Sunteți pe pagina 1din 12

INo. O'.

CRONICA CRxlIOYEL
5 Noembre 1878.

^ Orâşianî ai Craiovel.
A s t ă d î D u m i n e c ă , î n c e p a l e g e r i l e c o m u n a l i în
tdtă ţerra.
I n maî m u l t e rânduri, „ C r o n i c a C r a i o v e l " s'a
ocupat d e acdstă cestiune, p r i v i n d ' o din tdte
p u n t u r i l e de vedere.
C o n j u r ă m pe cetăţianî, a n u m a î sta indife-
rinţî — c i cu toţî s ă eşim l a v o t , s ă s c ă p ă m C r a -
i o v a d e m i s e r i a în c a r e este adusă, de nisce
părinţi aî e î v i t r e g i .
D e c ă n i c i de rândul acesta n u vom sci să
a p r e ţ i ă m importanţa d r e p t u l u i n o s t r u şi nu v o m
sci pe cine s ă a l e g e m — a t u n c i n u merităm de
c â t s 6 r t a în c a r e trăim d e l a 1864 p a n ă a s t ă d i .
D e l a mic p a n ă l a m a r e t r e b u e ca a s t ă d î să
n e o c u p ă m serios de s o r t a c o m u n e i n 6 s t r e .
V o t u r i l e t r e b u e d a t e p e r s o n e l o r oneste, capa­
b i l e şi c a r i a u d a t d o v e d i c ă sciu s ă se ocupe
de interesele c o m u n e i .
D e c ă ne v o m hotărî şi v o m sci s ă usăm de
d r e p t u l n o s t r u , suntem s i g u r i c ă v o m reuşi.
N u a s c u l t a ţ i pe c e i ce speculddă opiniunea
p u b l i c ă a i c i în C r a i o v a d e maî m u l t timp.
A c e l , p e n t r u u n mic interes p e r s o n a l n i c i n u
se m a î uită la interesele C o m u n e i precum s'a
î n t â m p l a t în a t â t e a rânduri.
împrejurările s u n t p r e recente ca s ă ne scape
din memoria.
N o i , constanţi d e c i s i u n e l l u a t e , n u r e t o m a n d ă m
pe n i m i n l , însă stăruim a p r e t i n d e că, d e c ă ne
vom desbrăca de p a s i u n i şi nu vom a v e a în
v e d e r e de c â t p u r u l interes a l Comuneî, vom
putea reuşi a a v e a un C o n s i l i u — m o d e l .

T h e a t r i l . Jouî sera s'a j u c a t d o u ă m i c i come­


d i i : „ S e fie 6Ye un v i s , şi B ă r b a t u l c u 76 f e m e i . "
Nu e s a g e r ă m dacă. v o m spune c ă ambele piese
au fost răii alese. N u maî e timpul astădî a
se j u c a pe scena u n u l T h e a t r u care voesce a
se r i d i c a şi a fi o a d e v ă r a t ă s c d l ă , asemeni b u ­
căţi. A f a r ă de acesta, d e c ă fie-care a c t o r în p a r t e ,
în r o l u l s ă u a r fi pus dre-care silinţă, a re­
uşi maî b i n e , şi a r fi c ă u t a t să s u p r i m e m u l t e
c u v i n t e rău n e m e r i t e de c ă t r e traducători, în-
l o c u i n d u l e cu a l t e l e , a r fi făcut ca aceste m i c i
— 5 —

c o m e d i i să fie maî g u s t a t e şi m a l p l ă c u t e . T r e ­
bue să recundscem şi să se înţelegă odată,
c ă de"că a s t ă d î l u m e a n u f r e c u e n t ă des theatrul,
una d i n cause este, c ă p u b l i c u l nostru a pro­
g r e s a t în g u s t şi ideî — pe c â t ă v r e m e t h e a t r u l
şi maî ales cel d i n C r a i o v a s t ă pe Ioc, şi p u t e m
ţlice c ă c h i a r retrogradcdă.
R e p e r t o r i u l e a p r d p e cel v e c h i u .
D e şi d i n c â n d în c â n d a p a r e câte o piesă
nouă, în m a r e p a r t e este rău a l e s ă şi rău t r a d u s ă .
A c e s t a inconvenienţă p r o v i n e şi d i n causa a-
cestor ce s u n t în c o m i t e t , în c a p u l t h e a t r u l u i .
A c i t r e b u e dmenî instruiţi, bărbaţi cari să
o c u p c u l i t e r a t u r a , e"ră nu orî-cine ne ese înainte.
In Bucureseî, d i r i g e astădî theatrul Român,
un Ion Ghica, un Odobescu şi a l t e celebrităţi,
c a r i toţi muncesc d i n t d t e p u t e r i l e a r i d i c a t h e a ­
t r u l l a înălţimea şi s p l e n d d r e a c u v e n i t ă .
Cine s u n t l a n o i în c a p u l acestui t h e a t r u ? D e
ruşine nu v o m dice u n c u v â n t .
I n c â t privesce e s e c u ţ i u n e a r o l u r i l o r trebue
să recunoscem c ă în m a r e p a r t e s ă e s e c u t ă b i n e .
D - n a M . V T h e o d o r i n i , D-niî T h e o d o r i n i , T h .
V a s i l i u şi T ă n ă s e s c u , m a î în t o t - d ' a u n a sciu s ă
p l a c ă p u b l i c u l u i . R e g r e t ă m c ă n u p u t e m a maî
n u m i şi pe alţii.
P r i n s t u d i u şi f a t i g ă şi c e î alţî v o r a j u n g e să
p l a c ă . N u toţî, c ă c i n u sunt toţi f ă c u ţ i pentru
acesta artă.
— 6 —

In piesa „ S e fie 6 r e u n v i s " j u c a t ă Jouî seYa,


am observat o n e c u v i i n ţ ă c ă t r e p u b l i c pe care
o v o m p u n e în v e d e r e a D - l o r T h . V a s i l i u şi a
D-luî Creţu.
D l u V a s i l i u r e p r e s e n t a pe u n C o l o n e l frances
— c a m pe l a a n u l 1826. Costumul (mondirul)
era a ş a de s t r â m p t şi de s c u r t în c â t n u se p o ­
t r i v e a de l o c p e t a l i a sea. Părea mal mult a
păpuşe de cât a actor. N u credem să fi fost
v r e - o d a t ă u n c o l o n e l frances l i p s i t d e g u s t şi
a t â t de s g â r c i t , în c â t p e n t r u u n c o t maî mult
de postav să prefere a fi ridicul cu u n a-
semenea c o s t u m .
D n u C r e ţ u care i n t e r p r e t a r o l u l unuî briga­
d i e r frances, a f a r ă de lipsa de respect şi disci­
plină ce n e î n c e t a t a a r ă t a t în faţa Colonelului
s ă u — de şi se afla într'o situaţiune escepţio-
nală în care o n d r e a f a m i l i e i era în joc, purta
şi un m e d a l i o n a ş a de l u n g şi l a r g p e n t r u m i ­
c u l s ă u c o r p în c â t ne p r o v o c a risul.
D e l a u n estrem, l a a l t u l .
Se fie 6 r e un v i s ! ne a m î n t r e b a t de multe
orî. D a r v a i ! e r a p u r ă r e a l i t a t e . O m e n i - p ă p u ş î .
G r i ce scude s i ar- p u n e înainte, fie c â t de
p u t e r n i c e , c a d în faţa r e s p e c t u l u i c ă t r e p u b l i c şi
a ambiţiune! de a n u d e v e n i ridiculî.
S p e r ă m c ă pe v i i t o r - n u v o m m a i a v e a oca-
siune a întâlni asemeni necuviinţe.
Duminecă, a s t ă d î , în beneficiul D-luî T h . V a ­
s i l i u , se v a j u c a f r u m d s a şi r e n u m i t a piesă f r a n -
cesă „Două Orfeline".
Suntem s i g u r i că publicul Craiovean va sci
s ă î n c u r a j e d e şi s ă susţie ca în t o t - d e a u n a thea­
t r u l , maî ales c â n d a v e m r a r a o c a s i u n e a a ve­
dea asemeni piese.
* *
*
C i t i m în M o n i t o r u l O f i c i a l u n P r o e c t de l e g e
p r o p u s de D - n u M i n i s t r u d e Interne, relativ la
înstrăinarea se'ti i p o t e c a r e a p ă m â n t u r i l o r c e d a t e
foştilor c l ă c a ş î d u p ă l e g e a r u r a l ă .
E t ă c u m sună a r t . I :
„ O r î - c e înstrăinare saQ i p o t e c a r ă formală s a u
„ d e g h i s a t ă a pământurilor c e d a t e foştilor c l ă c a ş î
„prin l e g e a rurală, f ă c u t ă în c o n t r a proibiţiunilor
„ a r t . 7 şi 8 d i n acea l e g e rămâne de dreptâ
„ n u l ă şi neavenită. — A r e n d i l e nu p o t fi maî
„ l u n g i pe t r e i a n i " .
O r I - c i n e scie c ă i d e i a emisă în acest a r t . n u
e o i d e i ă nouă, c ă c i d e j a l e g i u i t o r u l u d i n 1864
în a r t . 7 spunea, c ă d e l a p r o m u l g a r e a l e g i i în
t e r m e n de 3 0 a n i sătdnul sau moştenitorii săi
nu va putea înstreina sau i p o t e c a proprietatea,
n i c i p r i n acte între v i l n i c i p r i n testamente
Ce v a s ă d i c ă o n o u ă , r e p e t i r e ale aceleaşi
legî?
I n ţ ă l e g e m u u n p r o e c t de l e g e c a r e s'ar d e p u n e
în C a m e r ă spre a se face o i n t e r p r e t a r e l e g i s l a t i v ă
u n e i disposiţiuni d i n t r ' o l e g e c a r e a r f i c o n f u s ă ,
întunecdsă, n u s'ar sci în fine bine intenţiunea
l e g i u i t o r u l u i , c u m a fost d e esemplu cu l e g e a
e l e c t o r a l ă ( c o l e g i u l a l 3-lea). D e r ă când legea
e c l a r ă şi p r o e c t u l n u se d e p u n e în s c o p u l de
m a î sus, noî mărturisim c ă n u ' l î n ţ e l e g e m u .
C u r i o s i t a t e a a c e s t u î p r o e c t o r i g i n a l p r o v d c ă şi
a l t e curiosităţî, fiind-că v e d e m c ă p r i n a r t . 2, P r o '
c u r o r u l e pus sub d i r e c ţ i u n e a P r e f e c t u l u i c ă c î în
acel a r t . se d i c e : „ P r o c u r o r u l Judeţuluî provocat
„de Prefectul l o c a l prin corpul portăreilor va
„ s o m a pe d e t e n t o r i i de a l ă s a i m o b i l u l etc
Cuvintele d e : „provocat prin corpul portărei­
lor" n i se p a r e i n c o r e c t e şi n e c o m p a t i b i l e cu spi­
ritul disposiţiunilor p r o c c r i m i n a l e c a r e face pe
p r e f e c ţ i a u x i l i a r i a i poliţii j u d i c i a r e .
E b i n e să n u se amestece administraţia în
o r î - c e c e s t i u n i c a r e a r d e p i n d e de p r o c u r o r , s ă i
lase a c ţ i u n e a liberă, c ă c i elu scie m a i b i n e t r a -
diţiunea şi t e r m e n i i l e g i i .
A p o i ce figură va face p r o c u r o r u l când va
v e d e a pe p o r t ă r e l u l s p m â n d u l ca pe o p e r s d n ă
p r i v a t ă ? E r a d e s t u l ca în p r o e c t să figurede cel
mult cuvinte d e : „invitare sau încunoşciinţare de-
către Prefect".
S ă m e r g e m maî d e p a r t e .
P r o e c t u l de l e g e pedepsesce pe c a r e n u de-
lasă pământulu în tref-decî de dile, cu amendă
de 5 0 0 leî de fiă-care p o g o n şi maî adaugă
ceva g r a v , a d e c ă c ă d e t e n t o r u l n ' a r e drept la
restituirea preţuluî.
In privinţa amendeî mărturisim c ă nu înţe­
l e g e m de loc acest p r o e c t , p e n t r u c ă se pune
în contradicţiune c u legea din 1864 care nu
p r e v e d e asemenî sancţiuni penale. — D e s t u l u c ă
a c d s t ă lege p r e v e d e ce n u se p d t e v i n d e în t i m p de
3 0 anî, n u se p d t e p r e s c r i — c ă să p d t e cere n u ­
l i t a t e a vândăriî. Ce s u p l i m e n t e maî s u n t amen­
z i l e acelea d i n p r o e c t ?
I n t o t c o d u l c i v i l n u să v e d e verî-o disposi-
ţiune c a r e s ă p c d e p s e s c ă pe u n posesor de r e a
credinţă c u amend*', n i c i c h i a r c â n d să s t ă p â n e s c
p ă m â n t u r i fără d r e p t u r i d ' a l e m i n o r i l o r etc.
Ca să fie m a i c o m p l e c t a acestu p r o e c t t r e b u e a
s ă se d i c ă : L a casa d e i n s o l v a b i l i t a t e a c o n d a m ­
n a t u l u i a m e n d a se v a înlocui cu închisdrea c o n f
a r t . 28 d i n c. p e n a l .
C â t p r i v e s c e restituirea preţului, a u t o r u l p r o -
ectuluî t r e c e peste t d t e p r i n c i p i i l e justiţii şi ale
equităţiî.
In legea ndstră şi în t d t e legislaţiunile e-
x i s t ă p r i n c i p i u l : C ă n i m e n i n u t r e b u e s ă se î n a -
vuţdscă cu d i n averea a l t u i a — cu p r o e c t u l de
f a ţ ă s ă c a l c ă în m o d u l cel maî g r a v şi nefrită-
Ies şi acest s a l u t a r i u p r i n c i p i u .
— IO —

O disposiţiune erăşî curidsă e a r t . 3 căcî să


d i c e c ă : J u d e c ă t o r i i c a r i ar fi întărit ( t e r m e n u
i m p r o p r i u ) sad v o r întări pe v i i t o r asemeni v â n -
dărî, vor fi trămişi înaintea Justiţiei ca călcători
ai legei.
î n t r e b ă m pe D - n u M i n i s t r u de Interne, c a r e e
acel a r t i c o l d i n c o d u l p e n a l care pedepsesce pe
J u d e c ă t o r i ca c ă l c ă t o r i de l e g e ? .şi c ă l c ă t o r i aî
căriî l e g i , a l celei d e l a 1864 c a r e n u prescrie
n i c i o p e d d p s ă , sau a p r o e c t u l u î ce se v a p u n e
în C a m e r ă şi c a r e n u se scie de se va vota
sau nu ?

Ş i c u m ? S ă stabilesc pedepse c r i m i n a l e a s t ă d î ,
c â n d p a n ă a c i n u s'a p r e v ă d u t de nicî un le­
g i u i t o r i veri-o pedâpsă? P a n ă aci l e g i u i t o r u l dă
părţii o acţiune civilă; de a c u m înainte i se dă
p r o c u r o r u l u i d r e p t u l s ă esercite o acţiune cri­
minală p e n t r u nisce f a p t e a n t e r i d r e , şi c e l u i l e d a t
s ă se c o n s t i t u e p a r t e civilă. C u acest sistem s ă
bulevers^dă t o t sistemul legislaţiunilor penale.

N o i s u n t e m de o p i n i u n e c ă p r o e c t u l de faţă
e n u n u m a i i n u t i l , d e r ă c o n t r a r i u ordineî p u b l i c e
şi c r e d e m c ă nu p d t e f i a d m i s de u n c o r p le­
g i s l a t i v bine întocmit.

Comuna. E r I s'a împărţit o mulţime de bro-


— I I —

şuri c ă t r e toţi cetăţianiî Craioveî în care să


conţine „Darea de scmă făcută de D-nu Primar
asupra administraţiunii Comunali a oraşului Cra-
iova pe timpul anului administrativ 1877—1878.
Fiă- c a r e c e t ă ţ i a n o v a ceti şi r e c i t i şi v a ve­
dea d£că C o m u n a a fost în t i m p u l acesta, bine
sau rău administrată.
Espunerea f ă c u t ă d e D - n u P r i m a r e viâ, lă­
murită şi minuţidsă I n c â t nu l a s ă n i m i c d e d o ­
rit. — Orî-ce c e t ă ţ i a n se pdte convinge de a-
devăr.
L a pag. 31 c a p . X X , D - n u P r i m a r în privinţa
C u l t u l u i dtă ce d i c e : „ C u l t u l s ă întreţine în co-
„muna ndstră, parte cu • venitul B i s e r i c i l o r şi
„ p a r t e cu a l p a r o h i i l o r respective.
„In privinţa administraţiunii sunt confusiun'
„ c a r i rees d i n aceea că legile eclesiastice nu
„ s u n t în a r m o n i a cu cele C i v i l e , de u n d e v i n e
„ c ă nu se v e d e o u n i f o r m i t a t e în administraţia
. . a v u t u l u i bisericesc c a r e s u n t E p i t r o p i i l e " .

N u împărtăşim de loc ace\stă o p i n i u n e a D-luţ


P r i m a r . I n a l t e questiunî D-sea p d t e s ă a i b ă d r e p t ,
d e r ă în questiunî de administraţiunl l e g e a n i se
pare clară.
C o n f u s i u n i l e de care să face menţiune, nu
p r o v i n d i n n e a r m o n i a l e g i l o r eclesiastice c u cele
c i v i l e , c i d i n aceea c ă cel puşi în c a p u l Bisericii
12 •—

(negreşit uniî), n u v o r să înţelegă, fiind-că nu


sunt pătrunşi de d a t o r i i l e lor. E l sunt aceeia
c a r i p r o v o c ă acele c o n f u s i u n i , v o i n d să f a c ă s t a t
în s t a t — e r ă n i c i c u m n e a r m o n i a l e g i l o r .
N e mărginim a c i şi n u ne întindem maî de­
parte, c ă c î a s u p r a acestora a m scris destul şi
orî-cine e pus în a d e v ă r a t a cunoscinţă.
A s u p r a „ D ă r i i de s e m ă " a D-luî P r i m a r fiind
că t i m p u l m a t e r i a l ne lipsesce, p r o m i t e m c ă v o m
r e v e n i în numărul v i i t o r , t r a c t â n d pe l a r g t d t e
questiunile c u p r i n s e .
*
Arendaşii Statului. C u d a r e a p ă m â n t u l u i însu­
răţeilor, ne informăm c ă se fac cele m a î marî
nedreptăţi arendaşilor Statului, — şi n u c r e d e m
d i n rea credinţă, c i m a î m u l t d i n lipsa a b s o l u t ă
de cunoscinţe a c e l o r însărcinaţi în cestiunea
acesta.
T d t ă l u m e a scie c ă p r o p r i e t a r u l u i e r e s e r v a t ă
după legea rurală treimea — se r e s p e c t ă ore
ac&ta ? Nu s'a c ă l c a t şi se c a l c ă mereu dis-
posiţiunile l e g e î r u r a l e ? I n condiţinile p e n t r u a-
rendarea moşiilor S t a t u l u i pe periodul anilor
r8/8—1883, se spune c l a r , c ă arendaşii vor
suferi a l i se d a p ă m e n t d i n cel c u l t i v a b i l şi
unde e prisos. M a î spune î n c ă că decă v a fi
500 p o g d n e prisos peste t r e i m e l i se v a d a 20
p o g d n e l a sută.
A s s e m e n e a 3 0 °/ c â n d p r i s o s u l peste
0 ace-
t r e i m e v a f i de la 501 p â n ă l a 1000 e t c . . —
Ce fac însărcinaţii noştriî ?
Eată cum proced.
Veci c ă o moşie a r e 4 0 0 0 pogdne din care
1000 s'a scos de m u l t a f a r ă d u p ă l e g e a rurală
ca c u p r i n z â n d păduri, bălţî, n i s i p u r i , etc. r e m â n e
d a r ă 3000.. — Din aceste 3 0 0 0 , locuitorii aii
l u a t 2 0 0 0 şi o m i e s'a dat proprietarului. —
I n acdsta p r o p r i e t a t e n u m a î p o t i n t r a însură­
ţeii — c ă c î n u e nicî prisos, n i c i p ă m â n t c u l -
t i v a b i l . A - î p u n e i n cele 2 0 0 0 şi 1000 pogdne
ale l o c u i t o r i l o r şi p r o p r i e t a r u l u i n u se p d t e , c ă c î
se c a l c ă l e g e a rurală. E î p r i n u r m a r e n'au loc
— t r e b u e s c duşi în a l t e p r o p r i e t ă ţ i m a r i , c u p r i ­
sos de p ă m â n t şi c u l t i v a b i l .
Procedarea însă e c u t o t u l a l t a , c ă c î însăr­
cinaţii c u P r i m a r i i s a t u l u i , în c a p u l cărora n'a
i n t r a t noţiune de d r e p t — găsesc de cuviinţă
c ă aci trebuesc puşi — şi le d ă în caşul no­
s t r u d i n 1 0 0 0 p o g d n e 3 6 0 însurăţeilor şi p r o p r i e ­
t a r u l 'î a r a t ă n i s i p u r i l e — ca să se p r e u m b l e pe
acolo. P r o p r i e t a r u l s t r i g ă c ă i se a t a c ă t r e i m e a ,
însă în z a d a r — m a î c u sdmă c ă cele m a î m u l ­
te l u c r ă r i se fac d e P r i m a r i şi d e u n anume
S t r â m b u in l i p s a a r e n d a ş i l o r . — Prejudiţiu e şi
p e n t r u S t a t şi p e n t r u a r e n d a ş i , căcî Statului i
se i a pământ şi pe a r e n d a ş i ' l lipsesc de a m u n ­
c i u n n u m e r de p o g d n e . —
S u n t destule moşii m a r i ca Ş e g a r c e a şi a l t e
c a r i a u m i i de p o g d n e p r i s o s şi c u l t i v a b i l . —
A c o l o î n ţ e l e g e m s ă fie împroprietăriţi. —
A t r a g e m atenţiunea a c e l o r c a r i s u n t puşi s ă
priveghere asemeni l u c r ă r i şi mai cu semă a
D - l u î M i n i s t r u de Interne.

Aflăm cu p l ă c e r e şi b u c u r i a c ă D - n u C o l o n e l ,
S a c h e l a r i e e p e r m u t a t a i c i în C r a i o v a ( d i n Sla­
tina) în l o c u l D - l u i C o l . L o g a d i
T o ţ i cunosc m e r i t e l e a c e s t u i b ă r b a t . Ca m i ­
l i t a r în c a m p a n i a d i n 1 8 7 7 — 1 8 7 8 s'a condus
în c â t a a t r a s a p r o b a r e a tutulor.
Curagiă — bărbăţia, inteligenţă, instrucţiune,
combinaţine, t a c t i c ă n i m i c nu-î lipsesce.
I n questiunî de disciplină r i g u r o s , c u m t r e b u e
s ă fie u n a d e v ă r a t m i l i t a r l a înălţimea datoriei
sele.
I n c o n v e r s a ţ i u n î , în societăţi, e plăcut, g l u m e ţ ,
simpatic, în fine d o t a t de n a t u r ă c u m u l t e qualităţî.
I n m i l i t a r u l n o s t r u v e d î pe o m u l bine crescut.
D e şi a r t r e b u i s ă d i c e m m u l t e a s u p r a D-luî
Colonel, deVâ p e n t r u c ă în C r o n i c a ndstră tre­
buesc a seri maî s c u r t ne o p r i m a c i , mulţumind
şi n o i D-luî M i n i s t r u de resbel că a adus în
sînul societăţii pe m e r i t o s u l C o l o n e l S a c h e l a r i e .