Sunteți pe pagina 1din 7

69 de motive de autostima !

Marea enciclopedie a geto dacilor.

1. Civilizatia si istoria au �nceput acolo unde locuieste azi neamul rom�nesc. ( W.


Schiller , arheolog american )
2. Istoria este cea dint�i carte a unei natii . �ntr-�nsa ea �si vede trecutul ,
prezentul si viitorul . ( Nicolae Balcescu )
3. Pe tablitele de la Tartaria , scrisul apare �n teritoriile carpato-danubiano-
pontice cu mult �nainte de Sumer . ( R. Schiller , Reader`s Digest , 7 , 1975)
4. Limba lor ( a rom�nilor ) n-a putut fi extirpata desi sunt asezati �n mijlocul
at�tor neamuri de barbari si asa se lupta sa nu o paraseasca �n ruptul capului ,
�nc�t parca nu s-ar fi luptat at�ta pentru viata c�t pentru o limba . ( Bonfini )
5. Oare trebuie neaparat sa ne laudam cu toti care ne-au cucerit ? ( Oltea
Predoiu , eleva �n clasa a IV-a , ian.1980 )
6. Acesti volohi nu sunt nici romani , nici bulgari , nici w�lsche , ci vlahi
( ROM�NI ) , urmasi ai marii si stravechii semintii de
popoare a tracilor , dacilor si getilor , care si acum , �si au limba lor proprie
si cu toate asupririle , locuiesc �n Valachia , Moldova , Transilvania si Ungaria
�n numar de milioane . ( Schl�zer , Russische Annalen � sec XVIII )
7. ( La soldatii rom�ni ) Dogma nemuririi sufletului �i facea curajosi fara margini
, dispretuitori fata de orice pericol , poftitori de moarte ( apetitus morti )
luptatori cu hotar�re si cu o �ntreprindere de speriat . ( Metianus Capella )
8. Nu invidiati vechile popoare ci priviti pe al vostru . Cu c�t veti sapa mai
ad�nc , cu at�t veti vedea t�snind viata. ( Michelet , 1859 )
9. Da , am zis-o si o voi repeta p�na voi putea fi auzit , ca misiunea noastra este
sa dam stiintelor arheologice pe omul Carpatilor preistoric , ANTEISTORIC . ( Cezar
Bolliac )
10. ( Zamolxen ) era minunat de �ntelept �n filosofie . ( Alfonso X El Sabio )
11. Atunci � de ce ai lasat acasa at�tea deprinderi , un trai c�t se poate de
ademenitor si o domnie plina de straluciri � De ce te-ai silit �mpotriva firii ,
sa-ti aduci ostenii pe niste meleaguri ( geto-dacice ) �n care orice oaste straina
nu poate afla scapare sub cerul liber ? ( Diodor din Sicilia , Biblioteca
istorica , XXI , 11-12 )
12. Getul zdrentaros sau scitul pribeag t�r�ndu-si avutul de ici-colo , n-au de ce
sa-l pizmuiasca pe stap�nul celei mai �ntinse mosii � Caci nicaieri ca printre
acesti pribegi nu �nt�lnesti mame mastere care-si iubesc cu duiosie de adevarata
mama copiii vitregi . Aici nu �nt�lnesti sotie �ng�mfata de zestrea ei si m�ndra de
adulterele ei sau de sotul ei din care a facut un sclav ! Zestrea cea mai frumoasa
e socotita aici cinstea tatalui , virtutea mamei si credinta sotiei ! ( Horatiu )
13. ( Deceneu ) i-a instruit �n aproape toate ramurile filosofiei , caci el era �n
aceasta un maestru priceput . El i-a �nvatat morala (�) , i-a instruit �n stiintele
fizicii (�) , i-a �nvatat logica , fac�ndu-i cu mintea superiori celorlalte popoare
(�) , demonstr�ndu-le teoria celor 12 semne ale zodiacului , le-a aratat orbita
lunii , si cum globul de foc al Soarelui �ntrece masura globului pam�ntesc si le-a
expus sub ce nume si sub ce semne cele 346 de stele trec �n drumul lor cel repede
de la rasarit si p�na la apus , spre a se apropia sau �ndeparta de polul ceresc .
( Iordanes , Getica , XI , 69-70 )
14. Rom�nii , �n decursul acestui lung interval , au dainuit refugiati �n munti la
adapost de suvoiul invaziilor . (�) Timpul n-a avut darul sa stirbeasca forta ,
nici sa slabeasca speranta daco-rom�nilor . Ramasese aceeasi rasa rezistenta ,
rabdatoare , �ntruc�t se considera nemuritoare . ( Abdolonyme Ubicini , 1886 )
15. Neamul getilor , care au fost mai razboinici dec�t oricare dintre oamenii care
au trait c�ndva si aceasta nu numai datorita tariei trupului lor , dar si pentru ca
astfel �i convinsese slavitul lor Zamolxes . Crez�nd ca nu mor , doar ca �si
schimba locuinta , ei sunt mai porniti pe lupte , dec�t ar fi �nclinati sa
�ntrepinda o calatorie . ( Iulian , Cezarii ,Traian , 22 )
16. Cato : Feriti-ne , zei ceresti , ca , printr-un dezastru care i-ar pune �n
miscare pe daci si pe geti , Roma sa cada , iar eu sa mai ram�n teafar �
( Lucanus , Pharsalia , II , 295-297 )
17. Martial �i scrie unui prieten ca �n tara Getilor va gasi st�nca lui Prometeu .
( Martial , Epigr. , IX , 46 )
18. Tracul Zamolxis , care �nvatase pe druizi , printre altele si divinatia prin
fise si numere. (Origenes , Philosophumena , I , 2 , 22 )
19. �mpreuna cu tovarasii sai de drum cu unul fiu al lui Theodorus si cu Epi� , pe
cheltuiala lui personala , a plecat �n solie calatorind departe si ajung�nd la
Argedava , la tatal aceluia si �nt�lnindu-l , totdeodata a obtinut de la el � ,
oras � si a dezlegat poporul � . Ajung�nd ( apoi ) preot al Marelui Zeu a sav�rsit
�n chip stralucit procesiunile si jertfele si a �mpartit si cetatenilor parti de
carne ( a animalelor sacrificate ) . Fiind ales preot al lui Serapis , tot asa a
suportat cu vrednicie si bunavointa cheltuielile . Iar pentru ca Dionysos ( zeul )
eponim al orasului , nemaiav�nd de multi ani preot si fiind aclamat ( tot ) el de
cetateni , s-a consacrat pe sine ( acestei slujbe ) ; si pe vremea iernarii lui C (
aius ) Antonius lu�nd ( iarasi ) coroana zeului ( adica devenind preot ) a �mplinit
procesiuni si sacrificii frumos si cu maretie si a dat cetatenilor carne din belsug
. Si accept�nd pe viata cununa zeilor din Samothrace , �ndeplineste procesiuni si
sacrificii pentru initiati si pentru oras . SI �N TIMPUL DIN URMA REGELE BUREBISTA
AJUNG�ND CEL DINT�I SI CEL MAI MARE DINTRE REGII DIN TRACIA SI STAP�NIND TOT
TERITORIUL DE DINCOACE DE FLUVIU ( DUNARE ) SI DE DINCOLO si a ajuns de asemenea la
acesta ( la Burebista ) �n cea dint�i si cea mai mare prietenie , a obtinut cele
mai bune foloase pentru patria sa , vorbindu-i si sfatuindu-l �n ceea ce priveste
chestiunile cele mai importante , atrag�ndu-si bunavointa regelui spre binele
orasului ; si �n toate celelalte ( ocazii ) oferindu-se pe sine fara sa se crute �n
soliile orasului si lu�nd asupra-si fara sovaire primejdii , pentru a contribui �n
tot chipul la binele patriei . Si fiind trimis de regele Burebista ca ambasador la
Cn ( aeius ) Pompeius , fiul lui Cnaeius , imperator al romanilor , si �nt�lnindu-
se cu acesta �n partile Macedoniei , l�nga Heraclea Lyncestis ( astazi Bitoli-
Monastir ) , nu numai ca si-a �ndeplinit cu bine �nsarcinarile primite de la rege ,
c�stig�nd pentru acesta bunavointa romanilor , dar si pentru patrie a purtat cele
mai frumoase negocieri ; �n general �n orice situatie a �mprejurarilor expun�ndu-se
cu trup si suflet si folosind cheltuieli din ale vietii proprii ( adica din averea
lui particulara ) si d�nd puteri noi din averea sa ( de la el �nsusi ) la unele
dregatorii ale orasului ( adica ajut�nd cu bani tezaurul public ) arata cel mai
mare zel pentru binele patriei sale . Asadar , pentru ca si poporul sa arate ca
cinsteste pe oamenii cei buni si vrednici si care �i fac lui bine a hotar�t Sfatul
si poporul ( dionysopolitanilor ) ca Acornion al lui Dionysios sa fie laudat pentru
aceste ( merite ) si sa fie �ncununat el la sarbatoarea lui Dionysos cu o cununa de
aur si o statuie de bronz si sa fie �ncununat si �n timpul ce urmeaza , �n fiecare
an la Dionysii cu o coroana de aur si sa i se dea pentru ridicarea statuii locul
cel mai de cinste din agora . ( Decretul Dionysopolitan �n Cinstea Lui Acornion )
20. �n ziua de azi , pentru a stap�ni c�t mai multi oameni , nu se mai cuceresc
teritorii , ci sufletele acelor oameni . Odata ce ai sufletul , ai omul ; iar c�nd
ai omul , teritoriul vine de la sine . ( contele de Marenches )
21. �ntr-adevar acesta este unul dintre cele mai vechi popoare din Europa (�) fie
ca este vorba de traci (�) , de geti sau de daci , locuitorii au ramas aceiasi din
epoca neolitica � era pietrei slefuite � p�na �n zilele noastre , sustin�nd
astfel , printr-un exemplu poate unic �n istoria lumii , continuitatea unui neam .
( Andr� Armad )
22. Dar va �ntreb , fratilor , care sunteti toti moldoveni , cum ne lasati pe noi ,
moldovenii , cei ce suntem rupti din aceasta Basarabie , sa traim pe celalalt mal
al Nistrului ? Noi ram�nem ca soarecele �n gura motanului ? Dar sa stiti ca de ne
veti uita , noi vom sapa malul Nistrului si vom �ntrepta apa dincolo de pam�nturile
noastre ! Mai bine sa-si schimbe r�ul cursul dec�t sa ram�nem noi rupti unii de
altii . ( Toma Jalba �n congresul ostasesc revolutionar de la Chisinau , 20
octombrie 1917 )
23. Aceasta natiune neglijata si oprimata stap�neste pam�nturile cele mai rele din
�ntreaga tara . Aceste pam�nturi le sunt luate �ndata ce sunt defrisate de ei cu
sudoarea fetei si gata pentru a fi �nsam�ntate cu porumb . Fiecare sas sau ungur
poate sa se �nstap�neasca pe pam�ntul rom�nului , chiar daca acesta a fost stap�nul
lui de sute de ani . Rom�nul este alungat cu �ntreaga sa familie �n munti , unde el
nu gaseste dec�t piatra si c�teodata este obligat sa paraseasca tara . Daca un sat
rom�nesc este asezat �n vecinatatea unui sat sasesc sau unguresc , rom�nul nu are
voie sa se apropie mai mult de satele acestor doua natiuni privilegiate dec�t
tiganii . Nimeni nu �i adreseaza o vorba buna si el nu are niciodata o zi de
sarbatoare . Eu nu voi uita niciodata vorbele unui batr�n al acestei natiuni , din
Sinca veche (Fagaras) rostite pe patul sau de moarte : Eu mor fericit , pentru ca
eu nu las �n urma mea �n sclavie nici femee , nici copii . C�nd am trait printre ei
am avut mai mult dec�t ocazia sa constat ca rom�nul e bun . Cum se �nduiosa inima
sa c�nd era tratat ca un frate . Oric�t de duri ar fi acesti oameni , eu am putut
observa , �n cei doi ani pe care i-am petrecut printre ei , trasaturi care sigur nu
ar fi fost nedemne pentru omul cel mai civilizat . C�t rau au facut acestei natiuni
ura si indiferenta fata de aceasta natiune altadata at�t de mare si de
stralucitoare . Orice ar fi , natiunea rom�na are , prin numarul si dreptul sau la
stap�nirea tarii , meritele sale proprii . ( geologul german Haquet , despre anii
petrecuti �n Transilvania , 1763-1764 )
24. Prefer sa mor �n mocirla �ntr-o ROM�NIE MARE dec�t sa mor �n paradisul unei
ROM�NII mici . ( Maresalul Antonescu )
25. Nu trebuie niciodata uitati rom�nii si pam�nturile rom�nesti care ne-au fost
luate , ca urmare a �mpartirilor Europei �n sfere de influenta . Este dreptul lor
sa decida daca vor sa traiasca �n tara noastra sau daca vor sa ram�na separati . Nu
vad Rom�nia de astazi ca pe o mostenire de la parintii nostri , ci ca pe o tara pe
care am luat-o cu �mprumut de la copiii nostri . ( Regele Mihai )
26. O Eva mitocondriala din Tracia se afla la originea rom�nilor . Populatia de
aici a migrat apoi spre toata Europa cu 30-40.000 de ani �n urma . ( Profesorul
Alexander Rodewald , director al Institutului de Biologie Umana de la Universitatea
din Hamburg )
27. Era un popor brav acela care a impus tribut superbei �mparatese de marmura a
lumii � Roma . Era un popor nobil acela a carui cadere te �mple de lacrimi , iar nu
de disperare , iar a fi descendentul unui popor de eroi , plin de noblete , de amor
de patrie si libertate , a fi descendentul unui asemenea popor n-a fost si nu va fi
rusine niciodata . ( Mihai Eminescu )
28. Latineasca , departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc azi s-ar putea
zice ca este mai putin �n firea celei dint�i firi romane , ca ea a schimbat mai
mult vorbele sale cele dint�i si daca nu m-as teme sa dau o �nfatisare paradoxala
acestei observatii juste as zice ca ea e cea mai noua dintre toate , sau cel putin
a aceea �n ale carei parti se gasesc mai putine urme din graiul popoarelor din care
s-au nascut . Limba latineasca �n adevar se trage din acest grai , iar celelalte
limbi mai ales rom�na sunt �nsusi acest grai . ( D`Hauterive , Memoriu asupra
vechei si actualei stari a Moldovei , Ed. Acad. , p. 255-257 , 1902 )
29. Universitatea din Cambridge sustine idee ca din Spatiul Carpatic au roit (dupa
mileniul III �.e.n. ) cei ce se vor numi � indieni , persani , greci , traci ,
albanezi , italioti , celti , germani si slavi .
30. Urmasii geto-dacilor traiesc si astazi si locuiesc acolo unde au locuit
parintii lor , vorbesc �n limba �n care glasuiau mai demult parintii lor . (Huszti
Andras)
31. S-a temut S�leiman ca nu cumva c�nd ar �ncerca el sa ocupe Transilvania sau
Muntenia sau Moldova , toate aceste tari sa se uneasca �mpreuna si sa se apere .
( Antonio Veranzio 1504-1573 )
32. Domnilor deputati . Pentru ce suntem �mpartiti �n doua c�mpuri ? Pentru ce ne
numim noi si voi ? Ori nu suntem toti rom�ni ? Ori nu avem toti aceeasi patrie ?
Ori nu suntem toti fiii aceleasi mame ? Pentru ce sa zicem noi si voi ? De ce sa nu
zicem noi , rom�nii ? Nu avem toti aceeasi amoare comuna ? Care este cauza
diviziunii noastre ? Care este marul de discordie dintre noi ? Acest mar de
discordie , sa nu-l ascundem , el este Domnia . Cine va fi Domnitorul ? Fiecare �si
are convictiile sale , fiecare �si are simpatiile sale personale ; fiecare din noi
crede ca tara va fi mai fericita av�nd de Domnitor pe cutare si pe cutare . Dar
discordia exista ; caci nu toti cugetam asemenea . Din asta discordie rezulta
discreditul Camerei , discreditul nostru . Nimeni nu mai are credinta la noi ;
anarhia nu e departe si inamicul e la portile noastre . Cum sa respingem anarhia ?
Cum sa oprim pe straini ? Fac�nd sa piara discordia , fac�nd sa piara punctul care
ne desparte . Noi ( partida nationala ) declaram ca nu avem nici un candidat ;
dumneavoastra ( partida conservatoare ) aveti vreunul ? Se poate . �nsa nici unul
din noi toti nu cred ca a venit aici cu hotar�rea a face sa fie candidatul lui cu
orice pret . Toti suntem rom�ni si nimeni nu voieste raul tarii sale , nimeni nu ar
voi ca candidatul sau sa ajunga la Tron pe urme de s�nge sau sprijinit de straini .
Ar fi o ofensa pentru tara de a crede ca ea a putut trimite la Camera asemenea
oameni . Ca sa ne unim toti asupra aceluiasi candidat , este posibil ? Cred ca nu ;
fiindca am zis , fiecare �si are credinta sa . Dar a ne uni asupra unui principiu ,
ne putem uni ; mai cu seama c�nd acest principiu este cel mai mare al
nationalitatii noastre . Acest principiu este al Unirii . Multi din dumneavoastra ,
acum un an , au reprezentat tara �n aceasta Camera si au sustinut cu caldura Unirea
. Printul Bibescu , fostul Domnitor , a fost �ntre altii cel mai elocvent si ardent
aparator al Unirii . S-ar putea oare estimp ca aceste persoane sa se contrazica ?
Aceasta nu se poate crede . Sa ne unim cu totii asupra principiului de Unire ,
acestui mare principiu ce are sa re�nvieze nationalitatea noastra ! Sa ne dam m�na
ca fratii , sa cugetam ca suntem muritori , ca avem sa mai traim c�tiva ani si ca
copiii si stranepotii nostri au sa mosteneasca un viitor glorios , creat de noi ! A
ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezinta
acest principiu . Asta persoana este Alexandru Ioan Cuza , Domnul Moldovei ! Sa ne
unim ca frati asupra acestui nume si posteritatea ne va binecuv�nta , tara ne va
�ntinde m�inile si constiinta nationala va fi �mpacata ca ne-am �ndeplinit cu
religiozitate o datorie sf�nta . (Discursul rostit de deputatul Vasile Boerescu ,
�n sedinta Adunarii Elective a Munteniei , Bucuresti , 24 ianuarie 1859 )
33. Din gradele inferioare au cazut peste 130 , �ntre care si caporalul Iancu
Pastia care , fiind grav ranit de o bucata de obuz ( care i-a rupt p�ntecele ) a
murit peste trei ore �n durerile cele mai mari , �nsa era de un curaj fara egal si
�n ultimele momente a murit zic�nd : � mor foarte vesel , caci po�zitia ( reduta )
s-a luat si s�nt fericit ca putui muri lupt�ndu-ma pentru tara mea , frumoasa mea
Rom�nie . � ( Capitan Grigore Banulescu )
34. �n secuime peste 60.000 de rom�ni �ntrebuinteaza chiar si �n vatra familiala
limba maghiara , ne mai av�nd alta dovada a nationalitatii lor , dec�t religia lor
ortodoxa . ( Carl F. Marienburg )
35. Acesti bieti tarani , cu mantaile si caciulile lor cu pene de curcan pe cap ,
ei de care se r�sese at�ta , dovedira ca stiu sa moara daca nu sa �nvinga si ca le
curge �n vine tot s�ngele vechilor daci . ( Kohn Abrest )
36. Acest sentiment puternic de a trai si de a muri pentru nationalitatea lor l-au
exteriorizat si l-au consfintit cu numele de ROM�N ; si unde este puterea care sa
le poata lua aceasta nationalitate , unde se afla dreptul care ar putea sa le-o
conteste ? ( Stefan Ludwig Roth , 1848 )
37. Dacii , moesii , tracii n-au fost �n toate vremurile asa de razboinici , ca
istoria legendara a facut sa se afirme ca �nsusi zeul razboiului s-a nascut �n TARA
LOR ? Mi-ar fi greu sa enumar puterea din toate provinciile , care acum se gaseste
�nglobata �n Imperiul Roman� ( Flavius Vegetius )
38. Ei vor fi stap�nii lumii , dar noi , vom ram�ne stap�nii timpului . ( Paul
Tamas )
39. Era un popor brav acela care a impus tribut superbei �mparatese de marmura a
lumii � Roma . Era un popor nobil acela a carui
cadere te �mple de lacrimi , iar nu de disperare , iar a fi descendentul unui popor
de eroi , plin de noblete , de amor de patrie si libertate , a fi descendentul unui
asemenea popor n-a fost si nu va fi rusine niciodata . ( Mihai Eminescu )
40. Maghiarii sunt un popor plin de �ng�mfare care locuind �n mijlocul natiunilor
straine lor prin rasa , au pretins totdeauna si pretind �nca sa le domine si sa le
maghiarizeze si asta �ntr-un fel de care �nsasi stiinta sufera . �n recensaminte ,
de pilda , domneste vointa bine hotar�ta de a arata maghiarii mai numerosi dec�t
sunt �n realitate . ( Prof. Dr. Julius Jung , 1877 )
41. Comuna Traznea a fost ocupata de trupele unguresti la 9 septembrie 1940 . Ca si
c�nd armata de ocupatie ar fi executat un ordin primit , �ndata ce satul a fost
invadat de soldati , un veritabil potop de foc si s�nge s-a abatut asupra lui .
Toate armele moderne au fost utilizate pentru a satisface instictele brutale :
pusti , mitraliere , tunuri , grenade . Dupa ce au fost trase primele salve ,
soldatii au patruns �n case si au asasinat pe oricine gaseau �n calea lor ,
incendiind locuintele . Cazul preotului rom�n Traian Costea , care , dupa ce a
primit un glonte �n cap , a fost tras pe galeria de lemn a presbiteriului � caruia
i s-a dat foc si a ars �n �ntregime odata cu cadavrul preotului � este tipic . Dupa
�ncetarea focului de arme , ungurii au pus m�na pe copiii de rom�ni si �i aruncau
de vii �n foc , fac�ndu-i sa moara �n chinuri groaznice . Jale mare rasuna �n tot
locul de pl�nsetele lor . ( Milton G. Leher )
42. Si nici nu trebuie daca vei afla defecte �n poeziile ce le fac si cari sunt
aproape opera unui poet get . ( Ovidiu , Ex Ponto , 1 , iv ,13 , v . 16-22 )
43. Ar fi mai usor a smulge ghioaga din m�na lui Hercule dec�t a abate lesne si
degraba pe rom�ni de la vechile lor datini. ( Alecu Russo )
44. Sunt dac , nu sunt roman . Pe romani �i dispretuiesc. ( B. P. Hasdeu )
45. Descoperirea sinelui ad�nc al parintilor celor mai vechi e supremul act de
orgoliu al unui neam . ( Nicolae Iorga )
46. Rom�nii despre care am mai spus ca sunt daci . ( Bocignoli , 29.06.1524 , la
Ragusa )
47. Cantitatea de gr�u adusa din Pont e mai mare dec�t tot ceea ce ne devine din
celelalte porturi comerciale , deoarece , acest tinut produce cea mai mare
cantitate de gr�u . ( Demostene , Discursuri )
48. Papa Nicolae I spune ca grecii de la acea vreme numeau Latina si Scita limbi
barbare . ( O scrisoare catre �mparatul Bizantului Mihail al III-lea , 865 en )
49. Decebal , un rege alungat din resedinta sa , izgonit chiar din viata , fara ca
sa fi pierdut niciodata nadejdea . ( Plinius cel T�nar , Epistole , VIII , 4 , 2 )
50. �ntr-un glas se roaga taranii romani ( NU ROM�NI ) sa-i lase a trai cu barbarii
� Si apoi sa ne miram ca nu pot fi �nvinsi gotii ( getii ) c�nd satenii sunt mai
bucurosi sa fie cu ei dec�t cu noi . ( Salvianus , De gubernitone , V , 8 )
51. �n toate Pannoniile exista obiceiuri si moravuri Romane , dar si un fel de
limba Romana si multi se ocupa si cu literatura. ( Veleius Paterculus )
52. Nu este nimeni dintre sarmati sau geti care sa nu poarte o teaca cu arc si
sageti muiate �n s�nge de vipera . ( Ovidiu ; Trist. ; IV ; 1 ;78 )
53. Getii , care se marginesc cu scitii , �ntrebuinteaza aceleasi arme ca si
acestia , ei sunt toti arcasi calareti . ( Tucidide ; II ; c. 96 )
54. Getii vorbeau aceiasi limba ca dacii si aveau aceleasi obiceiuri . Grecii
dadeau , at�t getilor din Bulgaria c�t si dacilor din Moldova , Valahia ,
Transilvania si Ungaria acelasi nume si crede-au ca si getii si dacii provin de la
traci . ( L. A. Gebhardi , Geschichte des Reichs Hungarn und der damit Verbudenen
Stateen , I. Theil , Leipzig ,1778 ,p. 43-44.)
55. �n cele mai vechi timpuri cunoscute , �n Transilvania si �n tarile �nvecinate
locuiau dacii , care mai erau denumiti si geti , si de la ei a primit actuala
Transilvanie �mpreuna cu Moldova , Muntenia si regiunile �nvecinate din Ungaria
numele de Dacia . ( Martin Hochmeister , Siebenburgische Provinziaalblatter , vol.
III , fasc. 3 , Sibiu ,1808 , p. 126 )
56. Dacii sunt primii stramosi ai rom�nilor de azi . Din punct de vedere etnografic
dacii par sa se confunde cu getii . Aceiasi origine , aceiasi limba . Asupra
acestui punct toate marturiile din vechime concorda . ( Abdolonyme Ubicini , Les
origines de l�historie roumaine , Ernest Laroux , Paris ,1866 , p. 6 )
57. �nsusi Hadrian , succesorul lui Traian , venind �n Dacia dupa 117 , data mortii
lui Traian , exclama : Ce greseala a facut Traian , distrug�nd Dacia , caci Dacia
constituia , prin natura asezarii , pavaza imperiului roman . ( M. Yourcenar )
58. Grele �ndatoriri a trebuit sa suporte Dacia aproape 60 de ani , sub 20 de
�mparati romani , p�na c�nd sub Galienus dacii s-au desteptat din nou , i-au batut
pe romani , le-au adus mari pagube si , �n sf�rsit , au pradat imperiul roman si au
ocupat Roma , ca sa se razbune si s-o rusineze , de unde a iesit proverbul : Nullum
violentum diuturnum ( nimic din ceea ce este impus prin violenta nu dureaza ) .
( Johannes Tr�ster, �n Vechea si Noua Dacie germana secolul 17 )
59. Nadejdea lui Decebal se �mplinise : Imperiul fusese dar�mat prin loviturile
oamenilor de la Dunare , Roma �nsasi �nvingatoarea tuturor popoarelor a trebuit sa
slujeasca supusa si sa primeasca jugul triumfului getic . ( Isidor De Sevilla �ntre
560 � 636 )
60. Faza primara a Culturii Vedice s-a desfasurat �n Carpati , cel mai probabil ,
initial , �n Ardeal unde se gaseste , Ancient India ( India Veche ) . ( 1922 The
Cambridge History of India , Universitatea din Cambridge , baza vechea literatura
vedica )
61. Polonezii sunt urmasii acelor daci care , ne�mpac�ndu-se cu cucerirea romana ,
si-au parasit locurile de bastina si s-au mutat la nord . ( Jan Trynkowski ,
istoric polonez )
62. Spatiul polonez de astazi , acoperit de gheata , ca si nordul Germaniei , p�na
la �nceputul Holocenului ( etapa geologica actuala ) , n-au putut fi populate dec�t
dinspre sud , din spatiul carpatic , dupa prelungirea drumurilor sarii .
( Cercetarea Universitatii Californiei din Los Angeles , �ntocmita de profesorul
arheolog Marija Gimbutas )
63. Denumirile dacice de plante , pastrate la Dioscoride ( medic grec din perioada
�mparatilor Claudius 41 � 54 e.n. si Nero 54 � 68 e.n. ) pot fi gasite si �n fondul
limbii germane . ( Jakob Grimm 1785-1863 , �n Istoria limbii germane )
64. Romanii nu au ajuns nici �n Maramures , cu at�t mai putin �n sesul dintre
Carpatii padurosi si Marea Baltica , spatiu de expansiune al populatiei carpatice .
Aici si-au organizat atacurile contra Imperiului Roman , armatele Geto-Dace ,
numite de unii si gotice . ( Waclaw Aleksander Maciejowski 1792 � 1883 , �n
lucrarea Geto-dacii vistulieni si niprieni stramosii polonilor )
65. Daco-getii sunt considerati fondatorii spaniolilor ( Cronicile spaniolilor 25 ,
p. 179 ) ; Daco-getii s�nt considerati fondatorii popoarelor nordice ( Gesta
Normanorum , Cronica ducilor de Normandia , Carolus Lundius etc. ) ; Daco-getii
s�nt considerati fondatorii teutonilor , prin saxoni si frizieni , ai olandezilor
al caror nume national este si azi Daci ( Dutch ) si ai Anglilor . ( Leibniz ,
Collectanea Etymologica etc. )
66. Amal domneste peste Daco-geti si este �ntemeietorul Amalilor . ( Dinastia
Amalilor este Daco-geta ) ( Carlo Troya istoric si politician italian 1784 � 1858 )
67. Belizariu , vestitul general al lui Iustinian , �nving�ndu-i pe asa-zisii goti
�n Italia , �si ia titlul triumfal de GETICUS MAXIMUS . Ori titlul triumfal nu se
putea lua dec�t dupa numele poporului pe care l-ai �nvins .
68. Neamul tracilor este cel mai numeros din lume , dupa cel al inzilor . Daca ar
avea un singur conducator sau daca tracii s-ar �ntelege �ntre ei , neamul lor ar fi
de nebiruit si cu mult mai puternic dec�t toate neamurile . ( Istoricul Herodot
484-425 �.Chr. )
69. Ostasi , ora mult asteptata de catre toata suflarea rom�neasca , si �ndeosebi
de voi , vitejii mei ostasi , a sunat �n sf�rsit dupa lunga si dureroasa
asteptare . Trecerea trupelor aliate peste Dunare ne impune ca o sf�nta si
patriotica datorie sa luam iarasi arma �n m�na ca sa izgonim , �mpreuna cu ele pe
vrajmasul cotropitor din tara si sa aducem linistea populatiei asuprite . Regele
vostru va cheama din nou la lupta ca sa �nfaptuiti visul nostru de at�tea veacuri :
Unirea tuturor Rom�nilor , pentru care �n anii 1916-1917 ati luptat cu at�ta
vitejie . Sufletele celor cazuti pe c�mpul de onoare va binecuv�nteaza pentru
aceasta ultima sfortare : privirile credinciosilor nostri aliati sunt �ndreptate cu
dragoste si �ncredere spre tara noastra si fiii ei . Camarazii vostri de arme �
cari vin �n ajutorul nostru , cunosc vitejia voastra de la Oituz , Marasesti si
Marasti , aratati-le ca timpul de asteptare n-a putut sa slabeasca bratul ostasului
rom�n . Fratii nostri din Bucovina si din Ardeal va cheama pentru ultima aceasta
lupta , ca prin av�ntul vostru sa le aduceti eliberarea de jugul strain . Biruinta
e a noastra si viitorul va asigura �ntregului neam rom�nesc viata pasnica si
fericita . �nainte deci cu vitejia stramoseasca ! Dumnezeu este cu noi ! Ferdinand
( Proclamatia regelui Ferdinand catre ostasi , Iasi 10.11.1918 ) VA URMA
Multumiri lui Klaus Kotzur, sursa acestor informatii, care sper sa reduca la tacere
pe DENIGRATORII MARELUI TRECUT TRACO-GETO-DACIC AL RUM�NILOR !!!
Sursa> http://enciclopediagetodacilor.blogspot.ro/2012/02/69-de-motive-de-
autostima.html