpunctele care au rezultate pozitive la screening (răspunsurile "DA") la SCID-5-SPQ. Se
presupune că un pacient care a răspuns "NU" la un element SCID-5-SPQ va răspunde la fel la
aceeaşi întrebare pusă de evaluator în cadrul SCID-5-PD.
Aplicarea SCID-5-SPQ necesită ca subiectul să posede un nivel al cititului corespunzător cel
puţin clasei a opta, sau mai mare (determinat prin formula Flesch-Kincaid). Fiecare din cele 106
întrebări din SCID-5-SPQ corespunde cu o întrebare iniţială din interviul SCID-5-PD (identificată
prin numerele aflate în coloana din stânga a fiecăruia din cele două instrumente). De exemplu,
întrebarea 78 din SCID-5-SPQ este "Relaţiile cu persoanele importante din viaţa dv. suferă
frecvent oscilaţii extreme în ambele sensuri?" Aceasta corespunde cu întrebarea iniţială 78 din
interviul SCID-5-PD pentru primul criteriu al Tulburării de personalitate borderline. In
majoritatea cazurilor, pentru elementele SCID-5-SPQ s-a ales un prag al răspunsului pozitiv
considerabil mai scăzut decât cel corespunzător criteriului de diagnostic din SCID-5-PD. De
exemplu, întrebarea 52 din SCID-5-SPQ este "Vă place să fiţi în centrul atenţiei?". Se întâmplă
deseori ca unii indivizi să încercuiască răspunsul "DA" în SCID-5-SPQ deşi, la întrebările
suplimentare din interviul SCID-5-PD, criteriul "Se simte neconfortabil dacă nu este în centrul
atenţiei" să nu fie îndeplinit. Cu alte cuvinte SCID-5-SPQ acţionează ca un instrument de
screening cu prag coborât, care are scoruri intenţionat fals pozitive. Este de aşteptat să existe şi
unele rezultate fals negative în urma aplicării SCID-5-SPQ, motiv pentru care evaluatorul ar trebui
să evalueze din nou orice elemente pentru care a observat dovezi ale manifestării lor în cadrul
interviului SCID-5-PD, indiferent de răspunsul pacientului la SCID-5-SPQ (e.g., să întrebe despre
caracterul suspicios dacă pacientul se comportă astfel în timpul interviului, chiar dacă acesta a
negat că ar fi suspicios în SCID-5-SPQ). Datorită gradului ridicat de rezultate intenţionat fals
pozitive, nu se recomandă utilizarea SCID-5-SPQ ca instrument unic pentru orice alt scop decât
cel de screening grosier.

3.5 D iferenţe faţă de criteriile D S M -5

Din motive editoriale s-a păstrat convenţia din DSM-IV de a scrie denumirea tulburărilor cu
majuscule pentru a pune mai bine în evidenţă aceste concepte diagnostice faţă de restul textului.
Din motive similare s-a decis păstrarea termenului "afecţiune medicală generală" (AMG) din
DSM-IV în toate instrucţiunile SCID-5 referitoare la afecţiunile medicale enumerate în afara
capitolului dedicat tulburărilor psihice din Clasificarea Internaţională a Bolilor (ICD), în locul
termenului din DSM-5 "altă afecţiune medicală". Totuşi s-a păstrat această ultimă formă atunci
când apare în cadrul unui criteriu de diagnostic DSM-5.
6 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

4. Administrarea SCID-5-PD
4.1 Sursele de informaţii
j

în cele mai multe cazuri, subiectul intervievat în cadrul SCID-5-PD reprezintă unica sursă de
informaţii; totuşi, evaluatorul poate utiliza orice sursă disponibilă atunci când stabileşte scorul,
inclusiv informaţii provenite de la un terapeut actual sau anterior precum şi de la membrii familiei
sau de la alte surse. Informaţiile auxiliare pot fi deosebit de importante în evaluarea tulburărilor
de personalitate din cauza tendinţei pacienţilor de a subevalua patologia personalităţii. Deşi nu
a fost conceput în acest scop, SCID-5-PD poate fi administrat unei persoane care oferă informaţii
despre pacient (e.g., terapeut, membru al familiei, prieten apropiat). în cazurile în care s-au
obţinut informaţii contradictorii, medicul va trebui să stabilească, pe baza judecăţii clinice, cine
a oferit informaţiile cele mai valide.

4.2 întrebările interviului SCID-5-PB


Numerele care preced întrebările interviului SCID-5-PD indică faptul că aceeaşi întrebare
numerotată la fel este inclusă şi în chestionarul auto-administrat SCID-5-SPQ. (A se vedea
secţiunea 3.4 pentru discuţii privind modul de utilizare a SCID-5-PD în asociere cu SCID-5-SPQ.)
întrucât scopul SCID-5-SPQ este acela de a permite evaluatorului să omită evaluarea unei criteriu
al unei Tulburări de personalitate pe parcursul interviului SCID-5-PD dacă la întrebarea
corespunzătoare din SCID-5-SPQ pacientul a răspuns "NU" - şi nu există niciun indiciu, provenit
din comportamentul pacientului în timpul interviului, care să sugereze că elementul respectiv
ar fi trebuit punctat altfel - întrebările SCID-5-SPQ sunt administrate în forma scrisă tocmai
pentru a încuraja raportarea lor chiar în condiţiile absenţei criteriului, cu scopul de a maximiza
sensibilitatea lor şi de a minimiza riscul de răspunsuri fals negative. Astfel, întrebările
suplimentare care urmează în SCID-5-PD (care de obicei constau în întrebări prin care se cer
pacientului informaţii suplimentare de clarificare sau exemple ilustrative) sunt necesare pentru
a stabili dacă criteriile Tulburării de personalitate analizate sunt îndeplinite la un nivel de
severitate peste pragul de diagnostic. De exemplu, prima întrebare din interviul SCID-5-PD
(numerotată cu 1 în coloana din stânga a SCID-5-PD şi SCID-5-SPQ) încearcă să determine dacă
pacientul a evitat locuri de muncă sau sarcini care presupuneau contactul cu mai multe persoane.
Deoarece criteriul DSM-5 specifică faptul că persoana evită activităţile de serviciu care presupun
contacte interpersonale semnificative din cauza fricii de a fi criticat, dezaprobat sau respins, este
necesar să se pună întrebările care urmează pentru a stabili în primul rând dacă serviciul sau
sarcinile de serviciu care sunt evitate presupun contacte interpersonale multiple (i.e., "Daţi-mi
câteva exemple"), iar apoi pentru a determina motivul pentru care individul evită aceste activităţi
- i.e., "Care a fost motivul pentru care aţi evitat aceste (LOCURI DE MUNCĂ SAU SARCINI DE
SERVICIU)? (Din cauza faptului că nu vă place să vă aflaţi în preajma altor persoane sau pentru
că vă este teamă să nu fiţi criticat sau respins?").
Majoritatea criteriilor de la Tulburările de personalitate au doar o întrebare numerotată în
partea stângă a SCID-5-PD şi care corespunde fiecărui criteriu. Totuşi, unele din aceste criterii,
în particular cele care sunt mai dificil de evaluat sub formă de interviu (e.g., perturbările identităţii
Administrarea SCID-5-PD 7

din Tulburarea de personalitate borderline, codul câmpului fiind PD77), au mai multe întrebări
în cadrul interviului SCID-5-PD numerotate în partea stângă (e.g., întrebările 79-82) care încearcă
să abordeze diferitele aspecte ale criteriului. In astfel de cazuri, evaluatorul poate pune oricât de
multe din aceste întrebări numerotate în partea stângă câte sunt necesare pentru a obţine destule
informaţii care să susţină stabilirea scorului "2" la acel criteriu. De exemplu, pentru evaluarea
primului criteriu al Tulburării de personalitate schizotipale există trei întrebări numerotate
(33-35) (i.e., "idei de referinţă", codul câmpului, PD36). Dacă pacientul oferă suficiente exemple
convingătoare despre ideile sale de referinţă, ca răspuns la prima întrebare (i.e., întrebarea 33,
"Când sunteţi într-un loc public şi vedeţi oamenii vorbind, vi se pare adeseori că vorbesc despre
dv.?"), nu mai este necesară adresarea celorlalte două întrebări (34 şi 35). Totuşi, dacă răspunsul
la întrebarea 33 este negativ (sau exemplele pe care le-a oferit pacientul sunt insuficiente, din
punctul de vedere al evaluatorului, pentru a stabili scorul "2"), se vor adresa şi întrebările 34 şi
35.
întrebările SCID-5-PD care nu sunt incluse între paranteze trebuie adresate ca atare fiecărui
pacient. întrebările din paranteze vor fi puse când este necesară clarificarea răspunsurilor, putând
fi omise dacă evaluatorul fie ştie deja răspunsul la întrebarea din paranteză, fie are destule
informaţii pentru a stabili scorul "2" la acest criteriu. De exemplu, în evaluarea Tulburării de
personalitate obsesiv-compulsive, criteriul 7 ("Adoptă un stil foarte zgârcit de a cheltui banii;
consideră că banii trebuie strânşi pentru catastrofe viitoare"), după întrebarea iniţială (întrebarea
22, codul câmpului PD24) în care pacientul este întrebat dacă îi este greu să cheltuiască banii
pentru el sau pentru alţii, evaluatorul trebuie să întrebe "De ce?". întrebările din paranteze care
urmează ("Pentru că sunteţi îngrijorat că nu veţi avea suficienţi bani în viitor, când aţi putea avea
nevoie cu adevărat? Pentru ce v-ar putea trebui?") vor fi puse doar dacă explicaţiile pacientului
la întrebarea de ce îi este greu să cheltuiască banii sugerează un motiv diferit decât dorinţa de
a-i strânge pentru a se pune la adăpost de o catastrofă viitoare. Faptul că o întrebare se află în
paranteză nu înseamnă că informaţia pe care o oferă este mai puţin importantă. în majoritatea
cazurilor, acestea reflectă informaţii care cel mai probabil au fost obţinute prin întrebările adresate
anterior.
Pentru majoritatea subpunctelor, evaluatorul trebuie să ceară pacientului să ofere suficiente
detalii specifice privind gândurile, sentimentele şi comportamentul pentru a susţine stabilirea
scorului la criteriul respectiv. Această informaţie trebuie înregistrată în SCID-5-PD pentru a
documenta toate sursele utilizate care justifică scorul ales. Evaluatorul trebuie să specifice clar
din ce surse, altele decât pacientul, au fost obţinute informaţiile (e.g., fişe medicale, anumite
persoane care deţin informaţii).

4.3 întrebările din interviu scrise cu litere majuscule


între p aranteze

Unele întrebări din SCID-5-PD conţin expresii scrise în totalitate cu majuscule şi aflate în
paranteză - e.g., "(LOCURI DE MUNCĂ SAU SARCINI DE SERVICIU)", "(SIMPTOME ALE
TULBURĂRILOR PSIHOTICE)", "(ACTE ANTISOCIALE)", "(INCLUSIV SOŢUL SAU
PARTENERUL)". Convenţia constă în faptul că evaluatorul trebuie să modifice întrebarea şi să
includă informaţiile specifice oferite de subiect sau persoanele care îl cunosc în locul acestor
8 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

expresii cu majuscule, de obicei folosind cuvintele pacientului. De exemplu, prima întrebare de


la evaluarea criteriului A7 pentru Tulburarea de personalitate antisocială (i.e., lipsa de remuşcare;
codul câmpului PD108) este "Ce simţiţi în legătură cu (FAPTELE ANTISOCIALE)?" în acest caz
evaluatorul va înlocui actele antisociale pe care pacientul a recunoscut că le-a făcut în contextul
evaluării celor şase subpuncte anterioare ale Criteriului A pentru Tulburarea de personalitate
antisocială (e.g., "Ce aţi simţit în legătură cu banii pe care i-aţi furat de la fratele dv., cu falsificarea
cecurilor şi cu distrugerea maşinii sale când eraţi sub influenţa cocainei?").

4.4 Stabilirea scorului pentru subpunctele criteriului

Criteriile pentru Tulburările de personalitate din DSM-5 cer ca tiparul trăirilor interioare sau de
comportament să se fi manifestat la un nivel suficient de avansat de severitate, persistenţă şi
pervazivitate pentru a fi luate în calcul în cadrul stabilirii diagnosticului. Pentru criteriile
individuale ale Tulburărilor de personalitate, în SCID-5-PD sunt furnizate patru scoruri posibile:
"?" = informaţie inadecvată, "0" = absent, "1" = sub prag şi "2" = la valoarea prag.

? = Informaţie inadecvată pentru a stabili unul din scorurile "0", "1" sau "2" la acest criteriu
Scorul"?" trebuie rezervat situaţiilor relativ rare în care nu există suficiente informaţii pentru
un scor mai precis la acel criteriu, cum se întâmplă atunci când pacientul răspunde "DA" la o
întrebare din SCID-5-PD dar nu este capabil să-şi amintească niciun exemplu ilustrativ. De
exemplu, în evaluarea Criteriului 1 pentru Tulburarea de personalitate narcisistă ("Are un
sentiment de grandoare în legătură cu importanţa propriei persoane"; codul câmpului PD65),
pacientul răspunde "DA" la întrebarea 61 ("Alte persoane v-au spus că aveţi o părere prea
bună despre dv.?") după care afirmă că nu-şi aminteşte niciun exemplu când s-a întâmplat
acest lucru. De asemenea, scorul "?" se poate stabili temporar pentru a indica faptul că se
aşteaptă informaţii suplimentare de la alte persoane.

0 = Absent
Scorul "0" se pune atunci când tiparul trăirilor interioare sau de comportament descris de
criteriu este cu certitudine absent.

1 = Sub prag
Scorul "1" este stabilit atunci când tiparul trăirilor interioare sau de comportament descris de
criteriul respectiv este prezent, dar sub pragul de diagnostic cerut în ceea ce priveşte
severitatea, persistenţa sau caracterul pervaziv. (A se vedea îndrumările pentru scorul "2" de
mai jos). De exemplu, în evaluarea Criteriului 1 de la Tulburarea de personalitate borderline
("Eforturi disperate de a evita un abandon real sau imaginar"; codul câmpului PD75), scorul
"1" se potriveşte pentru o pacientă care a răspuns "DA" la întrebarea 77 din SCID-5-PD ("Aţi
devenit disperată la gândul că cineva la care ţineţi cu adevărat urmează să vă părăsească?") şi
descrie că s-a rugat de fostul prieten să nu o părăsească, după care afirmă că acest lucru s-a
întâmplat doar în unele dintre relaţiile sale anterioare dar nu în toate.

2 = La valoarea prag
Scorul "2" se stabileşte atunci când tiparul trăirilor interioare sau de comportament descris în
criteriu este prezent la un nivel de severitate aflat la valoarea prag sau patologic. Pentru a
Administrarea SCID-5-PD 9

uşura diferenţierea scorului aflat sub prag ("1") de cel peste prag ("2"), sub fiecare criteriu, în
coloana din mijloc a SCID-5-PD, se află instrucţiuni specifice pentru stabilirea scorului "2".
Mai mult, alături de instrucţiunile specifice fiecărui criteriu pentru a stabili scorul "2", trebuie
avute în vedere fiecare din criteriile care urmează pentru tulburarea de personalitate generală
(DSM-5 pag. 646-647; rezumate în secţiunea din SCID-5-PD "Criteriile tulburării de
personalitate generale care trebuie avute în vedere atunci când se stabileşte scorul "2", paginile
5-6) atunci când se determină dacă pentru un criteriu particular al Tulburării de personalitate
se justifică scorul "2" aşa cum se descrie în cele ce urmează.

Criteriile Tulburării de personalitate generale care trebuie avute în vedere


atunci când se stabileşte scorul ”2”
A. Un tipar de trăiri interioare şi comportament care provoacă suferinţă şi care se
îndepărtează semnificativ de aşteptările specifice mediului cultural din care provine individul.
Toate trăsăturile de personalitate se manifestă sub forma unui continuum. Acest criteriu general
subliniază faptul că, prin definiţie, un criteriu al Tulburării de personalitate trebuie să se situeze
la capătul acestui continuum pentru a se putea stabili scorul "2". De exemplu, un anumit grad
de anxietate socială faţă de persoane necunoscute este prezent la majoritatea indivizilor; totuşi,
Criteriul 9 (codul câmpului PD44) al Tulburării de personalitate schizotipale ("anxietate socială
excesivă, care nu scade pe măsură ce persoanele devin familiare, şi care are tendinţa de a se asocia
mai curând cu temeri paranoide decât cu aprecierea negativă de sine") va primi scorul "2" doar
dacă individul recunoaşte că anxietatea continuă chiar şi după ce cunoaşte persoanele respective
de ceva timp şi că anxietatea este legată de suspiciunile faţă de motivaţiile celorlalţi. Mai mult,
acest criteriu general subliniază de asemenea faptul că deficitul individului în funcţionarea
personalităţii poate fi explicat cel puţin parţial de conflictul dintre expresia personalităţii
individului şi aşteptările mediului său cultural. întrebările suplimentare care urmează pot fi utile
pentru a determina dacă tiparul trăirilor interioare şi de comportament al individului se
îndepărtează semnificativ de la normele culturale:

Cum se manifestă?
Daţi-mi câteva exemple.
Vi se pare că sunteţi în mai mare măsură în acest fel, comparativ cu majoritatea indivizilor
pe care îi cunoaşteţi?

B. Tiparul care provoacă suferinţă este inflexibil şi pervaziv într-un mare număr de situaţii
personale şi sociale. Pentru a justifica scorul "2 " trebuie să existe dovezi că tiparul
comportamental, cognitiv sau afectiv care provoacă suferinţă este atât inflexibil cât şi pervaziv.
Caracterul inflexibil al unei trăsături de personalitate conduce la exprimarea sa consecventă în
majoritatea situaţiilor. Astfel, evaluatorului îi rămâne să caute dovezi că trăsătura de personalitate
are un impact pervaziv asupra tuturor (sau aproape tuturor) ariilor de funcţionare a personalităţii,
nefiind limitată la o singură relaţie interpersonală, situaţie sau rol. Dacă tiparul de comportament,
cognitiv sau afectiv, s-a manifestat doar în cadrul interacţiunii cu o singură persoană, nu cu
majoritatea (e.g., cu un anumit şef dar nu cu toţi supervizorii, cu un singur fost prieten dar nu cu
majoritatea) este mai probabil ca acel tipar să reprezinte de fapt o problemă relaţională sau o
Tulburare de adaptare decât o trăsătură de personalitate. Următoarele întrebări pot fi utile:
10 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

Acest lucru se întâmplă într-o mulţime de situaţii diferite?


Acest lucru se întâmplă cu o mulţime de persoane diferite?

C. Tiparul de durată conduce la disconfort sau deficit semnificative clinic în domeniile


social, profesional sau în alte arii importante de funcţionare. Deficitul apărut în funcţionarea
personalităţii, rezultat din tiparul trăirilor interioare şi comportamentului care provoacă suferinţă,
se manifestă ca un continuum. Doar atunci când o trăsătură de personalitate este inadaptată, iar
acest lucru cauzează deficit funcţional semnificativ sau disconfort subiectiv, aceasta se poate
puncta cu "2". Evaluatorul trebuie să adreseze întrebările prin care să determine impactul negativ
al trăsăturii respective asupra interacţiunilor sociale ale subiectului, a abilităţii sale de a realiza
şi menţine relaţii apropiate şi de a funcţiona eficient la serviciu, şcoală şi acasă. Următoarele
întrebări pot fi de ajutor:

Ce fel de probleme v-a cauzat acest lucru?


Acest lucru v-a afectat relaţiile sau interacţiunile cu alte persoane?
(Este vorba despre familie, partenerul de cuplu sau prieteni?)
Acest lucru v-a afectat la serviciu/şcoală?
A deranjat alte persoane?

Deoarece trăsăturile de personalitate sunt de obicei ego-sintonice (i.e., presupun caracteristici


pe care persoana le trăieşte ca parte integrantă a sinelui) sau se manifestă de atât de mult timp
încât impactul lor negativ asupra funcţionării nu mai este evident, pacientul poate nega că
trăsătura ar avea un impact negativ asupra funcţionării sale. De exemplu, indivizii cu Tulburare
de personalitate obsesiv-compulsivă pot privi perfecţionismul care îi caracterizează şi
devotamentul neîncetat faţă de muncă drept nişte calităţi de dorit şi o dovadă de scrupulozitate,
superioritate morală şi dedicare. Este important de menţionat că disconfortul subiectiv sau
recunoaşterea directă a deficitului pe care îl provoacă nu sunt necesare pentru scorul "2". Dacă
în opinia evaluatorului trăsătura are un impact negativ semnificativ asupra nivelului de
funcţionare a pacientului, criteriul va fi punctat cu "2". De exemplu, dacă o persoană care nu are
prieteni şi care nu a avansat în carieră din cauza evitării sociale afirmă că preferă să fie singură
şi să lucreze la un loc de muncă de categorie inferioară, Criteriul 1 (codul câmpului PD1) pentru
Tulburarea de personalitate evitantă ("Evită activităţile profesionale care implică relaţii
interpersonale semnificative") va fi notat cu "2".

D. Tiparul este stabil şi de lungă durată, iar debutul poate fi depistat ca având loc cel puţin
în adolescenţă sau la adultul tânăr. Trăsăturile de personalitate nu se referă la episoade limitate
în timp sau scurte de boală. In schimb, trăsăturile inadaptate de personalitate sunt prin definiţie
tipare cronice cu debut precoce şi insidios, evident în ultima parte a adolescenţei sau la adultul
tânăr. Pentru scopul SCID-5-PD, conceptul "de lungă durată" a fost operaţionalizat astfel încât
scorul "2" înseamnă că trăsătura a fost prezentă frecvent cel puţin în ultimii 5 ani. (Singurele
excepţii sunt anumite caracteristici extreme, cum ar fi comportamentul suicidar, care sunt
semnificative din punct de vedere diagnostic chiar şi atunci când survin relativ rar.) Mai mult,
sunt necesare unele dovezi ale prezenţei trăsăturii în ultimii ani ai adolescenţei sau la începutul
decadei a treia de viaţă. Următoarele întrebări pot fi utile:
Administrarea SCID-5-PD 11

Aveţi aceste trăsături de mult timp?


Cât de des se întâmplă acest lucru?
Când vă amintiţi că (v-aţi simţit/aţi acţionat) pentru prima dată în acest mod? (Vă amintiţi
o perioadă în care nu v-aţi simţit astfel?)

E. Tiparul de durată nu poate fi mai bine explicat ca manifestare sau consecinţă a altei
tulburări psihice. Evaluarea Tulburărilor de personalitate în prezenţa altor afecţiuni psihiatrice
este de multe ori destul de dificilă. Comportamentul pacientului în prezent poate rezulta mai
degrabă din prezenţa unei Tulburări afective sau anxioase episodice decât dintr-o caracteristică
stabilă a personalităţii. Pentru a clarifica relaţia dintre o Tulburare de personalitate şi o altă
afecţiune psihiatrică, evaluatorul trebuie să confirme că trăsătura a fost prezentă şi de lungă
durată, înainte şi independent de orice altă afecţiune psihiatrică.
Atunci când se determină dacă un criteriu poate fi punctat cu "2" în prezenţa unei alte tulburări
psihice, cu simptome care se aseamănă cu trăsătura de personalitate în discuţie, poate fi utilă
adresarea următoarelor întrebări: Vă manifestaţi în general la fel ca acum chiar şi atunci când nu
sunteţi (SIMPTOMELE CELEILALTE TULBURĂRI, e.g., deprimat)? în cazurile în care şi cealaltă
tulburare este la rândul ei de lungă durată şi persistentă, încercarea de a stabili dacă
comportamentul cercetat face parte din acea tulburare sau poate fi considerat mai curând o
trăsătură de personalitate, poate fi imposibilă (şi până la urmă lipsită de sens). în astfel de situaţii
cel mai corect este, probabil, să NU se atribuie trăsătura celeilalte tulburări psihice şi să se
stabilească scorul "2".

F. Tiparul de durată nu poate fi atribuit efectelor fiziologice ale unei substanţe (e.g., un
drog, un medicament) sau unei alte afecţiuni medicale (e.g., traumatism cerebral). Relaţia dintre
unele Tulburări de personalitate (în special borderline şi antisocială) şi consumul de substanţe
poate fi dificil de evaluat. La unele persoane, consumul de substanţe poate indica impulsivitatea
caracteristică acestor tulburări de personalitate sau poate fi o formă de auto-medicaţie pentru a
regla stările de dispoziţie disforică care pot fi asociate cu acestea. La alţi indivizi, unele tipuri de
comportament care par să caracterizeze "tulburarea de personalitate" pot fi de fapt secundare
consumului de substanţă, fie prin efect fiziologic direct (e.g., substanţa cauzează labilitate
afectivă) fie deoarece obţinerea de fonduri băneşti pentru procurarea substanţelor ilegale
presupune deseori un comportament antisocial. în astfel de situaţii, o evaluare atentă în care se
compară debutul trăsăturilor de personalitate şi tiparul consumului de substanţă poate fi utilă
pentru a delimita relaţia dintre ele. Următoarele întrebări pot fi de folos pentru determinarea
relaţiei dintre consumul de substanţă şi funcţionarea personalităţii la indivizii care au un istoric
de consum prelungit de alcool sau droguri:

Aceste lucruri se întâmplă doar atunci când sunteţi băut sau într-o stare de euforie sau în
timpul sevrajului la alcool sau droguri? Aceste lucruri se întâmplă doar atunci când încercaţi
să obţineţi alcool sau droguri?
12 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

Cealaltă parte a acestui criteriu se referă la diagnosticul diferenţial dintre o Tulburare de


personalitate şi Modificările personalităţii secundare altei afecţiuni medicale. Deşi diferite AMG
pot cauza modificări ale personalităţii, în practică acest diagnostic diferenţial reprezintă rareori
o problemă datorită diferenţei dintre ele privind vârsta şi modul caracteristic de debut al fiecăreia,
în ulburările de personalitate debutul este de regulă precoce şi gradat şi nu are legătură cu o
AMG. în cazul modificărilor personalităţii secundare altei afecţiuni medicale, debutul se poate
produce la orice vârstă şi trebuie să fie rezultatul direct al efectelor unei AMG asupra sistemului
nervos central. Situaţia în care acest diagnostic diferenţial este cel mai dificil de făcut este cea în
care "modificarea personalităţii" are loc în copilărie şi nu este cu certitudine legată de AMG. De
exemplu, poate fi greu de evaluat dacă simptomele Tulburării de conduită apărute la un copil
care a suferit anterior un traumatism cerebral se datorează traumatismului sau dacă cele două
nu au legătură.

Menţiune finală. Este important de avut în vedere că fiecare evaluator are propriul stil de
funcţionare a personalităţii care poate influenţa percepţia şi aprecierea modului în care
funcţionează personalitatea altor persoane. De exemplu, un evaluator cu trăsături obsesiv-
compulsive poate avea dificultăţi în aprecierea naturii patologice a unor astfel de trăsături
prezente la alţii, în schimb poate judeca excesiv de aspru subiecţii cu trăsături histrionice. Mai
mult, factorii sociali, culturali şi legaţi de genul persoanei pot complica evaluarea. De exemplu,
evaluatorii care provin din culturi care pun mare preţ pe comportamentul controlat şi compulsiv
au o probabilitate mai mare să privească drept patologic cu caracter histrionic comportamentul
mai spontan permis de alte culturi şi invers. în plus, evaluatorii (indiferent dacă sunt bărbaţi sau
femei) pot fi uneori influenţaţi de concepţia lor stereotipă privind comportamentul feminin şi
masculin "normal". Din acest motiv este important ca evaluatorul să fie conştient de efectele pe
care le pot avea propriile prejudecăţi atunci când stabileşte dacă un comportament, concepţie sau
afectivitate este "patologică" şi punctează cu "2".

Pe scurt: amintiţi-vă cei trei P. Cerinţele de bază pentru a decide dacă afectivitatea,
comportamentul sau concepţiile pacientului pot fi considerate dovezi ale unei Tulburări de
personalitate, justificând scorul "2", pot fi rezumate după cum urmează. Scorul "2" presupune
ca afectivitatea, comportamentul sau concepţiile să fie

• Patologice (i.e., în afara intervalului de valori normale)


• Persistente (i.e., să se manifeste frecvent, cel puţin pe durata ultimilor 5 ani, cu debut la vârsta
de adult tânăr)
• Pervazive (i.e., să se manifeste în diferite situaţii, cum ar fi la lucru şi acasă sau, în cazul în care
caracteristicile se referă la relaţiile interpersonale, să apară în mai multe relaţii diferite)

4.5 Evaluarea Altei tulburări de personalitate specificate

La finalul evaluării Tulburării de personalitate antisociale, evaluatorul trebuie să se asigure dacă


nu este mai potrivit diagnosticul de Altă tulburare de personalitate specificată. în DSM-5 (pag.
684), această ultimă tulburare este definită ca "acele tablouri clinice în care simptomele
caracteristice unei tulburări de personalitate...predomină dar nu îndeplinesc criteriile complete
Administrarea SCID-5-PD 13

pentru niciuna din tulburările clasei de diagnostic a Tulburărilor de personalitate." Mai des,
această categorie este utilizată atunci când există elemente caracteristice unei tulburări de
personalitate particulare din DSM-5, dar acestea nu sunt suficiente pentru a îndeplini pragul de
diagnostic pentru niciuna dintre ele. De exemplu, atunci când trăsăturile sunt caracteristice unei
singure tulburări de personalitate (e.g., Tulburarea de personalitate narcisistă), se stabileşte
diagnosticul de Altă tulburare de personalitate specificată pentru a indica prezenţa unei variante
care nu a atins pragul de diagnostic dar care este totuşi suficient de severă pentru a cauza deficit
al funcţionării semnificativ clinic. Sau, mai frecvent, sunt prezente trăsături ale mai multor
tulburări de personalitate specifice (i.e., "trăsături mixte de personalitate"), fiecare la nivel sub
pragul de diagnostic. în oricare din aceste cazuri, prezenţa trăsăturilor sub pragul de diagnostic
este indicată pe SCID-5-PD în Rezumatul fişei de punctare a diagnosticului în coloana "Dacă nu
sunt îndeplinite criteriile, există totuşi elemente semnificative clinic?" (în partea dreaptă a coloanei
"Sunt îndeplinite criteriile categoriale pentru o tulburare?"). în cele din urmă, diagnosticul Altă
tulburare de personalitate specificată este potrivit şi pentru perturbările personalităţii care nu se
încadrează în niciuna din tulburările de personalitate din DSM-5 (e.g., Tulburarea de personalitate
pasiv-agresivă din DSM-IV, Anexa B "Seturile de criterii şi axele recomandate pentru a fi studiate
ulterior"). în astfel de cazuri, denumirea tulburării de personalitate din afara DSM-5 este
înregistrată pe rândul "Altă tulburare de personalitate specificată" din Rezumatul fişei de
punctare a diagnosticului SCID-5-PD.

4.6 U tilizarea S C ID -5 -P D în asociere cu S C ID -5-S P Q

SCID-5-SPQ poate fi dat pacientului spre completare înainte de administrarea interviului SCID-
5-PD (a se vedea în acest scop şi Secţiunea 3.4, "Chestionarul de screening al personalităţii
(SCID-5-SPQ)", şi Secţiunea 4.2, "întrebările chestionarului SCID-5-SPQ" din Ghidul
utilizatorului). Uneori este util să se trimită SCID-5-SPQ subiectului prin e-mail înaintea
interviului SCID-5-PD programat, şi să se ceară acestuia să îl aducă completat la sesiunea de
interviu. înainte de a începe administrarea SCID-5-PD, evaluatorul verifică chestionarul SCID-5-
SPQ şi încercuieşte întrebările numerotate în partea stângă din SCID-5-PD care corespund
aceloraşi numere din stânga la care s-a încercuit răspunsul "DA" de către pacient în SCID-5-SPQ.
Dacă la o întrebare din SCID-5-SPQ nu s-a răspuns deloc (i.e., nu a fost încercuit nici "DA" nici
"NU"), în SCID-5-PD se va încercui numărul întrebării şi se va pune semnul întrebării în stânga
numărului întrebării respective din SCID-5-PD. După ce toate întrebările la care s-a răspuns cu
"DA" sau la care nu s-a răspuns au fost notate corespunzător în partea stângă a SCID-5-PD,
evaluatorul continuă cu administrarea interviului după cum urmează:

1. Pentru toate întrebările precedate de un număr încercuit (i.e., care indică o întrebare la care
s-a răspuns cu "DA" în SCID-5-SPQ), evaluatorul va adresa întrebarea SCID-5-PD, ignorând
textul cu litere italice din paranteză. întrebarea SCID-5-PD este o parafrazare a întrebării de
screening (i.e., "Aţi afirmat că..."), confirmând faptul că pacientul a răspuns cu "DA" la
întrebarea corespunzătoare din SCID-5-SPQ.
2. Nu va fi adresată niciuna din întrebările precedate de un număr neîncercuit (i.e., ceea ce indică
răspunsul "NU" la întrebarea respectivă din SCID-5-SPQ), iar criteriul corespunzător va primi
14 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

scorul "0". (Notă: evaluatorul va pune scorul "0" doar dacă este sigur că este cu adevărat negativ -
a se vedea discuţia de mai târziu din această secţiune pentru două excepţii de la regulă).
3. Toate întrebările precedate de un număr încercuit, însoţit de semnul întrebării (i.e., ceea ce indică
faptul că la întrebarea respectivă nu s-a răspuns nici cu "DA" nici cu "N U " în SCID-5-SPQ)
evaluatorul va adresa întrebarea respectivă din SCID-5-PD, începând cu textul scris cu litere italice
aflat în paranteză, corespunzător frazei exacte din întrebarea originală SCID-5-SPQ.

Pentru a ilustra modul de aplicare a acestor opţiuni se începe cu întrebarea 1 din SCID-5-PD
numerotată în partea stângă (care corespunde Criteriului 1 de la Tulburarea de personalitate evitantă)
"Aţi afirmat că aţi [Aţi...?] evitat locuri de muncă sau sarcini de serviciu care presupuneau să aveţi
multe contacte cu alte persoane."

• Dacă subiectul a încercuit răspunsul "DA" la întrebarea 1 din SCID-5-SPQ, evaluatorul a încercuit şi
el întrebarea 1 corespunzătoare din SCID-5-PD (i.e., cifra "1" aflată cel mai la stânga). Evaluatorul
poate începe apoi să adreseze întrebarea 1 din SCID-5-PD după cum urmează: "Aţi afirmat că aţi
evitat locuri de muncă sau sarcini de serviciu care presupuneau să aveţi multe contacte cu alte
persoane."
• Dacă subiectul a încercuit răspunsul "N U " la întrebarea 1 din SCID-5-SPQ, întrebarea
corespunzătoare din SCID-5-PD este omisă, iar criteriul 1 de la Tulburarea de personalitate evitantă
va primi scorul "0".
• Dacă subiectul nu a încercuit nici răspunsul "DA" nici "NU" la întrebarea 1 din SCID-5-SPQ (e.g.,
subiectul nu a înţeles întrebarea, a fost nesigur sau prea stingherit de răspuns), evaluatorul va începe
adresarea întrebării 1 din SCID-5-PD cu textul scris cu litere italice din paranteză, abandonând
exprimarea iniţială a afirmaţiei de tipul "Aţi afirmat că aţi" cu: "Aţi evitat locuri de muncă sau sarcini
de serviciu care presupuneau contacte cu multe persoane?"

Unele criterii DSM-5 din SCID-5-PD au rezervate mai multe întrebări numerotate în partea stângă (e.g.,
Criteriul A l pentru Tulburarea de personalitate schizotipală, codul câmpului PD36, conţine întrebările
33,34 şi 35). în astfel de cazuri, criteriul respectiv va fi evaluat în întregime în timpul interviului SCID-
5-PD dacă la oricare din întrebările corespunzătoare din SCID-5-SPQ s-a răspuns cu "DA" sau s-a lăsat
necompletată.

Evaluarea mai amănunţită a unui răspuns negativ

în timpul administrării SCID-5-PD este uneori util ca evaluatorul să pună din nou întrebările la care
s-a răspuns "NU" în SCID-5-SPQ. De exemplu, Criteriul 1 de la Tulburarea de personalitate narcisistă
("sentiment de grandoare în legătură cu importanţa propriei persoane") are două întrebări
corespunzătoare în SCID-5-SPQ (60 şi 61). Dacă la întrebarea 60 ("Sunteţi mai important, talentat sau
aveţi mai mult succes decât majoritatea oamenilor?") s-a răspuns "NU", iar la întrebarea 61 ("V-a spus
cineva că aveţi o părere prea bună despre dv.?") s-a răspuns "DA", Criteriul 1 de la această tulburare
trebuie evaluat mai departe în cadrul SCID-5-PD, solicitând subiectului să dea câteva exemple. Dacă
nici în acest caz nu se obţin informaţii suficiente pentru a decide dacă se stabileşte scorul "2" la criteriul
1, evaluatorul va relua întrebarea 60 începând cu textul scris cu litere italice din paranteză (chiar dacă
s-a răspuns "NU" în SCID-5-SPQ) pentru a fi sigur că acest răspuns este cu adevărat negativ.
Comentarea SCID-5-PD punct cu punct 15

Aşa cum s-a discutat în Secţiunea 3.4, "Chestionarul de screening al personalităţii", utilizarea SCID-
5-SPQ poate duce la economie de timp deoarece, în general, punctele la care s-a încercuit răspunsul
"N U " pe chestionar sunt omise în timpul administrării interviului SCID-5-PD. Totuşi, există două
circumstanţe în care întrebările la care s-a răspuns "NU" în SCID-5-SPQ (şi care, din acest motiv, nu
au fost încercuite în SCID-5-PD) trebuie totuşi evaluate în interviul SCID-5-PD:

• Când există motive clinice justificate pentru a suspecta că subpunctul ar fi trebuit considerat adevărat.
De exemplu, chiar dacă subiectul a negat prezenţa tuturor punctelor de la Tulburarea de personalitate
narcisistă în SCID-5-SPQ, dacă pe parcursul interviului pacientul are o atitudine de superioritate sau
se prezintă într-o manieră plină de grandoare, evaluatorul va administra toate întrebările pentru
tulburarea respectivă de personalitate în cursul interviului, chiar dacă în chestionar pacientul a
răspuns la toate negativ.
• Atunci când numărul de criterii al căror scor este "2" este cu unu mai puţin decât pragul de diagnostic
cerut pentru tulburarea respectivă. De exemplu, dacă pentru Tulburarea de personalitate evitantă
trei criterii au scorul "2" (cu unul mai puţin decât cele patru necesare), toate subpunctele rămase
trebuie verificate în timpul interviului SCID-5-PD, chiar dacă au fost negate în SCID-5-SPQ.

4.7 Utilizarea S C ID -5 -P D fără S C ID -5-S P Q

SCID-5-PD poate fi administrat şi fără SCID-5-SPQ. Acest lucru este de preferat în acele situaţii în care
evaluatorul doreşte să se concentreze asupra unui număr limitat de tulburări. Atunci când SCID-5-PD
se foloseşte fără SCID-5-SPQ, trebuie puse toate întrebările din interviu începând cu afirmaţiile scrise
cu litere italice din paranteze şi omiţând cuvintele iniţiale care preced parantezele (e.g., "Aţi afirmat
că..."). De exemplu, întrebarea 16 (Criteriul 1 pentru Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă)
se exprimă sub forma, "Aţi spus că sunteţi [Sunteţi] genul de persoană care petrece foarte mult timp
concentrându-se pe detalii, ordine sau organizare, ori făcând liste şi programe". Acestă afirmaţie
trebuie reformulată astfel: "Sunteţi genul de persoană care petrece foarte mult timp concentrându-se
pe detalii, ordine sau organizare, ori făcând liste şi programe?"

5. Comentarea SCID-5-PB puricii cu punct


Această secţiune conţine comentarii pentru fiecare criteriu SCID-5-PD al celor 10 tulburări de
personalitate din DSM-5. Se va revedea această secţiune ori de câte ori este nevoie de ajutor pentru
interpretarea semnificaţiei acestor criterii şi diferenţierea lor de criterii similare aparţinând altor
tulburări de personalitate. Pentru uşurinţa găsirii elementului la care se referă, fiecare criteriu DSM-5
de mai jos este urmat de întrebările pe care trebuie să le adreseze evaluatorul, şi care conţin toate
întrebările SCID-5-PD numerotate în partea stângă a textului, legate de acel criteriu.
16 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

5.1 Tulburarea de personalitate evitantă

1. Evită activităţile de serviciu care presupun contacte interpersonale multiple din cauza fricii
de a fi criticat, dezaprobat sau respins.

întrebarea pusă de evaluator: Aţi afirmat că [Aţi] evitat locuri de muncă sau sarcini de
serviciu care implicau să aveţi de-a face cu multe persoane. Daţi-mi câteva exemple. Care
a fost motivul pentru care aţi evitat aceste [LOCURI DE MUNCĂ SAU SARCINI DE
SERVICIU]? (Din cauza faptului că nu vă place să vă aflaţi în preajma altor oameni sau
pentru că vă temeţi să nu fiţi criticat sau respins?)

Comentariu: Din cauza fricii de a fi respins sau că ar putea spune sau face lucrurile greşit,
persoanele care suferă de Tulburare de personalitate evitantă refuză de obicei locurile de
muncă sau activităţile şcolare care îi pun în contact cu alte persoane (e.g., ascultatul "în faţa
clasei" sau proiectele de grup). Preferă să lucreze singuri şi refuză promovările deoarece noua
poziţie i-ar face mai expuşi şi, astfel, mai vulnerabili criticii şi umilinţelor din partea altora.
Acest lucru este în contrast cu indivizii cu Tulburare de personalitate schizotipală sau schizoidă
care evită activităţile de serviciu ce implică multe contacte interpersonale doar pentru că nu
le place să fie în preajma altor persoane.

2. Nu doreşte să aibă relaţii cu alte persoane decât dacă este sigur că acestea îl plac.
✓V /\
întrebarea pusă de evaluator: Aţi afirmat că [In mod obişnuit] evitaţi să vă împrieteniţi cu
alte persoane dacă nu sunteţi sigur că acestea vă vor simpatiza. Evitaţi activităţile de grup
până când nu sunteţi sigur că veţi fi binevenit şi acceptat? Atunci când nu ştiţi dacă cineva
vă simpatizează, faceţi vreodată primul pas?

Comentariu: Multe persoane ezită să iniţieze interacţiuni sociale din cauza fricii de a fi respinse.
Persoanele cu Tulburare de personalitate evitantă merg mult mai departe din acest punct de
vedere şi preferă să stea la distanţă până când sunt sigure că vor fi acceptaţi. Această atitudine
diferă de criteriul care urmează şi care se referă la limitele impuse în privinţa intimităţii
într-o relaţie apropiată.

3. Este rezervat în ceea ce priveşte relaţiile intime din cauza fricii de a se face de ruşine, de a fi
ridiculizat sau umilit.

întrebarea pusă de evaluator: Aţi afirmat că [în mod obişnuit] vă este greu să fiţi "deschis"
chiar şi cu persoane care vă sunt apropiate. De ce se întâmplă acest lucru? (Vă este teamă
să nu se amuze pe seama dv. sau că vă veţi simţi jenat?)

Comentariu: Deşi sunt capabili de relaţii intime atunci când sunt siguri că vor fi acceptaţi fără
a fi judecaţi, indivizii cu această tulburare au dificultăţi să vorbească despre ei înşişi şi îşi
stăpânesc sentimentele intime din cauza fricii de a fi expuşi, ridiculizaţi sau de a se face de
ruşine.
Tulburarea de personalitate evitantă 17

4. Se teme să nu fie criticat sau respins în diferite conjuncturi sociale.

întrebarea pusă de evaluator: Aţi afirmat că [în mod obişnuit] vă faceţi griji că aţi putea fi
criticat sau respins atunci când vă aflaţi în public. Daţi-mi câteva exemple. Vă petreceţi mult
timp făcându-vă griji în legătură cu acest aspect?

Comentariu: Persoanele cu Tulburare de personalitate evitantă sau narcisistă pot fi


hipersensibile la critică şi pot să reacţioneze chiar şi la mustrări minore simţindu-se răniţi sau
jenaţi. Totuşi, în timp ce indivizii cu Tulburare de personalitate narcisistă nu se aşteaptă să fie
criticaţi, fiind surprinşi, indignaţi sau ultragiaţi atunci când se întâmplă aşa ceva, persoanele
cu Tulburare de personalitate evitantă presupun din start că vor fi criticate. Deoarece
majoritatea persoanelor se simt rănite atunci când sunt aspru criticate, este important să se
aprecieze dacă disconfortul provocat este mult mai amplu decât răspunsul pe care l-ar avea
majoritatea persoanelor la o critică similară şi că persoanele cu acest simptom sunt în mod
constant în gardă împotriva posibilităţii de a fi criticate şi petrec mult timp gândindu-se sau
făcându-şi griji în legătură cu această posibilitate.

5. Este inhibat când se confruntă cu relaţii interpersonale noi deoarece are sentimente de
inadecvare.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că sunteţi [Sunteţi] în mod obişnuit tăcut când
întâlniţi persoane noi. De ce se întâmplă acest lucru? (Deoarece vă simţiţi inadecvat sau că
nu sunteţi suficient de bun?)

Comentariu: Persoanele cu această tulburare au tendinţa să fie tăcute şi "invizibile", mai ales în
situaţii noi, deoarece au sentimentul că orice ar spune va fi "greşit" sau va arăta că simt nepotrivite.

6. Se consideră incapabil din punct de vedere social, lipsit de atractivitate, sau inferior
celorlalţi.
9

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [în mod obişnuit] vă consideraţi mai puţin bun,
deştept sau atractiv decât majoritatea oamenilor. Povestiţi-mi mai multe despre asta.

Comentariu: Stima de sine scăzută în mod pervaziv, specifică persoanelor cu această tulburare,
este evidentă în situaţii diverse în care aceştia se auto-desconsideră. Aceştia cred în mod
nerealist că sunt urâţi sau lipsiţi de inteligenţă, că nu ştiu ce să vorbească la întâlniri publice,
sau că spun sau fac întotdeauna lucrurile greşit.

7. Este neobişnuit de reticent să îşi asume riscuri sau să se angajeze în activităţi noi de teamă
că îl pot pune într-o situaţie jenantă.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că vă este [Vă este] frică să faceţi lucruri care vă
pun la încercare sau să încercaţi ceva nou. Acest lucru se datorează faptului că vă este frică
să nu fiţi pus într-o situaţie stânjenitoare? Daţi-mi câteva exemple.

Comentariu: La unele persoane cu Tulburare de personalitate evitantă, evitarea a devenit un


fenomen atât de generalizat, încât refuză să facă orice altceva în afara rutinei lor normale sau
a zonei de confort. Ei privesc orice nou proiect sau activitate doar ca pe o posibilitate de a-şi
arăta nepriceperea, urâţenia sau alte defecte pe care cred că le au. Din acest motiv evită
18 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

interviurile pentru găsirea unui loc de muncă, cursurile sau să înveţe lucruri noi, de la schiat
la programarea calculatorului, din teama că nu le vor face cum trebuie.

5.2 Tulburarea de personalitate dependentă

1. Are dificultăţi majore în luarea deciziilor zilnice dacă nu primeşte numeroase sfaturi şi
încurajări din partea altora.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că vă este [Vă este] greu să luaţi deciziile zilnice
- cum ar fi cu ce să vă îmbrăcaţi sau ce să comandaţi la restaurant, fără sfaturile şi
reasigurările celorlalţi. îmi puteţi da nişte exemple despre tipurile de decizii pentru care
aveţi nevoie de sfaturi sau încurajare? (Acest lucru se întâmplă în majoritatea situaţiilor?)

Comentariu: Persoanele cu Tulburare de personalitate dependentă au nevoie de ceilalţi pentru


a lua decizii în locul lor. Acest criteriu se referă la incapacitatea de a lua deciziile de zi cu zi
(e.g., de a hotărâ cu ce haine să se îmbrace dimineaţă, să aleagă mâncarea dintr-un meniu) mai
curând decât deciziile majore (e.g., dacă să se căsătorească, unde să locuiască) care sunt
descrise la Criteriul 2. Această trăsătură de personalitate trebuie diferenţiată de indecizie
(element caracteristic Episodului depresiv major) unde patologia principală constă în
incapacitatea de a lua decizii şi nu în nevoia de a se ataşa de cineva pentru a îl ajuta să le ia.

2. Are nevoie ca alte persoane să îşi asume responsabilitatea pentru majoritatea aspectelor
importante ale vieţii sale.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [în mod obişnuit] depindeţi de alţii care să
dirijeze domeniile cele mai importante ale vieţii dv. cum ar fi aspectele financiare, îngrijirea
copiilor sau asigurarea mijloacelor de existenţă. Daţi-mi câteva exemple. (Este vorba despre
mult mai mult decât a primi sfaturi?) (Acest lucru se întâmplă în MAJORITATEA
domeniilor importante ale vieţii dv.?)

Comentariu: Persoanele cu Tulburare de personalitate dependentă le permit şi chiar încurajează


pe alţii să-şi asume responsabilitatea pentru majoritatea domeniilor importante ale vieţii lor.
Adulţii cu această tulburare depind în mod tipic de părinţi sau partenerul de viaţă pentru a
decide unde să locuiască, ce tip de serviciu să-şi ia şi cu ce vecini să se împrietenească.
Adolescenţii cu această tulburare le permit părinţilor să decidă cu cine să se împrietenească,
cum să-şi petreacă timpul liber şi ce liceu să urmeze. Cererea sfatului pentru astfel de decizii
este normală şi prin ea însăşi nu reprezintă o dovadă care să justifice scorul "2" la acest criteriu.
Pentru a stabili acest scor, individul trebuie în mod clar să delege pe altcineva să ia aceste
decizii. Trebuie judecat cu atenţie acest aspect în cazul adolescenţilor şi adulţilor tineri, ţinând
cont de dependenţa permisă la această vârstă faţă de părinţi sau înlocuitorii acestora. De
asemenea, în punctarea acestui criteriu trebuie avute în vedere normele subculturale (e.g.,
căsătoriile aranjate). Tulburarea de personalitate dependentă poate surveni la un individ care
prezintă o afecţiune medicală sau o dizabilitate gravă, dar în astfel de cazuri dificultatea în
asumarea responsabilităţii trebuie să depăşească nivelul aşteptat pentru afecţiunea sau
dizabilitatea respectivă.
Tulburarea de personalitate dependentă 19

3. Are dificultăţi în a-şi exprima dezacordul faţă de alţii de teamă să nu piardă sprijinul sau
aprobarea acestora. (Notă: Nu se va include aici teama justificată de pedeapsă.)

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [în mod obişnuit] aveţi dificultăţi să vă exprimaţi
dezacordul faţă de alţii chiar şi atunci când credeţi că greşesc. Daţi-mi câteva exemple
despre situaţiile în care se întâmplă acest lucru. Ce vă temeţi că s-ar putea întâmpla dacă
nu aţi fi de acord?

Comentariu: Pasivitatea şi permisivitatea sunt deseori elemente caracteristice pentru Tulburarea


de personalitate dependentă şi se manifestă prin atitudine excesiv de agreabilă datorită fricii
de a pierde sprijinul sau aprobarea altor persoane. Aceşti indivizi se simt atât de neputincioşi
să funcţioneze singuri, încât consimt să facă lucruri pe care le consideră greşite decât să rişte
să piardă ajutorul celor de la care aşteaptă îndrumare. Mai mult, nu-şi vor arăta supărarea
justificată faţă de cei de al căror ajutor şi îngrijire au nevoie, din teama că-i vor îndepărta.
Pentru a stabili scorul "2", acest comportament nu trebuie să se limiteze la interacţiunea cu
persoanele cu statut sau rang înalt (e.g., şefi, profesori) şi nu se va stabili scorul "2" la indivizii
ale căror temeri privind consecinţele exprimării dezaprobării sunt realiste (e.g., frica realistă
de răzbunare din partea unui partener abuziv).

4. Are dificultăţi în a demara proiecte proprii sau a realiza lucruri de unul singur (din cauza
lipsei de încredere în judecata şi abilităţile proprii, nu a lipsei de motivaţie sau energie).

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [în mod obişnuit] vă este greu să începeţi
proiecte noi sau să faceţi diferite lucruri de unul singur. Daţi-mi câteva exemple. De ce se
întâmplă acest lucru? (Din cauză că nu sunteţi sigur ca le puteţi face corect?) (Le puteţi face
atât timp cât este cineva prezent care v-ar putea ajuta la nevoie?)

Comentariu: Din cauza nevoii lor excesive de sfaturi şi ajutor din partea altora, persoanele cu
Tulburare de personalitate dependentă evită să lucreze singure sau să aibă iniţiativă în pornirea
unor proiecte sau sarcini de serviciu, preferând să depindă de alţii. Dovezile care susţin scorul
"2 " trebuie limitate la sarcinile care în mod obişnuit ar putea fi făcute fără ajutorul altor
persoane. Evaluatorul trebuie să se asigure că această supunere excesivă faţă de alţii nu se
limitează la perioadele de depresie.

5. Face eforturi excesive pentru a obţine sprijin şi ocrotire din partea celorlalţi, mergând până
în punctul în care se oferă voluntar pentru activităţi neplăcute.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că este [Este] atât de important pentru dv. să vă
fie acordate sprijin şi ocrotire de către ceilalţi, încât pentru ei sunteţi dispus să faceţi lucruri
neplăcute sau nepotrivite. Daţi-mi câteva exemple de astfel de lucruri.

Comentariu: Persoanele cu Tulburare de personalitate dependentă îşi pun mai prejos propriile
nevoi faţă de nevoile altora pentru a obţine de la aceştia îngrijire şi susţinere. Sunt dispuşi să
se supună dorinţei altora chiar dacă cererile acestora sunt nepotrivite. Nevoia lor de a menţine
o legătură va conduce deseori la relaţii dezechilibrate sau distorsionate. Pot fi în stare de auto-
sacrificii extraordinare sau să tolereze abuzuri fizice, verbale sau sexuale. Indivizii cu Tulburare
de personalitate borderline îşi pun mai prejos propriile nevoi faţă de cele ale persoanelor cu
20 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

care sunt în relaţie, dar acest lucru este mai curând motivat de frica de abandon decât de nevoia
excesivă de sprijin şi ocrotire.

6. Se simte incomod sau neajutorat când este singur, din cauza fricii exagerate că nu va fi
capabil să aibă grijă de el însuşi.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [In mod obişnuit] vă simţiţi neconfortabil când
sunteţi singur. De ce se întâmplă acest lucru? (Din cauză că aveţi nevoie de cineva care să
aibă grijă de dv.?)

Comentariu: Indivizii cu Tulburare de personalitate dependentă "urmăresc pretutindeni" pe


cei apropiaţi pentru a evita să rămână singuri, chiar dacă nu-i interesează sau nu se implică în
ceea ce se petrece acolo. In cazurile severe, dependenţa de ceilalţi este atât de gravă, încât
individul resimte un disconfort marcat chiar dacă rămâne singur pentru câteva ore şi va face
eforturi excesive pentru a evita să rămână singur. Când este nevoit să rămână singur, le va da
în mod repetat telefoane de urgenţă "persoanelor de care depind". Denotat că şi persoanele
cu Tulburare de personalitate borderline pot deveni îngrijorate când rămân singure. Totuşi, la
individul cu Tulburare de personalitate dependentă, motivul principal al îngrijorării este că
nu are suficiente deprinderi pentru a se îngriji singur, în timp ce la cel cu Tulburare de
personalitate borderline îngrijorarea este că va avea o "cădere psihică" dacă rămâne singur.

7. Imediat ce a încheiat o relaţie apropiată, caută să stabilească o altă relaţie cu o persoană care
să îi asigure sprijin şi protecţie.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că atunci când se termină o relaţie apropiată
[Când se termină o relaţie apropiată] simţiţi imediat că trebuie să găsiţi pe altcineva care să
aibă grijă de dv. Spuneţi-mi mai multe despre asta. (Aţi reacţionat aşa de cele mai multe
ori când s-a terminat o relaţie apropiată?)

Comentariu: Deşi majoritatea oamenilor se simt supăraţi când se termină o relaţie apropiată,
persoanele cu Tulburare de personalitate dependentă sunt copleşite de această pierdere şi
caută, de cele mai multe ori imediat, o alta care s-o înlocuiască. Devin cu uşurinţă ataşate de
cealaltă persoană deoarece se simt incapabile să aibă grijă de ele. Incapacitatea de a funcţiona
în contextul unor evenimente de viaţă stresante cum ar fi ruperea unei relaţii sau decesul unei
persoane iubite nu este suficientă pentru a stabili scorul "2 " la acest criteriu.

8. Este preocupat în mod nejustificat de teama că va fi lăsat să aibă grijă singur de propria
persoană.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [în mod obişnuit] vă faceţi o mulţime de griji că
aţi putea fi lăsat să aveţi singur grijă de dv. Ce vă face să vă gândiţi că veţi fi lăsat singur să
vă descurcaţi? (Cât de realistă este această temere?) Cât de tare vă îngrijorează acest lucru?

Comentariu: Persoanele cu Tulburare de personalitate dependentă devin deseori preocupate


Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă 21

de frica de a fi abandonate din cauza sentimentului că nu se vor descurca singure, chiar şi


atunci când nu există niciun risc real de abandon. Acest criteriu nu va primi scorul "2" dacă
dovezile care îl susţin se limitează la anumite circumstanţe particulare cum ar fi decesul
neaşteptat al cuiva drag, sau dacă frica de abandon este realistă (e.g., o persoană în vârstă, fără
prieteni sau familie, o persoană cu o afecţiune fizică dizabilitantă). ; /; : : ; ; : : -

5.3 Tulburarea de personalitate obsesiv-com pulsivă

1. Este preocupat atât de mult de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau programe încât
pierde din vedere scopul principal al activităţii.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că sunteţi [Sunteţi] genul de persoană care petrece
mult timp concentrându-se pe detalii, ordine, organizare sau conceperea unor liste şi
programe. Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. Petreceţi atât de mult timp făcând
aceste lucruri încât pierdeţi din vedere ceea ce aveaţi de făcut? (De exemplu, petreceţi atât
de mult timp să faceţi o listă cu lucrurile pe care doriţi să le faceţi, încât vă rămâne prea
puţin timp să le realizaţi.)

Comentariu: Persoanele cu Tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă sunt excesiv de


preocupate de detaliile, procesul sau metoda de a îndeplini o sarcină. Când această preocupare
este extremă, petrece atât de mult timp cu detalii încât devine închis în sine, iar sarcina se
prelungeşte, este realizată doar parţial sau nu mai este finalizată. De exemplu, dacă un astfel de
individ pierde lista cu lucrurile pe care le are de făcut, va petrece un timp nelimitat să o caute,
în loc să aloce câteva minute pentru a o reface din memorie şi apoi să înceapă treaba. Deşi acest
comportament este cel mai evident la serviciu (e.g., în realizarea proiectelor de muncă) sau în
treburile casnice, poate să apară şi în alte situaţii, cum ar fi să devină atât de preocupat să planifice
o călătorie până în cele mai mici detalii, încât nu se mai poate bucura de călătoria în sine.

2. Perfecţionismul său afectează finalizarea sarcinilor (e.g., nu este capabil să termine un


proiect deoarece standardele sale excesiv de stricte nu sunt respectate).

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [în mod obişnuit] aveţi dificultăţi cu finalizarea
activităţilor deoarece petreceţi foarte mult timp încercând să le faceţi exact aşa acum trebuie.
Daţi-mi câteva exemple. (Cât de des se întâmplă acest lucru?)

Comentariu: Indivizii cu Tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă se implică atât de mult


să realizeze perfect fiecare detaliu al unei lucrări, încât nu o mai termină niciodată. De exemplu,
finalizarea unui proiect pentru şcoală este întârziat de numeroase rescrieri consumatoare de
timp, fiecare fiind un pas către "perfecţiune".
Perfecţionismul este o trăsătură care poate conduce la productivitate crescută şi succes în
profesie. Acest criteriu va primi scorul "2" numai dacă există dovezi că perfecţionismul este
atât de pronunţat încât afectează îndeplinirea sarcinilor; lucrările nu mai sunt niciodată
22 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

lucrurile numai aşa cum este corect, sau îi ia neobişnuit de mult timp să le finalizeze. Acest
criteriu diferă de Criteriul 1 prin faptul că deficitul funcţional se datorează perfecţionismului
şi nu (sau alături de) pierderii în detalii.

3. Este atât de dedicat muncii şi productivităţii, încât renunţă la activităţile de timp liber şi la
prieteni (orele lungi de muncă nu sunt motivate de nevoi financiare evidente).

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că sunteţi [Sunteţi] foarte dedicat muncii dv. sau
sunteţi foarte preocupat de productivitate. Sunteţi atât de devotat acestor lucruri încât vă
găsiţi rareori timp să petreceţi cu prietenii, să mergeţi în concediu sau să vă distraţi? (Când
vă luaţi nişte zile libere, aveţi întotdeauna ceva de lucru la dv. pentru că nu vă place să
"pierdeţi timpul"?)

Comentariu: Acest criteriu va fi punctat cu "2" atunci când persoana este atât de dedicată muncii
sale încât nu-i mai rămâne timp deloc pentru activităţile de relaxare (e.g., nu are hobby-uri;
nu merge niciodată la meciuri, concerte, cinematograf) sau pentru relaţiile interpersonale (e.g.,
rareori petrece timp cu soţia sau copiii sau să discute cu prietenii). Persoana respectivă poate
explica acest comportament (e.g., "îmi iubesc munca", "este atât de important încât nu-1 pot
lăsa deoparte", "nu pot termina tot ce am de făcut în timpul zilei"), dar singurele cazuri în
care scorul ales poate fi "0" sunt cele în care există probleme evidente de ordin economic (e.g.,
are un al doilea serviciu pentru a-şi întreţine familia) sau situaţiile ocazionale de scurtă durată
(e.g., o perioadă scurtă în care lucrează foarte multe ore pe zi până la termenul de predare a
unui proiect; perioada de stagiatură a unui medic).

4. Este hiperconştiincios, scrupulos şi inflexibil în probleme de moralitate, etică sau valori


(comportament care nu se explică prin norme culturale sau religioase).

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [în mod obişnuit] aveţi standarde foarte înalte
cu privire la bine şi rău. Daţi-mi câteva exemple ale standardelor dv. înalte. (Urmaţi
întocmai litera legii, indiferent despre ce este vorba? Insistaţi ca şi ceilalţi să respecte
regulile? îmi puteţi da câteva exemple?) DACĂ DĂ EXEMPLE RELIGIOASE: Sunteţi mai
strict decât alte persoane care vă împărtăşesc vederile religioase?

Comentariu: Această întrebare se referă la tendinţa persoanelor cu Tulburare de personalitate


obsesiv-compulsivă de a extinde natura lor inflexibilă şi îngrijorarea legată de standardele
înalte la domeniile moralităţii şi eticii. Multe persoane consideră că au standarde morale mai
înalte decât alţii. Acest criteriu va primi scorul "2" numai dacă există dovezi că persoana este
peste măsură de conştiincioasă, rigidă, scrupuloasă sau dreaptă. Astfel de indivizi sunt foarte
preocupaţi să facă ceea ce este corect şi sunt extrem de îngrijoraţi să nu fi făcut ceva greşit.
Indivizii cu această tulburare au tendinţa de a avea un respect rigid faţă de autorităţi şi reguli,
şi insistă să fie respectate ad literam, neadmiţând nicio încălcare dată de circumstanţe
atenuante. Este important să se cunoască mediul cultural şi religios al individului, deoarece
acest comportament apare deseori în context religios; criteriul poate primi scorul "2" doar
dacă persoana este mult mai inflexibilă sau conştiincioasă decât alţii cu acelaşi fond religios
sau cultural. Un exemplu poate fi cineva care îşi pedepseşte aspru prietenii pentru unele bârfe
nevinovate.
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă 23

5. Nu se poate despărţi de lucruri uzate, stricate sau inutile chiar dacă nu au nicio valoare
sentimentală. :T: :- :: : - : v

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [în mod obişnuit] vă este dificil să aruncaţi
diverse obiecte deoarece s-ar putea dovedi la un moment dat necesare. Daţi-mi câteva
exemple de lucruri la care nu puteţi renunţa. (Este vorba şi despre cele uzate sau
nefolositoare?)

Comentariu: Deseori aceşti indivizi recunosc că sunt ca nişte "şobolani strângători". Ei privesc
aruncatul lucrurilor ca fiind o risipă deoarece "nu poţi şti niciodată când vei avea nevoie de
ceva" şi se supără dacă cineva încearcă să se debaraseze de lucrurile pe care le-au strâns. Astfel
de persoane strâng lucruri pe care este foarte improbabil să Iernai folosească vreodată (e.g., o
mulţime de sticle sau dopuri de plastic, ziare şi reviste apărute cu mulţi ani în urmă). Deoarece
este destul de obişnuit ca oamenii să păstreze diferite obiecte pentru situaţia în care le vor fi
necesare cândva, acest criteriu va fi punctat cu "2" doar dacă acest comportament este evident
patologic. Dacă unui individ îi este greu să arunce numai acele obiecte care au o importanţă
personală specială (e.g., notiţele colegilor din şcoala generală), aceasta nu este o dovadă a
prezenţei trăsăturii discutate. ^^ : : -

6. Se fereşte să delege altora sarcini sau să lucreze cu alte persoane dacă acestea nu acceptă să
facă lucrurile exact după regulile sale.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că vă este |Vă este] dificil să lucraţi cu alte persoane
sau să le cereţi să facă anumite activităţi dacă nu sunt de acord să le realizeze exact aşa cum
le-aţi cerut. Povestiţi-mi mai multe despre acest lucru. (Se întâmplă frecvent?) (De foarte
multe ori le faceţi până la urmă singur, pentru a vă asigura că vor ieşi aşa cum trebuie?)

Comentariu: Caracteristica indivizilor cu Tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă este


că insistă ca întotdeauna lucrurile să fie făcute aşa cum pretind ei. Din cauza utilizării tot mai
frecvente a raţionalizării, este dificil să se stabilească dacă insistenţele unei persoane sunt cu
adevărat "nepotrivite"; individul poate oferi explicaţii plauzibile care fac interlocutorul să dea
crezare afirmaţiei sale că într-adevăr felul său de a realiza activităţile este cel mai bun. în astfel
de cazuri dovezile se extrag din insistenţele persoanei cu privire la activităţile în realizarea
cărora "cel mai bun mod" este discutabil, de exemplu la curăţenia casei. Deseori alte persoane
se plâng de comportamentul său dominator iar acesta, în cele din urmă, va face singur acea
activitate pentru a fi sigur că este efectuată "corect". ^

7. Are un stil de a cheltui banii foarte zgârcit, atât faţă de sine cât şi faţă de alţii; consideră că
banii trebuie economisiţi pentru eventuale catastrofe.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că vă este [Vă este] greu să cheltuiţi banii pentru
dv. sau pentru alţii. Din ce motiv? (Din cauză că vă este teamă că nu veţi avea suficienţi
bani în viitor, când s-ar putea să vă fie cu adevărat necesari? Pentru ce situaţii v-ar putea
trebui?) V-a spus cineva că sunteţi "zgârcit" sau " avar"?
24 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5^PD

Comentariu: Indivizii cu Tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă au un standard de


viaţă mult sub nivelul pe care şi l-ar putea permite deoarece consideră că orice cheltuială
trebuie atent controlată pentru a se asigura de rezerve pentru eventuale catastrofe. Trăsătura
de personalitate "generozitate" se află de-a lungul unui continuum care are la unul din capete
sacrificiul de sine, iar la celălalt zgârcenia. Acest criteriu va fi punctat cu "2" doar dacă
persoana este mult mai puţin generoasă decât majoritatea celor aflaţi într-o situaţie similară.

8. Se dovedeşte a fi rigid şi încăpăţânat.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că odată ce v-aţi făcut nişte planuri vă este [Odată
ce v-aţi făcut nişte planuri vă este] greu să faceţi schimbări. Povestiţi-mi despre acest lucru.
(Sunteţi atât de preocupat să faceţi lucrurile în singurul mod "corect" încât aveţi dificultăţi
să vă adaptaţi la ideile altcuiva? Povestiţi-mi despre acest lucru.) Aţi spus că ceilalţi [Ceilalţi]
afirmă că sunteţi încăpăţânat. Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

Comentariu: Indivizii cu Tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă sunt atât de preocupaţi


să facă lucrurile în singurul mod "corect" încât au dificultăţi să se adapteze la ideile altcuiva.
Aceşti indivizi îşi planifică de obicei treburile foarte meticulos şi în detaliu şi nu sunt dispuşi
să facă schimbări. Chiar şi atunci când recunosc că ar putea fi în interesul lor să facă unele
compromisuri, refuză cu încăpăţânare să facă asta motivând că este "din principiu".

5.4 Tulburarea de personalitate paranoidă

Al. îi suspectează pe ceilalţi, fără o bază fondată, că îl exploatează, nedreptăţesc sau înşeală.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [în mod obişnuit] aveţi deseori sentimentul că
celelalte persoane se folosesc de dv., vă nedreptăţesc sau vă mint. Ce vă face să gândiţi
astfel?

Comentariu: Acest subpunct exprimă caracteristica fundamentală a tulburării, adică impresia


permanentă că ceilalţi îl exploatează, trag foloase de pe urma lui sau îl nedreptăţesc. Când se
încearcă evaluarea acestui criteriu, medicul se va concentra asupra punerii în evidenţă a unei
orientări paranoide generale şi a obţinerii de exemple specifice pentru ideaţia paranoidă. în
cazurile în care ideaţia paranoidă atinge proporţii delirante, trebuie avută în vedere mai curând
o tulburare psihotică.

A2. Este preocupat de îndoieli ne justificate privind loialitatea şi încrederea pe care o poate
acorda prietenilor sau asociaţilor.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că sunteţi [Sunteţi] o persoană foarte retrasă, care
are rareori încredere în alţii. Acest lucru se întâmplă pentru că nu aveţi încredere în prietenii
sau colegii de serviciu? De ce nu aveţi încredere în ei? Vă petreceţi foarte mult timp
gândindu-vă la acest lucru?
Tulburarea de personalitate paranoidă 25

Comentariu: Deoarece uneori este foarte dificil să se stabilească dacă într-un caz particular lipsa
de încredere este nejustificată, acest criteriu trebuie punctat cu "2" numai dacă persoana în
cauză are astfel de îndoieli legate de aproape toate relaţiile. Acest criteriu diferă de Criteriul 1
prin faptul că cel din urmă reflectă o perspectivă paranoidă generală despre mediu, în timp
ce criteriul enunţat aici se referă la aşteptările individului de a fi înşelat inclusiv de familie,
prieteni sau colegi de serviciu. ^

A3. Refuză să facă destăinuiri sau să aibă încredere în alţii din cauza fricii nejustificate că
aceştia ar putea folosi informaţiile împotriva sa.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [în mod obişnuit] sunteţi de părere că este mai
bine ca ceilalţi să nu ştie prea multe despre dv. pentru că ar putea folosi aceste informaţii
împotriva dv. S-a întâmplat vreodată acest lucru? Povestiţi-mi mai multe despre aceasta.

Comentariu: Este important ca evaluatorul să stabilească dacă motivul neîncrederii în alţii este
frica de nu fi înşelat pentru că a împărtăşit nişte informaţii, sau mai curând frica de a fi respins
(caracteristică Tulburării de personalitate evitante). De asemenea, criteriul nu va fi punctat cu
" 2 " dacă neîncrederea într-o anumită persoană este justificată de alte experienţe neplăcute
anterioare cu acea persoană. ■

A4. Interpretează remarcile inocente ale altora ca fiind jigniri mascate, iar evenimentele
inofensive ca fiind ameninţări ascunse.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [în mod obişnuit] aveţi deseori impresia că
ceilalţi vă ameninţă sau vă jignesc prin ceea ce spun sau fac. Povestiţi-mi mai multe despre
acest lucru.

Comentariu: Această caracteristică se referă la interpretarea personalizată a unui comportament


inofensiv al altora ca intenţie răuvoitoare. Aceasta reprezintă varianta "paranoidă" a Criteriului
Al de la Tulburarea de personalitate schizotipală, la care un eveniment sau un obiect din
mediul pacientului este perceput ca având o semnificaţie particulară sau neobişnuită (i.e.,
ideea de referinţă). Pentru a stabili scorul "2" la acest criteriu pentru Tulburarea de
personalitate paranoidă, ideile de referinţă trebuie să aibă un conţinut ameninţător sau jignitor.
De notat că întrebarea din interviu nu exprimă direct ideea că subiectul vede înţelesuri ascunse
jignitoare sau ameninţătoare în remarci nevinovate. Dacă pacientul descrie că are sentimentul
că ceilalţi îl ameninţă sau jignesc fie prin ceea ce spun, fie prin faptele lor, evaluatorul trebuie
în continuare să 1) descopere exact ce anume crede pacientul că ceilalţi oameni spun sau fac
pentru ca el să se simtă ameninţat sau jignit şi apoi 2 ) să decidă dacă subiectul găseşte
ameninţări ascunse în vorbele sau faptele celorlalţi, fără a fi ameninţat în mod deschis.

A5. Este ranchiunos şi poartă pică (i.e., nu uită şi nu iartă jignirile, nedreptăţile sau tachinările).

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că sunteţi [Sunteţi] genul de persoană care ţine
supărare sau îi ia mult timp să ierte persoanele care au jignit-o sau tachinat-o. Povestiţi-mi
mai multe despre acest lucru. Aţi spus că sunt [Sunt] multe persoane pe care nu le puteţi
ierta pentru că v-au spus sau făcut ceva neplăcut cu mult timp în urmă. Povestiţi-mi despre
; ' acest lucru. "TT ■.
26 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

Comentariu: Pentru a fi considerat "ranchiunos", reacţiile persoanei trebuie să fie în mod


evident mult mai ample faţă de gravitatea sau intensitatea jignirii sau nedreptăţii. De exemplu,
ranchiuna purtată cuiva care i-a ucis un prieten nu poate fi considerată disproporţionată, dar
refuzul de a mai vorbi cu un prieten apropiat timp de câţiva ani în urma unei altercaţii minore
poate fi un argument în favoarea prezenţei trăsăturii.

A6. Consideră ca fiind atacuri la persoana sau reputaţia sa acte care altora nu le par astfel şi
este gata să reacţioneze cu mânie sau să contraatace.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că deveniţi [Deveniţi] deseori furios sau sarcastic
atunci când cineva vă critică sau vă jigneşte în orice fel. Daţi-mi câteva exemple. (Ceilalţi
afirmă despre dv. că vă enervaţi prea uşor?)

Comentariu: Acest criteriu are două părţi. Conform primei părţi, individul trebuie să fie
hipersensibil la jigniri, nedreptăţi sau omisiuni minore. In cea de a doua (care trebuie deosebită
de criteriul din Tulburarea de personalitate evitantă conform căruia individul "este rănit cu
uşurinţă de critică") persoana reacţionează mânios sau contraatacă imediat.

A7. Are suspiciuni repetate, fără motiv, cu privire la fidelitatea soţului/soţiei sau a partenerului
sexual.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că vă [Vă] suspectaţi uneori soţul/soţia sau
partenerul de infidelitate. Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. (Ce indicii aveţi? Ce aţi
făcut în această privinţă? Aţi avut dreptate?)

Comentariu: Dificultatea obişnuită în evaluarea acestui criteriu constă în a decide dacă gelozia este
sau nu "patologică" (i.e., persistentă şi nejustificată). Pentru aceasta, întrebările trebuie puse
minuţios sau este necesar ca pacientul să fi fost gelos de foarte multe ori în cadrul mai multor
relaţii. Deseori gelozia este însoţită de un comportament excesiv sau inadecvat, cum ar fi neglijarea
celorlalte responsabilităţi pentru a urmări toate mişcările soţului/soţiei sau partenerului.

B. Nu se manifestă exclusiv în cadrul Schizofreniei, Tulburării bipolare sau Tulburării


depresive cu simptome psihotice sau al altei tulburări psihotice şi nu poate fi atribuită
efectelor fiziologice ale altei afecţiuni medicale.

întrebările puse de evaluator: DACĂ EXISTĂ DOVEZI ALE EXISTENŢEI UNEI


TULBURĂRI PSIHOTICE: Aceste lucruri se întâmplă doar atunci când aveţi (SIMPTOMELE
TULBURĂRII)? DACĂ EXISTĂ DOVEZI ALE UNUI CONSUM PRELUGIT ŞI EXCESIV DE
ALCOOL SAU DROGURI CARE EXPLICĂ SIMPTOMELE CE SEAMĂNĂ CU
TULBURAREA DE PERSONALITATE PARANOIDĂ: Aceste lucruri se întâmplă doar atunci
când sunteţi băut sau sub influenţa drogurilor sau în timpul sevrajului la acestea? DACĂ
EXISTĂ DOVEZI ALE PREZENŢEI UNEI AMG ALE CĂREI SIMPTOME SEAMĂNĂ CU
v- > CELE ALE TP PARANOIDE: Aţi fost la fel ca acum la (DEBUTUL AMG)? ; _

Comentariu: Simptomele paranoide pot să apară ca rezultat al consumului de substanţe (e.g.,


intoxicaţia cu cocaină) sau al unei afecţiuni medicale (e.g., boala Alzheimer, boala Parkinson).
Tulburarea de personalitate schizotipală 27

Dacă ideaţia paranoidă se limitează doar la perioadele de intoxicaţie sau sevraj la substanţe
sau dacă apar doar în cursul unei AMG despre care se ştie că poate cauza astfel de simptome,
nu se va pune diagnosticul de Tulburare de personalitate paranoidă. Mai mult, unele tulburări
psihotice (e.g., Tulburarea delirantă, Schizofrenia, Tulburarea bipolară şi Tulburarea depresivă
cu simptome psihotice) sunt caracterizate prin ideaţie paranoidă care poate atinge intensitate
delirantă. Dacă simptomele paranoide se manifestă doar în cursul unei tulburări psihotice, nu
se va pune diagnosticul de Tulburare de personalitate paranoidă. ; . : .: ,

5.5. Tulburarea de personalitate schizotipală

A l. Idei de referinţă (nu sunt incluse ideile delirante de referinţă).

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că atunci când vă aflaţi într-un loc public şi vedeţi
oamenii vorbind [Atunci când vă aflaţi într-un loc public şi vedeţi oamenii vorbind] vi se pare
frecvent că vorbesc despre dv. Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. Aţi afirmat că
atunci când vă aflaţi în compania unor persoane [Atunci când vă aflaţi în compania unor
persoane] aveţi deseori impresia că sunteţi privit sau urmărit. Spuneţi-mi mai multe despre
acest lucru. Aţi afirmat că aveţi [Aveţi] deseori impresia că textul unui cântec sau replicile
dintr-un film ori de la televizor au o semnificaţie specială pentru dv. Spuneţi-mi mai multe
despre acest lucru. ^ ^^ : ^ :

Comentariu: Ideile de referinţă (cunoscute şi ca gânduri de referinţă) sunt tipice pentru ideaţia
caracteristică Tulburării de personalitate schizotipale. Individul cu idei de referinţă crede că
un eveniment, obiect sau alte persoane din apropiere au o semnificaţie particulară sau
neobişnuită pentru el. Un astfel de exemplu des întâlnit este sentimentul individului că atunci
când vede un grup de persoane străine care discută, aceştia vorbesc despre el. Mult mai rar se
întâmplă ca persoana să creadă că obiectele din mediu, cum ar fi textul unui cântec sau
comentariile de la televizor sau radio, conţin un mesaj special pentru el. De exemplu, pentru
o femeie care se trezeşte dimineaţă pe melodia formaţiei Beatles "Let it be" cântată la radio,
cuvintele cântecului reprezintă un mesaj pentru ea de a-şi ierta părinţii pentru modul în care
s-au purtat cu ea în copilărie. O idee de referinţă se deosebeşte de ideile delirante de referinţă
prin faptul că în cazul celor din urmă ideile de referinţă sunt susţinute cu intensitate delirantă
(i.e., crede cu tărie că delirul de referinţă este adevărat şi nu acceptă în mod serios nicio altă
explicaţie alternativă). în cazurile în care gândirea de referinţă atinge proporţii delirante,
trebuie avut în vedere diagnosticul de tulburare psihotică. : :;:f : :

A2. Gândire magică sau credinţe bizare care influenţează comportamentul şi nu sunt conforme
cu normele culturale ale pacientului (e.g., credinţa în superstiţii, clarviziune, telepatie sau
"al şaselea simţ"; la copii şi adolescenţi, fantezii sau preocupări bizare).

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că sunteţi [Sunteţi] o persoană superstiţioasă. îmi
puteţi da câteva exemple de superstiţii în care credeţi? Cum au influenţat ele ceea ce faceţi
sau spuneţi? Cunoaşteţi şi alte persoane care fac astfel de lucruri? Aţi afirmat că aveţi [Aţi
m-mt Tirpndnta] spntîmpnfiil ra ati rmfpa farp sa s p intârrmlp armmifp Inrrnri rlnar HnrinrhT-vă
28 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

sau gândindu-vă la ele? Povestiţi-mi despre aceste lucruri. (Cum v-au influenţat viaţa?) Aţi
afirmat că aţi avut [Aţi avut] experienţe supranaturale personale. Povestiţi-mi despre acest
lucru. (Cum vă afectează ele?) Aţi afirmat că sunteţi convins [Sunteţi convins] că posedaţi
"al şaselea simţ" care vă permite să cunoaşteţi sau să prevedeţi anumite lucruri.
Povestiţi-mi despre acest lucru. (Cum vă afectează asta?)

Comentariu: Unele superstiţii şi convingeri care nu sunt conforme cu legile naturii şi fizicii sunt
frecvente în multe societăţi şi culturi. Pentru a nota cu "2" acest criteriu, nu este suficient ca
persoana să recunoască doar că are astfel de credinţe; ci trebuie să afirme că astfel de credinţe
au o anumită influenţă asupra comportamentului său. De exemplu, o persoană care afirmă
doar că nu se îndoieşte de existenţa percepţiilor extrasenzoriale (PES) nu va primi scorul " 2 "
la acest criteriu; pentru aceasta trebuie ca individul să afirme că a avut PES personale care
i-au influenţat comportamentul. In plus, scorul "2" se stabileşte numai pentru acele credinţe
care se îndepărtează considerabil de la normele culturii din care face parte individul. Gândirea
magică se referă la acel tip particular de "credinţe bizare" conform cărora persoana are
convingerea că gândurile, cuvintele sau acţiunile sale vor determina sau, dimpotrivă, vor
împiedica producerea anumitor evenimente într-un mod care sfidează legile fizice ale cauzei
şi efectului. Un astfel de exemplu este o persoană care crede că dorinţa sa intensă de a câştiga
la loterie a fost răspunzătoare de faptul că acest lucru s-a întâmplat. Credinţele bizare şi
gândirea magică trebuie deosebite de credinţele similare susţinute cu intensitate delirantă (e.g.,
persoana crede cu fermitate că poate citi gândurile altor oameni sau că are puterea de a face
lucrurile să se întâmple doar prin simplul fapt că se gândeşte la ele şi nu va accepta nicio altă
explicaţie). In cazul în care credinţele bizare ating proporţii delirante, trebuie avut în vedere
un diagnostic de tulburare psihotică.

A3. Experienţe perceptive neobişnuite, inclusiv iluzii somatice.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că aveţi [Aveţi] deseori sentimentul că toate
lucrurile din jur sunt ireale, că sunteţi detaşat de corp sau minte, sau că sunteţi un observator
exterior al propriilor gânduri sau acţiuni. Daţi-mi câteva exemple. (Atunci când se întâmpla
acest lucru consumaţi alcool sau droguri?) Aţi afirmat că [Vz se întâmplă] deseori să vedeţi
lucruri pe care alţii nu le văd. Daţi-mi câteva exemple. (Atunci când se întâmpla acest lucru
consumaţi alcool sau droguri?) Aţi afirmat că [Vz se întâmplă] deseori să auziţi o voce care
vă cheamă în şoaptă. Povestiţi-mi mai multe despre asta. (Atunci când se întâmpla acest
lucru consumaţi alcool sau droguri?) Aţi afirmat că aţi avut [Aţi avut] sentimentul că în jurul
p dv. se află o persoană sau forţă pe care însă nu o puteţi vedea. Povestiţi-mi mai multe despre
asta. (Atunci când se întâmpla acest lucru consumaţi alcool sau droguri?) ^

Comentariu: Experienţele perceptive neobişnuite trebuie distinse de halucinaţiile psihotice (i.e.,


experienţe perceptive anormale persistente pe care individul le crede reale şi nu produsul
propriei minţi şi care sunt destul de intense pentru a avea impact asupra comportamentului
acestuia). în cazurile în care halucinaţiile sunt destul de severe pentru a fi considerate dovezi
de psihoză, trebuie avut în vedere un diagnostic de tulburare psihotică. în Schimb, percepţiile
Tulburarea de personalitate schizotipală 29

anormale cauzate de consumul de droguri (e.gv substanţe halucinogene), afecţiuni somatice


(e.g., encefalopatia metabolică) sau fenomene naturale (e.g., halucinaţiile hipnagogice şi
hipnapompice care apar la adormire sau la trezirea din somn) nu trebuie să conducă la notarea
acestui criteriu c u " 2 ". v,:.: ■v; ;

A4. Gândire şi limbaj bizare (e.g., vorbire vagă, circumstanţială, metaforică, supraelaborată
sau stereotipă). ^ ^ ^

SE OBSERVĂ ÎN TIMPUL INTERVIULUI

Comentariu: Acest criteriu este punctat pe baza observaţiilor evaluatorului. Alte exemple de
vorbire bizară includ utilizarea cuvintelor inventate de individ; a neologismelor; discursul fără
conţinut; şi vorbirea prea stilată, supraconcretă sau prea tangenţială şi circumstanţială. De
reţinut că vorbirea atât de distorsionată încât poate fi clasificată ca "pierderea asociaţiilor" sau
"incoerenţă" sugerează diagnosticul de Schizofrenie. ^

A5. Caracter suspicios sau ideaţie paranoidă. \ : : : : n : ■■■ :

Comentariu: Acest criteriu poate fi notat cu "2" dacă oricare din criteriile A l, A2, A3, A4 sau
A7 de la Tulburarea de personalitate paranoidă a fost punctat cu "2". Criteriile relevante pentru
Tulburarea de personalitate paranoidă sunt următoarele:

Criteriul A l: Au suspiciunea, fără o bază fondată, că celelalte persoane îi exploatează,


nedreptăţesc sauînşală. ; ; : -r; : :1 ■
Criteriul A2: Este preocupat de îndoieli nejustificate privind loialitatea şi încrederea pe care
poate să o acorde prietenilor sau asociaţilor. :; ; : ' :
Criteriul A3: Refuză să aibă încredere în alţii din cauza fricii nejustificate că informaţiile vor fi
folosite fără scrupule împotriva sa. :
Criteriul A4: Interpretează remarcile inocente ale altora ca fiind jigniri mascate, iar evenimentele
obişnuite ca fiind ameninţări ascunse.
Criteriul A7: Este suspicios fără motiv cu privire la fidelitatea soţului/soţiei sau partenerului
sexual. ..

Dacă evaluatorul a decis să abandoneze evaluarea Tulburării de personalitate paranoide în


cadrul SCID-5 -PD, criteriul A5 poate fi punctat cu "2" dacă există dovezi clinice că individul
este în general suspicios faţă de alţii sau are idei paranoide persistente.

A6. Afectivitate inadecvată sau restrânsă.

SE OBSERVĂ ÎN TIMPUL INTERVIULUI

Comentariu: Acest criteriu, precum şi toate celelalte informaţii disponibile, se punctează pe


baza observaţiilor evaluatorului. Afectivitatea inadecvată este definită ca o neconcordanţă între
ceea ce transmite individul şi inflexiunea vocii şi expresia facială. Este numită frecvent veselie
înaHprvată (o (r.. zâmbeşte nlin de fericire când vorbeşte desnre întâmolări înerozitoarel. Nu
30 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

se include în această categorie râsul datorat anxietăţii. Dovezile de afectivitate restrânsă includ
expresia facială neschimbată, inflexiunile vocale monotone sau lipsite de variabilitate, absenţa
gesturilor expresive, adoptarea unei poziţii rigide şi contactul vizual redus. Orice astfel de
semne trebuie să fi fost prezente o perioadă lungă de timp şi să nu se datoreze dispoziţiei
depresive sau efectelor adverse ale medicamentelor (e.g., neuroleptice).

A7. Comportament sau aspect bizar, excentric sau foarte particular. ^

SE OBSERVĂ ÎN TIMPUL INTERVIULUI . ■ ŢyVt \L

Comentariu: Acest criteriu este punctat pe baza observaţiilor evaluatorului precum şi a


informaţiilor furnizate de alte persoane care cunosc pacientul. Comportamentul bizar trebuie
să fie prezent o perioadă lungă de timp şi să nu aibă legătură cu alte tulburări mintale (e.g.,
Episodul maniacal, Schizofrenia). Exemple de acest tip pot fi reprezentate de indivizi care
vorbesc singuri pe stradă, de cei care poartă obiecte vestimentare care în mod evident nu se
potrivesc unele cu altele sau care sunt îmbrăcaţi cu mai multe rânduri de haine pe vreme caldă.
Acest criteriu nu se aplică indivizilor care se îmbracă neobişnuit doar cu scopul de a fi la modă.

A8. Lipsa prietenilor apropiaţi sau a confidenţilor în afară de rudele de gradul întâi.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că sunt [Sunt] foarte puţine persoane de care
sunteţi cu adevărat apropiat în afara familiei restrânse. Câţi prieteni apropiaţi aveţi?

Comentariu: Persoanele cu Tulburare de personalitate schizotipală sau schizoidă au în mod


caracteristic puţini prieteni sau confidenţi deoarece au tendinţa de a evita să-şi formeze relaţii
apropiate, însă din motive diferite. Persoanele cu Tulburare de personalitate schizoidă evită
aceste relaţii deoarece nu sunt interesaţi să aibă prieteni apropiaţi. Indivizii cu Tulburare de
personalitate schizotipală se simt neconfortabil în cadrul relaţiilor din cauza anxietăţii sociale
excesive şi a stângăciei lor în relaţii şi din acest motiv le evită.

A9. Anxietate socială excesivă care nu se reduce după ce devine familiar cu acele persoane şi
care se asociază mai curând cu temeri paranoide decât cu aprecierea negativă a propriei
persoane.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că vă simţiţi [Vă simţiţi] deseori neliniştit când
sunteţi în preajma unor persoane pe care nu le cunoaşteţi foarte bine. Ce anume vă face să
fiţi neliniştit? Din cauză că vă îngrijorează că ar putea profita de dv. sau că v-ar putea face
rău în vreun fel şi nu pentru că vă temeţi că v-ar putea respinge sau critica? (Vă simţiţi în
continuare anxios chiar şi după ce îi cunoaşteţi de ceva timp?)

Comentariu: Pentru a se stabili scorul " 2 " la acest criteriu trebuie ca individul să se simtă mult
mai inconfortabil în context social decât majoritatea persoanelor aflate în aceeaşi situaţie, chiar
şi cu cei pe care îi cunoaşte. Anxietatea socială la persoanele cu Tulburare de personalitate
schizotipală îşi are originea în incapacitatea caracteristică de a relaţiona cu alţii şi se asociază
cu temeri paranoide. Din acest motiv, chiar dacă persoanele le devin familiare acest lucru nu
Tulburarea de personalitate schizoidă 31

le oferă siguranţă şi confort. Spre deosebire de aceştia, la indivizii cu Tulburare de personalitate


evitantă, familiaritatea reduce anxietatea deoarece le atenuează frica de a fi umiliţi sau respinşi
care este mai pronunţată în etapele iniţiale ale formării unei relaţii. :

B. Aceste manifestări nu apar exclusiv în cadrul Schizofreniei, a Tulburării bipolare sau


depresive cu simptome psihotice, a unei alte tulburări psihotice sau a Tulburării din spectrul
autismului. ^ 7 v -

întrebările puse de evaluator: DACĂ EXISTĂ DOVEZI ALE EXISTENŢEI UNEI


TULBURĂRI PSIHOTICE: Aceste lucruri se întâmplă doar atunci când aveţi (SIMPTOMELE
TULBURĂRII PSIHOTICE?) DACĂ EXISTĂ DOVEZI ALE UNUI CONSUM PRELUNGIT
ŞI EXCESIV DE ALCOOL SAU DROGURI ŞI ACEST CONSUM CONDUCE LA SIMPTOME
ASEMĂNĂTOARE CELOR DIN TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOTIPALĂ:
Aceste lucruri se întâmplă numai atunci când sunteţi băut sau sub influenţa drogurilor ori
în timpul sevrajului la acestea? DACĂ EXISTĂ DOVEZI ALE PREZENŢEI UNEI AMG CARE
PROVOACĂ SIMPTOME ASEMĂNĂTOARE CELOR DIN TP SCHIZOTIPALĂ: Aceste
simptome s-au manifestat şi înainte de (DEBUTUL AMG)?

Comentariu: Simptomele paranoide, percepţiile neobişnuite şi credinţele bizare pot să apară ca


rezultat al consumului de substanţe (e.g., intoxicaţia cu cocaină) sau al unei afecţiuni medicale
(e.g., boala Alzheimer). Dacă simptomele sugestive pentru Tulburarea de personalitate
schizotipală se rezumă la perioadele de intoxicaţie sau sevraj la substanţe sau apar numai cu
ocazia unei AMG care cauzează astfel de simptome, nu se va stabili diagnosticul de Tulburare
de personalitate schizotipală. Mai mult, diferite tulburări psihotice (e.g., Tulburarea delirantă,
Schizofrenia, Tulburarea bipolară şi Tulburarea depresivă cu simptome psihotice) sunt
caracterizate prin simptome sugestive pentru Tulburarea de personalitate schizotipală şi care
pot atinge uneori intensitate delirantă. Dacă simptomele apar exclusiv pe parcursul unei
tulburări psihotice, nu se va pune concomitent diagnosticul de Tulburare de personalitate
schizotipală. Un ultim aspect: anxietatea socială, lipsa prietenilor apropiaţi şi credinţele şi
comportamentul bizar sunt tipice pentru indivizii cu Tulburare din spectrul autismului. Nu
se stabileşte diagnosticul de Tulburare de personalitate schizotipală la indivizii cu Tulburare
din spectrul autismului. v: ■/ / : . ; ^

5.6 Tulburarea de personalitate schizoidă

A l. Nu îşi doreşte şi nici nu îi fac plăcere relaţiile apropiate, nici măcar să facă parte dintr-o
familie. . :: : : :: ■

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că NU este [NU este] important pentru dv. să
aveţi prieteni sau relaţii romantice sau să participaţi la întâlniri de familie. Spuneţi-mi mai
multe despre acest lucru. >

Comentariu; Lipsa dorinţei puternice de a avea relaţii cu ceilalţi reprezintă caracteristica


esenţială a Tulburării de personalitate schizoide şi este ceea ce o diferenţiază de Tulburarea
de personalitate evitantă. în aceasta din urmă, individul îşi doreşte relaţii apropiate, dar nule
32 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

A2 . Aproape întotdeauna alege activităţi solitare.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că preferaţi [Preferaţi] aproape întotdeauna să


faceţi lucrurile mai curând singur decât cu alte persoane. (Acest lucru este valabil atât la
serviciu cât şi în timpul liber?)

Comentariu: Deoarece persoanele cu această tulburare îşi doresc prea puţin să aibă relaţii sau
să fie în preajma altora, aproape întotdeauna vor alege activităţi solitare în locul celor care
implică alte persoane. Această preferinţă trebuie să fie pervazivă şi să se aplice atât la locul de
muncă, cât şi în timpul liber. : ;; ■

A3. Este foarte puţin interesat sau deloc de relaţii sexuale cu alte persoane.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că sunteţi [Sunteţi] foarte puţin sau deloc interesat
de relaţii sexuale cu alte persoane. Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

Comentariu: Lipsa dorinţei de a avea relaţii sexuale cu o altă persoană trebuie să fi fost prezentă
din adolescenţă şi nu trebuie să se datoreze doar temerii de a fi respins.
'' A :' ■■ ■. ' ' ■ ' ' ■' ■;■ ' ■ ■■ ■■■: ■ . ■■ ■: ■ ' ■■■■■■. ■ .. ■ ■■ : : : : ••
'
A4. Ii fac plăcere puţine activităţi sau niciuna. .Ţ • ■r

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că există [Există] foarte puţine activităţi care vă
fac plăcere. Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. (Ce simţiţi în legătură cu activităţi
fizice cum ar fi să mâncaţi o mâncare bună sau să aveţi relaţii sexuale?) .....

...... Comentariu: ;DeşiJ •unii indivizi .cu această


. tulburare se simt atraşi
9 .de .activităţi
5 intelectuale
solitare (e.g., colecţionarea timbrelor, rezolvarea de probleme matematice), le lipseşte în
general capacitatea de a se bucura de activităţi de grup sau de experienţe senzoriale (e.g.,
mâncat, sex).

A5. Nu are prieteni apropiaţi sau confidenţi în afara rudelor de gradul întâi.

întrebările puse de evaluator: PUNCTATĂ ANTERIOR ÎN CADRUL CRITERIULUI A 8 DE


LA TP SCHIZOTIPALĂ. DACĂ NU A FOST ANTERIOR PUNCTATĂ ACOLO, UTILIZAŢI
URMĂTOAREA ÎNTREBARE CORESPUNZĂTOARE ÎNTREBĂRII 44 DIN SCID-5-SPQ.
Aţi afirmat că sunt [Sunt] foarte puţine persoane faţă de care vă simţiţi apropiat, cu excepţia
membrilor familiei restrânse. Câţi prieteni apropiaţi aveţi?

Comentariu: Dacă medicul care realizează interviul a evaluat deja acest criteriu la Tulburarea
de personalitate schizotipală, acest criteriu va fi punctat pe baza scorului stabilit la Criteriul
A 8 (Întrebarea 44) de la această tulburare. Dacă totuşi evaluatorul a decis să omită evaluarea
Tulburării de personalitate schizotipale, la Tulburarea de personalitate schizoidă întrebările
sunt puse în cadrul Criteriului A5 şi se vor adresa în acest punct (i.e., "Sunt foarte puţine
persoane faţă de care vă simţiţi apropiat cu excepţia membrilor familiei restrânse? Câţi prieteni
apropiaţi aveţi?"). A se vedea comentariul pentru Criteriul A 8 de la Tulburarea de personalitate
schizotipală pentru mai multe îndrumări legate de stabilirea scorului " 2 " la Criteriul A5,
Tulburarea de personalitate schizoidă. - i V;;.;
Tulburarea de personalitate schizoidă 33

A6. Este indiferent faţă de laudele sau critica pe care i le aduc ceilalţi.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că nu vă interesează [Nu vă interesează] ce gândesc


ceilalţi despre dv. Cum vă simţiţi atunci când sunteţi lăudat sau criticat de ei?

Comentariu: Indivizii cu acest tip de personalitate nu sunt interesaţi să relaţioneze cu ceilalţi


şi, prin urmare, nu îi interesează ce gândesc aceştia despre ei. : ^ ::: ■

A7. Prezintă răceală emoţională, detaşare sau afectivitate aplatizată.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că aveţi [Aveţi] rareori sentimente puternice cum
ar fi să vă simţiţi furios sau bucuros. Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. DE
ASEMENEA URMĂRIŢI COMPORTAMENTUL PACIENTULUI ÎN TIMPUL INTERVIULUI.

Comentariu: Comportamentul observat direct trebuie să reprezinte baza stabilirii scorului la acest
criteriu. Persoanele cu această trăsătură prezintă un aspect exterior "blând", fără o reactivitate
emoţională vizibilă, vorbesc monoton fără variaţii ale inflexiunilor vocale si rareori folosesc
gesturi sau expresii faciale reciproce cum ar fi zâmbetele sau înclinarea capului. Uită să folosească
subtilităţile normale ale interacţiunilor sociale şi deseori răspund inadecvat la stimuli sociali,
motiv pentru care par inadaptaţi social sau superficiali şi absorbiţi de propria persoană. Este
important să ne asigurăm că pacientul se poartă de obicei în acest mod (fie întrebând direct
pacientul, fie din informaţiile obţinute de la alte persoane care îl cunosc) şi că afectul restrâns nu
se datorează dispoziţiei depresive sau efectelor medicaţiei (e.g., neuroleptice). ; ;

B. Simptomele nu apar exclusiv în timpul Schizofreniei, a Tulburării bipolare sau depresive


cu simptome psihotice, a unei alte tulburări psihotice sau a Tulburării din spectrul
autismului şi nu pot fi atribuite efectelor fiziologice ale unei alte afecţiuni medicale.

întrebările puse de evaluator: DACĂ EXISTĂ DOVEZI ALE EXISTENŢEI UNEI


TULBURĂRI PSIHOTICE: Aceste lucruri se întâmplă doar atunci când aveţi (SIMPTOMELE
TULBURĂRII PSIHOTICE?) DACĂ EXISTĂ DOVEZI ALE UNUI CONSUM PRELUNGIT
ŞI EXCESIV DE ALCOOL SAU DROGURI ŞI ACEST CONSUM CONDUCE LA SIMPTOME
ASEMĂNĂTOARE CELOR DIN TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOIDĂ: Aceste
lucruri se întâmplă numai atunci când sunteţi băut sau sub influenţa drogurilor ori în timpul
sevrajului la acestea? DACĂ EXISTĂ DOVEZI ALE PREZENŢEI UNEI AMG CARE
PROVOACĂ SIMPTOME ASEMĂNĂTOARE CELOR DIN TP SCHIZOIDĂ: Aceste
simptome s-au manifestat şi înainte de (DEBUTUL AMG)? .

Comentariu: Caracterul rezervat în context social şi anhedonia pot să apară ca rezultat al


anumitor afecţiuni medicale (e.g., boala Alzheimer, boala Parkinson). Dacă simptomele
sugestive pentru Tulburarea de personalitate schizoidă sunt cauzate de o afecţiune medicală,
poate fi luat în considerare diagnosticul de Schimbare de personalitate secundară altei afecţiuni
medicale în locul celui de Tulburare de personalitate schizoidă. Mai mult, diferite tulburări
psihotice (e.g., Schizofrenia, Tulburarea bipolară sau depresivă cu simptome psihotice) se pot
caracteriza prin simptome de retragere socială sau anhedonie. Dacă acestea apar exclusiv pe
parcursul unei tulburări psihotice, nu se va stabili diagnosticul de Tulburare de personalitate
schizoidă. Nu în ultimul rând, această tulburare nu va fi diagnosticată la indivizii cu Tulburare
34 Ghidul utilizatorului pentru SC1D-5-PD

5.7 Tulburarea de personalitate histrionică

1. Nu se simte confortabil în situaţiile în care nu se află în centrul atenţiei.


9 9 ■ ■ ■ ■ ■

■ ■ V
-
■ '■ ■ ■ ■

yv
întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [Vă] place să fiţi în centrul atenţiei. Cum vă
simţiţi când nu sunteţi în centrul atenţiei? (Resimţiţi disconfort?)

Comentariu: Dorinţa de a fi băgat în seamă şi de a capta atenţia celorlaţi este un lucru normal.
In cazul Tulburării de personalitate histrionice, această dorinţă de atenţie este atât de puternică
încât devine fără limite. Deoarece nu se simte confortabil dacă nu este în centrul atenţiei, va
face orice pentru a ajunge şi a rămâne astfel, cum ar fi să monopolizeze conversaţia unui grup
de persoane, să dramatizeze povestirile sau să "facă o scenă".

2. Interacţiunile cu alte persoane sunt frecvent caracterizate prin comportament inadecvat, cu


tentă seducătoare sau provocatoare.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [Aveţi] tendinţa de a flirta prea mult. S-a plâns
cineva de asta? AVEŢI ÎN VEDERE SI COMPO r ’tAMENTUL ÎN TIMPUL INTERVIULUI.
Aţi afirmat că [Se întâmplă] deseori să "faceţi avansuri" oamenilor. Spuneţi-mi mai multe
despre acest lucru. AVEŢI ÎN VEDERE ŞI COMPORTAMENTUL ÎN TIMPUL INTERVIULUI.

Comentariu: Acest criteriu va fi punctat cu "2" dacă există exemple evidente de comportament
seducător care se manifestă compulsiv şi fără discernământ (i.e., în momente sau situaţii care
nu au legătură cu întâlnirile romantice, curtoazia sau iubirea). Un astfel de exemplu este un
individ care flirtează cu ospătarul sau ospătăriţa, vânzătorul de la magazin, curierul etc.

3. Afişează o trecere rapidă de la o emoţie la alta şi exprimă emoţii superficiale.

COMPORTAMENT OBSERVAT ÎN TIMPUL INTERVIULUI /

Comentariu: Acest criteriu apreciat prin observare se referă la schimbările rapide în exprimarea
emoţiilor care reflectă superficialitatea afectivă fundamentală a acestor indivizi. De exemplu,
individul devine foarte încântat de ceva sau cineva după care îşi pierde rapid interesul, sau
intră într-o criză de nervi care se potoleşte imediat ce atenţia i se mută la altceva. Emoţiile
acestor indivizi apar şi dispar atât de rapid, încât ceilalţi îi acuză că se prefac. Acest criteriu al
Tulburării de personalitate histrionice este diferit de Criteriul 6 de la Tulburarea de
personalitate borderline ("instabilitate afectivă") prin faptul că aceste emoţii oscilante sunt
mai profunde şi mai susţinute (i.e., durează ore sau zile) în Tulburarea de personalitate
borderline.
Tulburarea de personalitate histrionică 35

4. Individul se foloseşte în mod regulat de aspectul său fizic pentru a atrage atenţia asupra sa.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [Vă] place să atrageţi atenţia prin felul în care
vă îmbrăcaţi sau arătaţi. Descrieţi cum faceţi acest lucru. Procedaţi astfel în cea mai mare
parte a timpului? -

Comentariu: Indivizii cu Tulburare de personalitate histrionică se preocupă excesiv să îi


impresioneze pe ceilalţi prin aspectul fizic şi cheltuiesc mult timp, energie şi bani pentru
îmbrăcăminte şi îngrijire. De obicei "vânează complimente" legate de aspectul fizic şi se supără
foarte uşor şi mai mult decât este cazul la orice comentariu critic despre felul cum arată sau
când o fotografie îi dezavantajează.

5. Are un stil de exprimare verbală exagerat prin care urmăreşte să impresioneze pe cei din
jur, dar care este superficial şi lipsit de detalii.

COMPORTAMENT OBSERVAT ÎN TIMPUL INTERVIULUI

Comentariu: Acest criteriu este punctat pe baza observaţiilor evaluatorului. Alături de prezenţa
excesiv de dramatică a indivizilor cu Tulburare de personalitate histrionică, stilul de a conversa
este de asemenea dramatic şi extrem de impresionant, fiind caracterizat prin utilizarea
frecventă a unor expresii limitate, ocolite şi foarte generale, lipsite de detalii. De exemplu un
astfel de individ va descrie pe cineva ca fiind "oribil" sau "minunat", dar nu este capabil să
descrie nicio întâmplare sau detaliu care să-i susţină afirmaţiile.

6. Exprimarea emoţiilor este exagerată, teatrală şi dramatică.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [Aveţi] tendinţa de a fi foarte dramatic în


acţiunile şi vorbirea dv. Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. (V-a spus cineva vreodată
că'sunteţi "melodramatic"?) AVEŢI ÎN VEDERE ŞI COMPORTAMENTUL DIN TIMPUL
INTERVIULUI. Aţi afirmat că [Vă] exprimaţi emoţiile mai intens decât cele mai multe
persoane, de exemplu plângeţi în hohote dacă auziţi o poveste tristă. Spuneţi-mi mai multe
despre acest lucru.

Comentariu: Persoanele cu această tulburare au tendinţa de a fi foarte dramatice atunci când


povestesc întâmplări despre propria persoană sau în exprimarea emoţiilor. Pot deveni
stânjenitori pentru prieteni şi auditoriu prin exprimarea exagerată în public a emoţiilor (e.g.,
îmbrăţişează cunoştinţe ocazionale cu o ardoare exagerată, suspină necontrolat în situaţii cu
încărcătură sentimentală minoră, sau face crize de nervi). La această întrebare se poate
răspunde deseori observând comportamentul persoanei în timpul interviului de evaluare.
Trebuie evitat să se includă aici comportamentul apărut exclusiv în timpul episoadelor
maniacal sau hipomaniacal.
7. Individul este sugestibil (i.e.; poate fi foarte uşor influenţat de alte persoane sau de
circumstanţe).

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [Vă] răzgândiţi frecvent în funcţie de


persoanele cu care sunteţi sau de ceea ce aţi citit sau văzut recent la televizor. Spuneţi-mi
m oi tyi1 1 1 fo A o c n r o o p o ct liîn rn
36 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

Comentariu: Persoanele cu această caracteristică au tendinţa de a-şi urma ultimul impuls, do a


adopta cu uşurinţă convingeri noi şi de a-şi alege rapid noii "eroi". Părerile şi valorile sunt
influenţate mai mult decât trebuie de colegii de şcoală, de serviciu, familie şi media.

8. Apreciază greşit relaţiile cu cei din jur, considerându-le mult mai apropiate decât sunt în
realitate.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [Vă] consideraţi bun prieten chiar şi cu
persoanele care vă fac unele servicii cum ar fi instalatorul, mecanicul auto sau medicul.
Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

Comentariu: Această caracteristică poate fi evidenţiată la indivizii care îi descriu pe ceilalţi ca


fiind prieteni apropiaţi chiar dacă abia i-a întâlnit sau au avut o singură conversaţie.

5.8 Tulburarea de personalitate narcisistă

1. Are un sentiment exagerat al importanţei de sine (e.g., îşi exagerează meritele sau talentele,
se aşteaptă să fie recunoscut ca superior fără a avea realizări pe măsură).

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [Sunteţi] mai important, talentat sau aveţi mai
mult succes decât majoritatea oamenilor. Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. Aţi afirmat
că [Alte persoane] v-au spus că aveţi o părere prea bună despre dv. Daţi-mi câteva exemple.

Comentariu: Indivizii cu Tulburare de personalitate narcisistă îşi supraestimează de obicei


abilităţile şi îşi exagerează realizările părând deseori lăudăroşi şi pretenţioşi. De obicei cred
cu candoare că ceilalţi atribuie aceeaşi importanţă eforturilor lor şi sunt surprinşi dacă laudele
pe care le aşteaptă şi pe care consideră că le merită nu mai apar. Trebuie căutate discrepanţe
între aşteptările individului de a fi recunoscut ca valoros şi dorinţa de a lucra sau de a trece
prin etapele normale (e.g., să obţină diplome necesare sau să promoveze treptat).

2. Este preocupat de fantezii de succes nelimitat, putere, strălucire, frumuseţe sau de iubire
: ideală.: ; ; : . :. ; . : : . : ; v

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [Vă] gândiţi mult la putere, succes sau
recunoaştere, pe care vă aşteptaţi să le obţineţi într-o bună zi. Spuneţi-mi mai multe despre
acest lucru. (Cât timp petreceţi gândindu-vă la aceste lucruri?) Aţi afirmat că [Vă] gândiţi
mult timp la dragostea perfectă pe care o veţi avea într-o zi. Spuneţi-mi mai multe despre
acest lucru. (Cât timp petreceţi gândindu-vă la aceste lucruri?)

Comentariu: La unele persoane această caracteristică se poate manifesta prin reverie frecventă
în timpul zilei sau prin alte activităţi inutile în locul unor paşi concreţi pentru a-şi atinge
aspiraţiile de succes, putere, iubire etc. De exemplu, individul petrece ore întregi la cafenea
cu prietenii vorbind despre momentul când va fi un romancier renumit în loc să scrie. Alţii
sunt preocupaţi de activităţi infructuoase din cauza naturii imposibil de atins a fanteziilor lor
(e.g., un individ care merge în fiecare noapte prin baruri pentru persoane singure căutând
iubirea perfectă).
Tulburarea de personalitate narcisistă 37

3. Consideră că este " special" şi unic, că poate fi înţeles doar de persoane speciale sau cu statut
înalt şi că se poate asocia numai cu persoane sau instituţii importante.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [Atunci când aveţi o problemă] insistaţi aproape
o:;/'.' ;Uîntotdeauna să vorbiţi cu persoana cu poziţia cea mai înaltă. Daţi-mi câteva exemple. (De
ce doriţi să vorbiţi cu persoana cu funcţia cea mai înaltă? Pentru că sunteţi unic sau special?
In ce fel?) Aţi afirmat că [încercaţi] să vă petreceţi timpul cu persoane importante sau
influente. Din ce motiv? (Pentru că sunteţi prea special sau unic pentru a vă petrece timpul
cu persoane care nu sunt la fel?) v ■-; ■',T-T;::

Comentariu: Persoanele cu Tulburare de personalitate narcisistă se consideră speciale, unice şi


superioare celorlalţi şi îşi vor limita contactele la acei indivizi pe care îi consideră comparabili
cu ele ca talent şi unicitate. De exemplu, o astfel de persoană merge la o petrecere numai după
ce se asigură că vor veni şi alte persoane "speciale". Ca o consecinţă a auto-importanţei pe
care şi-o arogă şi a faptului că sunt convinşi că merită numai ceea ce este mai bun, persoanele
cu Tulburare de personalitate narcisistă insistă deseori să aibă de-a face numai cu cei mai buni
specialişti (doctori, avocaţi, coafori, profesori) sau cu cei din cele mai prestigioase instituţii.

4. Are nevoie constantă de admiraţie excesivă. : ; ': :

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [Este] important pentru dv. ca ceilalţi să vă
acorde atenţie sau să vă admire în orice mod. Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

Comentariu: Stima de sine a acestor indivizi este invariabil foarte fragilă şi trebuie permanent
susţinută prin atenţia şi admiraţia celorlalţi. Indivizii cu această tulburare vor declara că sunt
preocupaţi de felul cum arată sau de felul cum sunt percepuţi de ceilalţi, sau declară
sentimente de disforie atunci când nu sunt obiectul admiraţiei sau atenţiei.

5. Are sentimentul că este îndreptăţit să obţină anumite favoruri (i.e., are aşteptări nejustificate
să fie tratat într-un mod special sau ca ceilalţi să se conformeze automat regulilor sale).

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [Sunteţi] genul de persoană care merită să fie
tratată special sau care trebuie să fie ascultată automat de ceilalţi. Spuneţi-mi mai multe
despre acest lucru. - -

Comentariu: Este important să ne asigurăm că aşteptările persoanei de a fi tratată special sunt


într-adevăr nerezonabile ţinând cont de statutul real al acesteia. Tipic, aceşti indivizi consideră
că li se cuvine să fie trataţi special datorită caracterului lor "special" intrinsec. De exemplu,
persoana cu Tulburare de personalitate narcisistă este convinsă că nu trebuie să aştepte la rând
deoarece nevoile sale sunt atât de importante încât ceilalţi trebuie să renunţe în favoarea sa.

6. Are tendinţa de a profita de relaţiile interpersonale (i.e., îi exploatează pe ceilalţi cu scopul


de a obţine avantaje personale).

întrebările puse de evaluator: Ati afirmat că frecvent [Plasaţii propriile nevoi deasupra altor
38 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

că [Alte persoane] s-au plâns că vă folosiţi de oameni. Spuneţi-mi mai multe despre acest
lucru.

Comentariu: Combinaţia dintre arogarea tuturor drepturilor şi lipsa de empatie faţă de nevoile
celorlalţi conduce deseori la exploatarea acestora. Persoanele cu Tulburare de personalitate
narcisistă consideră că sunt atât de speciale şi importante încât nevoile lor au prioritate
indiferent de consecinţele acestui lucru asupra celorlalţi. De exemplu, aceste persoane se
aşteaptă ca ceilaţi să li se dedice total şi profită de ei indiferent de impactul asupra vieţii
acestora. Stabilesc relaţii de prietenie sau iubire cu ceilalţi doar dacă aceste relaţii le cresc stima
de sine sau îi ajută în atingerea scopurilor.

7. Este lipsit de empatie: este incapabil să recunoască sau să se identifice cu trăirile şi nevoile
altora.

: ^ întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că, în general/[Nevoile şi sentimentele] celorlalţi


nu vă privesc. Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. Aţi afirmat că deseori [Consideraţi]
problemele altora ca fiind plictisitoare. Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. Aţi afirmat
că [Mai multe persoane] s-au plâns că nu le ascultaţi sau nu vă pasă de sentimentele lor.
Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

Comentariu: Indivizii cu Tulburare de personalitate narcisistă sunt în general indiferenţi la


grijile, nevoile sau binele altora. Au tendinţa de a domina în conversaţii, de a discuta numai
despre propriile griji şi interese foarte în detaliu, fără a-i preocupa sentimentele şi nevoile
celorlalţi. Sunt de obicei sfidători şi nerăbdători atunci când ceilalţi povestesc despre propriile
lor probleme şi griji. Sunt indiferenţi faţă de faptul că remarcile lor pot răni (e.g., spun unui
fost iubit cu încântare: "Mi-am găsit în sfârşit perechea potrivită!"; se laudă cu sănătatea lor
faţă de persoane bolnave). Pot afişa empatie (e.g., un terapeut de succes cu tulburare de
personalitate narcisistă) dar numai în situaţiile în care acest lucru serveşte propriilor scopuri.

8. Adesea îi invidiază pe ceilalţi sau crede că este invidiat de ei.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că l Atunci când cineva are succes] vi se pare că aţi
fi meritat să-l obţineţi mai mult decât persoana respectivă. Daţi-mi câteva exemple. (Cât de
des aveţi astfel de sentimente?) Aţi afirmat că [Vi s-a părut] frecvent că ceilalţi sunt invidioşi
pe dv. Ce anume invidiază la dv.?

Comentariu: Indivizii cu Tulburare de personalitate narcisistă se compară mereu cu ceilalţi.


Deseori devalorizează, invidiază sau denigrează succesul altora, considerând că ei merită mai
degrabă admiraţia sau privilegiile acestora. Devalorizează într-un mod jignitor contribuţiile
altora, mai ales dacă aceştia au primit laude şi recunoaştere pentru realizările lor. în unele
cazuri consideră că ceilalţi sunt invidioşi pe ei.
Tulburarea de personalitate borderline 39

9. Are comportament sau atitudine arogantă, de superioritate.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [Sunteţi convins] că foarte puţine persoane
merită timpul şi atenţia dv. Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. OBSERVAŢI ŞI
COMPORTAMENTUL DIN TIMPUL INTERVIULUI. Aţi afirmat că [Alte persoane s-au plâns]
că acţiunile dv. arată "superioritate şi grandoare" sau aroganţă. Spuneţi-mi mai multe
despre acest lucru.

Comentariu: Evaluatorul trebuie să caute dovezi ale atitudinii sau comportamentului snob sau
condescendent al pacientului. Astfel de atitudini sunt deseori evidente pe parcursul interviului;
de exemplu, individul poate face remarci dispreţuitoare la adresa stilului sau aspectului
evaluatorului sau chiar asupra interviului (e.g., "Cine a creat nişte întrebări atât de stupide?").

5.9 Tulburarea de personalitate borderline

1. Eforturi susţinute pentru a evita un abandon real sau imaginar. (Notă: Nu va fi inclus aici
comportamentul suicidar sau de auto-mutilare cuprins în Criteriul 5.)

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [Va] pierdeţi cumpătul la gândul că cineva de
care vă pasă cu adevărat este pe cale să vă părăsească. Ce aţi făcut în acest caz? (L-aţi
ameninţat sau i-aţi adus argumente să nu o facă?) Cât de des se întâmplă acest lucru?

Comentariu: La indivizii cu Tulburare de personalitate borderline presupunerea separării sau


respingerii iminente sau a pierderii suportului extern poate conduce la schimbări profunde
ale imaginii de sine, ale afectivităţii, cogniţiei şi comportamentului. Acest criteriu se referă la
acţiunile disperate ale individului cu această tulburare de a împiedica persoanele cu care este
în relaţie, de care este ataşat sau dependent, să îl părăsească. Exemple ale unui astfel de
comportament includ încercările de a convinge prin argumente sau prin constrângere fizică
persoana respectivă să nu plece. Aşa cum se precizează în notă, comportamentul suicidar sau
de auto-mutilare manifestat ca răspuns la ameninţarea de părăsire se regăseşte în Criteriul 5.
Dacă acest comportament este singura manifestare prin care persoana face eforturi de a evita
să fie abandonată, criteriul prezent va fi notat cu "0". De notat că indivizii cu Tulburare de
personalitate dependentă devin de asemenea disperaţi dacă persoana de care depind pentru
sprijin şi protecţie se pregăteşte să îi părăsească. Dacă eforturile de a evita un abandon real
sau în urma ameninţării că va fi abandonat sunt provocate în totalitate de aceste îngrijorări,
criteriul va fi notat cu " 2 ".

2. Un tipar de relaţii interpersonale instabile şi intense, caracterizate prin alternanţa între


extremele de idealizare si devalorizare.
9

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [Relaţiile] cu persoanele importante pentru dv.
trec frecvent prin cele două extreme. Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. (Au fost
momente în care consideraţi aceste persoane ca fiind perfecte şi tot ce vă doriţi, şi altele
când vi se păreau îngrozitoare? Câte astfel de relaţii aţi avut?)
40 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

Comentariu: Acest criteriu conţine trei componente importante. Prima se referă la tiparul de
relaţii instabile, caracterizate prin conflicte frecvente şi ameninţări de separare (sau de perioade
de separare concrete). A doua componentă constă în faptul că aceste relaţii trebuie să fie
intense, emoţiile puternice (cum ar fi euforia, infatuarea, mânia, resentimentele, disperarea).
In cele din urmă persoana trece, în ceea ce priveşte partenerul de relaţie, prin perioade de
supraidealizare alternând cu cele de devalorizare. De exemplu, individul cu Tulburare de
personalitate borderline idealizează potenţialii parteneri de cuplu sau persoane de îngrijire
de la prima sau a doua întâlnire, cere să petreacă foarte mult timp împreună şi le împărtăşeşte
încă de la începutul relaţiei cele mai intime detalii. La scurt timp însă va devaloriza aceleaşi
persoane, considerând fie că nu se îngrijesc suficient de el, că nu-i oferă destul sau nu îi sunt
"alături" destul timp. în limbaj psihanalitic, aceşti indivizi folosesc în mod obişnuit clivajul ca
mecanism de apărare.

3. Tulburări de identitate: instabilitate marcată şi persistentă a imaginii de sine sau a


sentimentului propriei identităţi. ; ; ; - L : ' ; /’ A ;

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [Sentimentul identităţii propriei persoane] se


schimbă frecvent în mod dramatic. Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. Aţi afirmat
că [Sunteţi] diferit cu persoane diferite şi în situaţii diferite, motiv pentru care uneori nu
ştiţi cine sunteţi cu adevărat. Daţi-mi câteva exemple. (Aveţi mai tot timpul impresia
aceasta?) Aţi afirmat că [în timp] au existat o multitudine de schimbări bruşte ale
obiectivelor, planurilor de carieră, ale credinţelor religioase, etc. Spuneţi-mi mai multe
despre acest lucru. Aţi afirmat că [în timp] au existat o multitudine de schimbări bruşte ale
tipului de prieteni sau ale identităţii dv. sexuale. Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

Comentariu: Identitatea reprezintă un sentiment de sine stabil, care asigură unitatea


personalităţii în timp. Tipul de perturbare a identităţii caracteristică Tulburării de personalitate
borderline constă în schimbări neaşteptate şi dramatice ale imaginii de sine, caracterizate prin
schimbări brutale ale serviciului, obiectivelor, aspiraţiilor profesionale, ale orientării sexuale
declarate, ale valorilor personale, prietenilor sau ale sentimentului fundamental de sine (e.g.,
ca rău sau bun). De notat că acest criteriu trebuie punctat cu "2" doar dacă perturbarea
identităţii nu este corespunzătoare stadiului de dezvoltare (i.e., schimbările de identitate de
la vârsta adolescenţei nu vor fi luate în considerare în acest criteriu).

4. Impulsivitate manifestată în cel puţin două situaţii potenţial riscante (e.g., cheltuieli
excesive, relaţii sexuale periculoase, abuz de substanţe, condus imprudent, alimentaţie
compulsivă). (Notă: Nu va fi inclus aici comportamentul suicidar sau de auto-mutilare
cuprins în Criteriul 5.)

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [Faceţi! frecvent lucrurile impulsiv. Ce fel de
lucruri? (Cum ar fi...să cumpăraţi obiecte pe care nu vi le permiteţi?...să faceţi sex cu
persoane pe care abia le cunoaşteţi sau "neprotejat"?...să consumaţi prea mult alcool sau
droguri?...să conduceţi imprudent?...să mâncaţi necontrolat? DACĂ DA LA ORICARE DIN
ÎNTREBĂRILE DE MAI SUS: Povestiţi-mi despre acest lucru. Cât de des se întâmplă?
Tulburarea de personalitate borderline 41

Comentariu: Caracteristica de bază a acestui criteriu este incapacitatea individului de a-şi


controla impulsul de a manifesta un comportament care îi oferă plăcere pe termen scurt dar
care poate avea consecinţe distructive pe termen lung. De reţinut că exemplele enumerate în
întrebări nu sunt exhaustive, ci doar cele mai des întâlnite. In cadrul acestei liste, "cheltuieşte"
se referă la cumpăratul impulsiv de obiecte de care nu are de fapt nevoie, iar "sex" se referă
la decizia impulsivă de a întreţine relaţii sexuale cu cineva (sau de a face "sex neprotejat") fără
a lua în considerare consecinţele auto-distructive posibile. Conform notei din acest criteriu,
comportamentul impulsiv suicidar sau de auto-mutilare nu este luat în considerare pentru
cerinţa "două domenii potenţial periculoase" deoarece face parte din Criteriul 5.

5. Comportament, gesturi sau ameninţări repetate de suicid sau comportament de auto-


mutilare.:;: A A : : ■A A v : A ' CA :; :,: i ; : ;:: v A::; ; ^

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [Aţi] încercat să vă răniţi sau să vă sinucideţi
sau aţi ameninţat că veţi face asta. DACĂ DA; Când s-a întâmplat ultima dată? Aţi afirmat
că [V-aţil tăiat, ars sau zgâriat singur. Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

Comentariu: Mu se punctează acest criteriu cu "2" la o persoană care doar le spune celorlalţi
despre ideaţia sa suicidară pasivă ("Aş vrea să mor"). "Comportamentul de auto-mutilare"
se referă la gesturile de auto-lezare fizică fără intenţie suicidară. Exemple obişnuite ale unui
astfel de comportament sunt tăierea antebraţului, zgârierea sau arsurile pe care şi le produce
cu ţigara. Aceste acte auto-distructive sunt de obicei declanşate de ameninţările de separare
sau respingere sau atunci când anticipează o creştere a responsabilităţilor. Auto-mutilarea se
poate produce în timpul experienţelor disociative şi deseori are rol de calmare, deoarece
distrage atenţia de la emoţiile negative puternice şi îndepărtează sentimentul de sine negativ.

6. Instabilitate afectivă produsă de reactivitatea marcată a dispoziţiei (e.g., disforie episodică


intensă, iritabilitate sau anxietate, care durează de obicei câteva ore şi rareori mai mult de
câteva zile).

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [Dispoziţia dv. se schimbă] frecvent în cursul
aceleiaşi zile, în funcţie de ceea ce se întâmplă în viaţa dv. Spuneţi-mi mai multe despre
acest lucru. Ce anume determină aceste schimbări de dispoziţie? Cât timp durează de obicei
această dispoziţie "proastă"? A ^

Comentariu: Instabilitatea afectivă se referă la calitatea schimbătoare, instabilă a dispoziţiei


individului. Dispoziţia disforică bazală a indivizilor cu Tulburare de personalitate borderline
este întreruptă frecvent de perioade de mânie, panică sau disperare şi este rareori ameliorată
de intervale de stare pozitivă sau satisfacţie. Deşi schimbările de dispoziţie sunt de cele mai
multe ori bruşte, debutul rapid al unei schimbări de dispoziţie nu este o cerinţă a acestui
criteriu. Totuşi, se menţionează schimbările frecvente de dispoziţie care sunt de amploare dar
de scurtă durată - mai curând de ore decât de zile sau săptămâni.
42 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

7. Sentiment cronic de vid interior. .■- - : ' : : :

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [Aveţi] deseori sentimentul de gol interior.
Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

Comentariu: Sentimentul cronic de vid interior este deseori însoţit de senzaţii de plictiseală,
golire, singurătate sau nedefinite.

8 . Mânie nemotivată şi intensă sau dificultatea de a o controla (e.g., crize frecvente de furie,
stare permanentă de iritabilitate, episoade repetate de violenţă fizică).

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că deseori [Aveţi] ieşiri de mânie sau deveniţi
atât de furios încât vă pierdeţi controlul. Daţi-mi câteva exemple. Aţi afirmat că [Loviţi]
oamenii sau aruncaţi cu obiecte când vă enervaţi. Daţi-mi câteva exemple. (Se întâmplă des
acest lucru?) Aţi afirmat că [Vă] enervaţi foarte tare din lucruri de nimic. Daţi-mi câteva
exemple. (Se întâmplă des acest lucru?)

Comentariu: "Mânia necontrolată" se referă la faptul că intensitatea acesteia este


disproporţionată faţă de cauză. Pierderea controlului la mânie se manifestă prin acţiuni fizice
extreme, cum ar fi împinsul persoanelor cu care este în conflict sau aruncarea cu obiecte.
Această stare apare de obicei în cazul lipsei de grijă, a deprivării sau a abandonului real sau
perceput.

9. Ideaţie paranoidă tranzitorie sau simptome disociative severe, apărute în condiţii de stres.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [Atunci când vă supăraţi foarte tare[ deveniţi
suspicios faţă de alte persoane sau vă simţiţi detaşat de propriul corp ori lucrurile vi se par
ireale. Care sunt situaţiile în care vi se întâmplă acest lucru?

Comentariu: în perioadele de stres, unele persoane cu Tulburare de personalitate borderline


dezvoltă simptome paranoide sau disociative tranzitorii care sunt rareori suficient de severe
pentru a stabili un diagnostic suplimentar (e.g.. Tulburare psihotică scurtă). în cazurile în care
ideaţia paranoidă este persistentă şi nu este legată de perioadele de stres, se are în vedere mai
curând diagnosticul de Tulburare de personalitate paranoidă. Factorul de stres este reprezentat
de cele mai multe ori de încetarea reală, bănuită sau anticipată, a îngrijirii sau atenţiei din
partea persoanei de suport (e.g., iubit, părinte, terapeut). în astfel de situaţii, revenirea reală
sau aparentă a suportului la nivelul anterior conduce la remisiunea simptomelor. Simptomele
disociative includ perioade de amnezie disociativă (care se manifestă uneori prin impresia
individului că nu regăseşte un anumit interval de timp), depersonalizare (i.e., sentimentul de
detaşare sau înstrăinare de propriul sine) sau derealizare (i.e., sentimentul că lumea exterioară
este ireală sau ciudată). Astfel de episoade durează tipic câteva minute sau ore.
Tulburarea de personalitate antisocială 43

5.10 Tulburarea de personalitate antisocială ^


C. Există un istoric de Tulburare de conduită cu debut înaintea vârstei de 15 ani

Textul din DSM-5 (pag. 659) în care este explicat Criteriul C pentru Tulburarea de personalitate
antisocială menţionează că trebuie să fi existat "unele simptome ale Tulburării de conduită
înaintea vârstei de 15 ani" fără a indica numărul necesar de astfel de simptome. Pe baza
următorului raţionament SCID-5-PD a operaţionalizat acest criteriu menţionând că sunt necesare
cel puţin două din simptomele Tulburării de conduită: utilizarea expresiei "unele simptome" în
DSM-5 implică faptul că este necesară prezenţa a mai mult de un simptom, pe când cerinţa de a
fi trei simptome reprezintă pragul de diagnostic pentru Tulburarea de conduită. Următoarele
subpuncte de la 1 la 15 evaluate în cadrul Criteriului C al Tulburării de personalitate antisociale
din SCID-5-PD reflectă criteriile A1-A15 de la Tulburarea de conduită din DSM-5.

1. [înaintea vârstei de 15 ani] a terorizat, ameninţat sau intimidat frecvent pe alţii.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 ani] aţi terorizat,
ameninţat sau speriat alţi copii. Daţi-mi câteva exemple. Cât de des s-au întâmplat astfel
de lucruri?

Comentariu: Ameninţarea menţionată trebuie să fie legată de violenţa fizică, nu de simpla


renunţare la prietenie. : : : - —

2. [înaintea vârstei de 15 ani] a iniţiat deseori confruntări fizice.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 ani aţi început! să vă
bateţi. Daţi-mi câteva exemple. Cât de des s-au întâmplat astfel de lucruri?

Comentariu: Acest criteriu trebuie punctat cu "2" numai dacă există dovezi că individul provoca
bătăile, nu doar că participa la ele.

3. [înaintea vârstei de 15 ani] a utilizat o armă care poate cauza leziuni fizice grave altor
persoane (e.g., bâtă, piatră, ciob de sticlă, cuţit sau o armă de foc).

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 ani aţi rănit sau ameninţat
pe cineva] cu arma, cum ar fi un baston, o cărămidă, o sticlă spartă, un cuţit sau o armă de
foc. Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

Comentariu: Utilizarea oricărui tip de armă care poate cauza leziuni fizice severe impune scorul
”2" la acest subpunct şi poate fi reprezentată de folosirea unei arme în luptă sau pentru a
ameninţa, intimida, jefui sau ataca sexual pe cineva.

4. [înaintea vârstei de 15 ani] s-a comportat cu cruzime faţă de alţii.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 ani] v-aţi comportat cu
cruzime faţă de cineva, iar acest lucru i-a provocat durere sau suferinţă fizică. Ce anume
i-aţi făcut?

Comentariu: Acest criteriu se referă la torturarea sau provocarea durerii şi suferinţei altor
npr«mnp rarp mi «p npfrpr în fimmilnnpî Pnaîp irrmlirpi dîtnptii rarp nn nrnvmr^
44 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

5. [înaintea vârstei de 15 ani] s-a comportat cu cruzime faţă de animale.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 ani] aţi rănit voit
animalele. Ce anume le-ati
9 făcut?. . . . . . . .

Comentariu: "Cruzimea fizică" presupune provocarea de durere şi suferinţă animalului.

6 . [înaintea vârstei de 15 ani] a furat în cadrul unui conflict direct cu victima (e.g., jaf,
smulgerea genţii, şantaj sau jaf armat). ...... : :;

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 arii aţi tâlhărit, furat sau
luat cu forţai unele lucruri de la diferite persoane sub ameninţare. Spuneţi-mi mai multe
despre acest lucru. :: ' : : ; . v- :

Comentariu: Acest criteriu se referă la confruntarea faţă în faţă, care presupune ameninţări
verbale până la violenţă concretă.

7. [înaintea vârstei de 15 ani] a obligat pe cineva să întreţină relaţii sexuale.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 ani aţi forţaţi pe cineva
la acte sexuale. Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

Comentariu: Acest criteriu se referă la orice activitate sexuală forţată care merge de la obligarea
cuiva să privească un act sexual, să se dezbrace, să atingă subiectul în zone intime sau să
întreţină un act sexual fără a-şi da consimţământul (viol).

8 . [înaintea vârstei de 15 ani] a incendiat deliberat locuinţe cu intenţia de a provoca pagube


importante. ;; . : . _ ■ ;

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că lînainte de a împlini 15 ani] aţi incendiat ceva.
Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. Aţi sperat să provocaţi pagube importante?

Comentariu: Cea mai importantă este intenţia, indiferent dacă focul a provocat sau nu daune
grave în final.

9. [înaintea vârstei de 15 ani] a distrus intenţionat bunurile altora (prin alte metode decât
incendiere). :;V ; \ .., : ^ : ;

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 ani] aţi distrus deliberat
bunuri care nu vă aparţineau. Ce anume aţi făcut? ^ ■

Comentariu: Acest criteriu se referă la vandalizarea proprietăţii altora cu intenţia de a distruge


şi nu doar ca formă de exprimare (i.e., scrisul graffiti pe ziduri nu este considerat vandalism,
dar spargerea geamurilor, distrugerea unei case, introducerea de impurităţi într-un rezervor
de gaz sau tăierea cauciucurilor semnifică îndeplinirea criteriului). Incendierea este exclusă
din acest criteriu deoarece este inclusă în criteriul precedent.
Tulburarea de personalitate antisocială 45

10. [înaintea vârstei de 15 ani] a intrat prin efracţie în locuinţa, clădirea sau maşina cuiva.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că. [înainte de a împlini 15 ani] aţi spart locuinţe,
alte clădiri sau maşini. Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

11. [înaintea vârstei de 15 ani] a minţit frecvent pentru a obţine bunuri sau favoruri sau pentru
a evita îndeplinirea obligaţiilor (i.e., "înşelăciune"). " ; 7 ::...

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 anij aţi minţit grav sau
aţi înşelat alte persoane pentru a obţine ceea ce vă doreaţi sau pentru a scăpa de o obligaţie.
Daţi-mi câteva exemple. Cât de des aţi făcut aşa ceva? : ■ : " :"

Comentariu: Acest criteriu se referă la minciunile cu scop de manipulare. Nu fac obiectul acestui
criteriu minciunile din alte motive, cum ar fi evitarea unei pedepse severe, pentru a crea
neplăceri altcuiva sau pentru a-şi ţine părinţii la distanţă. " ; V: :

12. [înaintea vârstei de 15 ani] a furat obiecte de valoare în absenţa victimei (e.g., furt din
magazin, [însuşire de bunuri] dar fără spargere şi pătrundere în locuinţă; falsificare).

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat ca [înainte de a împlini 15 ani] aţi furat din
magazin, v-aţi însuşit obiecte care nu vă aparţineau sau aţi falsificat semnătura cuiva pentru
. a obţine bani. Daţi-mi câteva exemple. A

Comentariu: Nu este inclus aici furtul de obiecte banale (e.g., bomboane) sau falsificarea unei
semnături cu alt scop decât furtul. .... ... ...

13. [înaintea vârstei de 15 ani] a fugit de acasă peste noapte, cel puţin de două ori, pe vremea
când locuia cu părinţii sau cu părinţii adoptivi, sau o singură dată dacă nu s-a reîntors o
perioadă mai lungă. -A : n

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 ani] aţi fugit de acasă şi
aţi lipsit întreaga noapte. S-a întâmplat de mai multe ori? (Cu cine locuiaţi atunci?)

Comentariu: De notat că episoadele de fugă care apar ca o consecinţă directă a abuzurilor fizice
sau sexuale nu vor primi scorul "2". .... ’ ; : ' 7 ’ ' 7C

14. [înaintea vârstei de 13 ani] stătea noaptea afară în ciuda interdicţiilor din partea părinţilor.

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [înainte de a împlini 13 ani] stăteaţi afară foarte
târziu, mult peste ora la care ar fi trebuit să fiţi acasă. Cât de des se întâmpla? -
46 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

15. [Înaintea vârstei de 13 ani] lipsea frecvent de la şcoală. ■


. -- A

întrebările puse de evaluator: Aţi afirmat că [înainte de a împlini 13 ani] chiuleaţi des de la
şcoală. Cât de des? : :; ...

A. Un tipar comportamental pervaziv, caracterizat prin desconsiderarea şi violarea drepturilor


celorlalţi, cu debut de la vârsta de 15 ani şi care îndeplineşte cel puţin trei (sau mai multe) din
criteriile următoare:

Al. Incapacitatea de a se conforma normelor sociale şi comportament în afara legii, caracterizat


prin comiterea repetată a unor acte pasibile de arestare.

întrebările puse de evaluator: Aţi făcut lucruri în afara legii - chiar dacă nu aţi fost prins -
cum ar fi să furaţi, să vă falsificaţi identitatea, să scrieţi cecuri false sau să faceţi sex pentru
bani? DACĂ NU S-A AFLAT DIN INTERVIUL GENERAL: Aţi fost vreodată arestat pentru
orice faptă?

Comentariu: Indivizii cu Tulburare de personalitate antisocială comit în mod repetat acte


pasibile de arestare (indiferent dacă sunt în final arestaţi sau nu) cum ar fi distrugerea
bunurilor altora, hărţuirea unor persoane, furtul sau alegerea unor ocupaţii ilegale. De notat
că acest criteriu se referă la normele sociale în ansamblu (definite prin legile existente), nu la
cele ale unui subgrup care poate trece cu vederea anumite comportamente ilegale. Aceste acte
....trebuie să fie, prin urmare, de natură antisocială; nu sunt incluse aici actele de nesupunere
civilă (e.g., încălcarea legii în timpul protestelor).

A2. înşelăciune, dovedită prin minciuni repetate, utilizarea de nume false sau tâlhărie în folos
personal sau din plăcere.

întrebările puse de evaluator: Minţiţi deseori pentru a obţine ceea ce doriţi sau doar din
amuzament? Aţi folosit vreodată un nume fals sau aţi pretins că sunteţi altcineva? Aţi
"tâlhărit" pe cineva pentru a obţine bunuri? : ; . . ■■’

Comentariu: Indivizii cu această trăsătură nu fac diferenţa dintre adevăr şi minciună cu scopul
de a profita de ceilalţi sau de a menţine controlul asupra lor. Sunt în general vicleni şi
manipulatori atunci când doresc să obţină un profit personal sau plăcere (e.g., bani, sex sau
putere). Acest criteriu nu se referă la minciunile pe care le spune individul pentru a se proteja
să i se facă rău (e.g., de abuzurile soţului).

A3. Impulsivitate sau incapacitatea de a-şi planifica dinainte acţiunile.

întrebările puse de evaluator: Faceţi deseori lucruri sub impulsul momentului fără să vă
gândiţi la felul în care vă poate afecta pe dv. sau pe ceilalţi? Spuneţi-mi mai multe despre
acest lucru. Ce fel de acţiuni? Aţi renunţat vreodată la un loc de muncă fără să aveţi altul
unde să vă duceţi? (De câte ori?) V-aţi mutat vreodată dintr-un loc fără să aveţi asigurat
altul? Povestiţi-mi despre acest lucru.

Comentariu: Această trăsătură presupune luarea deciziilor sub impulsul momentului, fără a se
gândi în prealabil şi fără a ţine cont de consecinţele acestora asupra sa şi a celorlalţi; acest lucru
Tulburarea de personalitate antisocială 47

poate conduce la schimbări neaşteptate ale serviciului, locuinţei sau relaţiilor. De notat că
scorul " 2 " impune ca lipsa de planificare a acţiunilor să fie clar dovadă de iresponsabilitate şi
nu doar o dovadă de spontaneitate.

A4. Iritabilitate sau agresivitate, manifestate prin bătăi sau violenţă fizică repetată,

întrebările puse de evaluator: V-aţi bătut vreodată? (Cât de des?)


Aţi fost vreodată atât de neryos încât aţi lovit sau aruncat cu obiecte în alte persoane
(INCLUSIV SOŢUL/PARTENERUL)? (De câte ori?)
Aţi lovit vreodată cu putere un copil? Spuneţi-mi mai multe despre asta. Aţi ameninţat sau
aţi rănit fizic pe altcineva? Povestiţi-mi despre acest lucru. (Cât de des?)

Comentariu: Indivizii cu Tulburare de personalitate antisocială au tendinţa de a fi iritabili şi


agresivi şi participă frecvent la bătăi sau comit acte de violenţă fizică (inclusiv asupra
partenerului sau copilului). Actele agresive cu scop de auto-apărare sau cele impuse de fişa
postului la locul de muncă nu sunt considerate dovezi pentru acest criteriu. :

A5. Comportament riscant, nepăsător faţă de siguranţa personală sau a altora.

întrebările puse de evaluator: Aţi condus vreodată maşina în timp ce eraţi băut sau sub
influenţa drogurilor? Câte suspendări pentru viteză aţi primit sau câte accidente de maşină
aţi suferit? Folosiţi de obicei măsuri de protecţie atunci când aveţi relaţii sexuale cu persoane
pe care nu le cunoaşteţi bine? (A spus cineva despre dv. că aţi pus în pericol un copil care
vă fusese lăsat în grijă?) ^

Comentariu: Indivizii cu Tulburare de personalitate antisocială manifestă indiferenţă faţă de


siguranţa lor şi a celorlalţi. Acest lucru poate fi pus în evidenţă prin comportamentul la volan
(e.g., depăşiri de viteză, condus sub influenţa alcoolului, accidente frecvente). Au un
comportament sexual sau legat de consumul de substanţe care pot avea consecinţe fizice grave,
îşi neglijează copilul sau nu se ocupă de el, punându-1 astfel în pericol (e.g., lasă copilul să se
plimbe pe şosea). ' - -v - > - -:

A6. Iresponsabilitate constantă, manifestată prin incapacitatea repetată de a avea un loc de


muncă stabil sau de a-şi onora obligaţiile financiare.

întrebările puse de evaluator: Cât timp în ultimii 5 ani nu aţi avut de lucru? DACĂ NU A
AVUT DE LUCRU O PERIOADĂ LUNGĂ: De ce? (Erau disponibile locuri de muncă?)
Atunci când lucraţi lipseaţi des? DACA DA: De ce? Aţi împrumutat vreodată bani pe care
nu i-aţi mai dat înapoi? (Cât de des?) Vi s-a întâmplat să nu vă plătiţi pensia alimentară sau
să nu daţi bani pentru copii sau pentru alte persoane care depindeau de dv.?

Comentariu: Trebuie să existe dovezi fie de comportament iresponsabil la serviciu fie de


iresponsabilitate financiară. Comportamentul iresponsabil la locul de muncă presupune
perioade îndelungate de lipsă a unui serviciu în ciuda existenţei oportunităţilor de muncă,
abandonarea mai multor locuri de muncă fără a-şi face un plan rezonabil cum să obţină un
altul, sau absenţe repetate de la serviciu neexplicate de boală. Iresponsabilitatea financiară este
indicată de neachitarea repetată a datoriilor, refuzul de a plăti pensia alimentară a copilului,
48 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

A7. Lipsă de remuşcare, manifestată prin indiferenţa individului faţă de prejudiciile aduse
altora sau prin încercarea de a explica detaşat motivele pentru care a agresat, maltratat sau
furat de la alţii.
»
■ ' .

întrebările puse de evaluator: DACĂ EXISTĂ DO VEZI DE ACTE ANTISOCIALE, DAR NU


ESTE CLAR DACĂ PERSOANA A AVUT REMUSCĂRI: Ce simţiţi despre (ACTELE
ANTISOCIALE) pe care le-aţi făcut? (Credeţi că ceea ce aţi făcut este rău în vreun fel?)
Credeţi că aveţi o justificare pentru (ACTELE ANTISOCIALE)? (Credeţi că victima merita
ce i-aţi făcut?) v ";

Comentariu: Indivizii cu tulburare de personalitate antisocială au prea puţine remuşcări faţă


de consecinţele actelor lor. Sunt de obicei indiferenţi sau prezintă argumente superficiale
pentru că au rănit, chinuit sau au furat de la cineva (e.g., "viaţa e nedreaptă", "cei slabi merită
să piardă"). Dimpotrivă, aceşti indivizi ajung să-şi blameze victimele pentru prostia şi
neajutorarea lor sau să afirme că şi-au meritat soarta (e.g., "i s-ar fi întâmplat oricum"); ignoră
importanţa consecinţelor periculoase ale actelor lor; sau dovedesc o indiferenţă totală.
Consideră că fiecare este pentru el însuşi, că cel mai puternic domină şi că trebuie să facă orice
pentru a nu se lăsa intimidat. ^

6. Antrenament
In mod ideal antrenamentul trebuie să cuprindă următoarea secvenţă:
1. Evaluatorul va studia Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD familiarizându-se cu elementele
şi convenţiile de bază.
2. Va citi cuvânt cu cuvânt SCID-5-PD asigurându-se că înţelege toate instrucţiunile, întrebările
şi criteriile de diagnostic. Pe măsură ce citeşte fiecare criteriu, trebuie să urmărească fiecare din
comentariile corespunzătoare.
3. După aceea va exersa citirea întrebărilor SCID-5-PD cu voce tare pentru ca acestea să sune
firesc. \ : : L : v v-v— : . ■ ;
4. Va urmări înregistrările video pentru SCID-5 -PD şi le va puncta în timp ce se derulează. Apoi
va compara scorurile pe care le-a stabilit cu cele de referinţă primite împreună cu înregistrările.
Aceste înregistrări video pot fi comandate pe pagina de internet a SCID (www.scid5.org).
5. Va exersa SCID-5-PD cu un coleg (sau altă persoană interesată) care va juca rolul pacientului.
6 . Va exersa SCID-5-PD pe subiecţi reali, reprezentativi pentru studiul de cercetare pe care îl va
derula. Pe cât posibil aceste repetiţii ar trebui să fie interviuri interconectate, în care toţi
evaluatorii stabilesc scoruri independente, urmate de discutarea tehnicii interviului şi a surselor
de neconcordanţă în punctare.
7. Pe cât posibil ar trebui realizat un studiu de încredere testare-retestare, în care interviul este
repetat cu acelaşi subiect la un interval scurt de timp de un al doilea evaluator independent.
Evaluatorul iniţial va învăţa mai mult dintr-un astfel de studiu dacă va înregistra interviurile,
fiecare interviu va fi ascultat de fiecare evaluator care va puncta înregistrarea celuilalt, urmată
de o discuţie cu privire la sursele de neconcordanţă.
Gradul de încredere şi validitatea 49

Studiul de încredere testare-retestare poate fi lipsit de valoare practică pentru unii evaluatori.
O procedură mai puţin riguroasă de evaluare a gradului de încredere în evaluatori constă în
înregistrarea audio sau video a unui set de casete. în general se recomandă un minimum de 10
interviuri interconectate, dar cu cât sunt mai multe cu atât mai bine.
8. Investigatorii care planifică un studiu pot fi interesaţi să contacteze autorii SCID-5-PD
(scid5@columbia.edu) pentru a organiza o sesiune de antrenamente (şi care ar avea ca obiectiv
supervizarea directă a interviurilor în timp real) sau pentru a viziona o serie de interviuri
înregistrate cu evaluatorii.

7. Gradul de încredere ţi validitatea


7.1 Gradul de în cred ere al S C ID -5 -P D

La data publicării acestui Ghid al utilizatorului nu erau disponibile niciun fel de date despre gradul
de încredere şi validitatea SCID-5-PD. Totuşi câteva studii s-au ocupat de gradul de încredere al
versiunilor precedente, SCID-II pentru DSM-III-R şi SCID-II pentru DSM-IV (a se vedea Tabelul
7-1). Gradul de încredere pentru constructele categoriale cum sunt diagnosticele DSM evaluate
în SCID-5-PD este raportat sub forma coeficientului kappa, o noţiune statistică care face corecţii
în funcţie de concordanţa şanselor. Se consideră că valorile kappa peste 0,7 indică o bună
concordanţă; cele între 0,5 şi 0,7 o concordanţă medie; iar sub 0,5 concordanţă slabă. Alături de
determinarea concordanţei diagnosticului la nivel de categorii, mai multe studii (e.g., Dreessen
şi Arntz 1998; Lobbestael et al. 2011; Weertman et al. 2003) au determinat gradul de concordanţă
a diagnosticului pe versiunea dimensionalizată a Tulburărilor de personalitate din DSM care se
măsoară utilizând coeficientul de corelaţie interclasă (ICC). De notat că aceste studii au
dimensionalizat Tulburările de personalitate atât ca sumă a numărului de subpuncte cotate
pozitiv, denumită "trăsătura ICC" din Tabelul 7-1, cât şi ca scorul total al punctajelor tulburării
(i.e., care include atât scorurile sub prag cât şi pe cele peste prag, aşa cum se face în SCID-5-PD),
denumită "suma ICC" în Tabelul 7-1. De reţinut că pentru a calcula statistica kappa, rata de bază
trebuie să fie peste un prag minim, deoarece neconcordanţa de diagnostic are un efect neobişnuit
de pronunţat asupra gradului de încredere atunci când rata de bază este fie prea ridicată, fie prea
scăzută. în astfel de cazuri, valorile kappa nu au fost raportate (şi sunt indicate cu "***" în Tabelul
7-1).
Aşa cum se poate vedea în Tabelul 7-1, intervalul valorilor kappa din diferite studii şi pentru
diferite diagnostice este destul de larg. Mulţi factori influenţează gradul de încredere al unui
instrument de interviu de tipul SCID-5-PD. Câteva din aceste idei vor fi discutate mai jos.

Interviurile interconectate sau Modelul testare-retestare

în unele studii, interviul este aplicat de către medic subiectului în timp ce ceilalţi observă (fie
prin prezenţa lor, fie prin urmărirea înregistrării), după care stabilesc scoruri independent.
Interviurile interconectate conduc la cel mai înalt grad de siguranţă deoarece toţi evaluatorii
ascultă aceeaşi poveste şi observă acelaşi comportament în timpul interviului si deoarece aderenta
cn
T IS iiJ L Caracteristicile generale ale unor studii selectate privind gradul de încredere pentru SCID-II O
First şi colab. Weiss şi coiab. Arntz şi colab. Dreessen şi Arntz Maffei şi colab. Osone şi Weertman şi Lobbestael şi
Studiul
1995 1995 ’ 1992 ’ 1998 ’ 1997 ’ Takahashi 2003 colab. 2003 colab. 2011 ’
~N 284 : 31. ' : 70 ... .: T~ 43 ...■: 231 “ 120 69 151 ” ™™_
Metoda Testare- Testare-retestare Interconectat cu Testare-retestare la Interconectat cu Testare-retestare Testare-retestare Interconectat cu
retestarela la interval de 12 observator în interval de 1-4 observator în la interval de la interval de înregistrare
interval de 1-3 luni timp real săptămâni timp real 12 luni 1-6 săptămâni audio r
săptămâni

Metoda statistică Kappa Kappa Kappa Kappa/trăsătura Kappa Kappa Kappa/trăsătura Kappa/trăsătura
ICC/suma ICC ICC/suma ICC ICC/sumalCC

Versiunea DSM-III-R DSM-III-R DSM-III-R DSM-III-R DSM-IV DSM-IV DSM-IV DSM-IV


(SUA) (SUA) (Olandeză) (Olandeză) (Italiană) (Japoneză) (Olandeză) (Olandeză)
''AA:A'^AA3.'.' mmrnmmt.
lipţil ■p im a n s^ im
■A
Evitantă ...... ..0,54..................-0,15... ..... ...... 0,82 A .........0,73/0,80/0,80 0,97 0,93 0,79/0,82/0,82 0,83/0,89/0,90
Dependentă 0,5 0,43 1 **70,49/0,64 0,86 0,66 **70,20/0,38 0,83/0,90/0,92
Obsesiv- 0,24 0,26 0,72 **70,75/0,84 0,83 0,86 **70,63/0,62 0,87/0,87/0,89
compulsivă
Pasiv-agresivă/ 0,47 0,71 0,66 **70,62/0,60 0,91 ; : *** ; *** **70,85/0,86
Negativistă A
Auto-defensivă 0,33 *** 1 A A **70,53/0,53 ** ■■ ■/:; V, ,■■■ st-af- ■.■■ ** . ■
: ■ >){• ■■ ■; \.■

Depresivă * '■ ■ * ;:' .' * 0,65 : 0,74 Ai **70,71/0,76 0,94/0,94/0,95


XXX

Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD


Paranoidă 0,57 0,47 0,77 **70,66/0,63 0,93 : 0,49 **70,85/0,85
Schizotipală 0,54 0,78 0,65 **70,59/0,71 0,91 ■■■■ XXX '7 ■■:■ **70,62/0,69
■ ■■■■ 1 ÂA=7
Schizoidă *** *** *** xxxjxxxjxxx 0,91 0,93 XXX **70,76/0,78
Histrionică 0,62 0,59 0,85 **70,24/0,36 0,92 ; 0,8 ': xxx /■. .■■ **70,75/0,72
Narcisistă 0,42A 0,59 1 ***jXXXjXXX
0,98 0,74 ■ xxx ■■■ **70,67/0,80
Borderline 0,48 0,02 0,79 **70,72/0,75 0,91 0,85 **70,7/0,71 0,91/0,93/0,95
Antisocială a 76 0,41 **70,75/0,70 0,95 0,89 **70,88/0,87 0,78/0,78/0,85

Notă. ICC - coeficient de corelaţie interclasă; SCID-II = Interviul clinic structurat pentru tulburările de personalitate - axa II - din DSM.
* Neincluse în SCID-II pentru E)SM-III-R (Spitzer şi colab. 1990).
** Neincluse în SCID-II pentru DSM-IV (First şi colab. 1997). A - -A;
*** Neraportate din cauza numărului redus de cazuri. A A :
Gradul de încredere şi validitatea 51

Un test mai riguros privind gradul de încredere este modelul testare-retestare, în care acelaşi
subiect este supus interviului la două momente diferite, cu doi evaluatori diferiţi (sau în două
etape diferite cu acelaşi evaluator). Metoda testare-retestare conduce de obicei la un grad de
încredere mai redus deoarece subiectul, chiar dacă i se pun aceleaşi întrebări, poate relata
întâmplări diferite celor doi investigatori (variaţia informaţiei), ceea ce va conduce la punctaje
divergente. ' :V ■: : : ; : : ; :V : ■; ' : ..... A

Antrenamentul evaluatorului - - - - -v/ :- - .y- - ­


Evaluatorii bine antrenaţi şi în special cei care se antrenează şi lucrează împreună vor acorda cel
mai probabil scoruri concordante. S-a constatat că domeniul profesional în care îşi desfăşoară
activitatea evaluatorul (e.g., psihiatru, psiholog, asistent social) nu contribuie la diferenţele
privind gradul de încredere.

Populaţia de subiecţi ^ ^
Indivizii cu tulburări de personalitate mai severe (aşa cum sunt pacienţii spitalizaţi pentru această
patologie) au o probabilitate mai mare ca diagnosticul SCID-5-PD stabilit să aibă un grad mai
ridicat de încredere decât subiecţii cu tulburări de personalitate mai uşoare, aflate la limita
normalului. Acest lucru reflectă faptul că dezacordurile relativ minore privind diagnosticul au o
probabilitate mai mare să aibă un efect profund asupra diagnosticului atunci când severitatea
tulburării se află la limita diagnosticului. De exemplu, lipsa de concordanţă privind un singur
criteriu pentru un subiect care îndeplineşte exact cinci din cele nouă criterii pentru Tulburarea
de personalitate borderline face diferenţa dintre diagnosticul de Tulburare de personalitate
borderline şi Altă tulburare de personalitate specificată, în timp ce dezacordul privind un singur
criteriu la un pacient care îndeplineşte şapte din nouă criterii nu va conduce la un dezacord major
în ceea ce priveşte diagnosticul. ..............

Ratele de bază
Ratele de bază ale diferitelor tipuri de diagnostic în populaţia studiată influenţează gradul de
încredere raportat. Dacă eroarea de măsurare pentru un instrument de diagnostic este constantă,
gradul de încredere variază direct cu ratele de bază. Din acest motiv este mai dificil să se obţină
un grad de încredere bun pentru un diagnostic rar decât pentru unul frecvent întâlnit.

7.2 Validitatea S C ID -II


Skodol şi colaboratorii (1988) au comparat rezultatele unui studiu de evaluare a personalităţii
utilizând SCID-II cu un model standard LEAD (Spitzer 1983). Modelul standard LEAD
presupune realizarea unei evaluări longitudinale (L) (i.e., bazată pe datele adunate de-a lungul
timpului), realizată de diagnosticieni experimentaţi (E), utilizând toate datele (AD) disponibile
despre subiect provenite de la familie, din fişele medicale şi observaţiile personalului medical.
Skodol et al. (1988) au descoperit că puterea de diagnostic (raportul dintre rezultatele la test de
tipul "adevărat" şi numărul total de teste administrate) a SCID-II (Spitzer et al. 1990) variază în
52 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

funcţie de diagnostic (de la 0,45 pentru Tulburarea de personalitate narcisistă la 0,95 pentru
Tulburarea de personalitate antisocială) cu puterea de diagnostic de cel puţin 0,85 valabilă pentru
cinci tulburări de personalitate. Mai multe studii (O'Boyle şi Seif 1990; Oldham et al. 1992;
Renneberg et al. 1992) în care a fost comparat SCID-II cu alte instrumente de măsurare a
personalităţii (e.g., Inventarul clinic multiaxial Milion, Examinarea tulburărilor de personalitate)
au arătat mai curând o concordanţă slabă între instrumente, din acest motiv neputându-se ajunge
la nicio concluzie privind validitatea comparativă a fiecărui instrument. Ryder şi colaboratorii
(2007) au utilizat SCID-II pentru a evalua elementele tulburărilor de personalitate din DSM-IV
în concordanţă cu validitatea convergentă, validitatea divergentă, relaţia cu trăsăturile de
personalitate generale şi asocierea lor cu deficitul funcţional. Aceştia au ajuns la concluzia că
numai elementele Tulburării de personalitate borderline au fost satisfăcătoare pentru toate cele
patru criterii de diagnostic. Trebuie menţionat că acest studiu a avut ca scop observarea validităţii
tulburărilor de personalitate din DSM-IV, mai curând decât cea a instrumentului SCID-II în sine.

7.3 Proprietăţile psihom etrice ale Chestionarului S C ID -II


pentru pacient
Sensibilitatea şi specificitatea SCID-II-PQ ca instrument de screening au fost examinate în cadrul
a trei studii (Ekselius et ăl. 1994; Jacobsberg et al. 1995; Nussbaum Şi Rogers 1992) care au
confirmat rata foarte scăzută de rezultate fals negative. Deşi SCID-II-PQ nu a fost conceput ca
instrument de sine stătător, Ekselius şi colaboratorii (1994) au putut să determine scorurile limită
(cutoff) pentru SCID-II-PQ care au condus la diagnosticul tulburărilor de personalitate, similare
cu cele obţinute prin interviul SCID-II, cu Un scor de concordanţă kappa global de 0,78. Ball şi
colaboratorii (2001) după ce au utilizat şi ei SCID-II-PQ ca instrument de sine stătător, au
descoperit consistenţa internă a tulburărilor de personalitate punctate conform SCID-II-PQ la o
populaţie ca fiind peste 0,6 (valoarea acceptabilă cea mai joasă, şi cuprinsă între 0,35 şi 0,80) pentru
toate tulburările cu excepţia Tulburării de personalitate schizoide.
Referinţe bibliografice
American Psychiatric Association: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 3rd Edition
(DSM-III). Washington, DC, American Psychiatric Association, 1994
American Psychiatric Association: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 3rdEdition,
Revised(DSM-III-R). Washington, DC, American Psychiatric Association, 1994
American Psychiatric Association: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 4th Edition
(DSM-IV). Washington, DC, American Psychiatric Association, 1994 ^ w
American Psychiatric Association: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 4th Edition, Text
Revision (DSM-IV-TR). Washington, DC, American Psychiatric Association, 1994
American Psychiatric Association: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 5th Edition
(DSM-5). Arlington, VA, American Psychiatric Association, 2013
Arntz A, van Beijsterveldt B, Hoeckstra R, Hofman A, et al: The interrater reliability of a Dutch version of
the Structured Clinica! Interview for DSM-III-R Personality Disorders. Acta Psychiatr Scand 85(5):394-
400,1992 -
Ball SA, Rounsaville BJ, Tennen H, Kranzler HR: Reliability of personality disorders symptoms and
personality traits in substance-dependent inpatients. J Abnorm Psychol 110(2):341-352, 2001
Calderone A, Mauri M, Calabro PF, Piaggi P, et al: Exploring the concept of eating dyscontrol in severely
obese patients candidate to bariatric surgery. ClinObes 5(l):22-30, 2015
Casadio P, Olivoni D, Ferrari B, Pintori C, et al: Personality disorders in addiction outpatients: prevalence
and effects on psychosocial functioning. Subst Abuse 8:17-24, 2014
Dreessen L, Arntz A. Short-interval test-retest interrater reliability of the Structured Clinical Interview for
DSM-III-R personality disorders (SCID-II) in outpatients. J Pers Disord 12(2):138-148,1998
Edens JF, Kelley SE, Lilienfeld SO, Skeem JL, et al: DSM-5 antisocial personality disorder: predictive
validity in a prison sample. Law Hum Behav 39(2):123-129, 2015
Ekselius L, Lindstrom E, von Rnorring L, Bodlund O, et al: SCID II interviews and the SCID Screen
questionnaire as diagnostic tools for personality disorders in DSM-III-R. Acta Psychiatr Scand 90(2):120-
123,1994
First MB, Spitzer RL, Gibbon M, Williams JBW, et al: The Structured Clinical Interview for DSM-III-R
Personality Disorders (SCID-II). Pârtii: multi-site test-retest reliability study. J Pers Disord 9(2):92-104,

First MB, Gibbon M, Spitzer RL, Williams JBW, et al: Structured Clinical Interview for DSM-IV Axis II
Personality Disorders (SCID-II). Washington, DC, American Psychiatric Press, 1997
Gremaud-Heitz D, Riemenschneider A, Walter M, Sollberger D, et al: Comorbid atypical depression in
borderline personality disorder is common and correlated with anxiety-related psychopathology.
Compr Psychiatry 55(3):650-656, 2014
Huprich SK, Paggeot AV, Samuel DB: Comparing the Personality Disorder Interview for DSM-IV (PDI-
IV) and SCID-II borderline personality disorder scales: an item-response theory analysis. J Pers Asses
97(1):13-21, 2015
Jacobsberg L, Perry S, Frances A: Diagnostic agreement between the SCID-II screening questionnaire and
the Personality Disorder Examination. J Pers Asses 65(3):428-433,1995
Lobbestael J, Leurgans M, Arntz A: Inter-rater reliability of the Structured Clinical Interview for DSM-IV
Axis I Disorders (SCID I) and Axis II Disorders (SCID II). Clin Psychol Psychother 18(l):75-79, 2011
Maffei C, Fossati A, Agostoni I, Barraco A, et al: Interrater reliability and internai consistency of the
Structured Clinical Interview for DSM-IV Axis II personality disorders (SCID-II), version 2.0. J Pers
Disord ll(3):279-284,1997 ? ■ ^; :-
54 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

Martin-Blanco A, Ferrer M, Soler J, Salazar J, et al: Association between methylation of the glucocorticoid
receptor gene/ childhood maltreatment, and clinical severity in borderline personality disorder. J
Psychiatr Res 57:34-40, 2014
Mulder RT, Joyce PR, Frampton CM: Personality disorders improve in patients treated for major
depression. Acta Psychiatr Scand 122(3):219-225, 2010
Nussbaum D, Rogers R: Screening psychiatric patients for Axis II disorders. Can J Psychiatry 37:658-660,
1992
O'Boyle M, Seif D: Comparison of two interviews for DSM-III-R personality disorders. Psychiatry Res
32:85-92, 1990
Odlaug BL, Schreiber LR, Grant JE: Personality disorders and dimensions in pathological gambling. J Pers
Disord 26(3):381-392, 2012
Oldham JM, Skodol AE: Charting the future of Axis II. J Pers Disord 14:17-29, 2000
Oldham JM, Skodol AE, Kellman HD, Hyler SE, et al: Diagnosis of DSM-III-R personality disorders by
two structured interviews: patterns of comorbidity. Am J Psychiatry 149(2):213-220,1992
Osone A, Takahashi S: Twelve month test-retest reliability of a Japanese version of the Structured Clinical
Interview for DSM-IV Personality disorders. Psychiatry Clin Neurosciences 57(5):532-538, 2003
Renneberg B, Chambless DL, Dowdall DJ, Fauerbach JA, et al: A structured clinical interview for DSM-
III-R, Axis II, and the Milion Clinical Multiaxial Inventory: a concurrent validity study of personality
disorders among anxious outpatients. J Pers Disord 6(2):117-124, 1992
Rojas EC, Cummings JR, Bornovalova MA, Hopwood CJ, et al: A further validation of the Minnesota
Borderline Personality Disorder Scale. Personal Disord 5(2):146-153, 2014
Ryder AG, Costa PT, Bagby RM: Evaluation of the SCID-II personality disorder traits for DSM-IV:
coherence, discrimination, relations with general personality traits and funcţional impairment. J Pers
Disord 21(6):626-637, 2007
Sharp C, Wright AG, Fowler JC, Frueh BC, et al: The structure of personality pathology: both general ('g')
and specific ('s') factors? J Abnormal Psychol 124(2):387-398, 2015
Skodol AE, Rosnick L, Kellman D, Oldham JM, et al: Validating structured DSM-III-R personality disorder
assessments with longitudinal data. Am J Psychiatry 145:1297-1299,1998
Spitzer RL: Psychiatric diagnosis: are clinicians still necessary? Compr Psychiatry 24(5):399- 411,1983
Spitzer RL, Williams JBW, Gibbon M, First MB: Structured Clinical Interview for DSM-III-R Axis II
Disorders (SCID-II). Washington, DC, American Psychiatric Press, 1990
Uguz F, Engin B, Yilmaz E: Quality of life in patients with chronic idiopathic urticaria: the impact of Axis
I and Axis II psychiatric disorders. Gen Hosp Psychiatry 30(5):453-457, 2008
Weertman A, Arntz A, Dreessen L, van Velzen C, et al: Short-interval test-retest interrater reliability of the
Dutch version of the Structured Clinical Interview for DSM-IV personality disorders (SCID-II). J Pers
Disord 17(6):562-567, 2003
Weiss RD, Najavits bLM, Muenz LR, Hufford C: Twelve month test-retest interrater reliability of the
Structured Clinical Interview for DSM-III-R personality disorders in cocaine-dependent patients. Compr
Psychiatry 36(5):384-389,1995
Williams ED, Reimherr FW, Marchant BK, Strong RE, et al: Personality Disorder in ADHD Part I:
assessment of personality disorder in adult ADHD using data from a clinical trial of OROS
methylphenidate. Ann Clin Psychiatry 22(2):84-93, 2010
Anexă

SCID-5-SP® f SSCID-5-PD
E x e m p lu l
Această anexă conţine discutarea interviurilor SCID-5-SPQ şi SCID-5-PD completate pentru
cazul lui "Nicu".

Nicu
în decursul unei examinări fizice de rutină, Nicu, un bărbat american de origine africană,
de 25 de ani, necăsătorit, a început să plângă pe neaşteptate şi a răbufnit spunând că a fost
foarte deprimat şi că s-a gândit la tentativa de suicid pe care a încercat-o în adolescenţă când
s-a simţit la fel ca acum. Medicul care îl consulta l-a trimis la o evaluare psihiatrică.
Nicu este înalt, poartă barbă, are o musculatură dezvoltată şi este bine făcut. Este îmbrăcat
îngrijit într-un costum alb şi poartă un trandafir la butonieră. Intră în cabinetul doctorului,
face o pauză dramatică şi exclamă, "Nu sunt minunaţi trandafirii în această perioadă a
anului?" Atunci când este întrebat de ce a venit la evaluare, răspunde râzând că a făcut-o
pentru a-şi linişti medicul de familie "care părea să fie îngrijorat din cauza mea". Citeşte şi o
carte de psihoterapie şi speră că "probabil există cineva special care mă poate înţelege. Aş fi
un pacient incredibil." După această introducere preia controlul interviului şi începe să
vorbească despre el după prima remarcă, pe jumătate în glumă, "Sperasem să fiţi la fel de
atrăgător ca medicul meu de familie".
Nicu a scos din servietă o serie de decupaje din ziare, CV-ul, fotografii cu el, unele din ele
alături de persoane celebre, precum şi o bancnotă fotocopiată cu faţa sa înlocuind-o pe a lui
George Washington. Utilizând aceste obiecte ca punct de pornire, a început să-şi spună
povestea.
A explicat că în ultimii câţiva ani a "descoperit" câţiva actori faimoşi din noua generaţie,
pe unul dintre ei descriindu-1 "adolescentul cu corpul perfect care dă palpitaţii". S-a oferit să
coordoneze voluntar campania de publicitate a actorului şi ca parte a acestui fapt a pozat în
costum de baie într-o scenă care semăna cu o scenă faimoasă din cel mai bun film al actorului.
Nicu, imitând vocea şi râsul actorului, apoi devenind serios, descrie faptul că el şi actorul au
avut un trecut asemănător. Amândoi au fost alungaţi de părinţi şi fraţi, dar au depăşit acest
handicap şi au devenit populari. Când actorul a sosit în oraş, Nicu a închiriat o limuzină şi
s-a prezentat la gală "în glumă" spunând că este chiar vedeta. Agentul actorului şi-a exprimat

Cazul "Nicu" a fost adaptat după Spitzer R L, Gibbon M, Skodol AE, Williams JBW, şi colab: D S M -IV -T R
C a seb o o k : A L e a r n in g C o m p a n io n to th e D ia g n o s tic a n d S ta tisticu l M a n u a l o f M e n ta l D iso rd ers, ed iţia a p a tra , tex t
rev izu it, W ashin gton , D C , A m erica n P sy ch ia tric P u b lish in g , 20 0 2 , p ag . 8 4 -85. U tilizat cu p erm isiu n e. C o p y rig h t © 20 02
A m erica n P sy ch ia tric P u b lish in g .
Adevărata identitate a lui Nicu a fost ascunsă. Orice detalii sau elemente clinice care seamănă întâmplător
cu o persoană reală sunt doar o coincidenţă pe care am încercat să o evităm.

55
56 Ghidul utilizatorului pentru SCID-5-PD

nemulţumirea legată de întâmplare, ceea ce l-a făcut pe Nicu să se înfurie. Când acesta din
urmă s-a calmat, a realizat că "mi-am pierdut timpul promovându-i pe alţii şi este timpul să
încep să fac acest lucru pentru mine". "Intr-o zi" a spus el, arătând către poza actorului, "va
deveni preşedintele clubului fanilor mei".
Nicu are puţină experienţă profesională în actorie, dar este sigur că succesul este "doar o
chestiune de timp". A scos câteva materiale promoţionale pe care le scrisese pentru actorii săi
şi a spus, "Aş putea scrie scrisori lui Dumnezeu - ar fi încântat de ele!" Când psihiatrul s-a
arătat surprins că unele materiale erau semnate cu alt nume decât cel pe care Nicu îl prezentase
la recepţie, acesta a scos un document legal care explica schimbarea numelui. A renunţat la
numele său de familie şi a ales ca nume cel de-al doilea prenume.
Când este întrebat despre viaţa sa amoroasă, Nicu afirmă că nu are un iubit deoarece
oamenii sunt prea "superficiali". Pentru a-şi susţine afirmaţia, arată medicului un articol
decupat din ziar, titlul acestuia tipărit de el conţinând numele său şi al fostului iubit fiind
"Relaţia s-a terminat". Mai recent a avut un iubit un bărbat cu acelaşi prenume ca şi el; pe
măsură ce sentimentele s-au temperat, şi-a dat seama că acesta era urât şi îl făcea să se simtă
jenat pentru că se îmbrăca fără gust. După aceea a explicat că posedă aproape 100 de cravate
şi 30 de costume şi este mândru că a cheltuit atât pe ele pentru a avea o ţinută "la patru ace".
Nu are la ora actuală nicio relaţie cu un alt bărbat homosexual deoarece "sunt interesaţi numai
de sex". Consideră bărbaţii heterosexuali ca fiind "lipsiţi de judecată şi de simţ estetic". Singurii
oameni care l-au înţeles sunt bărbaţii mai în vârstă care au suferit la fel ca el. "Intr-o bună zi,
oamenii fără judecată şi fericiţi care m-au ignorat vor face coadă să-mi vadă filmele".
Tatăl lui Nicu a fost un om foarte critic, alcoolic, care stătea foarte rar pe acasă şi avea multe
relaţii extraconjugale. Mama sa a fost "ca un prieten". Avea o depresie cronică din cauza
relaţiilor soţului şi din acest motiv s-a dedicat fiului său pe care îl săruta de noapte bună până
la vârsta de 18 ani, când a intrat şi ea într-o relaţie. Atunci Nicu s-a simţit abandonat şi a făcut
acel gest de suicid. Şi-a descris copilăria ca pe cea a unui copil chinuit, hărţuit de colegi pentru
că arăta ciudat, până când a început programul de bodybuilding.
La sfârşitul interviului Nicu a fost trimis la un medic experimentat asociat clinicii care i-a
cerut o taxă minimă de 50$/oră pe care acesta şi-o putea permite. însă Nicu a cerut să i se
recomande altcineva care îi putea oferi tratament gratuit, justificând că nu vedea niciun motiv
să plătească pe cineva, deoarece terapeutul "ar avea de câştigat tot atât ca şi el" (cu alte cuvinte,
nu vedea niciun beneficiu de pe urma sesiunilor).

D iscuţii
De reţinut că întrebările ale căror numere sunt încercuite în SCID-5-PD corespund răspunsurilor
"DA" din SCID-5-SPQ. Chiar dacă interviul SCID-5-PD se concentrează în primul rând asupra
acestor întrebări încercuite, în cele mai multe cazuri subpunctele din SCID-5-PD corespunzătoare
întrebărilor neîncercuite vor primi scorul "0" deoarece răspunsurile la întrebările de screening
respective au fost negative. Când se urmăresc întrebările încercuite, este recomandat să se noteze
conţinutul răspunsului subiectului sub acel subpunct pentru ca evaluatorul să-şi amintească
motivul pentru care a stabilit acel scor.
Pe parcursul interviului SCID-5-PD multe subpuncte pe care subiectul le-a confirmat în SCID-
5-SPQ vor fi notate în final cu "0" sau "1". Acest lucru se explică prin faptul că fie subiectul a
interpretat greşit intenţia întrebării, fie nu a reuşit să dea destule dovezi pentru a susţine scorul
"2". De exemplu, subiectul a răspuns cu "DA" la întrebarea 19 din SCID-5-SPQ ("Aveţi nişte
SCID-5-SPQ şi SCID-5-PD Exemplu 57

reguli foarte stricte despre ceea ce este bine şi ceea ce este greşit?") deoarece are nişte standarde
foarte ridicate despre stil şi modă. Totuşi, deoarece întrebarea se referă la trăsătura
supraconştiinciozitate şi rigiditate a Tulburării de personalitate obsesiv-compulsive în materie
de moralitate, etică şi valori, acest subpunct (Criteriul 4 de la Tulburarea de personalitate obsesiv-
compulsivă, câmpul cu codul PD21) este notat cu "0". In mod similar, subiectul a apreciat că
întrebarea 14 din SCID-5-SPQ se referă la una din trăsăturile sale ("Atunci când ia sfârşit o relaţie
apropiată simţiţi că trebuie să găsiţi imediat pe altcineva care să aibă grijă de dv.?") din cauza
unei despărţiri după care s-a întors acasă la mama sa. întrucât acest lucru s-a întâmplat doar o
dată, subpunctul din SCID-5-PD (Criteriul 7 de la Tulburarea de personalitate dependentă,
câmpul cu codul PD15) este notat în final cu "1".
De notat că la Tulburările de personalitate narcisistă şi borderline a fost necesar ca evaluatorul
să reia toate criteriile, chiar şi cele la care subiectul a răspuns "NU" în SCID-5-SPQ. Deoarece
comportamentul subiectului în timpul interviului a fost foarte sugestiv pentru Tulburarea de
personalitate narcisistă, în timpul evaluării acestei tulburări în cadrul interviului SCID-5-PD
(câmpurile cu codurile PD65-PD74), conform regulii SCID-5-PD legată de situaţiile în care trebuie
repetate întrebările la care s-a răspuns "NU" în SCID-5-SPQ, evaluatorul va trebui să reia toate
subpunctele acestei tulburări de personalitate chiar dacă subiectul nu a confirmat că toate
subpunctele corespunzătoare din SCID-5-SPQ sunt adevărate. La fel, după ce reia doar
subpunctele de la Tulburarea de personalitate borderline apreciate cu "DA" de către subiect în
SCID-5-SPQ, evaluatorul va constata că îi lipseşte doar un subpunct pentru a stabili diagnosticul
de Tulburare de personalitate borderline (i.e., doar Criteriile 1, 2, 4, şi 6 au primit scorul "2", dar
sunt necesare cinci criterii). Astfel, evaluatorul ar fi trebuit să reia toate subpunctele rămase la
care s-a răspuns "NU" în SCID-5-SPQ pentru a se asigura că acestea sunt cu adevărat negative.
Pe Rezumatul fişei de punctare a diagnosticului subiectul este diagnosticat cu două tulburări
de personalitate, adică Tulburare de personalitate narcisistă şi histrionică, pentru care sunt
îndeplinite şapte, respectiv, cinci criterii pentru fiecare tulburare. în plus, trebuie menţionat şi
faptul că sunt prezente elemente clinice semnificative pentru Tulburarea de personalitate
borderline, întrucât o parte din subpunctele care au primit scorul "2" (e.g., relaţii instabile şi
intense, impulsivitate, instabilitate afectivă) provoacă deficit semnificativ clinic în funcţionarea
subiectului. în cele din urmă, profilul dimensional al scorurilor sale indică scoruri înalte
predominant pentru dimensiunile din Grupul B. (De notat că întrebările pentru Tulburarea de
personalitate antisocială au fost omise din cauza absenţei oricăror simptome de Tulburare de
conduită în copilăria subiectului. Dacă evaluatorul ar fi fost interesat în determinarea unui scor
dimensional pentru trăsăturile Tulburării de personalitate antisociale, ar fi trebuit să pună şi să
puncteze şi aceste întrebări).

Exemplul de punctare a S C ID -5-S P Q şi S C ID -5 -P D pentru cazul


”N icu” începe pe pagina urm ătoare.
EXEMPLU

SCID-5-SPQ
INTERVIUL CLINIC STRUCTURAT PENTRU DSM-5®
CHESTIONARUL DE EVALUARE INIŢIALĂ A PERSONALITĂŢII

Chestionarul are ca obiectiv utilizarea lui în evaluarea iniţială, înaintea Interviului clinic
structurat pentru tulburările de personalitate din DSM-5® (SCID-5-PD)

Michael B. First, M.D., Janet B. W. Williams, Ph.D., Lorna Smith Benjamin, Ph.D. şi Robert L. Spitzer, M.D.

Iniţialele evaluatorului: J\L A l. _K_

Data evaluării: 0 7 15 PQ1

Numărul studiului:_____________ PG2

Număr de identificare: 1 O _2_ 3 PQ3

ţse va completa de personalul studiului)


EXEMPLU

nstrucţiuni de aplicare

Următoarele întrebări se referă la modul dv. general de a fi; mai precis la felul în care v-aţi simţit şi comportat
'n ultimii ani. încercuiţi răspunsul "DA" dacă întrebarea corespunde în totalitate sau parţial unui aspect din
lamportamentul dv. sau "NU" dacă nu corespunde. Dacă nu înţelegeţi o întrebare, n-o completaţi.

1. Aţi evitat locuri de muncă sau sarcini care presupuneau contactul cu multe (n u ) DA PQ4
persoane?
2. Evitaţi de obicei să vă faceţi prieteni persoane despre care nu sunteţi sigur (nu) DA PQ5
că vă vor simpatiza?
3. Vi se pare dificil să fiţi deschis chiar şi cu persoanele apropiate? ( nu ) DA PQ6

4. Vă faceţi frecvent griji privind eventualitatea de a fi criticat sau respins în ( nu) DA PQ7
situaţii publice?
5. Atunci când întâlniţi persoane necunoscute sunteţi de obicei tăcut? (nu) DA PQ8

6. Credeţi că nu sunteţi la fel de bun, deştept sau atrăgător ca majoritatea (nu) DA PQ9
celorlalte persoane?
7. Vă temeţi de activităţile care s-ar putea dovedi dificile sau ezitaţi să (nu) DA PQ10
încercaţi lucruri noi?
8. Vă este dificil să luaţi decizii uzuale cum ar fi să vă alegeţi îmbrăcămintea NU (da) PQ.11
sau să comandaţi ceva la restaurant fără sfatul sau confirmare din partea
altcuiva?
9. Depindeţi de alte persoane în ceea ce priveşte gestionarea domeniilor (N U ) DA PQ12
importante ale vieţii cum ar fi cel financiar, îngrijirea copiilor sau probleme
curente?
10. Vă este greu să vă exprimaţi dezaprobarea faţă de alte persoane chiar dacă (n u ) DA PQ13
vi se pare că nu au dreptate?
11. Consideraţi dificil să începeţi un proiect nou sau să faceţi ceva de unul ( nu ) DA PQ14
singur?
12. Este atât de important să vă aflaţi sub ocrotirea cuiva încât sunteţi capabil (N U ) DA PQ.15
să faceţi lucruri neplăcute sau excesive pentru acea persoană?
13. în general vă simţiţi intimidat atunci când trebuie să va descurcaţi singur? (N U ) DA PQ16

Chestionarul de evaluare a personalităţii pentru SCID-5-PD Pagina 1


EXEMPLU

14. Atunci când încetează o relaţie apropiată simţiţi nevoia de a găsi imediat pe
altcineva care să se ocupe de dv.?
NU
® PQ17

15. Vă faceţi o mulţime de griji dacă sunteţi lăsat să aveţi singur grijă de dv.? ( nu) DA PQ18

16. Sunteţi genul de persoană care petrece mult timp concentrându-se asupra
detaliilor, ordinii sau organizării activităţii sau cu realizarea listelor şi
® DA PQ19

programelor?

17. Aveţi în general dificultăţi în finalizarea unor proiecte deoarece petreceţi


mult timp pentru a le face exact aşa cum trebuie?
® DA PQ.20

18. Sunteţi foarte conştiincios la serviciu sau faceţi eforturi deosebite pentru a
fi extrem de eficient?
® DA PQ.21

19. Standardele dv. cu privire la ceea ce este corect sau nu sunt foarte ridicate? NU
® PQ22

20. Vă este greu să vă dispensaţi de lucruri deoarece vă gândiţi că v-ar putea fi


utile la un moment dat?
® DA PQ23

21. Vă este dificil să lucraţi cu persoane sau să le cereţi să facă ceva dacă nu
sunt întru totul de acord să le realizeze exact aşa cum doriţi?
NU
® PQ24

22. Vă este greu să cheltuiţi banii pentru plăceri personale sau pentru alţii? (N U ) DA PQ25

23. Odată ce v-aţi făcut anumite planuri vă vine greu să le schimbaţi, chiar şi
parţial? ® DA PQ26

24. Se spune despre dv. că sunteţi încăpăţânat? NU


® PQ.27

25. Aveţi deseori sentimentul că ceilalţi se folosesc de dv., vor să vă rănească


sau să vă mintă? ® DA PQ28

26. Sunteţi o persoană foarte retrasă care are rareori încredere să se


confeseze? ® DA PQ29

27. Credeţi că este preferabil ca ceilalţi să nu ştie prea multe lucruri despre dv.
deoarece le-ar putea folosi împotriva dv.?
NU
® PQ3C

28. Deseori vi se pare că ceilalţi vă ameninţă sau vă jignesc prin ceea ce spun
sau fac? ® DA PQ3J

29. Sunteţi genul de persoană care poartă ranchiună sau care iartă foarte greu
pe cineva care l-a jignit sau desconsiderat? ® DA PQ32

Chestionarul de evaluare a personalităţii pentru SCID-5-PD Pagina 2


EXEMPLU

30. Sunt multe persoane pe care nu le puteţi ierta pentru că în urmă cu mult DA PQ33
timp v-au făcut sau spus ceva nepotrivit?
31. Deveniţi frecvent furios sau gata de bătaie dacă vă critică sau jigneşte NU PQ.34
cineva?
32. V-aţi suspectat vreodată soţul/soţia sau partenerul/partenera de NU PQ35
infidelitate?
33. Atunci când vă aflaţi într-un loc public şi vedeţi persoane conversând, vi se PQ36
pare adeseori că vorbesc despre dv.?
34. Când sunteţi în preajma altor persoane aveţi deseori senzaţia că sunteţi NU PG37
privit sau urmărit?
35. Aveţi frecvent sentimentul că textul unui cântec sau anumite scene DA PQ38
dintr-un film sau de la televizor au o semnificaţie specială pentru dv.?
36. Sunteţi o persoană superstiţioasă? DA PQ39

37. Aţi avut vreodată sentimentul că puteţi face să se întâmple anumite lucruri DA PQ40
doar punându-vă o dorinţă sau gândindu-vă la ele?
38. Aţi avut experienţe supranaturale directe? DA PQ41

39. Aveţi credinţa că deţineţi "al şaselea simţ" iar acest lucru vă permite să DA PQ42
cunoaşteţi şi să preziceţi anumite evenimente?
40. Aveţi deseori senzaţia că tot ceea ce vă înconjoară este ireal, că sunteţi DA PQ43
detaşat de propriul corp şi de propria minte, sau că sunteţi un observator
exterior al propriilor gânduri sau mişcări?

41. Vedeţi deseori lucruri pe care alţii nu le văd? DA PQ44

42. Auziţi deseori o voce care vă şopteşte numele? DA PQ45

43. Aţi avut vreodată sentimentul că o persoană sau forţă se află în apropiere DA PQ46
chiar dacă nu o puteţi vedea?
44. Sunt foarte puţine persoane de care vă simţiţi apropiat cu excepţia PQ.47
familiei?

Chestionarul de evaluare a personalităţii pentru SCID-5-PD Pagina 3


EXEMPLU

45. Vă simţiţi de obicei neliniştit când sunteţi în preajma unor persoane pe (N U ) DA PQ48
care nu le cunoaşteţi foarte bine?
46. în general NU simţiţi nevoia să aveţi prieteni sau relaţii afective sau să DA PQ49
®
participaţi cu familia la activităţi comune?
47. Aproape întotdeauna vă place să faceţi lucrurile mai curând de unul singur (N U ) DA PQ50
decât cu alte persoane?
48. Nu vă interesează deloc sau aproape deloc să aveţi relaţii sexuale? ( nu ) DA PQ51

49. Sunt foarte puţine lucrurile care vă fac cu adevărat plăcere? DA PQ52

50. Nu vă interesează ce cred ceilalţi despre dv.? DA PQ53


®

51. Aveţi rareori sentimente puternice, cum ar fi cel de furie sau de veselie? DA PQ54
®

52. Vă place să fiţi în centrul atenţiei? NU PQ.55


®

53. Aveţi tendinţa să flirtaţi mai mult decât ar fi normal? NU ( da) PQ56

54. Se întâmplă deseori să "faceţi avansuri" altor persoane? DA PQ57


®

55. Vă place să atrageţi atenţia prin îmbrăcăminte sau prin felul în care arătaţi? NU PQ58
®

56. Aveţi tendinţa de a fi foarte teatral în discurs şi modul de a acţiona? NU ( da ) PQ.59

57. Sunteţi o persoană foarte emotivă comparativ cu alţii, de exemplu atunci DA PQ60
®
când auziţi o întâmplare tristă plângeţi în hohote?
58. Vă răzgândiţi deseori în funcţie de persoanele cu care sunteţi sau de ceea ( nu ) DA PQ61
ce aţi citit sau văzut recent la televizor?
59. Consideraţi că sunteţi bun prieten cu persoanele care vă fac unele servicii DA PQ62
®
cum ar fi instalatorul, mecanicul auto sau medicul?
60. Vă consideraţi mai important, mai talentat sau că aveţi mai mult succes NU (D A ) PQ.63
decât majoritatea persoanelor?

Chestionarul de evaluare a personalităţii pentru SCID-5-PD Pagina 4


EXEMPLU

61. Au existat unele persoane care v-au spus că aveţi o părere prea bună NU ( da ) PQ64
despre dv.?
62. Vă petreceţi mult timp gândindu-vă la faptul că la un moment dat veţi NU (da) PQ65
avea putere, succes sau recunoaştere din partea celorlalţi?
63. Vă gândiţi deseori că veţi trăi povestea de dragoste ideală?
0 DA PQ66

64. Atunci când aveţi o problemă, faceţi de regulă tot posibilul să vorbiţi cu NU ( da) PQ67
persoana cea mai influentă pentru a o rezolva?
55. încercaţi să vă petreceţi timpul doar cu persoane importante sau NU (da) PQ68
influente?
56. Este important pentru dv. ca ceilalţi să vă acorde atenţie sau să vă admire? NU
0 PQ69

67. Aveţi credinţă că sunteţi genul de persoană care merită să fie tratată NU (D A ) PQ70
special sau că ceilalţi trebuie să i se supună de la sine?
58. Consideraţi de obicei că nevoile dv. sunt mai importante decât cele ale
altor persoane?
0 DA PQ.71

59. Ceilalţi s-au plâns că profitaţi de ei?


0 DA PQ72

70. în general consideraţi că problemele şi sentimentele altor persoane nu vă


privesc?
0 DA PQ73

71. Consideraţi că problemele celorlalţi sunt plictisitoare?


0 DA PQ74

72. Ceilalţi v-au atenţionat că nu-i ascultaţi şi nu vă pasă de sentimentele lor?


0 DA PQ75

73. Atunci când cineva are o reuşită, consideraţi că o meritaţi mai mult decât NU ( da ) PQ76
acea persoană?
74. Vi se pare că celelalte persoane sunt frecvent invidioase pe dv.? NU
0 PQ77

75. Credeţi că sunt foarte puţine persoane care merită cu adevărat să le


dedicaţi timpul şi atenţia dv.?
0 DA PQ78

Chestionarul de evaluare a personalităţii pentru SCID-5-PD Pagina 5


EXEMPLU

76. Cei din jurul dv. vă acuză că vă purtaţi "de sus şi încrezut" sau arogant cu ( nu) DA PQ79
restul persoanelor?
77. V-aţi pierdut cumpătul la gândul că cineva apropiat v-ar putea părăsi? NU ( ° a) PQ80

78. Relaţiile dv. cu persoanele de care vă pasă cu adevărat trec frecvent prin
extreme pozitive şi negative?
NU
® PQ81

79. Sentimentul dv. de sine se modifică dramatic de foarte multe ori? (N U ) DA PQ82

80. Va comportaţi diferit cu persoane şi în situaţii diferite, astfel încât de multe (nu) DA PQ83
ori nici nu mai ştiţi cine sunteţi cu adevărat?
81. Au existat în timp o mulţime de schimbări bruşte în obiectivele, planurile ( nu) DA PQ84
de carieră, credinţele dv. religioase precum şi în alte domenii?
82. Au existat în timp o mulţime de schimbări bruşte ale tipului de prieteni pe DA PQ85
care îi preferaţi sau ale identităţii dv. sexuale?
83. Deseori vă manifestaţi impulsiv? NU ( da) PQ86

84. Aţi încercat vreodată să vă faceţi rău sau să vă sinucideţi ori aţi ameninţat
că o veţi face?
NU
@> PQ87

85. Vi s-a întâmplat să vă tăiaţi, ardeţi sau zgâriaţi intenţionat? (nu) DA PQ88

86. Deseori dispoziţia dv. s-a schimbat în decursul aceleiaşi zile în funcţie de
evenimentele din viaţa dv.?
NU
® PQ.89

87. Aveţi frecvent sentimentul de vid interior? (N U ) DA PQ90

88. Aveţi deseori crize de furie sau deveniţi atât de nervos încât vă pierdeţi
controlul? ® DA PQ91

89. Atunci când sunteţi nervos se întâmplă să loviţi persoane sau să aruncaţi (nu) DA PQ92
cu obiecte?
90. Vă enervaţi foarte tare din nimic? (N U ) DA PQ93

91. Când sunteţi foarte supărat, deveniţi suspicios faţă de alte persoane sau vă (N U ) DA PQ94
simţiţi detaşat de propriul corp ori vi se pare că lucrurile din jur nu sunt
reale?

Chestionarul de evaluare a personalităţii pentru SCID-5-PD Pagina 6


EXEMPLU

Următoarele întrebări se aplică lucrurilor pe care le-aţi făcut înaintea vârstei de 15 ani.
92. înaintea vârstei de 15 ani aţi intimidat, ameninţat sau speriat alţi copii?
® DA PQ95

93. înaintea vârstei de 15 ani aţi provocat pe alţii la bătaie?


® DA PQ96

94. înaintea vârstei de 15 ani aţi rănit sau ameninţat pe cineva cu o armă cum
ar fi o bâtă, piatră, sticlă spartă, cuţit sau armă de foc? ® DA PQ97

95. înaintea vârstei de 15 ani v-aţi comportat cu cruzime faţă de cineva, iar ( nu ) DA PQ98
acest lucru i-a provocat durere fizică ori suferinţă psihică?
96. înaintea vârstei de 15 ani aţi rănit animale în mod voit? ( nu) DA PQ99

97. înaintea vârstei de 15 ani aţi atacat, jefuit sau aţi luat ceva cu forţa de la
cineva ameninţându-l? ® DA PQ100

98. înaintea vârstei de 15 ani aţi obligat pe cineva la orice formă de activitate
sexuală? ® DA PQ102

99. înaintea vârstei de 15 ani aţi incendiat ceva? ( nu ) DA PQ103

100. înaintea vârstei de 15 ani aţi distrus deliberat obiecte care nu vă


aparţineau?
® DA PQ104

101. înaintea vârstei de 15 ani aţi spart locuinţe, alte clădiri sau maşini?
® DA PQ105

102. înaintea vârstei de 15 ani aţi minţit sau aţi înşelat mai multe persoane
pentru a obţine ceea ce vă doreaţi sau pentru a-i determina să facă un ® DA PQ106

anumit lucru?
103. înaintea vârstei de 15 ani aţi furat vreodată din magazin sau de la cineva
ori aţi falsificat o semnătură pentru a obţine bani? ® DA PQ.107

104. înaintea vârstei de 15 ani aţi fugit de acasă şi aţi rămas afară peste
noapte? ® DA PQ108

Următoarele două întrebări se aplică lucrurilor pe care le-aţi făcut înaintea vârstei de 13 ani.
105. înaintea vârstei de 13 ani stăteaţi afară până foarte târziu, mult după ora ( NU DA PQ109
la care ar fi trebuit să fiţi în casă?
106. înaintea vârstei de 13 ani aţi chiulit frecvent de la şcoală?
® DA PQ110

Chestionarul de evaluare a personalităţii pentru SCID-5-PD Pagina 7


EXEMPLU

SCID-5-PD
INTERVIUL CLINIC STRUCTURAT PENTRU
TULBURĂRILE DE PERSONALITATE DIN DSM-5®

M ichael B. First, M.D.


Professor of Clinical Psychiatry, Columbia University, and Research Psychiatrist,
Division of Clinical Phenomenology, New York State Psychiatric Institute,
New York, New York

Janet B.W. W illiams, Ph.D.


Professor Emerita of Clinical Psychiatric Social Work (in Psychiatry and in
Neurology), Columbia University, and Research Scientist and Deputy Chief,
Biometrics Research Department (Retired), New York State Psychiatric Institute,
New York, New York; and Senior Vice President of Global Science,
MedAvante, Inc., Hamilton, New Jersey

Lorna Sm ith Benjamin, Ph.D.


Adjunct Professor of Psychiatry and Professor Emerita of Psychology,
University of Utah, Salt Lake City, Utah

Robert L. Spitzer, M.D.


Professor Emeritus of Psychiatry, Columbia University, and
Research Scientist and Chief, Biometrics Research Department (Retired),
New York State Psychiatric Institute, New York, New York

Pacient: N'CU Data


07 28 15
interviului:
lună zi an
Medic clinician: ^ r' ^ rst
EXEMPLU
SZID-5-PD REZUMATUL FIŞEI DE PUNCTARE A DIAGNOSTICULUI Pagina 1

REZUMATUL FIŞEI DE PUNCTARE


A DIAGNOSTICULUI SCID-5-PD
Calitatea şi exhaustivitatea globală a informaţiei 1 = slabă 2 = moderată (3 = bună) 4 = excelentă
Durata interviului (minute) 0 3 0

Dacă nu sunt
îndeplinite
criteriile, sunt
totuşi prezente
elemente
Codul Tulburarea de Sunt îndeplinite criteriile semnificative Profilul dimensional
iCD-10-CM personalitate categoriale?* clinic?*** Pe baza sumei punctajelor (0, 1 şi 2)
"ulburările de personalitate din Grupul C
T4bL DA (4 din 7) ( nu ) d a
-60.6 Evitantă (0 ) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 14
Tpagina 8) (paginile 7-8)
(NU) DA (5 din 8) (nu ) d a
-60.7 Dependentă 0 1(2)3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
(pagina 11) (paginile 9-11)
Obsesiv- (NU) DA (4 din 8) (nu ) DA
F60.5 0 <(2)3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6
compulsivă (pagina 14) (paginile 12-14) 1 w ______________________________ I
ulburările de personalitate din Grupul A
(NU) DA (4 din 7 si Criteriul NU DA
r 60.0 Paranoidă 0(T)2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 121314
B**) (pagina 17) (paginile 15-17) I I
(NU) DA (5 din 9 şi Criteriul NU DA
F21 Schizotipală ( 0 ) 2 34 56 78 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
B**) (pagina 21) (paginile 18-21)
(nu ) DA (4 din 7 s] Criteriul NU DA
F60.1 Schizoidă (0)1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
B**) (pagina 24) (paginile 22-24)
'ulburările de personalitate din Grupul B
NU ( d a )(5 din 8) NU DA
F60.4 Histrionică 0 1 2 34 56 7 89(1Q)11 12 13 14 15 16 17 18
(pagina 26) (paginile 25-26) L I
NU ( d Â)(5 din 9) NU DA
F60.81 Narcisistă 01 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12 13(14)15 16 17 18
(pagina 29) (paginile 27-29) I I
(NU) DA (5 din 9) (n u ) DA
F60.3 Borderline 0 1 2 34 56 78(9)10 11 12 13 14 15 16 17 18
(pagina 33) (paginile 30-33) 1 I
(NU) DA (3 din 7 [pagina 39]
NU DA
F60.2 Antisocială şi 2+ simptome de conduită 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 2 13 14
(paginile 34-39) 1______________ :___________________ i
[pagina 36])
Altă tulburare de personalitate specificată
Altă tulburare (NU) DA Dacă nu este o tulburare de personalitate din
F60.89 - DSM-5, indicaţi denumirea acesteia:
specificată (pagina 40)

•Numărul paginii se referă la pagina din SCID-5-PD la care este menţionat diagnosticul categorial al tulburării.
••Criteriul B: Nu apare exclusiv în cadrul Schizofreniei, al Tulburării bipolare sau al Tulburării depresive cu elemente psihotice, al Altei tulburări psihotice sau al Tulburării din spectrul
autismului. (Notă: Tulburarea din spectrul autismului nu este inclusă printre condiţiile de excludere ale Tulburării de personalitate paranoide.)
m**Elemente semnificative clinic aşa cum sunt descrise în Criteriul C, "Criteriile generale pentru o tulburare de personalitate care trebuie avute în vedere când se stabileşte un punctaj de
*2"": Elementele respective au un impact negativ asupra interacţiunilor sociale ale individului, asupra capacităţii de a stabili şi menţine relaţii apropiate şi/sau asupra funcţionării
eficiente la serviciu, şcoală sau acasă.

DIAGNOSTICUL TULBURĂRII DE PERSONALITATE PRINCIPALE (i.e., Tulburarea de personalitate care este sau poate fi principala tulburare ce justifică abordarea
clinică):
Introduceţi codul ICD-10-CM din stânga diagnosticelor de mai sus: F60-82
(Notă: lăsaţi necompletat dacă nu este prezentă nicio tulburare de personalitate.)
EXEMPLU
SCID-5-PD EVALUARE GENERALĂ Pagina 2

EVALUARE GENERALĂ
NOTĂ: DACĂ A FO ST COMPLETATĂ A N TER IO R PARTEA INTRODUCTIVĂ A SCID-5, TRECEŢI D IR EC T LA

* PARTEA INTRODUCTIVĂ A EVALUĂRII TULBURĂRILOR DE PERSONALITATE,* PAGINA 4.

Voi începe prin a vă pune câteva întrebări despre problemele sau dificultăţile pe care se poate să le fi întâmpinat, iar pe
măsură ce interviul se va desfăşura îmi voi nota câte ceva din afirmaţiile dv. Aveţi unele întrebări înainte de a începe?

NOTĂ: M edicul va trebui să evalueze cu atenţie prezenţa ideaţiei, p lanurilor sau tentativelor suicidare actuale, iar dacă este
necesar va acţiona corespunzător.

Date demografice

Ce vârstă aveţi? 25

Sunteţi căsătorit? Nu

DACĂ NU: Locuiţi cu cineva ca şi cum aţi fi căsătoriţi? Nu

DACĂ NU: Aţi fost vreodată căsătorit? Nu

Cât timp aţi fost (STATUS MARITAL)?

DACĂ A FO ST CĂSĂTO RIT CEL PU ŢIN O DATĂ:


De câte ori aţi fost căsătorit?

Aveţi copii? Nu

DACĂ DA: Câţi copii aveţi? (Ce vârstă au?)

Cu care dintre ei locuiţi? (Câţi copii cu vârsta âinaur


sub 18 ani locuiesc cu dv.?)

Istoricul educaţional şi profesional

Ce studii aveţi? Absolvent liceu


DACĂ PACIENTUL NU A R EU ŞIT SĂ TERM IN E 0 ETAPĂ
PE CARE A ÎN CEPU T-O : De ce aţi abandonat?

cu ce va ocupaţi? Relaţii publice; recrutare talente


(Lucraţi in afara casei?) ’

întotdeauna aţi făcut această meserie? Da

DACĂ NU: Ce aţi lucrat în trecut?


EXEMPLU
SCID-5-PD EVALUARE GENERALĂ Pagina 3

Care a fost cea mai lungă periodă în care aţi lucrat într-un singur loc? 8 luni
h prezent sunteţi angajat (remunerat)? Da, lucrez temporar ca vânzător la o cafenea
până când voi începe propria afacere
DACĂ NU: De ce?

DACĂ N U S E CU N O SC INFORM AŢII: A existat o perioadă în care


nu aţi putut merge la serviciu sau la şcoală?

DACĂ DA: De ce s-a întâmplat acest lucru?

Aţi fost vreodată arestat, urmărit sau aţi avut probleme cu justiţia? Nil

Episoade actuale sau anterioare cu patologie psihiatrică

Aţi fost vreodată consultat pentru probleme


emoţionale sau psihiatrice? Da
Am fost la un psiholog de trei ori
DACĂ DA: Care a fost motivul? (Ce tratament(e) aţi primit? d u p ă Ce a m j u a t O S U p rad o za d e
Ce medicamente? Când s-a întâmplat acest lucru?) NyQuil la v a r s t a d e 18 ani Când am
aflat ca mama avea o relaţie
DACĂ NU: A existat o perioadă în care dv. sau altcineva
v-aţi gândit că ar trebui să apelaţi la un psihiatru
datorită sentimentelor sau acţiunilor dv.?
(Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.)

Aţi primit vreodată ajutor medical pentru probleme cu alcoolul sau drogurile? Nu

DACĂ DA: Care a fost motivul? (Ce tratament(e) aţi primit? Ce medicamente? Când s-a întâmplat acest lucru?)

Aţi participat vreodată la grupuri de auto-ajutor


cum ar fi Alcoolicii anonimi,
Jucătorii de noroc anonimi sau Buiimicii anonimi? Nu

DACĂ DA: Care a fost motivul? Când s-a întâmplat acest lucru?

Aţi consumat cantităţi mari de alcool sau droguri Beau la sfârşit de săptămână,
o perioadă lungă de timp? consum ecstasy la petreceri
Povestiţi-mi mai multe despre acest lucru.

Dacă vă gândiţi la întreaga dv. viaţă, când aţi fost Atunci când primul meu iubit
cel mai supărat? (Povestiţi-mi mai multe despre a rupt relaţia; aveam 22 de ani
acest lucru. Cum s-a manifestat? Cum v-aţi simţit?)
şi am fost distrus
EXEMPLU
SCID-5-PD

* PARTEA INTRODUCTIVĂ A EVALUĂRII


TULBURĂRILOR DE PERSONALITATE*
Acum vă voi pune câteva întrebări despre
felul dv. de a fi - cu alte cuvinte despre modul
în care aţi simţit şi v-aţi comportat în general.

DACĂ LA UN M O M EN T DAT S-A M ANIFESTAT O TULBURARE,


ALTA DECÂT UNA DE PERSONALITATE, PEN TRU O PERIOADĂ
LIMITATĂ SAU EPISODIC: Ştiu că a existat o perioadă în care
aţi avut (SIMPTOMELE TULBURĂRII). Nu discutăm acum
despre acel timp, dv. va trebui să vă gândiţi la felul în care
sunteţi de obicei, atunci când nu aveţi (SIMPTOMELE).
Aveţi întrebări despre ceea ce v-am spus?

Cum v-aţi descrie ca persoană înainte de


(SIMPTOMELE TULBURĂRII)?

DACĂ NU POATE RĂSPUNDE, M ERGEŢI M AI DEPARTE.

Cum credeţi că v-ar descrie alte persoane aşa cum


eraţi înainte de (SIMPTOMELE TULBURĂRII)?

Care au fost persoanele importante din viaţa dv.?

DACĂ M EN ŢIO N EAZĂ DOAR FAM ILIA: Dar prietenii?

Cum v-aţi înţeles cu ei?

Credeţi că modul dv. obişnuit de a reacţiona


sau de a vă comporta cu ceilalţi v-a creat probleme
în relaţia cu vreunul din ei? (Acasă? La şcoală? La serviciu?)
(Cum anume?)

Cât de bine credeţi că v-aţi descurcat în obţinerea lucrurilor U u Itică. b a r e s t e SlUWfli


pe care vi le-aţi dorit în viaţă cum ar fi să aveţi relaţii împlinite, O p ro b le m a d e tim p
o carieră de succes sau prieteni apropiaţi? p an a CQIld VOI d ev en i V e d e ta

Cum vă petreceţi timpul liber?

Cu cine vă petreceţi timpul liber?

Dacă v-aţi putea schimba personalitatea,


în ce mod aţi dori să fie diferită?

DACĂ A FO ST CO M PLETA TSCID -5-SPQ : Acum aş dori să aprofundăm întrebările din chestionar la care aţi răspuns cu "DA".

DACĂ NU A FO ST CO M PLETATSCID -5-SPQ : Acum aş dori să vă pun nişte întrebări mai specifice.
EXEMPLU
SCID-5-PD CRITERIILE GENERALE PENTRU O TULBURARE DE PERSONALITATE Pagina 5

CRITERIILE GENERALE PENTRU O TULBURARE


DE PERSONALITATE CARE TREBUIE AVUTE ÎN VEDERE
ATUNCI CÂND SE STABILEŞTE UN PUNCTAJ DE ”2”
Reluaţi şi aveţi în vedere următoarele criterii generale pentru o tulburare de personalitate atunci când
doriţi să stabiliţi dacă un criteriu particular al unei tulburări de personalitate poate primi scorul ” 2" (prag).

A. Un tipar stabil de trăiri interioare şi comportament care deviază marcat de la normele culturale ale mediului
în care trăieşte individul. Criteriul respectiv pentru tulburarea de personalitate trebuie să se situeze la extrema
superioară a acestui continuum pentru a primi scorul "2".

Cum se manifestă?
Daţi-mi câteva exemple.
Credeţi că vă comportaţi în acest mod mai mult decât majoritatea cunoscuţilor?

B. Acest tipar persistent este rigid şi generalizat într-un număr mare de situaţii personale şi sociale. Criteriul
tulburării de personalitate luat în discuţie trebuie să se manifeste de cele mai multe ori şi în majoritatea
situaţiilor, nefiind limitat la o singură relaţie interpersonală, situaţie sau rol.

Acest lucru se întâmplă în multe situaţii diferite?


Acest lucru se întâmplă cu multe persoane diferite?

C. Acest tipar persistent cauzează disconfort semnificativ clinic sau disfuncţie în domeniul social, profesional
sau în alte arii importante de funcţionare. Criteriul luat în discuţie al tulburării de personalitate trebuie să aibă
un impact negativ asupra interacţiunilor sociale ale individului, asupra capacităţii de a forma şi menţine relaţii
apropiate şi/sau asupra abilităţii de a funcţiona eficient la serviciu, şcoală sau acasă.

Ce probleme v-a creat acest comportament?


V-a afectat relaţiile sau interacţiunea cu alte persoane? (Ma refer la familie, persoana iubită sau
prieteni.)
V-a afectat activitatea profesională sau şcolară?
A deranjat alte persoane?

D. Tiparul este stabil şi de lungă durată, iar debutul are loc cel mai târziu în adolescenţă sau la începutul
perioadei adulte. Criteriul pentru tulburarea de personalitate trebuie să fi fost prezent cea mai mare parte a
timpului cu cel puţin 5 ani înainte şi trebuie să existe dovezi că această trăsătură a caracterizat individul din ultima
parte a adolescenţei sau de la începutul celei de-a 3-a decade de viaţă.

Sunteţi de mult timp aşa cum vă prezentaţi acum?


Cât de des s-a întâmplat să vă comportaţi astfel?
Când aţi (simţit/acţionat) astfel pentru prima dată? (Vă amintiţi o perioadă în care nu v-aţi simţit aşa?)
EXEMPLU
SCID-5-PD CRITERIILE GENERALE PENTRU O TULBURARE DE PERSONALITATE Pagina 6

E. Acest tipar persistent nu poate fi mai bine explicat ca fiind manifestarea sau consecinţa unei alte tulburări
mintale. Dacă a fost prezentă o altă tulburare mintală, manifestarea criteriului tulburării de personalitate trebuie
să fi avut loc independent de această tulburare mintală (e.g., debutul este anterior primei manifestări a celeilalte
tulburări mintale sau intensitatea este semnificativă în perioada în care cealaltă tulburare mintală este atenuată).

DACĂ EXISTĂ DOVEZI ALE PREZENŢEI UNEI ALTE TULBURĂRI MINTALE CU SIMPTOME CARE SE
ASEAMĂNĂ CU TRĂSĂTURA DE PERSONALITATE ÎN DISCUŢIE: Această trăsătură se manifestă doar
atunci când aveţi (SIMPTOMELE TULBURĂRII MINTALE)?

F. Acest tipar persistent nu poate fi atribuit efectelor fiziologice ale unei substanţe (e.g., un drog, un
medicament) sau unei afecţiuni medicale (e.g., traumatism cerebral). Dacă pacientul are un istoric de consum
cronic de substanţe, criteriul tulburării de personalitate nu poate fi mai bine explicat ca manifestare a intoxicaţiei
sau sevrajului cronic recurent şi nu este asociat exclusiv cu activităţi care au scopul de a susţine consumul
substanţei (e.g., comportamentul antisocial). Dacă este prezentă o afecţiune medicală generală (AMG), criteriul
tulburării de personalitate nu poate fi mai bine explicat ca o consecinţă directă a AMG.

DACĂ EXISTĂ DOVEZI DE CONSUM PRELUNGIT Şl EXCESIV DE ALCOOL SAU DROGURI, CARE POATE AVEA
CA REZULTAT SIMPTOME CE SE ASEAMĂNĂ CU TRĂSĂTURA DE PERSONALITATE LUATĂ ÎN DISCUŢIE:
Acest lucru vi se întâmplă doar când sunteţi băut sau sub influenţa drogurilor sau când sunteţi în
sevraj la alcool sau droguri? Acest lucru vi se întâmplă doar atunci când încercaţi să obţineţi alcool sau
droguri?

DACĂ EXISTĂ DOVEZI CĂ O AMG GENEREAZĂ SIMPTOME CARE SE ASEAMĂNĂ CU TRĂSĂTURA DE


PERSONALITATE LUATĂ ÎN DISCUŢIE: Aţi prezentat această trăsătură şi înainte de (DEBUTUL AMG)?
EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te evita n tă Pagina 7

EVALUAREA TULBURĂRILOR DE PERSONALITATE DIN DSM-5

TULBURAREA DE PERSONALITATE EVITANTA CRITERIILE PENTRU TULBURAREA DE


PERSONALITATE EVITANTĂ

Un tipar pervaziv caracterizat prin


inhibiţie socială, sentim entul de a f i
inadecvat şi sensibilitate exagerată la
aprecierile negative, care debutează la
vârsta de adult tânăr, se m anifestă în
diverse situaţii şi îndeplineşte patru (sau
m ai m ulte) din urm ătoarele criterii:

1. Aţi afirmat că [Aţi] evitat anumite locuri de


muncă sau sarcini care implicau contactul cu
1. Evită activităţile profesionale care
presupun contacte interpersonale
® PD1

multe persoane. multiple din cauza fricii de a fi criticat,


dezaprobat sau respins.

Daţi-mi câteva exemple. ■cel puţin două exem ple


Care a fost motivul pentru care aţi evitat
aceste (LOCURI DE MUNCĂ SAU SARCINI)?
(Motivul a fost faptul că nu vă doreaţi să vă
aflaţi în compania altor persoane sau pentru
că vă este teamă să nu fiţi criticat sau
respins?)

, Aţi afirmat că [Aţi] evitat să legaţi prietenii


dacă nu aţi fost sigur că persoanele respective
2. Nu este dispus să se implice în relaţii cu
alte persoane decât dacă este sigur că
® 1
PD2

vă vor simpatiza. este simpatizat.

Evitaţi activităţile de grup dacă nu sunteţi 2 = nu ia aproape niciodată iniţiativa de a


sigur că veţi fi bine primit sau acceptat? se im plica într-o relaţie socială

Dacă nu ştiţi că cineva vă simpatizează aţi


face primul pas?

3. Aţi afirmat că [V-a fost] dificil să fiţi "deschis"


chiar şi faţă de persoane apropiate.
3. Este rezervat în relaţiile apropiate din
teama de a nu fi făcut de ruşine,
® PD3

ridiculizat sau umilit.

Din ce motiv? (Vă temeţi să nu se amuze pe 2 = este adevărat pentru aproape toate
seama dv. sau să fiţi pus în încurcătură?) relaţiile

I;

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te e vitan tă Pagina 8

4. Aţi afirmat că [Aţi] fost deseori îngrijorat să nu 4. Este preocupat de posibilitatea că ar putea ? (cO 1 2
fiţi criticat sau respins în situaţii sociale. fi criticat sau respins în diferite situaţii
Daţi-mi câteva exemple. sociale.

Vă petreceţi mult timp cu astfel de gânduri? 2 = petrece m ult timp fiin d îngrijorat în
legătură cu diverse situa ţii sociale

5. Aţi afirmat că [Sunteţi] de obicei tăcut atunci 5. Este inhibat când stabileşte relaţii ? fo ) 1 2
când întâlniţi persoane necunoscute. interpersonale noi datorită faptului că se
simte nepotrivit.

De ce se întâmplă acest lucru? 2 = recunoaşte că are această trăsătură şi


dă m ulte exem ple

(Pentru că vă simţiţi nepotrivit sau că nu


sunteţi suficient de bun?)
li ^ t i ^ ţ
6. Aţi afirmat că [Aveţi] convingerea că nu sunteţi 6. Se consideră incapabil din punct de vedere ? (0 ) 1 2
la fel de bun, inteligent sau atractiv ca social, lipsit de atractivitate sau inferior
majoritatea altor persoane. celorlalţi.
.

Povestiţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = recunoaşte că are această credinţă

7. Aţi afirmat că [Vă] este teamă să faceţi lucruri 7. Se împotriveşte să-şi asume riscuri sau să ? (o ) 1 2
care vă pun la încercare sau să încercaţi ceva ia parte la activităţi noi de teamă că l-ar
nou. putea pune într-o situaţie jenantă.

Acest lucru se întâmplă din cauza fricii de a fi 2 = oferă m ai m ulte exem ple în care a
pus în încurcătură? evitat anum ite activităţi din pricina fric ii
de a f i p us în încurcătură

Daţi-mi câteva exemple. CEL PUŢIN PATRU DINTRE CRITERIILE (1-7) (NU) DA
SUNT PUNCTATE CU "2"
■ ,r . .
'<
Tulburare de personalitate
evitantă

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te d e p e n d e n tă Pagina 9

TULBURAREA DE PERSONALITATE DEPENDENTĂ CRITERIILE PENTRU TULBURAREA DE


PERSONALITATE DEPENDENTĂ
Nevoia pervazivă şi excesivă de a prim i
îngrijiri din partea altei persoane, ceea ce
conduce la un com portam ent supus şi adeziv
şi la frica de separare de persoana de care
depinde şi care debutează la vârsta de adult
tânăr, se m anifestă în diferite situaţii şi
îndeplineşte cin ci (sau m ai m ulte) din
urm ătoarele criterii:

8jAţi afirmat că [Vă este] greu să luaţi decizii 1. Are dificultăţi în luarea deciziilor în ? 0 (T ) 2 PD9
uzuale, cum ar fi să vă alegeţi îmbrăcămintea probleme cotidiene dacă nu primeşte
sau să comandaţi ceva la restaurant fără a sfaturi şi încurajări repetate din partea
primi sfaturi şi confirmări din partea celorlalţi. celorlalţi.

îmi puteţi da câteva exemple de decizii pentru 2 = oferă m ai m ulte exem ple
care aveţi nevoie de sfaturi sau confirmare Uneori-cu ce
din partea celorlalţi? sa s e îmbrace
(Acest lucru se întâmplă în mod obişnuit?)
9. Aţi afirmat că [Sunteţi] dependent de alte 2. Are nevoie ca alţii să-şi asume ? (? ) 1 2 PD10
persoane în gestionarea unor domenii răspunderea pentru majoritatea
importante ale vieţii dv. cum ar fi cheltuielile, aspectelor importante ale vieţii sale.
îngrijirea copiilor sau planificările cotidiene.

Daţi-mi câteva exemple. (Depăşeşte simplele [Notă: nu includeţi aici doar sfaturile
sfaturi oferite de alte persoane?) cerute de la ceilalţi sau un com portam ent
acceptat în m ediul cultural din care
provine pacientul.]

(Acest lucru se întâmplă în MAJORITATEA 2 = oferă m ai m ulte exem ple


domeniilor importante ale vieţii?)
10. Aţi afirmat că [Aveţi] probleme să contraziceţi 3. Are dificultăţi să îşi exprime dezacordul ? (? ) 1 2 PD11
alte persoane chiar şi atunci când consideraţi faţă de ceilalţi de teamă să nu piardă
că nu au dreptate. sprijinul şi aprobarea acestora.

Daţi-mi câteva exemple de astfel de situaţii. (Notă: Nu se va include aici teama


justificată de pedeapsă.)

Ce vă temeţi că se poate întâmpla dacă nu 2 = recunoaşte că are această trăsătură


sunteţi de acord cu ei? sau dă m ai m ulte exem ple

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU

SCID-5-PD Tu lb u ra re a d e p e rso n a lita te d e p e n d e n tă Pagina 10

11. Aţi afirmat că [Vă este] dificil să începeţi 4. Are dificultăţi în iniţierea unor proiecte 2 PD12
proiecte sau să faceţi diferite lucruri de unul proprii sau în planificarea unor activităţi
singur. în mod independent (din cauza lipsei de
încredere în capacitatea de judecată sau
în abilităţile proprii, nu din lipsă de
motivaţie sau energie).

Daţi-mi câteva exemple. 2 = recunoaşte câ are această trăsătură


De ce se întâmplă acest lucru? (Pentru că vă
este teamă că nu-l veţi face corect?)
(în schimb reuşiţi să-l faceţi atât timp cât
există cineva care vă ajută?)
' .\V ' ' ■ ' ' .

12. Aţi afirmat că [Este] atât de important pentru 5. Face eforturi excesive pentru a obţine l 2 PD13
dv. ca cineva să vă poarte de grijă, încât sprijin şi ocrotire din partea altora,
sunteţi în stare să faceţi lucruri neplăcute sau mergând chiar până în punctul în care se
nepotrivite pentru acea persoană. oferă voluntar pentru activităţi
neplăcute.
1 * ' yî '-v ?*. 1 < • ^ ’ & tli
Daţi-mi câteva exemple de astfel de lucruri pe [Notă: nu includeţi aici un comportament
care aţi fi dispus să le faceţi. destinat să atingă alte scopuri decât
acela de a fi acceptat, cum ar fi să fie
avansat la locul de muncă.]

2 = recunoaşte că are această trăsătură


şi dă cel puţin un exemplu
.
13. Aţi afirmat că [Simţiţi] de obicei un disconfort 6. Se simte incomod sau neajutorat când ? © 1 2 PD14
când sunteţi singur. este singur, din cauza fricii exagerate că
va fi incapabil să-şi poarte singur de grijă.
■ ’ . .■ . ■

Din ce motiv? (Pentru că aveţi nevoie de grija 2 = recunoaşte că are această trăsătură
cuiva?)
14)Aţi afirmat că [Atunci când se încheie o relaţie 7. Imediat ce a încheiat o relaţie apropiată, ? 0 © 2 PD15
apropiată] simţiţi nevoia de a găsi imediat pe caută să stabilească alta care să îi asigure
altcineva care să aibă grijă de dv. sprijin şi protecţie.
Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = se întâmplă în majoritatea cazurilor
în care se încheie o relaţie apropiată
(Acesta este modul dv. obişnuit de a reacţiona
ori de câte ori se încheie o relaţie apropiată?) După primul iubit a plecat
acasă să locuiască cu mama

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te d e p e n d e n tă Pagina 11

15. Aţi afirmat că [Vă faceţi] o mulţime de griji 8. Este preocupat în mod nejustificat de ? (o ) 1 2
dacă sunteţi lăsat singur să vă descurcaţi? teama că va fi lăsat să se descurce
singur.
Ce vă face să vă gândiţi că veţi fi abandonat 2 = îngrijorarea este exagerată şi
şi veţi fi nevoit să vă îngrijiţi singur? (Cât de nerealistă
realistă este această frică?)
Cât de îngrijorat sunteţi din această cauză? CEL PUŢIN CINCI CRITERII (1-8) SUNT (nu) DA
PUNCTATE CU "2"
Tulburare de personalitate
dependentă

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU

SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te o b se siv -co m p u lsiv ă Pagina 12

TULBURAREA DE PERSONALITATE CRITERIILE PENTRU TULBURAREA DE


OBSESIV-COMPULSIVĂ PERSONALITATE OBSESIV-COMPULSIVĂ

Un tipar pervaziv caracterizat prin


preocupare pentru ordine, perfecţionism şi
pentru a deţine control mental şi în relaţiile
interpersonale în detrimentul flexibilităţii,
receptivităţii şi eficienţei, care debutează la
vârsta de adult tânăr, se manifestă în diferite
situaţii şi îndeplineşte patru (sau mai multe)
din următoarele criterii:

16. Aţi afirmat că [Sunteţi] genul de persoană 1. Este atât de preocupat de detalii, reguli, 1 2 PD18
care petrece o mulţime de timp cu detaliile, liste, ordine, organizare sau programe
ordinea sau organizarea sau făcând liste ori încât pierde din vedere obiectivul
programe. activităţii.
'
Povestiţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = recunoaşte că are această trăsătură şi
oferă cel puţin un exemplu

Petreceţi atât de mult timp cu aceste activităţi


încât pierdeţi obiectivul iniţial? (De exemplu,
petreceţi atât de mult timp pregătind o listă
cu lucrurile pe care le aveţi de făcut, încât nu
mai aveţi timp destul pentru a le face.)

17. Aţi afirmat că [Aveţi] probleme cu finalizarea 2. Grija pentru perfecţiune în cele mai mici 1 2 PD19
lucrurilor pe care le începeţi deoarece detalii interferă cu efectuarea proiectelor
petreceţi foarte mult timp încercând să le (e.g., nu poate termina un proiect
faceţi exact aşa cum trebuie. deoarece standardele sale foarte stricte
nu sunt respectate).

Daţi-mi câteva exemple. 2 = oferă câteva exemple de sarcini pe


care nu le-a dus la bun sfârşit sau care au
fost întârziate semnificativ din cauza
perfecţionismului

(Cât de des se întâmplă acest lucru?)


18. Aţi afirmat că [Sunteţi] foarte devotat muncii 3. Este dedicat exclusiv muncii şi 1 2 PD20
sau productivităţii. productivităţii încât renunţă la activităţi
relaxante şi la prietenii (dar nu din
necesităţi financiare evidente).
Sunteţi atât de devotat încât vă găsiţi rareori [Notă: De asemenea nu este vorba de
timp să petreceţi cu prietenii, să mergeţi în cerinţe profesionale temporare.]
vacanţă sau să faceţi diverse lucruri
distractive?
(Chiar şi atunci când aveţi timp liber, vă găsiţi 2 = recunoaşte că are această trăsătură
ceva de lucru deoarece nu puteţi sta "să sau ştie de la alte persoane
pierdeţi timpul"?)

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te o b se siv -co m p u lsiv ă Pagina 13

19)Aţi afirmat că [Aveţi] nişte standarde foarte 4. Este exagerat de conştiincios, scrupulos şi ? (tf) 1 2 PD21
ridicate despre bine şi rău. inflexibil în probleme de moralitate, etică
şi valori (comportament care nu se
explică prin norme culturale sau
religioase).

Daţi-mi câteva exemple cu privire la aceste 2 = m ai m ulte exem ple în care îi


standarde. constrânge pe ceilalţi sau pe sine să
respecte întocm ai standarde m orale
ridicate
(De obicei urmaţi litera legii, indiferent
Despre cum mă îmbrac şi arat
despre ce este vorba? Insistaţi ca şi ceilalţi să
urmeze regulile? îmi puteţi da câteva
exemple?
DACĂ DĂ EXEMPLE DIN VIAŢA RELIGIOASĂ:
Priviţi lucrurile mai strict decât alte persoane
care au aceeaşi orientare religioasă ca şi dv.?

20. Aţi afirmat că [Vă este] greu să aruncaţi 5. Nu poate arunca obiecte uzate sau ? ( 0) 1 2 PD22
obiecte, deoarece s-ar putea dovedi utile nefolositoare chiar dacă nu au nicio
într-o zi. valoare sentimentală.

Daţi-mi câteva exemple de lucruri pe care nu 2 = dă m ai m ulte exem ple de obiecte


le puteţi arunca. (Este vorba despre lucruri uzate sau lipsite de valoare
uzate sau fără valoare?)
21) Aţi afirmat că [Vă este] dificil să lucraţi cu alte 6. Evită să delege sarcini sau să lucreze cu ? o i (T ) PD23
persoane sau să cereţi altora să facă anumite alte persoane dacă aceştia nu consimt să
lucruri dacă aceştia nu sunt de acord să le facă lucrurile după regulile sale.
execute exact aşa cum doriţi.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = recunoaşte că are această trăsătură şi
(Se întâmplă des?) oferă cel puţin un exem plu

(Vi se întâmplă deseori ca până la urmă să Vreau ca lucrurile să arate


faceţi singur acele lucruri pentru a fi sigur că perfect, e.g., petrecerile.
sunt realizate cum trebuie?) Trebuie să le pregătesc numai eu.

22. Aţi afirmat că [Vă este] greu să cheltuiţi bani 7. Adoptă un stil de a cheltui foarte restrictiv, ? (0 ) 1 2 PD24
pentru dv. sau alte persoane. atât faţă sine cât şi faţă de ceilalţi;
consideră că banii trebuie economisiţi
pentru eventuale catastrofe.

De ce? (Din cauză că sunteţi îngrijorat că s-ar 2 = recunoaşte că are această trăsătură şi
putea să nu aveţi destui bani în viitor, când oferă cel puţin un exem plu
s-ar putea să aveţi într-adevăr nevoie? Pentru
ce s-ar putea să aveţi nevoie?)

V-a spus cineva că sunteţi "zgârcit" sau


"hrăpăreţ"?

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te o b se siv -co m p u lsiv ă Pagina 14

jV * k , 0<v» J
23. Aţi afirmat că [Odată ce v-aţi făcut planuri] vă 8. Dovedeşte rigiditate şi încăpăţânare. ? (o ) 1 2
este greu să le schimbaţi.
Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = recunoaşte că are această trăsătură
sau au afirm at alte persoane acest lucru

(Sunteţi atât de preocupat ca lucrurile să fie


făcute în singurul mod "corect" încât aveţi în materie de gusturi. Ştiu ce ^
dificultăţi să acceptaţi ideile oricui altcuiva? arată bine şi nu vreau să cedez in
Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.) faţa gusturilor proaste ale altora.

(24/)Aţi afirmat că [Alte persoane] au spus despre


dv. că sunteţi încăpăţânat.
Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.
CEL PUŢIN PATRU CRITERII (1-8) SUNT NU DA
PUNCTATE CU "2"
1
Tulburare de personalitate
obsesiv-compulsivă

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU
SCID-5-PD Tu lb u ra re a de p e rso n a lita te p a ran o id ă Pagina 15

TULBURAREA DE PERSONALITATE PARANOIDĂ CRITERIILE PENTRU TULBURAREA DE


PERSONALITATE PARANOIDĂ

A. Lipsă de încredere şi suspiciozitate


generalizată faţă de alte persoane ale
căror motivaţii le interpretează ca fiind
răuvoitoare, care debutează la vârsta de
adult tânăr, se manifestă în diferite
situaţii şi îndeplineşte patru (sau mai
multe) din următoarele criterii:

25. Aţi afirmat că [Aveţi] deseori sentimentul că 1. îi suspectează pe ceilalţi, fără a avea 1 2 PD27
oamenii se folosesc de dv., vă rănesc sau vă suficiente argumente, că îl exploatează,
mint. nedreptăţesc sau înşeală.

Ce vă face să gândiţi astfel? 2 = recunoaşte că are această trăsătură şi


oferă cel puţin un exemplu

26. Aţi afirmat că [Sunteţi] o persoană foarte 2. Are suspiciuni nejustificate privind 1 2 PD28
retrasă, care are rareori încredere în alte loialitatea sau încrederea pe care o poate
persoane. acorda prietenilor sau asociaţilor.

Acest lucru se întâmplă deoarece nu aveţi 2 = recunoaşte că îl preocupă încrederea


încredere în prieteni sau colegii de muncă? acordată sau loialitatea altor persoane
De ce nu aveţi încredere în ei?

Petreceţi mult timp gândindu-vă la asta?

27) Aţi afirmat că [Vi se pare] cel mai bine să nu 3. Evită să facă destăinuiri altora din cauza ? 0 2 PD29
lăsaţi alte persoane să ştie prea multe despre temerii nejustificate că informaţiile pe
dv. deoarece ar putea folosi informaţiile care le obţin ar putea fi folosite împotriva
împotriva dv. lui. '

S-a întâmplat vreodată acest lucru? 2 = recunoaşte că are această trăsătură

Povestiţi-mi mai multe despre acest subiect. Nu cu prietenii, dar trebuie sa fiu atent cu
tipii din showbiz, fiecare e pentru el
28. Aţi afirmat că [Vi se pare] deseori că oamenii 4. Interpretează remarcile nevinovate ale ? 1 2 PD30
vă rănesc sau insultă prin ceea ce spun sau altora ca fiind jigniri mascate, iar
fac. evenimentele inofensive ca fiind
ameninţări ascunse.
Povestiţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = recunoaşte că prezintă trăsătura şi
oferă cel puţin un exemplu de
interpretare greşită a unei remarci sau
acţiuni benigne

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te p a ran o id ă Pagina 16

29. Aţi afirmat că [Sunteţi] genul de persoană 5. Poartă de obicei ranchiună (i.e., nu uită şi ? 2 PD31
care poartă ranchiună sau care are nevoie de nu iartă jignirile, indiferenţa sau
mult timp să ierte persoanele care au tachinările).
insultat-o sau desconsiderat-o.

Povestiţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = recunoaşte că are această trăsătură şi
oferă cel puţin un exemplu
30. Aţi afirmat că [Sunt] o mulţime de persoane
pe care nu le puteţi ierta pentru că v-au spus
sau v-au făcut unele lucruri cu mult timp în
urmă.

Povestiţi-mi mai multe despre acest subiect.

(3L)Aţi afirmat că deseori [Deveniţi] mânios sau 6. Este gata să reacţioneze cu mânie sau să ? 2 PD32
vă pierdeţi controlul dacă vă critică sau contraatace imediat atunci când crede că
jigneşte cineva, în orice fel. îi sunt atacate persoana sau reputaţia,
deşi alte persoane nu interpretează
lucrurile astfel.

Daţi-mi câteva exemple. Fac o criză de nervi. E.g., mi-am ieşit din

(Alte persoane au spus despre dv. că vă simţiţi 2 = recunoaşte că are trăsătura şi oferă
ofensat prea uşor?) cel puţin un exemplu
fire când agentul acela m-a dat afara.^

(32)Aţi afirmat că uneori [V-aţi] suspectat soţul 7. Are suspiciuni repetate şi nejustificate cu ? PD33
sau partenerul de infidelitate. privire la fidelitatea soţului/soţiei sau a
partenerului sexual.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = poate oferi exemple de suspiciune
nejustificatâ cu mai mulţi parteneri sau în
mai multe situaţii cu acelaşi partener SAU
recunoaşte că are trăsătura

(Ce suspiciuni aveaţi? Ce aţi făcut în această Iubitul meu flirta şi se culca cu
privinţă? Aţi avut dreptate?)
toţi

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU
SCID-5-PD Tu lb u ra re a de p e rso n a lita te p a ran o id ă Pagina 17

CEL PUŢIN PATRU CRITERII (A1-A7) SUNT DA PD34


PUNCTATE CU "2"

Continuaţi cu evaluarea
Tulburării de personalitate
schizotipale,
pagina 18.

DACĂ EXISTĂ DOVEZI A LE PREZEN ŢEI UNEI B. Aceste manifestări nu apar exclusiv în NU DA PD35
TU LBURĂRI PSIHOTICE: Acest lucru se cadrul Schizofreniei, Tulburării bipolare
întâmplă doar atunci când aveţi sau Tulburării depresive cu simptome
(SIMPTOMELE TULBURĂRII PSIHOTICE)? psihotice sau al Altei tulburări psihotice şi
nu pot fi atribuite efectelor fiziologice ale
unei afecţiuni medicale.

DACĂ EXISTĂ D O VEZI A LE UNUI CONSUM


PRELU N G IT Şl EXCESIV DE ALCO O L SAU
DROGURI, CARE POATE PROVOCA SIM PTO M E
ASEM ĂN Ă TO ARE TP PARANOIDE: Acest lucru
se întâmplă doar când sunteţi băut sau sub
influenţa drogurilor ori în timpul sevrajului la
alcool sau droguri?

DACĂ EXISTĂ DOVEZI A LE PREZEN ŢEI UNEI


A M G CARE POATE PROVOCA SIM PTO M E
ASEM ĂN ĂTO ARE TP PARANOIDE: Aţi prezentat
aceste trăsături înainte de (DEBUTUL AMG)?

v
Tulburare de personalitate
paranoidă

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te sch izo tip a lă Pagina 18

TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOTIPALĂ CRITERIILE PENTRU TULBURAREA DE


PERSONALITATE SCHIZOTIPALĂ
A. Un tipar pervaziv caracterizat prin relaţii
sociale şi interpersonale deficitare,
marcate de disconfort acut şi capacitate
redusă de a stabili relaţii apropiate,
precum şi prin distorsiuni cognitive şi
perceptive şi comportament excentric,
care debutează la vârsta de adult tânăr,
se manifestă în diferite situaţii şi
îndeplineşte cinci (sau mai multe) din
următoarele criterii:

(33^Aţi afirmat că [Atunci când vă aflaţi în public 1. Idei de referinţă (se exclud ideile delirante 1 2 PD36
iar persoanele din jur discută] aveţi impresia de referinţă).
că vorbesc despre dv. [Sfei;f - i / . [. * .' i , -j ,,,, y

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = oferă mai multe exemple

Oamenii mă observă pentru


(34jAţi afirmat că [Atunci când vă aflaţi într-un că arăt bine şi mă îmbrac
grup de persoane] vi se pare adesea că sunteţi cu stil.
privit sau urmărit.

V
?
Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

35. Aţi afirmat că [Aveţi] deseori sentimentul că


unele cuvinte dintr-un cântec sau anumite
scene dintr-un film sau o emisiune TV vi se
adresează în mod special.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.


1

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te sch izo tip a lă Pagina 19

36. Aţi afirmat că [Sunteţi] o persoană 2. Gândire magică sau credinţe bizare care 1 2 PD37
superstiţioasă. influenţează comportamentul şi sunt în
dezacord cu normele culturii din care
face parte individul (e.g., credinţa în
superstiţii, clarviziune, telepatie sau "al
şaselea simţ"; la copii şi adolescenţi se
manifestă prin fantezii sau preocupări
ciudate).

îmi puteţi da câteva exemple de superstiţii în 2 = oferă mai multe exemple de astfel de
care credeţi? Cum influenţează ele ceea ce fenomene care au influenţat comporta­
spuneţi sau faceţi? Cunoaşteţi şi alte mentul şi care nu aparţin normelor
persoane care fac la fel? culturale

37. Aţi afirmat că [Aţi avut sentimentul că] puteţi


influenţa realizarea unor lucruri prin simpla
dorinţă sau doargândindu-vă la ele.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

(Cum v-a afectat acest lucru?)

38. Aţi afirmat că [Aţi avut] experienţe


supranaturale în care aţi fost direct implicat.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

(Cum v-a afectat acest lucru?)

39. Aţi afirmat că [Dispuneţi] de "al şaselea simţ"


care vă permite să ştiţi sau să prevedeţi că se
vor petrece anumite lucruri.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

(Cum v-a afectat acest lucru?)

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te sch izo tip a lă Pagina 20

40. Aţi afirmat că [Aveţi] deseori sentimentul că 3. Experienţe perceptive neobişnuite, inclusiv ? © 1 2 PD38
toate cele din jur sunt ireale, că sunteţi iluzii corporale.
separat de propriul corp şi de propria minte
sau că sunteţi un observator exterior al
propriilor gânduri şi mişcări.

Daţi-mi câteva exemple. 2 = su nt fu rn iza te m ai m ulte exem ple de


experienţe perceptive neobişnuite care nu
se datorează consum ului de substanţe

(Atunci când se întâmplau aceste lucruri eraţi


băut sau consumaţi droguri?)

41. Aţi afirmat că [Vedeţi] frecvent lucruri pe care


alţii nu le văd.

Daţi-mi câteva exemple.


(Atunci când se întâmplau aceste lucruri eraţi
băut sau consumaţi droguri?)

42. Aţi afirmat că [Auziţi] frecvent o voce care vă


şopteşte numele.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

(Atunci când se întâmplau aceste lucruri eraţi


băut sau consumaţi droguri?)

43. Aţi afirmat că [Aţi avut] senzaţia că în


apropiere se află o persoană sau o forţă deşi
nu vedeaţi pe nimeni.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

(Atunci când se întâmplau aceste lucruri eraţi


băut sau consumaţi droguri?)

OBSERVATE ÎN TIM PUL INTERVIULUI 4. Gândire sau limbaj bizare (e.g., vorbire ? © 1 2 PD39
vagă, circumstanţială, metaforică,
supraelaborată sau stereotipă).

DACĂ O RICARE DIN CRITERIILE PEN TRU 5. Caracter suspicios sau ideaţie paranoidă. ? (o ) 1 2 PD40
TULBURAREA DE PERSONALITATE PARANOIDĂ
A l, A2, A3, A4 SAU A 7 ESTE PUNCTAT CU "2"

OBSERVATE ÎN TIM PUL INTERVIULUI 6. Afect inadecvat sau restrâns. ? © 1 2 PD41

OBSERVATE ÎN TIM PUL INTERVIULUI 7. Comportament sau aspect exterior ciudat, ? © 1 2 PD42
excentric sau particular.

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te sch izo tip a lă Pagina 20

40. Aţi afirmat că [Aveţi] deseori sentimentul că 3. Experienţe perceptive neobişnuite, inclusiv ? PD38
toate cele din jur sunt ireale, că sunteţi iluzii corporale.
separat de propriul corp şi de propria minte
sau că sunteţi un observator exterior al
propriilor gânduri şi mişcări.

Daţi-mi câteva exemple. 2 = sunt furnizate mai multe exemple de


experienţe perceptive neobişnuite care nu
se datorează consumului de substanţe

(Atunci când se întâmplau aceste lucruri eraţi


băut sau consumaţi droguri?)
I

41. Aţi afirmat că [Vedeţi] frecvent lucruri pe care


alţii nu le văd.

Daţi-mi câteva exemple.


(Atunci când se întâmplau aceste lucruri eraţi
băut sau consumaţi droguri?)
:
42. Aţi afirmat că [Auziţi] frecvent o voce care vă
şopteşte numele.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

(Atunci când se întâmplau aceste lucruri eraţi


băut sau consumaţi droguri?)

43. Aţi afirmat că [Aţi avut] senzaţia că în I


apropiere se află o persoană sau o forţă deşi
nu vedeaţi pe nimeni.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. .

(Atunci când se întâmplau aceste lucruri eraţi


băut sau consumaţi droguri?)

OBSERVATE ÎN TIMPUL INTERVIULUI 4. Gândire sau limbaj bizare (e.g., vorbire ? 2 PD39
vagă, circumstanţială, metaforică,
supraelaborată sau stereotipă).

DACĂ ORICARE DIN CRITERIILE PENTRU 5. Caracter suspicios sau ideaţie paranoidă. ? 2 PD40
TULBURAREA DE PERSONALITATE PARANOIDĂ
A l, A2, AS, A4 SAUA7 ESTE PUNCTAT CU "2"

OBSERVATE ÎN TIMPUL INTERVIULUI 6. Afect inadecvat sau restrâns. ? 2 PD41

OBSERVATE ÎN TIMPUL INTERVIULUI 7. Comportament sau aspect exterior ciudat, ? 2 PD42


excentric sau particular.

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te sch izo tip a lă Pagina 21

44. Aţi afirmat că [Sunt] foarte puţine persoane 8. Lipsa prietenilor apropiaţi şi a PD43
© 1
din afara familiei restrânse de care vă simţiţi confidenţilor, cu excepţia rudelor de
apropiat. gradul întâi.

Câţi prieteni apropiaţi aveţi? 2 = lipsa prietenilor apropiaţi (alţii decât


rudele de gradul întâi)
45. Aţi afirmat că [Vă simţiţi] deseori nervos în 9. Anxietate socială excesivă, care nu se ? (o) 1 2 PD44
prezenţa unor persoane pe care nu le reduce pe măsură ce persoanele îi devin
cunoaşteţi foarte bine. De ce sunteţi nervos? familiare şi care are tendinţa de a fi
asociată mai curând cu temeri paranoide
decât cu auto-evaluare negativă.

Pentru că vă îngrijorează posibilitatea ca 2 = recunoaşte că prezintă anxietate


aceştia să aibă un avantaj sau să vă facă rău excesivă care nu scade pe măsură ce
în orice fel, nu din teama de a fi respins sau persoanele îi devin familiare şi care are
criticat? legătură cu suspiciozitatea privind
motivaţiile acestora

(Vă simţiţi anxios în prezenţa lor chiar dacă îi CEL PUŢIN CINCI CRITERII (A1-A9) SUNT DA PD45
ştiţi de câtva timp?) PUNCTATE CU "2"

Continuaţi cu evaluarea
Tulburării de personalitate
schizoide, pagina 22.

DACĂ EXISTĂ DOVEZI ALE PREZENŢEI UNEI B. Aceste manifestări nu apar exclusiv în PD46
TULBURĂRI PSIHOTICE: Aceste lucruri se cadrul Schizofreniei, Tulburării bipolare
întâmplă doar atunci când aveţi sau Tulburării depresive cu simptome
(SIMPTOMELE TULBURĂRII PSIHOTICE)? psihotice, Altei tulburări psihotice sau al
Tulburării din spectrul autismului.
DACĂ EXISTĂ DOVEZI ALE UNUI CONSUM [Notă: Acest criteriu ar trebui apreciat cu
PRELUNGIT Şl EXCESIV DE ALCOOL SAU "NU" dacă este prezent diagnosticul
DROGURI, CARE CONDUCE LA APARIŢIA anterior de Tulburare din spectrul
SIMPTOMELOR CE SEAMĂNĂ CU CELE ALE autismului.]
TULBURĂRII DE PERSONALITATE SCHIZOTIPALE:
Acest lucru se întâmplă doar când sunteţi
băut sau sub influenţa drogurilor sau în
timpul sevrajului la alcool sau droguri?

DACĂ EXISTĂ DOVEZI ALE PREZENŢEI UNEI


AMG CARE CAUZEAZĂ SIMPTOME
ASEMĂNĂTOARE TULBURĂRII DE
PERSONALITATE SCHIZOTIPALE: Aţi avut aceste
simptome şi înainte de (DEBUTUL AMG)?

Tulburare de personalitate
schizotipală
EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a d e p e rso n a lita te sch izo id ă Pagina 22

TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOIDA CRITERIILE PENTRU TULBURAREA DE


PERSONALITATE SCHIZOIDĂ
A. Un tipar pervaziv caracterizat prin lipsă de
interes faţă de relaţiile sociale şi un
registru limitat de exprimare a emoţiilor
în relaţiile interpersonale, care debutează
la vârsta de adult tânăr, se manifestă în
diferite situaţii şi îndeplineşte patru (sau
mai multe) din următoarele criterii:

46. Aţi afirmat că NU [Este] important pentru dv. 1. Nu-şi doreşte şi nu îi fac plăcere relaţiile ? 0) 1 PD47
să aveţi prieteni sau relaţii de iubire sau să vă apropiate sau să facă parte dintr-o
implicaţi în viaţa de familie. familie.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = recunoaşte că are această trăsătură

47. Aţi afirmat că [Vă doriţi] aproape întotdeauna 2. Alege aproape întotdeauna activităţi ? (0 1 PD48
să faceţi lucrurile mai curând singur decât cu solitare.
alte persoane.
(Acest lucru este adevărat atât la serviciu cât 2 = recunoaşte că are această trăsătură
şi în timpul liber?)
48. Aţi afirmat că [Vă] doriţi în mică măsură sau 3. Prezintă un interes scăzut sau nu este ? (o ) 1 PD49
deloc să aveţi relaţii sexuale cu altă persoană. deloc interesat de experienţe sexuale cu
o altă persoană.
Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = recunoaşte că are această trăsătură

49. Aţi afirmat că [Există] foarte puţine lucruri 4. Există un număr restrâns de activităţi care ? (0 1 PD50
care vă fac plăcere cu adevărat. îi fac plăcere sau niciuna.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. [Notă: Lipsa plăcerii se aplică mai ales
experienţelor senzoriale, corporale şi
interpersonale.]
(Ce spuneţi despre acţiuni fizice cum ar fi să 2 = recunoaşte că are acestă trăsătură
mâncaţi o mâncare bună sau să aveţi I
■li
raporturi sexuale?)

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU

SCID-5-PD Tulburarea de personalitate schizoidă

A FOST PUNCTAT ANTERIOR LA CRITERIUL A8 5. Nu are alţi prieteni apropiaţi sau


PENTRU TULBURAREA DE PERSONALITATE confidenţi cu excepţia rudelor de gradul
SCHIZOTIPALĂ. întâi.

DACĂ NU A FOST PUNCTAT ANTERIOR AICI, 2 = nu are prieteni apropiaţi (alţii decât
UTILIZAŢI URMĂTOAREA ÎNTREBARE CARE rudele de gradul întâi)
CORESPUNDE ÎNTREBĂRII 44 DIN SCID-5-SPQ.

Aţi afirmat că [Aveţi] foarte puţine persoane


faţă de care vă simţiţi cu adevărat apropiat
din afara familiei restrânse.

Câţi prieteni apropiaţi aveţi?

50. Aţi afirmat că [Nu vă interesează] ce cred 6. Este indiferent la laudele sau critica
ceilalţi despre dv. celorlalţi.
Cum vă simţiţi atunci când ceilalţi vă laudă 2 = confirmă că este indiferent faţă de
sau vă critică? laude sau critică
51. Aţi afirmat că [Vi se întâmplă] foarte rar să 7. Apare ca o persoană rece, distantă
aveţi trăiri intense, de exemplu de mânie sau emoţional, indiferentă şi aplatizată
bucurie. afectiv.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = nu se manifestă exclusiv pe durata


unei Tulburări afective
ŢINEŢI CONT Şl DE COMPORTAMENTUL PE
PARCURSUL INTERVIULUI
EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te sch izo id ă Pagina 24

CEL PUŢIN PATRU CRITERII (A1-A7) SUNT DA PD54


PUNCTATE CU "2"
Continuaţi cu evaluarea
Tulburării de personalitate
histrionice, pagina 25.

DACĂ EXISTĂ DOVEZI ALE PREZENŢEI UNEI B. Aceste manifestări nu apar exclusiv în PD55
TULBURĂRI PSIHOTICE: Aceste lucruri se cadrul Schizofreniei, Tulburării bipolare
întâmplă doar atunci când aveţi sau Tulburării depresive cu simptome
(SIMPTOMELE TULBURĂRII PSIHOTICE)? psihotice, Altei tulburări psihotice sau
Tulburării din spectrul autismului şi nu
pot fi atribuite efectelor fiziologice ale
unei afecţiuni medicale.

DACĂ EXISTĂ DOVEZI ALE UNUI CONSUM [Notă: Acest criteriu ar trebui apreciat cu
PRELUNGIT Şl EXCESIV DE ALCOOL SAU "NU" dacă este prezent diagnosticul
DROGURI, CARE CONDUCE LA APARIŢIA UNOR anterior de Tulburare din spectrul
SIMPTOME CARE SEAMĂNĂ CU CELE ALE autismului.]
TULBURĂRII DE PERSONALITATE SCHIZOIDE:
Acest lucru se întâmplă doar când sunteţi
băut sau sub influenţa drogurilor sau în
timpul sevrajului la alcool sau droguri? Si».

DACĂ EXISTĂ DOVEZI ALE PREZENŢEI UNEI


AMG CARE CAUZEAZĂ SIMPTOME
ASEMĂNĂTOARE TULBURĂRII DE
PERSONALITATE SCHIZOIDE: Aţi avut aceste
simptome şi înainte de (DEBUTUL AMG)?

Tulburare de personalitate
schizoidă

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU
SCID-5-PD Tulburarea de personalitate histrionică

TULBURAREA DE PERSONALITATE HISTRIONICĂ CRITERIILE PENTRU TULBURAREA DE


PERSONALITATE HISTRIONICĂ

Un tipar pervaziv caracterizat prin


exprimarea excesivă a emoţiilor şi de
căutare a captării atenţiei celor din jur,
care debutează la vârsta de adult tânăr,
se manifestă în diferite situaţii şi
îndeplineşte cin ci (sau mai multe) din
următoarele criterii:
(52ţ)Aţi afirmat că [Vă] place să fiţi în centrul 1. Nu se simte confortabil în situaţiile în care
atenţiei. nu este în centrul atenţiei.
Cum vă simţiţi când nu sunteţi în centrul Sunt un actor deci trebuie să
atenţiei? (Resimţiţi disconfort?) mă aflu pe scena
2 = resimte disconfort când nu este în
centrul atenţiei
53/)Aţi afirmat că [Aveţi] tendinţa de a flirta prea 2. Interacţiunile cu alte persoane sunt
mult. S-a plâns cineva de asta? frecvent caracterizate prin
comportament inadecvat, cu tentă
seducătoare sau provocatoare.
AVEŢI ÎN VEDERE Ş l COM PORTAM ENTUL ÎN 2 = recunoaşte că alte persoane se plâng
TIM PUL INTERVIULUI de comportamentul său, descrie un
comportament inadecvat sau se observă
că se comportă excesiv de seducător
54. Aţi afirmat că [Se întâmplă] deseori să "faceţi
avansuri" altor oameni. Se deduce din observaţiile făcute
pe parcursul interviului. De
asemenea a menţionat că toţi
Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. iubiţii săi au fo st supăraţi din
acest motiv.
AVEŢI ÎN VEDERE Şl COMPORTAMENTUL ÎN
TIMPUL INTERVIULUI

CO M PORTAM EN T OBSERVAT ÎN TIM PUL 3. Se caracterizează prin trecerea rapidă de


INTERVIULUI la o emoţie la alta şi prin exprimarea
unor emoţii superficiale.

^55^)Aţi afirmat că [Vă] place să atrageţi atenţia 4. Individul se foloseşte în mod regulat de
prin felul în care vă îmbrăcaţi sau arătaţi. aspectul său fizic pentru a atrage atenţia.
Descrieţi cum faceţi acest lucru. 2 = oferă exemple şi recunoaşte că acest
comportament se manifestă în cea mai
mare parte a timpului
Procedaţi astfel de obicei? Este stilul meu.
Observat şi în timpul interviului.
CO M PORTAM EN T OBSERVAT ÎN TIM PUL 5. Prezintă un stil verbal exagerat prin care
INTERVIULUI urmăreşte să impresioneze pe cei din jur,
dar care este superficial şi lipsit de detalii.
EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te h istrio n ică Pagina 26

56^)Aţi afirmat că [Aveţi] tendinaţa de a fi foarte 6. Exprimarea emoţiilor este exagerată, ? 0 1 ( 2) PD61
dramatic în acţiunile şi vorbirea dv. dramatică şi teatrală.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = recunoaşte că are această trăsătură
şi oferă cel puţin un exem plu

(V-a spus cineva vreodată că sunteţi


"melodramatic"?) Ăsta e felul meu de a fu
Nu sunt un om posac.^Mă
ambalez uşor şi las să mi se
AVEŢI ÎN VED ERE Ş l COM PORTAM ENTUL DIN vadă sentimentele.
■ ■ ■ ■
TIM PUL INTERVIULUI

57. Aţi afirmat că [Vă] exprimaţi emoţiile mai ■ :•


intens decât majoritatea persoanelor, de
exemplu plângeţi în hohote dacă auziţi o
- *■*’* v ' . ţ'O } v
poveste tristă.
,: ., •• • -j.;■■ '\ \ ; ;•^
‘ •• . -.■■>■.• . •4
Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.
-

58. Aţi afirmat că [Vă] răzgândiţi frecvent în 7. Individul este sugestibil (i.e., poate fi ? ( 0) 1 2 PD62
funcţie de persoanele cu care sunteţi sau de foarte uşor influenţat de alte persoane
ceea ce aţi citit sau văzut recent la TV. sau de circumstanţe).
■ ' \■' ' .': ■ '■■ ■ :.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = recunoaşte că are trăsătura şi oferă
cel puţin un exem plu

59. Aţi afirmat că [Vă] simţiţi bun prieten chiar şi 8. Apreciază incorect relaţiile cu cei din jur ? ( 0) 1 2 PD63
cu persoanele care vă fac unele servicii cum ar considerându-le mult mai apropiate
fi instalatorul, mecanicul auto sau medicul. decât sunt în realitate.

. . . ■■ ■
Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = oferă m ai m ulte exem ple

CEL PUŢIN CINCI CRITERII (1-8) SUNT NU (DA) PD64


NOTATE CU "2"

Tulburare de personalitate
histrionică

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te n a rcisistă Pagina 27

TULBURAREA DE PERSONALITATE NARCISISTĂ CRITERIILE PENTRU TULBURAREA DE


PERSONALITATE NARCISISTĂ
Un tipar pervaziv caracterizat prin
sentimente de grandoare (manifestate în
imaginar sau în comportament), nevoie
de admiraţie şi lipsă de empatie, care
debutează la vârsta de adult tânăr, se
manifestă în diferite situaţii şi
îndeplineşte cin ci (sau mai multe) din
următoarele criterii:

(6oT)Aţi afirmat că [Sunteţi] mai important, 1. Prezintă un sentiment exagerat al ? o i (T ) PD65


talentat sau aveţi mai mult succes decât importanţei de sine (e.g., îşi exagerează
majoritatea oamenilor. meritele sau talentul, se aşteaptă să fie
recunoscut ca superior fără a avea
realizări pe măsură).

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = cel puţin un exemplu de


comportament grandios
(6L)Aţi afirmat că [Alte persoane] v-au spus că într-o zi voi avea
aveţi o părere prea bună despre dv. propriul club de fani.

Daţi-mi câteva exemple.


(62^)Aţi afirmat că [Vă] gândiţi mult la putere, 2. Este preocupat de fantezii de succes şi, ? o î (T ) PD66
succes sau recunoaştere, pe care vă aşteptaţi putere nelimitate, strălucire, frumuseţe
să le obţineţi într-o bună zi. sau de iubire ideală.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = îşi petrece mult timp visând la sau
urmărind obiective nerealiste
(Cât timp petreceţi gândindu-vă la aceste ‘ ,, - <A
lucruri?) Visez deseori cu ochii
63. Aţi afirmat că [Vă] gândiţi mult timp la deschişi că sunt o
dragostea perfectă pe care o veţi avea într-o vedetă de top.
zi.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

(Cât timp petreceţi gândindu-vă la aceste


lucruri?)
EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te n a rcisistă Pagina 28

(ţj^ţAţi afirmat că [Atunci când aveţi o problemă] 3. Consideră că este "special" şi unic, că 0 1 PD67
insistaţi aproape întotdeauna să vorbiţi cu poate fi înţeles doar de persoane
persoana cu poziţia cea mai înaltă. speciale sau cu statut înalt şi că se poate
asocia numai cu persoane sau instituţii
importante.

Daţi-mi câteva exemple. 2 = afirmă că este special sau unic şi


oferă cel puţin un exemplu
(De ce doriţi să vorbiţi cu persoana cu funcţia
Să fie cineva special care
cea mai înaltă? Pentru că sunteţi unic sau
special? în ce fel?) îmi poate înţelege
problema.
ţjS^Aţi afirmat că [încercaţi] să vă petreceţi timpul
cu persoane importante sau influente.

Din ce motiv? (Pentru că sunteţi prea specială


sau unică pentru a vă petrece timpul cu
persoane care nu sunt la fel?)

^6;)Aţi afirmat că [Este] important pentru dv. ca 4. Are nevoie constantă de admiraţie 0 PD68
ceilalţi să vă acorde atenţie sau să vă admire excesivă.
în orice mod.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = recunoaşte că are această trăsătură
şi oferă cel puţin un exemplu

Am nevoie ca oamenii să-mi


recunoască talentul.
(67j)Aţi afirmat că [Sunteţi] genul de persoană care 5. Are sentimentul că este îndreptăţit să 0 1 PD69
merită să fie tratată special sau care trebuie obţină anumite favoruri (i.e., are
să fie ascultată automat de ceilalţi. aşteptări nejustificate să fie tratat într-un
mod special sau ca ceilalţi să se
conformeze automat regulilor sale).

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = oferă mai multe exemple

Cere şi consideră că merită


tratament gratuit.
68. Aţi afirmat că frecvent [Aşezaţi] propriile 6. Are tendinţa de a profita de relaţiile 0 1 2 PD70
nevoi deasupra celor ale altor persoane. interpersonale (i.e., îi exploatează pe
ceilalţi cu scopul de a obţine avantaje
personale).
Daţi-mi câteva exemple de situaţii în care s-a 2 = sunt disponibile mai multe exemple
întâmplat acest lucru. de exploatare a altei persoane

69. Aţi afirmat că [Alte persoane] s-au plâns că vă


folosiţi de oameni.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te na rcisistă Pagina 29

70. Aţi afirmat că în general [Nevoile şi 7. Lipsă de empatie: este incapabil să ? © 1 2 PD71
sentimentele] celorlalţi nu vă privesc. recunoască sau să se identifice cu
trăirile şi nevoile altora.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = recunoaşte că are această trăsătură
SAU sunt disponibile m ai m ulte exem ple

71. Aţi afirmat că deseori [Consideraţi] :.V, ©:'- ' V; '


problemele altora ca fiind plictisitoare.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. , ■ • ■. . ‘ ■

72. Aţi afirmat că [Mai multe persoane] s-au


plâns că nu le ascultaţi sau nu vă pasă de ' ' V '
sentimentele lor.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. •- ' V ^ BUj v?%S-•

(73Î)Aţi afirmat că [Atunci când cineva are succes] 8. Este frecvent invidios pe ceilalţi sau
vi se pare că aţi fi meritat să-l obţineţi mai crede că aceştia îl invidiază.
? 0
1 G> PD72

mult decât persoana respectivă. O ft! Sil .Iţ


Daţi-mi câteva exemple. 2 = recunoaşte că are această trăsătură
şi este disponibil cel puţin un exem plu

(Cât de des aveţi astfel de sentimente?) Merit să am succes mai mult decât
asa-zisele vedete. Sunt mai bun
decât ele. Majoritatea mă invidiază
că arăt bine şi am stil.
(74^Aţi afirmat că [Vi s-a părut] frecvent că
ceilalţi sunt invidioşi pe dv. ■ ’ ; ■
• ■ ■. vV-- >3 ;
Ce anume invidiază la dv.?
75. Aţi afirmat că [Sunteţi convins] că foarte 9. Prezintă un comportament sau atitudine ? 0 i © PD73
puţine persoane merită timpul şi atenţia dv. arogantă, de superioritate.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = recunoaşte că are această trăsătură
sau se observă în tim pul interviului
l ■ ■
OBSERVAŢI Ş l COM PORTAM ENTUL DIN
TIM PUL INTERVIULUI

76. Aţi afirmat că [Alte persoane s-au plâns] că


acţiunile dv. arată "superioritate şi ;;■’ h : '■. .
grandoare" sau aroganţă.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

CEL PUŢIN CINCI CRITERII (1-9) SUNT NU PD74


PUNCTATE CU "2"
EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te b o rd e rlin e Pagina 30

TULBURAREA DE PERSONALITATE BORDERLINE CRITERIILE PENTRU TULBURAREA DE


PERSONALITATE BORDERLINE

Un tipar pervaziv caracterizat prin


instabilitate în relaţiile interpersonale, a
imaginii de sine şi afectivă precum şi prin
impulsivitate accentuată, care debutează la
vârsta de adult tânăr, se manifestă în diferite
situaţii şi îndeplineşte cinci (sau mai multe)
din următoarele criterii:

(77^)Aţi afirmat că [Vă] pierdeţi cumpătul la


gândul că cineva de care vă pasă cu adevărat
1. Eforturi susţinute de a evita un abandon
real sau imaginar.
© PD75

este pe cale să vă părăsească.

Ce aţi făcut în acest caz? (L-aţi ameninţat sau (Notă: Nu va fi inclus aici
i-aţi adus argumente să nu o facă?) comportamentul suicidar sau de auto-
mutilare cuprins în Criteriul 5.)

Cât de des se întâmplă acest lucru? 2 = mai multe exemple

Se întâmplă de fiecare dată când


se încheie o relaţie. Sună în mod
repetat foştii iubiţi.
(^Ş^Aţi afirmat că [Relaţiile] cu persoanele 2. Un tipar de relaţii interpersonale instabile PD76
importante pentru dv. trec frecvent prin cele şi intense, caracterizate prin alternanţa
două extreme. între extremele de idealizare şi
devalorizare.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = fie o relaţie prelungită fie mai multe
de scurtă durată în care tiparul alternant
(Au fost momente în care consideraţi aceste a apărut de cel puţin două ori
persoane ca fiind perfecte şi tot ce vă doriţi şi
altele când vi se păreau îngrozitoare? Câte întotdeauna a avut relaţii
astfel de relaţii aţi avut?) furtunoase.

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a d e p e rso n a lita te b o rd e rlin e Pagina 31

79. Aţi afirmat că [Sentimentul identităţii propriei 3. Tulburări de identitate: instabilitatea ? PD77
persoane] se schimbă frecvent în mod marcată şi persistentă a imaginii de sine
dramatic. sau a sentimentului propriei identităţi.
Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. [N otă: nu includeţi aici incertitudinile
norm ale ale adolescenţei]

2 = recunoaşte că are această trăsătură


80. Aţi afirmat că [Sunteţi] diferit cu persoane
diferite şi în situaţii diferite, motiv pentru
care uneori nu ştiţi cine sunteţi cu adevărat.

Daţi-mi câteva exemple.


(Aveţi mai tot timpul impresia aceasta?)
81. Aţi afirmat că [în timp] au existat o
multitudine de schimbări bruşte ale
obiectivelor, planurilor de carieră, ale
credinţelor religioase, etc.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.


82. Aţi afirmat că [în timp] au existat o
multitudine de schimbări bruşte ale tipului de
prieteni sau ale identităţii dv. sexuale.
Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.
(83?Aţi afirmat că [Faceţi] frecvent lucrurile 4. Impulsivitate manifestată în cel puţin două 0 1 ( 2) PD78
impulsiv. situaţii potenţial riscante (e.g., cheltuieli
excesive, relaţii sexuale periculoase, abuz
de substanţe, condus imprudent,
alimentaţie compulsivă).
Ce fel de lucruri? (Notă: Nu va fi inclus aici
comportamentul suicidar sau de auto-
mutilare cuprins în Criteriul 5.)
(Cum ar fi... 2 = m ai m ulte exem ple care indică un
y ...să cumpăraţi obiecte pe care nu vi le tipar de com portam ent im pulsiv (şi care
permiteaţi? nu se lim itează neapărat la exem plele de
■ / ...să faceţi sex cu persoane pe care abia le m ai sus)
cunoaşteţi sau "neprotejat"?
.să consumaţi prea mult alcool sau droguri?
...să conduceţi imprudent?
...să mâncaţi necontrolat?

DACĂ DA LA O RICARE D IN ÎN TREBĂRILE DE Mereu are datorii pe cârdul


M AI SUS: de credit - bea,
Povestiţi-mi despre acest lucru. droghează + sex
Cât de des se întâmplă?
EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te b o rd e rlin e Pagina 32

(84;)Aţi afirmat că [Aţi] încercat să vă răniţi sau să 5. Comportament, gesturi sau ameninţări ? 0 (T ) 2 PD79
vă sinucideţi sau aţi ameninţat că veţi face repetate de suicid sau comportament de
asta. auto-mutilare.

DACĂ DA: Când s-a întâmplat ultima dată? 2 = două sau m a i m ulte evenim ente (în
afara unui episod depresiv m ajor)

85. Aţi afirmat că [V-aţi] tăiat, ars sau zgâriat [Notă: Orice gânduri, p lanuri sau acţiuni
singur. suicidare actuale trebuie evaluate cu grijă
de către m edic şi luate deciziile necesare.]

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. Doar o dată


(86JÂţi afirmat că [Dispoziţia dv. se schimbă] 6. Instabilitate afectivă produsă de ? o i C ij PD80
frecvent în cursul aceleiaşi zile, în funcţie de reactivitatea marcată a dispoziţiei (e.g.,
ceea ce se întâmplă în viaţa dv. disforie episodică intensă, iritabilitate sau
anxietate, care durează tipic câteva ore şi
rareori mai mult de câteva zile).

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. Ce 2 = recunoaşte că are această trăsătură
anume determină aceste schimbări de
dispoziţie?
. '
Cât timp durează de obicei această dispoziţie întotdeauna este cu
"proastă"? toane, indispus.
87. Aţi afirmat că [Aveţi] deseori sentimentul de 7. Sentiment cronic de vid interior. ? (o ) 1 2 PD81
gol interior.
Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. 2 = recunoaşte că are această trăsătură
' ■
88. Aţi afirmat că deseori [Aveţi] ieşiri de mânie 8. Mânie nemotivată şi intensă sau ? (o ) 1 2 PD82
sau deveniţi atât de furios încât vă pierdeţi dificultatea de a o controla (e.g., crize de
controlul. furie frecvente, stare permanentă de
iritabilitate, episoade recurente de
violenţă fizică).
, • . • . .

Daţi-mi câteva exemple. 2 = recunoaşte că are această trăsătură şi


cel puţin un exem plu SAU m ai multe
exem ple

89. Aţi afirmat că [Loviţi] oamenii sau aruncaţi cu


v'. • -V:
obiecte când vă enervaţi.
i ' ■' .■ ’ - _ ' ■■: '•s■
Daţi-mi câteva exemple.
: . ’ •. .■ ■'■ ' ' ■
(Se întâmplă des acest lucru?)
90. Aţi afirmat că [Vă] enervaţi foarte tare din
lucruri de nimic.
Daţi-mi câteva exemple.
(Se întâmplă des acest lucru?)

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te b o rd e rlin e Pagina 33

91. Aţi afirmat că [Atunci când vă supăraţi foarte 9. Ideaţie paranoidă tranzitorie sau ? © 1 2
tare] deveniţi suspicios faţă de alte persoane simptome disociative severe, apărute în
sau vă simţiţi detaşat de propriul corp ori condiţii de stres.
lucrurile vi se par ireale.

Care sunt situaţiile în care vi se întâmplă 2 = câteva exem ple petrecute în condiţii
acest lucru? de stres intens care nu apar exclusiv în
cadrul m anifestării unei Tulburări
psihotice sau a unei Tulburări afective cu
sim ptom e psihotice

CEL PUŢIN CINCI CRITERII (1-9) SUNT (n u ) DA


PUNCTATE CU "2"
1
Tulburare de personalitate
borderline
EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te a n tiso cia lă Pagina 34

TULBURAREA DE PERSONALITATE ANTISOCIALĂ CRITERIILE PENTRU TULBURAREA DE


PERSONALITATE ANTISOCIALĂ

B. Individul are cel puţin vârsta de 18 ani. PD85

[NOTĂ: PEN TRU A PUNCTA CU "2" O RICE C. Există un istoric de Tulburare de


CRITERIU, COM PORTAM ENTUL NU TREBU IE SĂ conduită cu debut înaintea vârstei de 15
SE M AN IFESTE EXCLU SIV ÎN CURSUL ani [care îndeplineşte cel puţin două din
SCH IZO FREN IEI SAU AL TULBURĂRII urm ătoarele criterii]:
BIPO LARE.]

92. Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 ani] aţi 1. [înaintea vârstei de 15 ani] a terorizat, 2 PD86
terorizat, ameninţat sau speriat alţi copii. ameninţat sau intimidat frecvent pe alţii.

Daţi-mi câteva exemple.

Cât de des s-au întâmplat astfel de lucruri?

93. Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 ani aţi 2. [înaintea vârstei de 15 ani] a iniţiat deseori 2 PD87
început] să vă bateţi. confruntări fizice.

Daţi-mi câteva exemple.

Cât de des s-au întâmplat astfel de lucruri?

94. Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 ani aţi 3. [înaintea vârstei de 15 ani] a utilizat o 2 PD88
rănit sau ameninţat pe cineva] cu arma, cum armă care poate cauza leziuni fizice grave
ar fi un baston, o cărămidă, o sticlă spartă, un altor persoane (e.g., bâtă, piatră, ciob de
cuţit sau o armă de foc. sticlă, cuţit sau armă de foc).

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

95. Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 ani] 4. [înaintea vârstei de 15 ani] s-a comportat 2 PD89
v-aţi comportat cu cruzime faţă de cineva, iar cu cruzime fată de alţii.
acest lucru i-a provocat durere sau suferinţă
fizică.

Ce anume i-aţi făcut?

96. Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 ani] aţi 5. [înaintea vârstei de 15 ani] s-a comportat 2 PD90
rănit voit animalele. cu cruzime faţă de animale.

Ce anume le-aţi făcut?

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a de p e rso n a lita te a n tiso cia lă Pagina 35

97. Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 ani aţi 6. [înaintea vârstei de 15 ani] a furat în cadrul 2 PD91
tâlhărit, furat sau luat cu forţa] unele lucruri unui conflict direct cu victima (e.g., jaf,
de la diferite persoane sub ameninţare. smulgerea genţii, şantaj sau jaf armat).

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

98. Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 ani aţi 7. [înaintea vârstei de 15 ani] a obligat pe 2 PD92
forţat] pe cineva la acte sexuale. cineva să întreţină relaţii sexuale.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. ' ■ :,«if' ' &>v ' ■

99. Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 ani] aţi 8. [înaintea vârstei de 15 ani] a incendiat 2 PD93
incendiat ceva. deliberat locuinţe cu intenţia de a
provoca pagube importante.
Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

Aţi sperat să provocaţi pagube importante?

100. Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 ani] aţi 9. [înaintea vârstei de 15 ani] a distrus 2 PD94
distrus deliberat bunuri care nu vă intenţionat bunurile altora (prin alte
aparţineau. metode decât incendiere).

Ce anume aţi făcut?

101. Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 ani] aţi 10. [înaintea vârstei de 15 ani] a intrat prin 2 PD95
spart locuinţe, alte clădiri sau maşini. efracţie în locuinţa, clădirea sau maşina
cuiva.

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru.

102. Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 ani] aţi 11. [înaintea vârstei de 15 ani] a minţit 2 PD96
minţit grav sau aţi înşelat alte persoane frecvent pentru a obţine bunuri sau
pentru a obţine ceea ce vă doreaţi sau pentru favoruri sau pentru a evita îndeplinirea
a scăpa de o obligaţie. obligaţiilor (i.e., "înşelăciune").

Daţi-mi câteva exemple.

Cât de des aţi făcut aşa ceva?


EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a d e p e rso n a lita te a n tiso cia lă Pagina 36

103. Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 ani] aţi 12. [înaintea vârstei de 15 ani] a furat 2 PD97
furat din magazin, v-aţi însuşit obiecte care obiecte de valoare în absenţa victimei
nu vă aparţineau sau aţi falsificat semnătura (e.g., furt din magazin, [însuşire de
cuiva pentru a obţine bani. bunuri] dar fără spargere şi pătrundere în
locuinţă falsificare).

Daţi-mi câteva exemple.

104. Aţi afirmat că [înainte de a împlini 15 ani] aţi 13. [înaintea vârstei de 15 ani] a fugit de PD98
fugit de acasă şi aţi lipsit o noapte întreagă. acasă peste noapte, cel puţin de două ori,
pe vremea când locuia cu părinţii sau cu
părinţii adoptivi, sau o singură dată dacă
nu s-a reîntors o perioadă mai lungă.

S-a întâmplat de mai multe ori?

(Cu cine locuiaţi atunci?)

105. Aţi afirmat că [înainte de a împlini 13 ani] 14. [înaintea vârstei de 13 ani] stătea 1 2 PD99
stăteaţi afară foarte târziu, mult peste ora la noaptea afară în ciuda interdicţiilor din
care ar fi trebuit să fiţi acasă. partea părinţilor.

Cât de des se întâmpla?


106. Aţi afirmat că [înainte de a împlini 13 ani] 15. [înaintea vârstei de 13 ani] lipsea PD100
chiuleaţi des de la şcoală. frecvent de la şcoală.

Cât de des? CEL PUŢIN DOUĂ DINTRE CRITERIILE DA PD101


(C1-C15) ALE TULBURĂRII DE CONDUITĂ
SUNT NOTATE CU "2 " (i.e., "unele
simptome ale Tulburării de conduită")

Criteriul C pentru
Tulburarea de
personalitate
antisocială este
îndeplinit ("unele
simptome ale
Tulburării de
conduită");
CONTINUAŢI CU
PAGINA
URMĂTOARE.

MERGEŢI LA *ALTĂ
TULBURARE DE
PERSONALITATE
SPECIFICATĂ*,
pagina 40.

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU
SCID-5-PD Tulburarea de personalitate antisocială

[NOTĂ: PENTRU UN SCOR DE "2" LA ORICE A. Un tipar comportamental pervaziv


CRITERIU, COMPORTAMENTUL CORESPUNZĂTOR caracterizat prin desconsiderarea şi
NU TREBUIE SĂ SE MANIFESTE EXCLUSIV ÎN încălcarea drepturilor celorlalţi, cu debut
CURSUL SCHIZOFRENIEI SAU AL TULBURĂRII de la vârsta de 15 ani şi care îndeplineşte
BIPOLARE.] cel puţin trei (sau mai multe) din criteriile
următoare:
Acum, începând de la 15 ani... 1. Incapacitatea de a se conforma normelor
sociale şi comportament în afara legii,
caracterizat prin comiterea repetată a
unor acte pasibile de arestare.
Aţi făcut lucruri în afara legii - chiar dacă nu aţi 2 = mai multe exemple
fost prins - cum ar fi să furaţi, să vă falsificaţi
identitatea, să scrieţi cecuri false sau să faceţi sex
pentru bani?
DACĂ NU S-A AFLAT DIN INTERVIUL GENERAL: Aţi
fost vreodată arestat pentru orice faptă?
Minţiţi deseori pentru a obţine ceea ce doriţi sau 2. înşelăciune, dovedită prin minciuni
doar din amuzament? repetate, utilizarea de nume false sau
tâlhărie în folos personal sau din plăcere.

2 = mai multe exemple


Aţi folosit vreodată un nume fals sau aţi pretins
că sunteţi altcineva?
Aţi "tâlhărit" pe cineva pentru a obţine bunuri?

Faceţi deseori lucruri sub impulsul momentului 3. Impulsivitate sau incapacitatea de a-şi
fără să vă gândiţi la felul în care vă poate afecta planifica dinainte acţiunile.
pe dv. sau pe ceilalţi?

Spuneţi-mi mai multe despre acest lucru. Ce fel 2 = mai multe exemple
de acţiuni?

Aţi renunţat vreodată la un loc de muncă fără să


aveţi altul unde să vă duceţi? (De câte ori?)
V-aţi mutat vreodată dintr-un loc fără să aveţi
asigurat altul? Povestiţi-mi despre acest lucru.
V-aţi bătut vreodată? (Cât de des?) 4. Iritabilitate sau agresivitate, manifestate
prin bătăi sau violenţă fizică repetată.

Aţi fost vreodată atât de nervos încât aţi lovit sau 2 = mai multe exemple
aruncat cu obiecte în alte persoane (INCLUSIV
SOŢUL/PARTENERUL)? (De câte ori?)
Aţi lovit vreodată un copil cu putere? Spuneţi-mi
mai multe despre asta.
Aţi ameninţat sau aţi rănit fizic pe altcineva?
Povestiţi-mi despre acest lucru. (Cât de des?)
EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a d e p e rso n a lita te a n tiso cia lă Pagina 38

Aţi condus vreodată maşina în timp ce eraţi băut 5. Comportament riscant, nepăsător faţă de 2 PD106
sau sub influenţa drogurilor? siguranţa personală sau a altora.
ş \ * s->* * t,- î v v '|
Câte amenzi pentru viteză aţi primit sau câte 2 = mai multe exemple
accidente de maşină aţi suferit?

Folosiţi de obicei mijloace de protecţie atunci


când aveţi relaţii sexuale cu persoane pe care nu
le cunoaşteţi bine?

(A spus cineva despre dv. că aţi pus în pericol un


copil care vă fusese lăsat în grijă?)

Cât timp în ultimii 5 ani nu aţi avut de lucru? 6. Iresponsabilitate constantă, manifestată 2 PD107
prin incapacitatea repetată de a avea un
loc de muncă stabil sau de a-si onora
obligaţiile financiare.

DACĂ NU A AVUT DE LUCRU O PERIOADĂ LUNGĂ: 2 = mai multe exemple


De ce? (Erau disponibile locuri de muncă?)

Atunci când lucraţi lipseaţi des?

DACĂ DA: De ce?

Aţi împrumutat vreodată bani pe care nu i-aţi


mai dat înapoi? (Cât de des?)

Vi s-a întâmplat să nu vă plătiţi pensia alimentară


sau să nu daţi bani pentru copii sau pentru alte
persoane care depindeau de dv.?

DACĂ EXISTĂ DOVEZI DE ACTE ANTISOCIALE DAR 7. Lipsă de remuşcare, manifestată prin 1 2 PD108
NU ESTE CLAR DACĂ PERSOANA A AVUT indiferenţa individului faţă de prejudiciile
REMUŞCĂRI: Ce simţiţi despre (ACTELE aduse altora sau prin încercarea de a
ANTISOCIALE) pe care le-aţi făcut? explica detaşat motivele pentru care a
agresat, maltratat sau furat de la alţii.

(Credeţi că ceea ce aţi făcut este rău în vreun 2 = îi lipseşte remuşcarea faţă de mai
fel?) multe acte antisociale

Credeţi că aveţi o justificare pentru (ACTELE


ANTISOCIALE)? 1
I
(Credeţi că victima merita ce i-aţi făcut?) î

? = Informaţii inadecvate 0 = Absent 1 = Sub pragul de severitate 2 = Depăşeşte pragul de severitate


EXEMPLU
SCID-5-PD T u lb u ra re a d e p e rso n a lita te a n tiso cia lă Pagina 39

CEL PUŢIN TREI CRITERII (A1-A7) SUNT PD109


PUNCTATE CU "2"

Criteriul A pentru
Tulburarea de
personalitate
antisocială este
îndeplinit.

MERGEŢI LA *ALTĂ
TULBURARE DE
PERSONALITATE
SPECIFICATĂ*,
I pagina 40.

CRITERIUL A (PD109), CRITERIUL B NU DA PD110


(PD85) Şl CRITERIUL C (PD101) SUNT
NOTATE CU "DA".

Tulburare de
personalitate antisocială
EXEMPLU
SCID-5-PD A ltă tu lb u ra re de p e rso n a lita te sp e cifica tă Pagina 40

* ALTĂ TULBURARE DE PERSONALITATE CRITERIILE PENTRU ALTĂTULBURARE DE


SPECIFICATĂ* PERSONALITATE SPECIFICATĂ

[Un tablou clinic] în care simptomele DA P D lll


caracteristice unei tulburări de personalitate
predomină dar nu îndeplinesc criteriile
complete pentru niciuna din tulburările din
clasa de diagnostic a Tulburărilor de
personalitate.
SFÂRŞITUL SCID-5-PD.
COMPLETAŢI REZUMATUL
FIŞEI DE PUNCTARE A
DIAGNOSTICULUI DE LA
PAGINA 1.

Ce probleme v-au provocat aceste simptome? [Tabloul clinic provoacă] suferinţă NU DA


semnificativă clinic sau deficit funcţional în
domeniile social, profesional sau în alte arii /
importante ale vieţii.
V-au afectat relaţiile sau interacţiunile cu alte Altă
persoane? tulburare de
personalitate
Dar familia, partenerul de cuplu sau prietenii? specificată

V-a afectat din punct de vedere


profesional/şcolar?
SFÂRŞITUL SCID-5-PD.
A creat neplăceri altor persoane? COMPLETAŢI REZUMATUL
FIŞEI DE PUNCTARE A
DIAGNOSTICULUI DE LA
PAGINA 1.
In te rv iu l C lin ic S tru c tu ra t p e n tru T u lb u ră rile d e P e rs o n a lita te c u p rin s e în D S M -5® (SCID-5-PD)
este un interviu sem istructurat pentru clinicieni şi cercetători în vederea diagnosticării celor 10
Tulburări de personalitate din DSM-5 cuprinse în Grupurile A, B şi C, dar şi a A ltor tulburări de
personalitate specificate. Elaborat ca m odalitate de evaluare, SCID-5-PD poate fi utilizat
pentru diagnosticarea Tulburărilor de personalitate, fie categorial (prezent sau absent) fie
dimensional. SCID-5-PD include In te rv iu l C lin ic S tru c tu ra t p e n tru D S M -5® C h e s tio n a ru l d e
E va lua re a P e rs o n a lită ţii (SCID-5-SPQ), un chestionar screening de auto-evaluare pentru
pacienţi sau subiecţi. Este disponibil şi G h id u l U tiliz a to ru lu i p e n tru S C ID -5 -P D .

SCID-5-PD este versiunea actualizată a variantei precedente, Interviul Clinic Structurat pentru
Tulburările de Personalitate de pe Axa II a DSM-IV (SCID-II). Denumirea SCID-5-PD reflectă
faptul că în DSM-5 a fo st eliminat sistemul multiaxial. Deşi în DSM-5 criteriile pentru tulburările
de personalitate din DSM-IV au rămas neschimbate, întrebările interviului SCID-5-PD au fost
atent revizuite pentru a capta în m od optim conceptele conţinute în criteriile de diagnostic. în
plus, în SCID-5-PD a fo st adăugată o com ponentă dimensională de scor.

S C ID -5 -P D conţine elementele esenţiale de ghidaj pentru


G h id u l U tiliz a to ru lu i p e n tru
administrarea SCID-5-PD, iar SCID-5-SPQ este un chestionar folosit ca instrument de
screening pentru a scurta tim pul de evaluare necesar administrării SCID-5-PD şi care are o
durată scurtă de 20 de minute, fiind com pletat de către pacient. SCID-5-PD este un instrument
valoros care contribuie la diagnosticarea cu acurateţe mai mare a tulburărilor de personalitate
de către clinicieni şi cercetători.

ISBN 978-606-8043-28-9

Editura Medicală
C A L LISTO
w w w . c a l l i s t o . r o 9 786068 043289 >