CRONICA C R A M E I .

17 S E P T E M B R I E 1878.

Concordia res parva crescunt

discordia maxima clilabuntur.

PREŢIUL 10 R A M

C E i I O V A.

TIPOGRAFIA NAŢIONALE RAI.IAK SAMITCA.

1 8 7 8
 rso. 2.

CRONICA CRAIOYEL
17 Septembrie 1878.

In diua de 15 Septembrie curent Camerile

au fost deschise în sessiune estra-ordinară.
împrejurările fiind grave , ţeYra ameninţată,
nu ne îndoim că representanţiî ţerreî vor fi la
postul lor şi vor sci se 'şl facă datoria.
Acum orî nicî o dată, dupe cum se esprimă
poetul Mureşianu, trebue se seim a arretta Eu­
rope!, lume! întreg! că suntem o naţiune plină
de putere şi de voinţiă şi că înţellegem rolul
ce avem se îndeplinim în acesta lume.
Ne am affirmat şi ridicat în facia lume! prin
brava ndstră armată se seim deYă se ne atfir-
măm şi pe cale diplomatică.
Voinţia poporului este voinţia l u i D-deQ.
T r a t a t u l din Berlin impune ţerreî ndstre doue"
sarcinî g r e l e , adică retrocedarea Bassarabieî
stăpânite de noî, Russieî şi recunnoscerea drep­
turilor civile şi politice Ebreilor. Attât una cât
şi alta lovesc direct suffletul pactului nostru fun­
damental, constituţiunea.
Cestiunea care se agită astădî de diaristică
şi de fie-care Român în parte este: Came-
rile actuale aţi elle competinţiă a legitima noua
stare de lucruri impuse prin tratatul dela Berlin ?
Acdstă cestiune de drept constituţional este
aprdpe elucidată în urma luminilor aduse în ce­
stiune de pressa imparţială. Regretăm că spa­
ţiul nu ne permite a resuma şi noi ideia cea
mal nemerită, ne mulţumim numai a face un a-
pel representantilor ţerreî rugându'l se fie demni
şi adevfiraţî Români în aceste mari şi seridse
cestiunî pentru essistenţia ţerreî nostre. Se cuge­
te bine că acesta ţdrră ne este transmisă nouă de
generaţiunile trecute ăst-fel cum o avem astădî
udată cu sângele strămoşilor noştri şi sun­
tem datori se o lăssăm şi noi generaţiunilor vii-
tore, ddcă nu in condiţiunl mal bune, cel pu-
cin t o t cum am primit'o.
Acela care va cugeta în alt-fel nu e Român.

Citim în d ' ' „L'Orient" ce

a r u
se publică în
Bucurescî următorea telegrammă din Tulcia cu
data 9 curent :
„Sunt în stare a v6 afirma în modul cel mal
categoric că aici se organisudă bande spre a
 — 5 —

se opune la ocuparea Dobrogieî de către Ro­

mâni. S'au distribuit arme în cantităţi destul
de considerabile. Se vorbesce de 8000 pusei;
deră eu nu garanted acostă cifră; ceea ce pot
garanta, este că s'au împărţit multe. Bine-voiţI
a publica aceste linii. Bulgar fiind şi iubindu'ml
ţerra, deră iubind t o t aşia de mult şi România,
care nu ne a făcut nici o dată de cât b i n e ,
doresc ca cu o r i ce preciti să se ovite o r i ce
ciocnire între aceste doug ţerri. Prin publicarea
cellor ce preced, nu doresc alt resultat, de cât
acela de a contribui şi eu cu ceva la înlătu­
rarea pericolului şi, în t o t caşul, de a avea con-
sciinţia împăcată că mi-am. făcut datoria.
Mulţnmesc pentru îndatorirea, ce 'mî faceţi
şi contaţi tot de" una pe scirl noi, dacă se va
întempla ceva nou pe aici."
Rugăm pe guvern în facia acestor grave de-
nunciărl se iea tdte informaţiunile ş.i ddcă celle
ce preced vor fi adevgrate se iea tdte messu-
surile putincidse, ca la un moment dat, armata
ndstră destinată a ocupa D o b r o g i a , se nu fie
espusă unul măcel, dupe cum se întâmplă a-
stădî cu armata austriacă în Bosnia.
Români vegliaţî, căcl nu se scie ce se maî
#

pdte întempla mâne.

 — 6 —

Comissiunea pentru verificarea socotelelor re-

quisiţiilor făcute ,pentru armată în anul trecut,
cu ocasiunea res belului stă de maî mult timp
în nelucrare din causă că unul din membri se!
.şi-ar fi dat dimissiunea. N u înţellegem pentru ce
guvernul nu s'a grăbit, încă a'l înlocui cu altă
persdnă. E drept <5re ca interessele întregului
judeţiti se suffere din această causă ?
A ţ î făcut apel la averea particulară şi ne
place a crede că nu s'a găsit niminî care se nu
fi correspuns păsului şi nevoie! în care s'a g ă ­
sit ţe>ra în acel moment.
Astădî însă când trebue a se plăti fie-căruî in
proporţiune cu ce a dat, guvernul tace, nu de­
pune nicî un interes.
Sărmană ţerră, ca la noi la niminî !
A u d i m că în locul vacant guvernul ar fi de­
cis a numi pe D-lu Ghenovicî, ajutorul Primă­
riei locale. Pentru D d.ed, nu putem scăpa nici
în acesta comisiune de D-lu Ghenovicî. Mare
blestem a cădut pe acest Judeţiu.

I n diua de 7 Septembre curent s'a judecat

în antea Curţeî cu Juraţi» de aici processul de
jefuire a 13 acusaţî, comis în Comuna Ras-
nic. D-la Procurore şi-a basat acusaţiunea pe
mărturisirea acusaţilor făcută la cercetarea din
 — 7 -

facia locului. Apărătorii acusaţilor au declarat

că mărturisirea acusaţilor a fost smulsă prin vio-
lenţiă, prin crude t o r t u r i sufferite în cursul in­
struire! processuluî în facia locului. Spre a se
putea edifia consciinţia comissiunel Juraţilor cu
celle susţinute de apărători, acusaţii auarettat
ca probă dinţii ce l i s'au scos din gură la a-
ceea cercetare inquisitorială demnă de timpu­
rile trecute când instrucţiunea se făcea prin
torturi şi schilodiri.
Cu tdte aceste, Comissiunea Juraţilor mi se
pare a nu fi fost bine luminată în judecarea a-
cestuî proces , căci au dat un veredict aquita-
tor pentru unii şi condamnator pentru alţii.
Credem însă că acdstâ errore se va repara
în antea altor judecători în urma recursului făcut,
Ne am mirat şi ne mirăm încă cum se gă­
sesc astădî încă magistraţi capabili de assemenî
atrocităţi, şi cum nu se gândesc că assemenî
fapte barbare nu mal sunt permise astădî attât
de gradul de civilisaţie în o r e credem că ne
afflăm cât şi de legile ţerreî.
lată ce dice legea penale art. 150 în atare
cas :'.ori ce funcţionar care, în instrucţiunea cău­
şelor correcţionali, o r i criminali, va fi întrebuin-
ţiat s6il va fi ordonat a se întrebuinţia casnă,
spre a sili pe bănuiţi a face mărturisiri sau de­
claraţii se va pedepsi cu doul annl închisdre
 — 8 —

fără a se apăra prin ac6sta de alte pedepse

mal marî pentru lovituri s6u răniri prevgdute
de lege.
Inţelege-va cel pucin astădî D-lu Procuror
care a fost delegat cu cercetarea în facia lo­
cului, acest articol din legea penale ?
Inţellege-va assemene gravitatea faptului co­
mis, precum şi la ce neajunsuri se p6te aştepta
un magistrat când comite assemenî fapte pe­
nate de lege ?
Dacă în capul Parquetuluî Curţeî din Craiova
ar fi o altă persdnă care se se occupe serios
de justiţia şi de modul cum se face la noî i n ­
strucţiunea proceselor de agenţii* judiciari sun­
tem s i g u r i că nu am fi avut neplăcuta occasi-
une a asculta şi privi ore întregi la attâtea sce­
ne oribile demne numai de cei ce le comit şi
de cei ce le tolertîdă.
Ruşine pentru acest Judeţiu că a cădut pe
assemenî mâni cari se trudesc din tdte puterile
a ne întdrce la acelle timpuri de trista memoria.

Scene din viaţa unui funcţionar jesuit.

N u seim cum s'a introdus în societate. Sufletele
victimeloru din timpulu communeî strigă neîn­
cetaţii — deră ce îi pasă, — pentru o ideia o-
mdră pre tatălu sSQ.
 Cochetează cu tdte partidele — Inantea ajunu­
l u i cădereî unuî Domnitoriu, bagă cu măestrie
jurnalulu „Clopotulu" în bosunarulu tutuloră,
'lu lasă prin case, birjl, strade, — fără se scio
chiaru poliţia. — Prin acestu jurnalu se da t o -
xinulu cădereî acelui Domnu.
înşelă pre bătrân ulu jurnalista paralisatii în
amorulu ce 'ltt are pentru o fată - şi-şi satisfa­
ce plăcerile erotice. — Uitătura geldsă a b ă ­
trânului cu barba albă îî e indiferinte. — PI
că ca jidovulii rătăcitorii.
Seduce prin vorbe fine şi gesturi de alle l u i
Iuda Iscariotulii, pre patronulu sdu de la cârma
ţerreî, ardtă partidei opuse scrisori, hârtii, de-
peşi strânse duprin latrine — face să cr£dă că
e omulîi devotata alu patronului sSti şi în pre-
-

diua căderi şi schimbă culorile că cameleonul

y

şi îi rânjesce ca Cain. .
Inchee pact cu partidul opuşii şi 'şî continue
vechiul seu drum. Credând că şi stăpânul ace­
sta Ş o v ă e s c e — banchete\lă şi închină pentru o
persdnă militară influinte în stat, adversară de
mdrte patronului seu spre a-şl prepara tărâ­
mul — a doua d i însă tăgăduesce.
Se introduce ndptea prin casele grisetelor ,
păşind ca Jean Valjean şi cu uitătura unei pa­
seri cobildre — întrebă fin şi suridând (rânjind)
spre a afla secrete de familie, se preface ca a-
 — 10 —

morul s6d necessităţile naturale 'i conduc pa­

ş i i — ia la braţ câte o fdtă inocentă, o întrebă
jesuitice despre familiile 6menil6r şi dacă cu­
tare damă frequent^dă acea casă, şi biata fetâ
in inocenţia îî respunde tot ce scie — creriând
că are lângă sine un amant iar n u spion.
Ş£de un an de dile ca funcţionar în oraşul
B la o văduve , fără se 'lu fi vădut vre o
dată. Ce făcea , prin ce locurî umbla jesuitul
s6u pasărea nocturnă, nimenî nu scie.
In alt oraşiu B.. .. şdde în casa unul servi-
târ (aprod) al seu — departe de densul contac­
t u l social—înconjurat însă de butelii alcoolice,
înţeleptul şi cugetătorul jesuit fum6dă, se pre­
umblă, bea şi conspiră din fundul cabinetului seu.
Vorbesce mult maî cu s6mă când e dispus—
bate pulsu fie-căruia — se simuledă că mena­
jeria interesul celui care '1 întreţine în conver­
saţie, ' I da i d e i , ' I preperă tărâmul şi fără se
scie ce spune.
N u e om necalomniat. Toţi sunt pentru je­
suit imbecili, idioţi, viţioşl, stârpiturî morale şi
cu tdte acestea pre toţi 'î botddă de eminenţi
amici. — E l pretinde că Iucre\lă în numele Ju­
stiţii că L o y o l a in numele l u i Christ.
Nenorocire pentru doctorul Gali că nu lu a
văriut, căci cred: m că i-ar fi descoperit şi alte
qualităţi.
 A f a c e r e a d-luî A l e c s i e P a z u .
D-nu A l . Pazu cu sentinţa N o . . . . remasa
definitivă şi învestită cu titlu esecutoriu, are să
primescă dela Primăria locală suma de 21,000
leî vechi cu dobânda dela 1869. Suma acesta
D-sea are s'oprimescă dela unu D o g a şi fiindii
că şi acesta are să primescă dela Comună, s'a
făcuţii poprire în mâna Primării.
L u c r u curiosu şi regretabila, ca acesta sen­
tinţă nu se p6te essecutâ. Primăria nu dice nici'
da nici ba, ci numai susţine că trebue se fie
ndue membrii cari nu să strâng necl o dată,
spre a se pronunţa de trebue plătită.
Acesta pretenţiune din parte-î, ni se pare
absurdă — căci Primăria nu p6te de cât să se
suppună sentinţelor judecătoresc! — că nu se
pote constitui în T r i b . se judece, de trebue seQ
nu achitată, căci ac6sta s'a discutaţii de instan­
ţa competintă — condamnând'o contradictoriu
la suma de mal susfl.
D-nu Pazu atunci s'a adressatîi Portăreiloni,
însă şi aceştia refusă — pentru cuvântulu (sus­
ţinu eî) că esistă o circulară din anulîi 1874 a
ex-Ministruluî de Justiţie Lahovari, prin care ' I
popresce de a înfiinţa sequestre Statului şi co­
munei. In facia acestora s'a adressatu Parche­
tului spuindu-î că o circulară nu pdte să ţie
 12

locu de lege şi să suspendă cursulQ justiţii,

că comuna nu e de eâtu unu particularii, 2)
ca în aceea Cerculară se vorbesce de seque-
stre, eră necî cum de urmăriri cu hotărîrî de­
finitive.
Parquetul însă îu facia dreptăţilor D-luî Pazu,
a întrebat pe Ministru ce trebue se facă.
D-lu Ministru se mărginesce a pune în ve­
derea Primăriei ca se achite sentinţa prin care
i condamnă, Primăria însă e surdă la tdte a-
cestea.
T r i s t şi oribil lucru ! !
D-nu Pazu şi orî cine când debitddă ceva
Comun:!' şi S t a t u l u i , e sequestrat immediat şi
pusă starea învendare, în virtutea legei draco­
nice de urmăriri şi când la rendul seîi are se ia,
Comur.a invoca privilegii.
In assemenea condiţiunî averile cetăţenilor
nu mr.i găsesc garanţii,' căci prin circular!' ille-
gale :se creadă privilegii. Fiă-care în assemenî
împrejurări e silit se-şî facă singur dreptate.
Cerem şi rugăm pe D-nu Procuror General
şi în special pe D-nu Ministru Justiţiei se bine-
voiască a da ordin Portăreilor se essecute sen­
tinţe, făcând cu modul acesta un act de drep­
tate.
 — 13 —

Processula l u i Radac.

Vineri la 15 current a fost înantea Curţii 4-

pelative din Craiova processul destul de scan­
dalos all l u i Radac, inculpat ca escrc.c.
Curtea a confirmat sentinţa T r i b . remănâud
condamnat la închisoYe.
I n accest procesQ, avocatul părţii ci zile a fost
la înălţimea parării sele — Accusaţiui iea însă a-
dusă de d-nu Procuror general a fost slaba
pripita, scurta, -şi cam neintelesa.
Representantele Ministeriuluî p u b l i ; s'a limi­
tat a citi o depeşă a d-lul Ministru de j u s t i ­
ţie — adăogând şi câte-va cuvinte.
Citirea eVăşî în antea publicului a depeşiî
D-Iuî M i n i s t r u , de către D-nu Proc. G e n e r a l ,
ni se pare s t r a n i u , căci conţinutul ei face pe
toţi cari au asistat la procesu se ' I dea diffe-
rite commentariî—fiind că în telegramă se spu ;e
pe de o parte că Ministerul nu se interesdjă
de acest proces — eVă pe de altă parte cere
se-I communice resultatul.
A c t u l acesta din parteaaMinistruluî lu găs.'m
neregulat — căci nimeni nu trebue .;ă se ame­
stece în afacerile judecătoresc!.
Lipsă de tact şi din partea D-luî Proc. Ge­
neral căci trebuia se înţeît^gă mai bine pe !,e-
ful seQ când ' I tramite assemenî depeşl.
 — t4 —

N u putem se dicem terminând de cât ca, un

representant al puterii essecutive, trebue se în­
suşească mai multe condiţiuni, şi calităţi de cari e
lipsit actualul Procuror General.

* *
Ni se spune că în oraşiu circulă din mână în
mână o petiţiune a se semna de orăşiani prin
care cer Camerei şi Senatului ca în facia cesti-
unilor atinse de T r a t a t u l dela Berlin să se con­
sidere disolvate, ne având puterea a regula Ca-
merile actuale aceste cestiunî şi să se facă un
noii apel la ţe>râ. Aciistă cestiune constituţio­
nale fiind fdrte delicată rugăm pe Orăşeni a nu
se pripi — ci trebue se se gândescă şi să judece
matur cererea lor, şi se nu lase se fie influenţaţi
de cel ce pdrtă petiţiunea. M i se pare că re-
sultatul ce se va obţine nu va fi al voinţei ma­
joritate! ci al acelor care pot avea interes a
crede ast-fel.
Pentru o maî bună lămurire în cestiune fa­
cem apel la o întrunire publică în care să se
desbată acesta cestiune şi să se hotărească cum
e bine a se urma.
*

Iii momentul de a pune, acostă cronică, sub

p r e s ă , afflăm că s'au ales membrii comerciali
D-nil C. Dimitrescu, P. Andreescu, şi suplininte
 — «5 —

D-lă F. Stăncescu. Deşi am avea se dicem multe

contra unuia d i n cel aleşi, de o cam dată însă
ne place a păstra tăcerea. Vorn pune numai în
vederea D-luî Ministru al Justiţiei necessitatea
simţită a presenta Camerilor o l e g e , cât maî
neînterdiat pentru desfiinţarea membrilor co­
merciali atât pe cuventul că nu fac n i m i c — ş i
s'ar putea ţine lucrările cu maî mult succes —
ca şi în cele alte Judeţe chemându-se la trebu-
inţiă dupe tablou, cât şi din punctul de vedere
economic. E desgustător a audi cine-va că din
21 cumercianţi înscrişi în listă cu dreptul a fi
aleşi membri sunt 18 candidaţi. Slab comerciii
maî e şi în Craiova !