O L T L

DOCUMENTE • CERCETA..
O R G A N U L IN STITU TU LU I D E ISTO R Ii-
R E G IO NALA O R A IO V A

t ip Ar it â s u b în g r ijir e a d -l u »
Dr. C. S. NICOLÂESOU-PLOPŞOR
D I R E O T O R U L A R H I V E L O R S T A T U L U I DIN C R A I O V A

C A R T E A IV

C R A I O V A
1 9 43
 O L T E N I A
DOCUMENTE 0) CERCETĂRI ® CULEGERI

C A R T E A . IV a N o . 4 —12 1943

Hronograful lui Moxa

d e Dr. C. S. NICOLĂESGU-PLOPŞOR

C u vîn t în a in te

S 'a crezut multă vrem e că scrie rea călugărului oltean Mi-

hail Moxa, a a v u t un m anuscris unic.
Se ştia pînă azi că Hronograful lui M oxalie „nu s 'a răs-
pîndit, n u s ‘a copiat, n ‘a a vu t in flu e n tă “ as u p ra cărturarilor
timpului s ă u 1. N. Simache şi T r. C ristescu, editorii din 1942 ai
operii lui Moxa, în studiul introductiv v o rbesc de «m anuscrisul
u n ic al acestei scrieri" 2.
Este a d e v ă ra t că primul m an u scris cunoscut p în ă acum a
fost cel cum părat în Bucureşti de profesorul ru s V. G regorovici,
înainte de 1859, m anuscris „c are aparţinuse odată m înăstirii B is­
triţa* din judeţul Vîlcea, după cum re ie se d in tr’o „însem nare
comunicată de Tocilescu lui Haşdeu" 3. G reg o ro v ici a p u b l i c a t în
ruseşte o parte din acest m an uscris. M anuscrisul a aju ns apoi
în Muzeul Rum iantzov dela M oscova. Aci a fost copiat în 1877
de Grigore V. Tocilescu, care „l a pus la dispoziţia lui B. P.
Haşdeu, care tocmai lucra la m area sa o p eră „C uvente den Bă-

1. V ezi §1 N. Cartojan Isto ria lite r a tu r ii ro m în e vech i, Buc. 1942,

p a g . 136.
2. N . S im ache ş i T r. C ristescu, H r o n o g ra fu l lu i M ih ail M oxa, B u zău ,
19)2, p a g . 2. V ezi ş i N . C a rto /a n op . cit. p a g . 136.
3. N . S im ach e ş i Tr. C ristescu , luc. cil. p a g . 2, n o ta l.
trîn i“ şi a a p ă r u t în tomul I 1878, paginile 3 3 9 —443, textul
fiind re p ro d u s cu litere cirilice 4. A ceasta a fost p rim a ediţie a
Hronografului Iui Mihail M oxa. El a a p ă ru t înso ţit de un studiu
filologic. . *
F rag m en te din cronica lui Moxa au fost tipărite în 1891 5.
T extul aproap e complect cu litere latine şi însoţit de un lung
studiu critic a fost cel publicat de cei doi editori N. Simache şi
T r . Cristescu în 1942, lucrare de care am am intit mai sus. S tu ­
diul acesta în s ă nu rezo lvă problema surselor, după cum observă
N. Cartojan °.
C ronica Iui Moxa nu ni s'a p ă s tr a t însă num ai în tr'u n ma­
nuscris unic. In cele ce v or urma fac cun oscută descoperirea
u n u i n o u m a n u s c r is a l a ce stu i H ro n o g ra f.
A f a t mai de mult la Co{ofeni, jude{ul Dolj, el a a parţin ut,
după unele înseninări în tre 1875— 1878, seminaristului N. R.
P reto ria n din Cotofeni.
Este v o rb a de un m anuscris mîscelaneu, destul de mare,
care începe cu „ P ildele la i E s o p u şi c o n tin u ă cu H r o n o g ra fu l
lui M ih a il M oxalie, spre a sfîrşi cu , , Istoria Ţ ării R u m in e şti,
de c în d a u d escăleca t p ra vo sla vn ic ii cre ştin i aici in (aro*.
Hronograful se află cuprins în tre filele 41 —67 şi e s te inti­
tulat .D e începutul lumii d e ’ntîi". Este un m anuscris incomplet,
în tru cît merge numai pînă Ia „împărăţia lui Iulianu cel fără de
leage“ sau „Iulian călcătoriu de Ieage“ , cum este num it în cele­
lalte e d i(ii7.

C in e e s te a u to ru l?

El însuş ne spune că este călugăr şi se n u m e ş te Moxa Mi-

liail, „că a scris la 1620, că s ’a ap u c a t de lucru din îndemnul

4 . V ezi id e m , p a g . 3 ş i N . C a rto ja n , op. c it. p a g . 138.

5. M. G a ster, C h resto m a fia ro m tn â , vo t. / . c fr . N . S im aclie ş i Tr.
C ristescu , luc. c il. p a g . 4.
6. V ezi N . C a r to /a n o p . c it. p a g . 138, B ib lio g ra fie .
7. V ezi S im ach e ş i C ristescu , H ro n o g ra fu l Ini M ih ail M oxa 1942
p a g . 114.
episcopului Teofil dela Rîmuicul Vilcea şi că a compilat cronica
sa din diferite că rţi slavoneşti şi alte izvoade.
El e aceeaşi persoană cu trad ucătorul din s la v o n eşte al
Pravilei tipărită la G ovora în 1640, — tradu să to t d u p ă în d em ­
nul mitropolitului Teofil. In exemplarele tipărite e numai „Mihail
Moxalie", (d u p ă sca ra sau tabla de materie) iar î n manuscrisul
Pravilei (care de asem enea s ’a p ă s tra t) iscăleşte (la fila 189)
„M jx alie M i h a i l " 8.
N. C artojan s p u n e : „Cel mai vechi cronograf cunoscut în
limba rom incască, a fost tr a d u s în anul 1620, de călugărul ol­
tean M oxa Mihail" 9 din slavoneşte.

T fm pul cîn d a fo s t s c r i s .

Mihail M oxa şi-a scris Hronograful său la m în ă s tire a Bis­

t r iţa din Judeţul Vilcea. A în ce p u t lucrul probabil în 1619, cînd
Teofil vine episcop al Rîmnicului şi l-a terminat în 1620. M anu­
scrisul însă pe care-I publicăm ţnal jos este copiat de altcineva mai
tirziu. După ultimul capitol din sca ra manuscrisului, a fost co­
piat în timpul domniei lui C o nstantin B rîncoveanu, „c în d au mers
C on sta n tin Vodă şi sa ra s c h e riu l cu oştile îfnpărăteşti la Ardeal
de au a d u s şi capul Bălăceanului".

D e o s e b ir i fa ţă d e c e l e l a l t e ediţii.

Cele două ediţii şi fragm ente ce s 'a u tipărit p î n ă acum re­

prezintă textul m anuscrisului aflat la Moscova. Com parînd m a ­
n uscrisul nostru, unicul pe c a r e ’l avem în ţa ră , c u cel copiat de
Tocilescu vedem că limba e s te mai curgătoare şi astfel putem
înţelege cu mai m ultă uşu rinţă textul prim, publicat de Haşdeu şi
re ed itat de Simache şi C ristescu în 1942, întru cît în tr e ele există
multe deosebiri şi adăogiri. Dăm mai jos cîteva exemple de com:
p araţie:

8. N . S im ach e ş i T h . C ristescu : H ro n o g ra fu l lu i M ih ail M o x a , B uzău,

1942, p p . 6 - 7 .
9. N . C a rto ja n , Isto ria lite r a tu r ii ron iîn e vechi, v o i. II, Buc. 1942,
p a g . 135.
 E di|ia S h n a c h e - C r is lc s c u E dijia n o a s lr g , pag. 10:
( ş i H a ş d e u ) p a g . 71— 72:
,,Şi în mijlocul raiului răsădi „Şi în mijlocul raiului răsădi
Dumnezeu pom â de p rice p u t ce D (u)m n(e)zeu pom de priccput ce
iaste bine şi rău şi a p ă curătoare iaste bine şi ră u l,fi apă curătoare
in m ijlocul ra iu lui de udă po­ în m ijlo cu l p ă m in tu lu i raiului, de
meţii şi de acolo (N o ta 13 : din a d a p ă pomeţii şi de acolo să îm­
rai) se îm part (N ota 14: se îm­ p a r t în patru de esu în lume, a-
p a r te fluviul raiului) în patru de num e: Gheonu, Nilul şi Efratul
esâ (Nota 1 6 : din rai) în lume“ , şi Tigrul*.
etc.
Apa "aceasta a fost aşe z a tă de Dumnezeu în mijlocul păm în-
tului raiului şi aci forma un rezerv o r de unde isvorăsc cele patru
fluvii. Din ediţiile anterioare, după cum vedem , reiese că apa se
îm parte, cia d iese din rai, în patru fluvii fără să mai treacă prin
păm înt.
E di(ia S i m a c h e ş l C r is t e s c u E diţia n o a s t r ă :
(şi H aşd eu ):
au scris aii pag. 69 au scris anii pag. 9
cu cuv in tu l feace „ cu cu v în tu făcu
şi-l frâmseţă Dumnezeu cu şi-l înfrum useţă Dumnezeu
frîm seţia lui . „ cu frumuseţia Iui
p ă rete v ră to s 70 p ă rete vîrtosu
v ră toapele vîrtoapele
podobi „ împodobi
cui le-au fapta cui Ie au făcut 10
vremile ailor vi emile anilor
şi îm blă 71 şi umblă
nice în t r ’apă nici în apă
de feaceră „ de făcu
d e n t r ’a p ă şi d e n tr'a p ă „ din a p ă şi din apă
fierile „ hierile
mirizmă „ mireazmă
în mijlocul raiului ,( în mijlocul pămîntului raiului
de udă pomeţM pag. 71 de adapă pomeţii pag. 10
ce v eri mînca 73 ce ve{i mînca 11
sc înmulţiră oamenii p re pă- să înmulţiră răotătile oamenilor »
mint îm p reu n ă cu răotăţilc 74
trăi Adam 9 3 2 ai * trăi Adam ani noao sute şi
treizeci şi doi n
Maleleilâ n ă s c u pe Aredâ 75 Malele'il născ u pe Iared n
de să aciu ară cu nus * de să aciuară cu dînsul 12

să facă (stîlpul) 76 să facă stîlpul m

nu ajunse crâgul luniei » nu aju nseră crugul lumii M
şi facia rău mult, războaie 77 şi făcură multe războaie «
şi îm părăti David 40 şi împărSţi David 40 de ani
de ai 79 -80 şi ogodi (mulţumi) lui D(um)-
n (e )ze u 13
nice tu nu veri domni 80 nici tu nu ne vei dom ni »
C hirâ cu unchiu său Darie 82 Chir cu fiu-său D a rie 14
şi 1 . 0 0 0 de popi » şi 30.000 de popi 15
Dela Adam pînă la Alixan- Dela Adam pînă la Alezan-
dru Machidonâ 5167 de ai 83 dru M achidon vealeatul era
5167 **
de i chema cavria (?) 85 de-i chema C av re a n

In felul acesta deosebirile se pot înmulţi. Din com paraţia de

mai sus -se poate o b serva pro gresul făcut cu form area şi îmbună­
tă ţire a limbii rom îneşti.

Im portantă d eo seb ită .

Im portantă deosebită însă p re zin tă m anuscrisul nostru atit prin
faptul că este unicul text care se p ă s tre a z ă î n ta ră , c ît şi prin
aceea că întregeşte capitolul „îm părăţia lui A vgustâ C h aez arâ " şi
com pletează începutul unui capitol care nu se ştia, p arte care în
textul prim lipsea. D e s p r e a c e s t fragm ent se s p u n e a : „Aici î n co­
pia lui G r. Tocilescu lipsesc cîteva rînduri, probabil d e s p i e naşte­
r e a lui C hrist l0.
Ia tă a c e s t fra g m e n t:
„un filosof anum e A ntid or de-i z i s e : „O, Sevaste I nu te grăbi cu
/O. C f, H aşdeu , op. cit. p a g . 357. V ezi Sim ach e ş i C ristescu op . cit. p a g . 97-
mîniia pre nimea a lovi, ci mai uainte citeaşte 2 4 s lo v e ,a n u m e :
a, b, v, g. AUu n ă r a v încă avea, că lua muerilc dela bărb aţi de
zăcea cu iale. Iară A n tin o d o r m eşteşugui să se scoaţă din nă­
rav, C ă văzu p re un boiariu plîngînd şi ştiu pentruce să v ae tă,
că- i era zis de C hesaru s ă şi ducă m uiarea la aşiprnutul lui Av-
gust in tr'o raclă în c u ia tă . A ntinodor să c e rşa 'd e intră el îq locul
muierii in sicriu cu sab ia goală şi-l d useră la C hcsariu şi cînd
vru să se culce C h ezar, el descue racla. A ntinodor sări cu sabia
la C hesar, de multu l învălui, pînă cînd să jură că va părăsi
ac est n ă ra v u , apoi îl lăsă.
De acii gonii dela sine măscărniciile şi cinstiia înţelepciu-
nile şi cărtulăriile. Şi tocmi lumea to ată suptu sine, de-i da
d a j i e ; şi-au îm p ără ţitu 47 de ani".

D e D o m n u l n o stru I(isu )s H (risto)s,

„Atunee, c în d născu Domnul nostru Is, H s , în al 40 dc
ani dea împărăţia Iui Avgust, cîn d trim isease să scrie lumea
to a tă " , etc.
Ediţiile de pînă acum, din acesta două capitole, „Im părăţiia
Iui A v gust Chesar* şi de Domnul n o stru I(isu)s H (risto)s", fă­
ceau un singur ca p ito l. Din primul lipsea mai mult de jumătate,
p a rte a dela sfiişit, iar din cel de-al doilea capitol lipsea titlu
şi cîteva cuvinte n .

Cuprinsul întregului H ro n o g ra f
Cum este şi normal, Mihail Moxa, im itînd şi utilizînd ii-
voarele streine, începe cronica sa c u c re aţia lumii după Biblie
continuă cu „Im părăţiia Egipetului, î m p ă r ă ţi a Asiriilor, Im pără-
ţiia Iui David, Impărăţiia lui Chir, Im p ărăţiia lui A lexacdru Ma-
chidon, Im părăţiia T roianilor", vorbeşte apoi „De începutul Rim-
leanilor'1, înşiră apoi toţi îm păraţii Romei, Romii G a iu s Chesar,
A ugust C h esar, T iverie C h aesar, Claude C hesar, N eron Chesar,
V espasian Chesar, T it fiul lui S pasian, Dom entian, Nerue T r a -

11. C o m p a ră te x tu l n o stru , p a g in ile 21 —22, cu S im ach e ş i C ris­

tescu , op . cit. p a g . 91.
ian Chesar, Andriac, A ntonin, M arco A ntonin, C cm od, P ertin ax ,
Sevir Ţ ar, Dechie C aesar, Dioclitiian şi Maximiian, Consta, Cons-
tandin marele îm p ăra t, întîiu în creştini, C onstantie feciorul lui
C ostantin, Iulian cel fă ră de leage.
Aici se o p reşte m anu scrisul de faţă.
Cronograful lui M oxa e s te însă mult mai lung. El continuă
cu T heodosie cel Mare, A rcadie, T heodosie cel Mic, M archian,
Leontie, Leu cel Mic, Zinon Vîrcolacul, / n a s t a s i e Ţ a r , Justinian
întîiu, Justinian cel Mare, Justin cel Mic, Tiberie, Mavrichie,
Foca Muncitorul, Iraclie, C onstantin fiul Iui Iraclie, Iraclon, Consta
fiul lui Costantin, Constantin B ărbosul feciorul Constei, Justinian,
Leontie Ţ a r , Tiverie Apsimar, iară Justinian, Fiiip Ţ a r , A rtem ie
Ţ a r , Leu Iconoboreţ, C o n s ta n tin Cufuritul, Leu fiul Cufuritului,
C onstantin fiul lui Leu şi m aică-sa Irina, Nichifor G henica, Mi-
hail Rugavei, Leu A rm eanui şi Luptătoriul icoanelor, Theofil
Mihail feciorul lui Theofil şi al Theodorei, Vasile M achedonea-
nul, Ion p re a înţeleptul, A lexand ru fratele Iui Leu şi al lui C o s­
tantin feciorul Iui Leu, R o m a n Calapin, C onstan tin feciorul lui
Leu iară. R om an fiul Iui Costantin n ăscutul în orşenice, Nichifor
Foca, Ţimishi, Vasilie fiul lui R om an, C on stantin fratele lui Va-
silie, Roman Arguropolscoe, Mihail Peflăgon, Mihail Calafatin,
Costantin M onam ah, T eodorina în urşenie născută, Mihail, Is a -
chie Comnin, C ostandin Duca, R om an Dioghen, Mihail fiul Du-
căi, C atacuzinu, Cum au trec u t T u rc ii m ereu de au luat îm p ără­
ţia, Caloioan, ManoiI Paleolog, Mohmeţ fiiul Iui M urat, de Ţa-
r :grad.
Cu ac est capitol se term ină cronica Iui Mihail M oxa şi î n ­
cheie „şi cînd fură ani 6997 (1489) iară trem ease B a ie z itâ oşti
p re a m ari pre M isireani şi p r e A ra v le a n i şi mai mulţi p e riră ;
Ş' în Ţ arig ra d â încă se tîm p lă atun ce una semnâ, că iată căzu
iulgerâ den cerâ de aprinse prahul celâ da p u ş : ă : deci răsipi
c i s e multe prin p re ju râ şi p e riră mulţi şi p ă m în tu lâ în c ă se cu­
trem ură, cît îm păratul în c ă se s p ă re că va peri atunce 12\

12. N . S im ach e şi Tr. C ristescu , C ro n o g ra fu l lu t M ihail M o x a , B u ză u

1842, p a g . 189.
 Incheere.
E x isten ţa unui al doilea m anuscris al acestei cronici ne a-
ra tă că el a circulat şi s ’a r ă s p î n d i t 13 şi că în liniştea mîriăs-
tirilor oltene istoriografia a fost cu ltivată încă de^timpuriu.
Existenţa textului de fa ţă în a in te a Istoriei Ţării Rumîneşti,
ne indică p re o cu p ările vechilor noştri înaintaşi pen tru istoria
universală şi tendinţa de a lega firul istoriei naţionale, cu istoria
popoarelor vechi.
In cele ce u rm ează dam transcrierea manuscrisului desco­
perit de noi, fiind siguri că el va contribui atit la o ediţie crU
tică a H ronografului, cît şi p e n tru a s co a te în c ă odată î n lu­
mină o p era cronicarului M oxa, cron icar pe care p e bună d re p ­
tate şi-l revendică Oltenia.

13. E x iste n ta n u m n i a unui sin g u r m a n u scris, a fă c u t s â se creadă

că nu a f o s t r ă s p î n d it ş i nu a circu lat.
FILA 41:

De începutul lumii de ’ntîiu

1. Sufletu pre tine a iubi avu ţie socoteaşte, şi de p ururea o
pofteaşte, iar tu, sufletu îm părătescu, de pururea însetoşezi cu min­
tea c a să afli în v ăţătu ra cărţiloru şi dintr’însele cu dulceaţă să
te adăpi. Şi întrebi să ştii carii a u domnitu din ’tîiu şi p în ă unde
au ajuosu, şi cum au în p ără ţitu , şi cîţi ani. N o i vom lua acest
g r e u ; să e şi cu p reaget, ci d arurile, tale iale ne răco re scu s u ­
dorile noastre. Mulţi s’au nevoitu de au scris anii şi au chibzuitu
să spue ad ev ăr şi unul cu alalt nu s ’au s ă m ă n a t : iată şi noi de
cît ne iaste putearia spunem cu ad e v ăru .
începutul lui D (u)m n(e)zeu ce fu făcătoriu lumii, de 'n tîiu
făcu ceriu fără steale, numai cu cuvîntu, făcu şi-l înfrumuseţă
Dumnezeu cu frumuseaţia lui.
P ăm în tul iară e ra neînpodobitu, că e ra cop e ritu cu întunea-
recul j deci străluci lumină şi fugi întunearecul şi să a rătă pă­
mîntul, şi trecu zioa din'ntîiu.

A d o a zi

2, Lumină şi a doa zi şi făcu şi al doilea ceriu şi-i p use n u ­

me D (u)m n(e)zeu eela ce-1 făcu. Atunce îm părţi ap a , una o sui
s u s , alta jos în sînurile pămîntului şi puse î n tru iale ceriul ca
un păreate vîrtosu,

A treia z i

3. Străluci şi a treia zi. Atunce tocmi iazerile şi izvoarăle

şi văile şi munţii şi pietrile vîrtoapele, codrii, păduririle(sie), dum­
brăvile, (Fila 4 2 : ) pomii, erbile, sămănăturile, legumile, florile şi
t o a t ă frumuseaţia pămîntului.

A p a tra z i

4, Lumină ş i a p a tra zi. începu a împod®bi ceriul cu ste a -

Iele şi cu luceaferi, cu soarele, cu luna de să întrecu u n a cu
alaltă, în tru laud a cui le-a u făcutu, şi s ă cuuoască oamenii vre-
riiile anilor, puse pe C ron mai sus, al doilea Zevsu şi Arisu,
al treilea, al patrulea soarele d ă lumină lumii, alu cincilea Afro-
dit, al şaselea E rm ia şi luna mai jos şi umblă nep ă răsită dupa
zisa lui D(u)mn(e)zeu careş în rîn d u l ei. ^

A cincea z i

5. Deci p în ă a cincea zi nu e ra p re p ăm înt nici o vită, nici

în apă, nici în văzduh a zbura şi zise Dumnezeu apelor, de făcu
peşti de tot fealiul, s ă le fie sufletul şi h rana din apă şi din apă
eşi rodul păsă rilo r s e zboară, ia ră din pămîntu toate dobitoa­
cele şi hierile, gadinile şi toate gîngănile, care umblă p re p ăm înt.

A şeasea z i

6. Făcu D(u)mn(e)zeu raiul cu toate pomeatele şi cu frumoasă

mireazmă şi dulceaţă 'd e s f ă t a t ă cu în v ăţătu ră Sfinţiei Iui; şi în
mijlocul raiului răsăd i D(u)mn(e)zeu pomu de priceputu ce iaste
bine şi răul şi apă curătoare în mijlocul p ă m în tu lm raiului, de
adapa pomeţii şi de acolo să îm p a rt în patru de esu în lume
a n u m e : Gheonu şi Nilul şi Efratul şi T igru.
Făcu D(u)mn/'e)zeu omul cu mina lui de lutu desăvîrşitu J1
făcu p re el cu sufletu viu şi i dărui minte slobodă şi p ricepătoare
pre chipul obrazului său, şi-l puse să se sălăsluiască în Edemu
unde iaste hrană d e raiu şi fu altă lume cu înţelepciune deplin,
şi-l în v ăţă cu totu binele raiului să se îndulcească, iară de p o ­
mul priceputului să se ferească, nici cu mîna să nu să atingă.
Atunce aduse D(u)mn(e)zeu către A dam toate vitele şi toate fie-
rile (Fila 43:) şi gadinile c ite um b 'ă p re p ă m în t şi toate p a s ă rile
cîte zboară de p r e păm întu în susu, de se în chin ară IuiAdam u ca
nişte robi D om nu-său şi Ie puse A dam nume tuturo ra căriaş pe
podobia sa, ca p în ă aceiia răutăţi vicleane în inima lui nu era.
A dorm i Adam somnul cel am aru, în cep ătu ra căderii şi să
atinse ziditorul c ă tră coastele Iui şi luo osu de-i făcu soţu şi să
deşteptă Adamu de o văzu ş i i zise Evva ce să chiamă v ia ţă ;
i a r ă Adamu să chiamă păm înt roşiu.
A şaptea zi, D (u)m n(e)zeu, deacă săvîrşi toate lucrurile
bune ale Iui, a şaptelea zi odihni de toate, şi le p use leage loru.
O I doi întîi născuţi din p ăm în t şi ai raiului v ia t n i c i ! Aceastia
îo aţe sint aduse pen tru treaba voastră. D e tpate să vă îndulciţi
de saţiu , num ai ci vă feriţi de pomului priceputului, că î n ciasu
ce veţi m înca, cu a m a ru veţi m u r i ; ia ra d e vă veţi feri, viaţă
n e s ă v îrş ită fără grijă veţi m oşteni. -Iar ei s ă s p e r e a r ă de cuvînt
şi să feria de acel pomu ca de un vrăjmaş.
Iară diavolul văzu viata lor în tr'a tîta bine în rai ca îngerii,
ci nu p u tu ră b d a , ei aru ncă urgie spre dîn şii cu pizm a şi află
hitlenia lui şarpele, ca un v asu , de să apropie de arom i pe stră-
m o a ş a ,d e - i a r a tă poamele frum o ase ja vedeare şi dalei Ia g u stare ,
şi minţi întîi de-i ş o p t i : Mîncaţi, zise că veţi fi ca D(u)mn(e)zeu,
de veţi şti binele şi răul. Ia ră deacă auzi aceastia Evva, numai
cîtu se potrivi sfatului şarpelui ce fu în v ăţatu de S atana. Deci
g u s tă şi deade şi Iui A dam de m încă, ia r numai c îtă s ă v ăzu ră
goli şi s ă ru şin ară unul de altul. O f amarnică neascultare ! O l
năp rasnică cădeare 1 C ă în v ă ţă tu ra a p r e a înălţatului D (u)rnn(e)-
zeu ziditori n u asc u ltu ră, iar sfatul celui în g er c ă z u t au luat.
Deacii îşi aco periră ruşinea (Fila 44:) cu frunze şi seascunseră suptă
desime de turteale, iar D(u)mn(e)zeu ştiu aceastia şi Ie ponoslui
pentru n ea scu ltare a lo r şi-i scoase d in raiu, de-i p edepsi cu os­
tenit şi cu ghimpi ce îm pung, şi cu trudă şi cu dorori să s ă h r ă ­
nească şi cu durori să lucraze p ăm întul. Şi Evva grija bărbatu­
lui şi greul născutului să-l poarte, şi-i înv ăscu î n piei de trupu,
de lăcuia înaintea raiului şi plîngea nem îngăiată. Deaciia-ş cu-
noscu muiarea şi născ u p r e Avei şi pe Cain. D e atunci in tră za­
vistia în lume, ca să scula Caien de ucise p re frate său Avei,
Deaeiia s ă înmulţiră răotăţile oameniloi p re p ă m în t şi trăi Adam
230 de a n i ; iar născ u şi p re S i t u ; iară de totu trăi Adam a n i
noao su te şi treizeci şi doi.
S itu găsi de numele Ini D(u)mn(e)zeu şi p u se num e steale-
lor şi toată filosofia şi născu p re Enosu şi trăi de tot 9 1 2 ani:
Enosu născu p re Cainan şi trăi ani 9 05. C ainan n ă s c u p r e
M ato sal ş i tră i ani 7 15. M atosal născ u pre Maleleil şi t r ă i a a
740. Maleleil născu pre Ia red , şi trăi ani 805. Iared născu pre
Enoh şi trăi 962 de ani. Enoh născu pre Matosal şi t r ă i ani
690 şi s ă mută, nu m uri. Matosal născu pre Lameh şi tră i an*
782. Lameh n ăsc u p re Noe şi trăi 755 de ani, Noe, cînd iu de
160 dă ani, născu p re Sima şi Homa şi Afeta.
A iu n c e s ă umplu lumea de răotăţi şi uitară p re D (u)m n(e)-
ze u , p re cel ce i-au făcut, şi să închina soarelui şi lunii şi stea-
lelor şi se m estecară în lucruri fără de leage.
N um ai ce era de fa r u d a lui Şitu d ereptu Noe, al dtilea
după Adamu, de s ă feriia de m estecătura cea rea şi m ult învăţa
pre toţi să se p ă ră s e a s c ă de rău, ci nimeni nu-I a s c u lta ; deacii
(f ila ^5:) îl în v ăţă D(u)mn(e)zeu să facă corabie şi o găti. Deci slo­
bozi D(u)mn(e)zeu sloata ceriului, să v ărs a ră ploi de acoperiră p ă-
mîntul. Noe intră în corabie cu feciorii şi cu nurorile, şi trimise
D (u)m n(e)zeu d e ceale de pre păm întu de» MS te vitele şi hieri
şi pasări de s ă acioară cu dînsul în corabie.
D eaciia înnălţă apa porabiia şi ei să mîntuiră, iar alţii toţ
să înnecară.
Din 'n c e p u tu l lumii pînă la potopu 2242 de ani. C înd stătu
ploaia şi s c ă z u ră apele, eşi Noe din co rab ie cu toate sufletele şi
dihaniile cîte e ra în corabie şi iară să dea mulţime a toate su­
fletele. Deci după potopu, Simu născu p re A rfax ad şi tră i 500
de ani. Arfaxad născu p re Cainan şi t r ă i 420 de ani. Cainan
născu pre Saîla şi tră i 405. E ver născu p re Falecu şi trăi 133
de ani. Falec născu pre Ragabu şi trăi 123 de ani. In zilele lui
Falecu s ’au început stîlpul.

2. Im părăfiia lu i N evro d u

Că să sculă din ru d a lui Simu u n om anume Nevrod şi se

puse întîi domnu p re păm întu şi zise că apucă cinstea iui Dum­
nezeu de o puse pe e!, că iaste Dumnezeu. Şi m ăsură pămîntu!
şi nevoi oamenii să facă stîlpul şi în ce p u ră a lucra p în ă î n 40
de ani. Tot el înălţară puţinu de n u ajunseră crugul lumii. Limba
Ie era tota una. Şi e ra puşi 72 de diregpfori. Deci D (u)m n(e)zeu
le văzu nebuniia şi osteneala în d e ş e rtu ; numai Everu ce-s ţinu
limba cu ceata-ş. Dela potopu p în ă la stîlpu 600 de ani.
Deaciia să ră sfira ră limbile p reste toată lumea, şi după
stîlpu, Ragav născu pre Seruh şi trăi 135 de ani. A cesta S eruhu
(Fila 46;) începu întîi a face D (u)m n(e)zei.D eci începură oamenii
a se închina boziloru şi uitară cu totul p re D (u)m n(e)zeu, şi să
umplu lumea de răotăţi, şi-şi făcea cetăţii, carii unde descăleca,
ocine şi ţări, carii pre rudă. Din ru d a lui Afetu, T ro a n u făcu
T ro a d a. Asurdin, ruda lui Simu făcu Vavilon, ce se x hism ă
Asiria. Mosrem din ruda Iui Ham făcu Misiriul, anume Eghipetul.

3. Inpărăt'ia E ghipeiului

Deaca să înmulţiră limbile p re păm înt, întîi să sculă î n -

părăţia din Eghiptu, şi începură a lua biru de p re la alalţi şi
făcură multe războaie, jafuri, furtişaguri, curvrii, ucisuri. Mai r ă u
 „OLtfENIA* 13

era că se închina bo zilo ru ; de vrea ijderă cineva ceva pre lume,

ei-1 făcea c ă e Dumnezeu, şi-l sc ria în icoană de i să închina.
Şi au {inut înpărăţiia Eghipteanii Î663 de ani.
înp ărăţiia A s in ilo r
Seruhu născu pre N a b o ru şi trăi 137 de ani. N a b o r născu
pre T a ra şi trăi 209 ani. T a ra născu pe A v raam şi trăi 200 de
ani. D in în p ă rţire a limbiloru p în ă la A v ra am , 1072 de ani. Iar
dela A dam pînă la Avraam 3320 de ani. A vraam cînd fugi dela
Avimeieh, înpăratul Eghipetului întru Asiriia, atu n c e să rădică
Domnul Asiriilor Oii cel M are şi T are, de-1 avea şi-l cinstiia ca
pre D u m n e z e u ; acela dobîndi în p ă ră ţia dela Eghipteani şi au
ţinutu în p ă ră ţiia Asirianii 1300 de ani, p îp ă la Sardanapolu.
5. In p ă ră fia lui S o stric Eghipteana
M ulte ţ ă r i şi b ă r b a ţi buni ad u se S o strie ; şi p u rc ease de
umblă mai toată lumea şi birui. Deaciia nevoia pre toţi să-i dea
b iru ; tocina umblă zeace ani şi să în toarse cu multă dobîndă şi
oborî şi în p ă ră ţiia Asiriilor. Deaca veni Sostrie, iar crescu în ­
p ă ră ţia Asiriilor. A v ra a m născ u pre Isaacu. Iar Isaacu născu
pre lacovu. Iacovu născu preL evi. Levi n îs c u (F ila 47:) pre Cata. C a-
îa născu p re Avram. A v ram a născu p i e Moisi. Cînd fu Moisi de
85 de ani, atunce scoasă p r e ru d a ovreiască din robia lui Fa-
raonu din Eghipetu, şi-i trec u M area R oşie cu putearia lui
D(u)m n(e)zeu pre uscatu. Şi au t r ă i t în pustie 4 0 de ani şi au
m încatu mana s fîn tă . Din anul d întîiu al lui A vraam , p în ă cînd
au eşifu Ovreaii din Eghipetu, 505 de ani. Iar d ela Fotopu 3689
de ani. D u p ă moartea lui Moisi, s tă tu Isusu Naviin şi-i b ăgă
D(u)mn(e)zeu în ţa ra ceia ce făgăduise lui A v r a a m ; şi domni
27 de ani. B ătrîn i anum e judeaţe 23 de a n i ; Gotonoil 40 de a n i;
Strinie 50, M etuaud 80 de ani, Devora şi Varacu 20 de ani,
Strinie 20 de ani, Madenie 7 ani, Ghedeon 4 0 de ani, Avimeieh
6 ani, Tola 2 0 de ani, A ir 10 ani, Manite 18 ani, Ethae 6 ani,
Mon 7 de ani, Elomu 10 an i, Lavdon 8 ani, Stirnie 4 0 de ani,
Sam psonu cel T a re 20 de ani, P o p o Ilia 20 d e ani, Din 'n c e-
putul lui Samoil cu Saul p în ă la David, 40 de ani.
în p ă ră ţiia lui D g v id
Din eşitul Izraileloru de în E g hipet p în ă Ia David 630 de
ani. ia ră dela A d am 4456 de ani. Şi în p ă r ă ţi David 40 de ani
?i ogodi Iui D(u)mn(e)zeu, Solomon e ra de 12 ani, c în d s tă tu în-
14 „OtTENTA*
p ă r a tu şi făcu biserica Sionului, jşi în p ă ră ţi 4 0 de a n i. D eacii
s tă tu Rovoam. A tunce se ad u n a ră toţi Izrailii, de-l ru g a ră s a Ie
uşureze m ănc ătu rile, ce -i asuprise Solomon. Unu asc u ltă Sfatul
Bătrîniloru s ă Ie ogodească, ci ascultă d e tineri, deci mai ră u îi
Î n t ă r i t ă ; iar ei r ă s p u n s e r ă : nici tu nu ne<yefâomni de acum.
Şi-şi aleaseră pe o slu g i a lui Solomon p re nume Ierovoam, de
ş i-l p u s e ră domnu. Şi-I p ă r ă s iră zeace rude, numai cîtu ră m a s e
fiul lui Solomon cu 2 rude, şi domni 17 ani. (Fila 48:)Avia, fiul lui Ro­
voam, 6 ani, A sa 40 de ani, Sosofatu 20 de ani. Intru zilele a-
celora au prorocitu Iiie şi lsei şi Mikei, lo a ra m 8 ani. Ozie 40
de ani. P e vream ia ce în p ă ră ţiia Ozie, atunce să ră d ic ă după
alţi în p ă ră ţi Senahirem Viteazul cu ţa ra Asiriei şi cu de a P e r ­
şilor şi cu M id e a n ii cu oaste m are Ierusalimu şi hulila p re
D(u)m n(e)zeu cu cuvinte reale. Iară Sfinţiia Iui trimise îngeru
de ucise î n t r 'o noapte 185000 din oştite Iui S erahirem , cela ce
ocăriia întîi p re D (u)m n(e)zeu, apoi fugia ca un epure s ă scape.
Deci d u p ă Ozie, el în p ă r ă ţi A han a, 17 ani, Gothalia maica lui
Ozie 7 ani, Ioasu 1 an, Amasia 2 9 de ani, Ahtaria şi Ozia 12 ani.
In zilele ac esto ra au prorcitu lo sie, Amos, Isaia, lo n a ,
Ioil. Io a ta m în p ă r ă ţi 16 ani, Ezechia 23 de ani, M anasia 18 ani.
A c e s ta au făcutu Vizantia veache şi nevoia oamenii de s ă î n ­
china idoliloru. M onu 12 ani, losie 31 de ani. In zilele acestora
au prorcitu Ierem ia ş i Sofonie. Iohaz 3 luni, Sedechie 11 ani.
P re acesta-1 orbi Navohodonosor fnp ăratu, cînd risipi Ierusalimul
şi-l duse în Vavilon cu robii. Deacii au î n p ă r â ţ i t Navohodonosoru
25 de ani. Şi p e n tru m îndria Iui îl făcu D (u)m n(e)zeu de au fost
porcu în 7 ani. Valtasaru fiu-său 11 ani. A cesta în d ră z n i cu v a ­
sele bisearecii d e bău cu curvele. şi v â z u în vedere c ă eşi de
în t r ’un p ă r e a te o m înă şi scrie trei cu v in te: M ani, TekeI, F a-
resu. Daniil p rorcu le s p u s e : înpSrţitorul au n u m ă ra tă viaţa ta
şi ţi-au Iuatu înpărăţiia.

7. în p ă ră ţiia lu i C hiru
Decia să sculă din P e rs id a Chiru cu fiu-său Darie Mideanul
şi s p a r s e r ă în p ără ţia Vavilonului şi p eri ră u Valtasaru. Deacii stătu
în p ă ra t mare pre lume C hiru, şi a u în părăţit 30 de ani, şi slo­
bozi Chir Ovreaii din robie şi-i lăsă (Fila 49:) să şi Iacă cetate în Ie ru ­
salim şi în bisearica Sionului, că s ă umplură atuncea 70 de ani de
cînd e ra robiţi. După Chir în părăţi Cam bisu 7 ani, Dorie Islaspu
36 de ani, şi m ulte o stro ave şi ţă ri cu cetăţi dobîndi şi A n a -
tolia cu totul. A c esta D a rie , ia r slobozi Izrailii la ocine-şi şi le
puse mai m are pe Zorovavel, s tre n e p o tu lui D a v id , şi purcea-
seră de cinci ori cîte o mie de mii şi 30.000 de popi. D u p ă D a rie
s tă tu X e rs u . A cesta ad ună oşti mari pre apă şi p re uscatu, d*
să Iovi cu G recii şi nu folosi nimica. C i s ă în to arse ruşin ată .
Şi înpără{i 28 de ani. A rta x ersu cu m uiarea lui 41 de ani.
D a r i e Arsihonu 4 ani. Şi alţii s 'a u orînduitu de s ’au m în atu dela
C hiru dintîiu p în ă la D a r i e cel b ătu tu d e Alexandru, 230 de
ani. Arie Varsam înpărăţi 6 ani.

înpărăţiia Iui A le x a n d r u M achidon

D e la A d a m p în ă Ia Alexandru M achidon vealeatul ora 5167.

A c esta o bo rî domnia T u rc ilo r şi plecă I n d ia , S iria, F inichia şi
toţi domnii păm în tu lu i şi to{i viteajii lumii, dela ră s ă r i t u pînă
la ap us i s’au p lecat Iui. Ş i în pără{i de to t 38 d e ani şi m uri
otrăvitu în V av ilon. Şi i se în p â rţi în p ă ră tia î n trei păr{i. Unii
ţinea Siria şi Finichia, alţii r ă s ă ritu l şi alţii apusul.

Inpărăfia lui P o to lom ei Epure

P e Eghipetu şi pe A lexandria întîi s tă tu Potolomei E pure.

Acesta s â ră d ic ă şi prididi suptu m îna lui t ă r i multe şi p re a -
cele locuri cu totulu-ş, şi avu com oară m ultă şi în p ă ră { i 40 de
ani. Şi iubia şi alt i să-i chiame Potolomei. Iar Potolom ei Brata
38 d e ani. A cesta nevoi pe Ovrei de scoasă c ă rţile lor toate din
ovreeşte, greceşti.
(Fila 50:) Potolomei E verghetu 23 de ani. Antioh Epifan 4 ani.
Potolomei Filopator 25 de ani, Potolomei fiul Iui 20 de ani. P o to­
lomei F usco 17 ani, Potolomei Alexandru 10 ani, Potolomei f r a l e -
său 8 ani, Potolom ei D ionisu 3 0 de ani, Potolom ei P a t r ă 21 de
ani. C leopatră îm p ă ră te a s a au ţin u t în p ă r ă tia Eghipetului. Şi
s’au m în at dela Potolomei Epifan p în ă la C leopatra 300 ani.
D e atunce se lă rg a pre lume î n p ă r ă tia Rimului. A ceastea
cum ne fu putearia noi scrisem.

în pă ră ţiia Troianiloru

Să înce ap em a a r ă t a şi de î n p ă r ă ţ i i a Rimleanilor d n 'c e -

putul lo r. P e vream ia ce i n p ă r â t 'a D a v i d în Ier(u)s(a)Iimu, iar
în T ro a d a dom niia P riam , ş i avea doam nă, şi n ă s c u r ă dintrînsa
feciori mul{i de-i chema Cavrea. Iar P ria m u văzu atu n c e un
v is; p ă r u -i c ă v ă z u un tă c iu n e aprinsu, eşitu din tru p u l m u­
ierii lui şi de d e o p a rte v înt de arse cetatea to ată. Şi spuse a-
ceastia filosofilor. Ei ră s p u n s e ră că a r fi mai bine ce va naşte
să-l arunc# în focu. Ia r curind născu Alexandra, cocon frum u-
şe(l) şi-i fu milă de a -1 piarderea ci -1 lepădă Jptr’un cîm pu, şi-l
aflară nişte p ă s to ri de -1 lu a ră şi-i puse nurftele cum chem a acel
cîm p u, P arie. Deci deaca crescu voinic, el fu cunoscutu de Pri-
a m u ; deci îl l u ă la dlnsul, ca-i păru ca un scă p atu de p a c o s t e :
ci ce ia s t e s ă fie nu s ă poate treace. D e a c i i a f ă r ă pesteală
Alexandru P arie, el îşi ucise un frate şi p rib e g i în Sp arta, unde
e ta ra grecească, la Menelai, ce îl prim i cu la dîn&ul cu cinste*
şi-l ţinea ca pe un fecior de dom nu. P arie v ă z u pre Elena, mu-
iarea lui M enelai, p re a frum oasă ş i albă. Deci o prea în d ră g i
şi p use ochii hicleani s p r e d î n s a ; ş i a şte p tă p în ă cînd se duse
M e n e la i o are unde. Atunce s ă sculă A le x a n d ru ; deci a p u c ă pre
Elena cu t o a t ă (Fila 51:) avuţia lui M enelai şi in tră în corabie să
fugă pre M are la T ro ad a. Ia r furtuna îi zm ăci d e-i scoase în gura
Nilului, la un loc anume C a n o v i c u l ; ia ră soţiille lui de greu! pî-
î r s ă c ă t r ă P r o tiv is în p ă ra tu l Eghîptului şi-i s p u s ă râ cum au
apucatu ac ea m u iere cu b u n ă ta te a to ată a lui Menelai. Iară P r o ­
tivis fnpută cu am aru. Deaciia-1 goni ş i opri p re Elena cu toată
avuţia, p î n ă v a veni domnu-său Ia dînsa.
D acă s ă întoarse Menelai din cale şi nu-şi găsi m uiarea,
nici bunătatea, p use scîrb ă mare, şi-şi sgîria faţa, şi-şi rum pea
hainele cu D arie so cru său. Şi ad ună G r e c i i toţi cei mai m a r i şi
le spuse de p a tim ă ; şi li se rugă foarte ca să să bată cu T ro ia -
nii. P e n tru el s ă jurară toţi să-şi pue capetele p e n t r u d în su l. Şi
iată mulţi să sculară de p în ostroave şi d e p r e u s c a t d i n t r u A-
tina şi din Talia, şi din Ahaia, den Elada, şi o s tr o a v e le cu totul,
şi viteaji b ărb aţi buni, şi toţi voevozii Ahilîî, N is to r , P a la m id,
Patroclei, Devist, Pilei. Deci rădicară mulţime m a r e s p r e Troada.
Şi trimiseră înainte p re Ahiiâ cu Palamid să prade uscalul şi
ostroavele. Deci dacă văzură T ro ia n ii adunate a t î te a oşti de p re -
tutindenea, ad u n a ră şi ei ajutoriu Carii şi Lichiarii. Mighi, Frig-
ii şi A s iia c u totul, şi din cetatea Tpoianilor, mai mult de
50.000 de bărbaţi buni eşiră, şi Ector feciorul Iui Priam u Crai
şi alţi mulţi viteaji hrăbori.
Deci să loviră făţiş cu Grecii şi mult sîng e vlrsă şi nici o

O b s .: In d reptul cuvîntului „Lich6arii“ p e m arginea originalului

e s t e scils şi „LlchianU*.
p a r te n u birui. Ş i să închiseră Troianii în Troad a. Iar G reciloru
să întîm plă înpărechiare, c ă av ea Devsisu vrăjmăşie p r e Palamid
î n tru ascunsu şi-i p îrî c ă tră înpăratu! cu hicleşugu, că v a sS pleace
oştiie suptu,Troiani. (Fila 52:) Iar înpăratu! îl crezu şi pierd u p re P a l a ­
mid. D eaca auzi Ahilei şi T hed itu şi alţi voevozi, foarte s ă în tris ta ră
şi p u s e r ă p is m ă j deci nu să nevoia nimeni la ră zb o iu . Atunce
eşiră Troianii din cetate şi să loviră cu Elenii şi-i b lru irl şi
mulţi Greci p e r ir ă ; şi mult sînge să v ărsă pînă cînd o b o rî Ector
pe Patroclei. Atunce' v ă z u Ahalie a tîta cădere G re c ilo r, eşi ca
un leu mînios şi spărgea stolurile şi să lovi cu E c to r în n ă ­
dejdea T ro ia n ilo r, dece ÎI b i r u i ; şi ia ră să închiseră în cetate.
Văzu P riam C rai că-i slăbeşte putearia, trimis-au Ia D a v id în-
păratu l ovreescu de e e rş u ajutoriu, ci nu-i deate, c ă -ş i feria oa­
menii s ă nu să m estece cu păgînii. Atunce trimise şi Ia India
de c e rş u la Tavtonie ajutoriu şi veniră fă ră număr mulţi. Deci
a şa le era sfada, aorea biruia G re ci pe Troiani, ao re a T roianii
p re G re c i. Deci au fo st oşti şi ră zb oaie şi vărsare de sînge
tocma în 12 ani. P în ă cînd s ă sfâtuiră Grecii să-i p ă r ă s e a s c ă ,
că însăgetă A lexandru P arie, feciorul liii P riam Craiu, pre Ahilie
şi să în trista ră.
î n c ă a ru n c a ră vrajbă, şi Ii să arătă că cu b ă rb ă ţia nu o
v o r putea T ro a d a lua, nici cu sabia, numai cu hiclenia.
Deci făeură un cal de lemn găunosu şi î n c h i s e r ă \ î n tr în s u l
nişte bărbaţi şi să făcură a să duee. T roianii eşiră şi văzură
p ristan iştea pustie, numai calul ce aflarâ şi întîiu sfătuiră să-l
a rz ă sau să 1 înnece. El venise atunce vreamia Tro ianilo r de
p e r itu , Deci-1 băgară în c e ta te şi s ă luară a bea şi a mînca şi a
juca pînă înnoptă şi adorm iră de greu. Atunci eş iră cei din cal
ascunşi şi răd icară p ară şi văzură Grecii. Atunce m earseră şi p rin ­
s e r ă porţile şi in trară în cetate. (Fila 5 i : ) Decii a ş a d obîndiră G r e -
c.i T r o a d a . Deci junghea p re voevozi, pre mai mari şi c u dreptul
zie în d, din bărbaţi p în ă în m uiare şi coconii fără milă e ra ucişi,
şi-i re te z a copii ea cu seacerea spicele necruţatu. Ş i deacă se
s ă tu ra ră de jefuitu şi d e tăiatu, a p rin se ră şi ceiatea de arse
p î n ă în temelie.
Deaci să sculă Menellai după s p a r tu l Troadei de au chi­
nuită pre mare şi au r ă t ă c i t u ş i deaca-şi află m uiarea Elena în
Eghipetu, în cetate M en fa; şi avu o sp ăţu dela P rite u înp ăratu.
Şi s 'a u m în at de tot 8 ani după răsîpitul Troadei, p în ă ce au
venit Menelai î n casă şi, î n S p a rtă . Ia tă se sfîrşi povestea de
Troiani, ca în s c u r t deplin n ’am scris c a Om ir, că el au avutu
limbă dulce de i-au fostu dragu a fnpodobi poveştile.

D e începutul R im lean ilo r

S ă înceapem deacum a sc rie tăria şi p u te a rif Rum înilor,

de unde s ’au în cep utu şi au ţinutu păm întulu toiu şi ţări. Deci
după p rada T ro a d e i, Enia ginerile lui P ria m u C ra i, s au sc ăp atu ,
s a u îl slobozise oşteanii, el să mută cu toată ruda lui, cu cî{i
s căpase în tara Veneţiei. D e c i Enea cu cîţi în otase cu dînsul
făcură vrajbă şi lu ară păzuită că le zise seriptă, să înnoate de
acolia spre apus, p în ă v or sosi la un cîm pu şi li se va umplea
masa lor de h r a n ă ; şcolo să descalece ţa ră .
Ia ră unde v a muri o vită fugînd de ostenită, acolia să
facă cetate. Ş i luară ac est plazu. Deci să facă ce ta te la ace!
cîmpu şi-şi fă cu ră colibi.
Acolo e ra o iarbă de o chiema sealină multă şi p rîn zin d
ei, unul gustă sealină, decii şi altul şi şi altul.
Atunce s t r i g a r ă : acum ni să umplu plăzuitul cu measele.
D e c i v r u r ă s ă facă sfară cu o scroafă, iar ia să mîci din mîna
Eneii. Ei o goni tocm a 4 mile pînă osteni şi scroafa obosi d e căzu
şi n ăscură od ată 3 0 de purcei. [Fila 54:] E nea înţelease că s ă vor
mulţi p re acolo, şi au z i glasu de-i z is e să zidească acolia cetate.
Deaca începu a zidi, tîm p lă -se de văzu focu dintru acel loc.
Ş i veni un lupu, din pădu re ai pu rta gătejii de băga în
focu. Ia r un vultur b ă trîn bâtea cu aripile şi aducea v în t d e - 1
atita. Ia r o vulpe hicleană nemeri de-şi uda coada în apă şi-o
scutura p re focu de vrea s ă-l stingă. E M aprindea, iar ia îl
stingea. In să apoi biruiră ei, iar ia fugi. Deci pricepu Enia că
cu m ulte sfade şi îndelungă vream e, ei să înalte p re alte limbi
şi zidi cetate albă şi lungă, şi altă cetate anume L e o n , şi au a-
vutu sfadă m ultă cu domnul latinescu, cu Latin Famvu şi T u r -
nosu Savaitul şi cu alalţi domni din îm p reju r şi totu-i bătea
Enia. Apoi să în p ă c a ră şi îapărţiră locu de ta ră .
Deaca muri Enia, el stătu dom nu, fiu-său Ascanie, născut
de îa C reusa, ta ta lui Priiam Crai.
După dînsul stătu fiu-său T ev e r şi e r a m îndru şi viteaz şi
muri înecat. Deaceia ră m a s ă ră doi feciori: N em ito r şi Amolie.
N em itor luo domniia, Amolie a v u ţ i a . Şi să sculă Nem itor
şi ucise feciorii lui Amolie to{i, ia r p re o fată el o puse popă şi
pase-leage, fetele ce v or fi popi să n u se mărite, iar ia şă a-
am estecase cu oarecine,
 D e a c ă - auzi Nemitor c ă e g re a , p u se de o p ă z e a , pînă
cînd n ă s c u r ă doi geameni. Deacii p re d în sa o băgară î n temniţă,
ia r p re coconi îi Iepădară ca u n cin p re a p a T iveriei s ă p iară .
Ia ră Dum nezeu îi cru ţă că-i găsi u n purcariu anum« F estul şi
făcu bine de-i d u să acasă-şi, iar m u iare a lui Lupa n ăscu se un
cocon m ort că fu voia iui Dumnezeu. D e a c ii li p u se sugaş în
loc de' feciori. Deacii le zise nume Romu şi Romii, D e aca cres­
cu ră lor le e ra v iaţa cu purcarii, de p ăştea turm e şi fura cu
neştiutul. S tricară turm a lui [Fila 55:] Amolie, ce le e r a moş, taţă mî-
ne-sa. D eacii îi prinseră şi-i d u s e r ă la Amolie. Nu*i v ă z u voinici şi
frumoşi şi află că-i sîn t nepoţi şi a d u n a ră gloata de scoaseră
pre Nomitor den domnie şi d e a d e ră lui Amolie domniia, iar A -
molie deade avuţie multă nepoţilor de rădicară oşti şi dobîndiră
multe domnii şi ţări. D up ă aceia zidi Romilor cetate p re a mare
şi frumoasă. Dela A d a m p în ă s ’a u făcut Rimul 4708 de ani. Şi
cu glas de bucin fură s ă asculte t o a t ă lumea de ce tatea ce i se
puse numele Rim. Deacii cîţ ese de acolea, ei să chiam ă Ru-
mîni.
Im părăfiia lui R o m ii ce au
înp ă râ fit în tîi in R im u
D e a c a muri moşul lui Romii, Amolie, atunce s ă ridică în*
p ă r a t Romii şi adună oameni mulţi dpn prejur, de-i băgă să lo­
cuiască în R i m ; şi fu în tîiu în p ă ra t în Rim, Rimului Romii.
Şi-şi tocm i boiarii sfeatnici to t înţelepţi şi multe tări p ’. ecă supt
sin e şi în p ă ră ţi Romii 48 de ani. Nom an Pombilian stătu domDu
d u p ă Romii. A cesta tocmi 12 luni în tr'u n an a n u m e : Ghenuarie
şi F ebru a rie şi alte b u n ătă ţi multe ijderă şi apoi p re oam en i să
nu s e închine bozilor, ci s a se închine lui Dumnezeu celui viu.
N o m a n în p ărţi ocine de p ă m în t oamenilor s ă se hrănească şi
î n p ă r ă ţ i 5 2 de anj, Tilu 38.
D u pă dînsul M archie 4 2 de ani, T arch en ie 20 de ani. In
zilele lui Tarchenie pridădi Alexandru M acbedon toată lumea.
După aceia înpărăţi ginerile lui Tarchenie, Tulie 4 4 d e ani. Dela
Rom ii p în ă Ia T ulie 24 de ani. Acesta dintîiu îl chem a Serbie,
iar rum îneşte şerbu, că n ăseuse dintr’o roab ă. L a a c esta Tulie
aduse o muiare 9 cărţi, de avia plăzmuiturile Seviliei. El băgă
(Fila 56) în focu trei d i n t r ’însele şi i le p lăti; ia veni, i a r el
a r s e , i alte trei şi i a r le plat», că-i p ă r e a că n u -s de tre a b ă ;
■a veni şi a tre ia oară, m iră-se de-aciia înpăratul, plăti şi
aceale trei şi le a r ă t ă vrăjitorilor. Ei ră s p u n s e ră că sunt de
 ,.© L T ® N IA "

folosu cetătii aceale cârti» Deaciia Ie ţinea la cin ste. Acest în-
p ăratu v re a să zidească în Rim b i s e a r i c ă ; şi săpînd temeiiia a*
fund în pămîntu, află un cap de os, de-i cura sîngele, cum a r fi
tăiatu atunce, şi-i e ra fa{a caldă c a de om viu. Deaca ştiu un
filosof anume E y re c h in ie z i s e : această cetate va # capu a multe
limbi, însă cu spata şi cu m ultă v ărsare de sînge, şi-i puse nu­
mele b i s e r i c i i C apitol, şi de atun ce şi p în ă acum noi chemăm
bisearieile iatineaşte, ro m în eaşte: capişte.
C etatea Rimului pînă la Tulie, a u fostu su ptu în p ă ră ţi,
iar pentrucă sili un fecior al lur Tulie, luo pe Lucritiş muiarea
lui Colatin, om de ru d ă bună. A tu n c e să ad u n a ră toţi bunii R i-
mului d e n p reu n ă şi sfă tu iră să n u mai fie în părăţi, ci tocmiră
în toţi anii să -şi pue sfetnici cum zicem noi judeţ* cu pîrgari,
iar Grecii ipati p en tru trufa loru.
D o m n iia R im u lu i. Cei o rânduiţi
Deaca să s c o a s e ră den Rim muncitorii, mai nainte de alţii
dobîndi m esereae Vrutu dela Ipatu şi Colatin. Să spunem puţi­
nei de Vrutu, E ra oarecine în Rim anume M archie de rudă bună
şi plin de b u n ă t a t e ; acestuia aru n c ă pizmă Tulie dentîi, şi pre
feciorii lui, şi-i s t r î n s e b unătatea to ată la d în su l; iar un fecior
al lui Marchian, anum e Vrutu, să făcu nebun de s că p ă de moarte,
şi-l puse Tulie m ăscărici coconiior Iui Vrutu el să chiamă nebun.
Deci petreciia cu feciorii înpăratului ca u n nebun. Oare-clnd
Tulie îş trimise feciorii la Dolfosu s ă î n t r e a b e de proroci, carele
va fi în p ă ra t şi mergia şi Vrutu cu dînşii de-i veselia cu m ăs-
căriciuni pe cale (Fila 57:} şi duci <5 daru ri lui Apolon. Iar V ru tu um ­
plu un toiag de galbeni că era găunos, şi-! dueia daru. Ei rîdea de
dgru lui Vrutu.
C în 1 v ru r ă s ă iasă, ei în tre b a ră pro A p o lo n : cine va domni
R ;in!eanli? iar lor li să ră s p u n s e : cine-şi va să ru ta mai n a in te
pre mumă-sa. Alţii nu înţeleaseră, ci numai Vrutu şi grăbi de
sărută pămîntul, c ă e maica tuturor. Alţii să întrecea să-şi s ă ­
rute mumănile. Deacii fu Vrutu mai m are Rimulu’, cu sfatul b ă-
trînilor şi Colatin, iar după dînşii a lţii: C asiia. Chicherone şi Le-
vcole şi Catli, C ato n e şi Schipione. Pombie M agnia să rădică
voevod Rimului: cu sfatul lui Iulie, ce fu apoi C hesariu; acesta
Pombie multe ră z b o a e p re m are şi pre u scat au făcutu şi multe
ţări au dobînditu, şi în t r ’odată ce au umblatu în o a s te el au do-
bîndit o mie de cetăţi şi 540 de cetăţi tot mari şi vestite, şi au
domnit 45 de ani şi s ’au m înat dela Tulie p în ă la C h e s a r 6 4 de
ani, de au ţinut Rimul tot sfeatnici.
 „O l t e n i a * âi

j^ , Inpărălia lui G aie Chesaru

G a i e s c h i m b ă d o m n i ia s p r e î n p ă r ă ţ i e Că p o b e d i f ă r ă
d e n u m ă r m u i t e lim b i şi ţ ă r i şi l ă r g i t ă r i i a R i m u l u i p în ă
l a m a r g i n e a p â m î u t u l u î , ş i-ş i p u s e n u m e C h e s a r , p e n i r u c ă
e r a z â n i s l i t u î n t r u p u l m a i c ă - s a şi c î n d a p r o a p e d e n ă s c u t,
ia m u ri, şi n u m ă r a r ă zilele şi s o c o tiră c ă e v iu c o c o n u l în-
t r î n s a . D e c i o s p i n t e c a r ă şi s c o a ( s e ) r ă c o c o n u l d i n t r î n s a .
D r e p t a c e a i a î i p u s e n u m e l e C l i e s a r ce s ă z ic e s p i n t e ­
c a t ă . D e a c a m u r i G a i e C h e s a r , e l s t ă t u î n u r m a lui Se-
v a s u A v g u st.

i5 , In p ă ră fiia lui A v g u s t Chesar

A c e s t a A v g u s t s p a r s e î n p ă r ă ţ i i a lu i P o t o l o m e i . D e c i
d e l a A d a m p î n ă la P o to lo m e i şi p î n ă s ă r ă d ic ă A v g u s t
1 4 0 7 d e a n i . A c e s t a î n c ă iu b i sâ-1 c h e a m e C h e s a r . Şi m ai
n a i n t e d e n a ş t e r e a lu i v ă z u t a t ă - s ă u u n v i s c ă r ă s ă r i s o a ­
r e le d i n t r u p u l m u e r ii- ş , ş i s p u s e u n filo s o f, d e a c a a u z i :
„ o , o m e ! î n p ă r a t u a t o a t ă l u m e a v e i n a ş t e " . A c e s t a d in tîiu
c î n d ş e d e a a m u l ţi t ă c e a c a z n e r e a l e . I a r u n î n ţ e l e p t s c r is e
o h î r t i e d e o a r u n c ă î n a i n t e a lu i C h e s a r . I n s c r i p t u r ă zicea :
„ p ă r ă s e a ş t e - t e d e a m u n c i r e a * . D e a c i i a s ă d r e p t ă d e f o a rte
s o c o tiia şi n u m u n c i i a p re n i m e n e a d e g r a b , c ă -1 înx’ă ţ ă şi
u n f i l o s o f a n u m e A n t i d o r d e -i z i s e : „ O , S e v a s t e ! n u te
g r ă b i c u m î n ii a p r e n i m e a a lovi, c i m a i n a i n t e c i t e a ş t e 2 4
slove a n u m e : a , b, v , g. A l t u n ă r a v u î n c ă a v e a , c ă lua
m u e r i i e d e la b ă r b a ţ i d e z ă c e a c u iale. I a r ă A n t i n o d o r meş*
terşugui să se sco a tă d in n ă r a v . C ă v ă z u p re un bo iarin
p l î n g î n d şi ş t i u p e n t r u c e s ă v a e t S , c ă - i e r a z i s u d e C h e s a r u
s ă - ş i d u c ă m u i a r e a l a a ş t e r n u t u l lu i A v g u s t î n t r ’o r a c l ă
î n c u i a t ă . A n t i n o d o r a s ă c e r ş a d e i n t r ă e l î n lo c u l m u i e r i i
î n s i c r i u c u s a b i a g o a l ă ş i-l d u s e r ă la C h e s a r i u şi c î n d v r u
să cu lce C h e s a r, el d escu e ra c la . A n tin o d o r sări cu sab iia
l a C h e s a r , d e m ultu-1 î n v ă l u i . P în ă c î n d s ă j u r ă c ă v a p ă ­
r ă s i a c e s t u n ă r a v u , a p o i îl l ă s ă , D e a c i i g o n ii d e l a sin e
m ă s c ă r n i c i i l e ş i c in s tiia , î o t e l e p c i u n i l e ş i c ă r t u l ă r î i l e . Ş i tGcasi
l u m e a t o a t ă s u p t u sin e, d e-i d a d a j d e ; ş i - a u în p ă ră tît- u 47
d e an i.

j6. D e D o m n u l N o s tr u I f i s u j s H f r i s t o j s

A t u n c e , c î n d n ă s c u D o m n u l n o s t r u I a . H a ., î n a l 4 0 d e
a n i d e a î n p ă r ă ţ i i a lu i A v g u s t , c î n d t r i m i s e a s e s i s c r i e l u ­
m ea to a tă d e la A d a m p în ă la H s . 55oo de an i şi pe O v r e a i
î i d o m a i i a I r o d . A tu n c e * i e r a d a t ă d o m n i i a d e l a C h e s a r
A v g u s t . Şi fu Is . D u m n e z e u ş i o m şi f ă c e a c i u d e s e m a r i şi
m u l t e ş i î n v ă ţ a o a m e n i i d e a d e v ă r . Şi m u lţi (F ila 5 9 :) c r e z u ,
r ă l u i Is., c ă v i n d e c a t o a t e b o a l e le d i n t r e p orn eai.

17. în p ă r ă ţiia lai Tiverie C hesar

D u p ă A v g u e t, e l s t ă t u T i v e r i e C h e s a r î n R i m . Ş i d î n -
t î i a ş a -1 i u b i a b o i a r i i c ă u m b l a şi z i u a ş i n o a p t e a f ă r ă p ă ­
z i t o r i ş i t â r â a r m e ; c ă d e v r e a p u n e v r e u n v o e v o d s a u îl
v r e a C in sti c u a l t ă b o e r ie , n u -1 m a i s c h i m b a şi s p u s e ş i o
p i l d ă . C ă erft u n ao m d e a v e a o r a n ă r e a ş i p l i n ă d e p u r o i
î n p u ţ i t e ş i-l m î a c a m u ş te le . O a r e c u i îi f u m i l ă d e d î n s u l ş i
v r u s ă le g o n ea scă, i a r el z i s e : „la să -le că s u n t s ă tu le a -
c e a s te a d e n u m ă n ln c ă ră u , n u m a i ci lin g , i a r d e v o r în ­
c ă p e a n iş te m u ş te flăm în d e, m ai r ă u m ă v o r m în c a " . A -
c e a s t a g r ă i T i v e r i e d e b o i a r i ; s ă fie î n v r e m e m u l t ă p r e
m e s e r e a r e p î o ă să s a t u r ă . D e c i m a i n u m ă n î n c ă r ă u p r e s ă ­
r a c i. A ş a e r a d i n t î i u , a p o i s ă f ă c u b o g a t u r ă u şi p i e i d e a
m u l ţi f ă r ă v i n ă . I n 19 a n i d in d o m n i i a lu i T i v e r i e , p r e Is.
H s . l*au r ă s t i g n i t O v r e i i p r e C r u c e ş i P i l a t u î n t r u I e r u s a ­
lim ş i a u a r â t a t u m o a r t e şi a u f o s t î n g r o p a t u . D e a c i i a a u
p r ă d a t u i a d u l ş i i - a u s p a r t u t ă r i i a , şi a v î n v i s a t r e i a zi
d in m o a r t e şi d u p ă c e s 'a u î n ă l t a t u l a c e r i u p e s t e 4 0 d e
zile, M a r i a M a g d a i i n a s 'a u d u s t o c m a l a R i m , d e a u j e lu it.
Şi a t î t a s ă m î n i e T i v e r ie C h e s a r , c i t u a u m u n c i t u p r e o ţi i
şi c ă r t u r a l i i j i d o v e ş t i , m a i v î r t o s u p r e P i l a t u p î n ă ce a u
m u r i t u . T i v e r i e a u d o m n i t a 3 d e a n i.

18. înp ă ră ţiia lui G aie C hesar

D e a c a m u ri T iv erie , d o b în d i s te a g u l R im u lu i n epotu-
s ă u G a i e . A v e a v i a t ă s p u r c a t ă ş i n i r a v u z v ă p ă i a t u şi u ci­
g a ş , ş i s i l i i a f e a t e şi d e r u d a lui r u ş i n a şi n u m a i ci b e a şi
m î a c a c u a l ă u t e şi c u m ă s c ă r n i c i i ş i m u l ţi c u a v u ţ i e u c is e
f ă r ă d e v i n ă , d e le lu ă b u n ă t a t e a . A c e s t a o a r e c î n v ă z u t i n ă
p r e u î iţa R i m u l u i . D e a c ii n e v o i p r e u n E s p a s i i V o e v o d , d e o a u
c u r â ţ i t u c u ( F i l a 6 0 :) p o a la l u i ; şi p e r i j u n g h e i a t l a r ă s b o i u .
 „ O tT & N i *

19. în p ă ră ţiia iui C lavdie C hesar

A p u c ă C l a o d i e d o m n i a şi e r a b l a z n ă ş i fric o s. D e c i
c î n d v e n i a c i n e v a ia d î n s u l m a i o a i n t e -1 c e r e a s ă n a i b ă
a r m ă a s c u n s ă . In z ilele a c e s t u i a fu f o a m e t e m a r e peate
t o a t ă lu m e a . Ş i a u d o m n i t i 5 a n i şi 9 luni.

In p ă ră fiia lu i N er« n Chesar

S t ă t u şi N e r o n d o m a u , ş i e r a f ă r ă r u ş i n e ş i p l i n de
c u r v i e . f ă c e a -ş i v o i a t r u p u l u i ş i p r e v o i a p î n t e c u l u i , m î n c a
şi b e a t ă r ă r î o d şi e r a t o t b e a t d e v in . A c e s t a - ş i u c i s e p re
m u m ă - s a şi r ă s t i g n i p e S t i P e t r ă şi t ă e c a p u l lu i S t i P a v e l
A p o sto l, şi m u lt r ă u fă c e a c e lo ra ce m ă rtu r is iia n u m ele
lu i H s c i e fiu l lui D u m n e z e u . D e a c a - i v ă z u r ă R i le a n i i
v i a ţ a p o r c e a s c ă î n t i n a t ă ş i î m p u ţ i t ă , el e r a u r î t u t u t u r o r ,
şi-l p ă r ă s i r ă ş i s ă s p e r e d e s ă ju n g h e în s u ş i, ş i a u d o m n i tu
i 3 a n i. I u t u l i e 8 l u n i . Şi s e m n ă u n n u m ă r ă t o r d e s t e a l e c e a ­
s u l c î n d v a m u r i şi f u a ş a . A t h o n u 3 l u n i , şi m u r i u c is d e
U sp asiian .

în p ă r ă tia lu i U s p a s iia n C h esa r

V e n i r î n d u l lu i U s p a s i i a n d e d o m n i e , că-1 a l e s e a s e
s f a t u l ş i o ş tile , p e n t r u c ă e r a î n ţ e l e p t ş i b ă r b a t b u n ş i c u
n o r o c . A c e s t a m u l t e în p ă rf iţii a u b i r u i t u ş i m u l t ă a v u ţ i e
a d u n ă ş i s ă î n t o a r s e î n R i m p r e m a r e . I a r ă p r e T i t u fiu-
s ă u îl l ă s i î n I e r u s a l i m c u o ş ti s ă i p le a c e , Că s ă l e p ă d a se
d e a f i r e a s u p t R i m l e a n i . D e c i s ’a u în c h i s î n c e t a t e m u lţi
O v r e i f ă r ă d e n um fir. I a r T i t u a u o c o litu c u o ş tile c e t a t e a
şi o a u b ă t u t u 2 a n i , p î n ă a u f l ă m î n z i t u şi a u r ă s i p i t u c e ­
t a t e a ş i l e - a u a r s b i s e a r i c a . D e a c i i a a u p e r i t u u n i i d e fo a m e ,
a l ţ i i u c i ş i to c m a o m ie d e m ii şi a u l u a t u r o b i 7 0 d e m ii;
a ş a p ă ţ i i a r ă u m a r e ş i f o a m e , c ît u n i i î ş i m î n c a fe cio rii,
[ F ila 6 1 :] c ă -i a j u n s e a s e a t u n c e p e d e a p s a lui Is . c u m z i s e a s e lor:
c ă n u se v a ţ i n e a p i a t r ă p e p i a t r ă c a s ă n u s ă r ă s i p e a s c ă c e ­
ta te a cu b ise a ric a şi lo r p e rire . A c e a ste a fu ră d ea ca tre ­
c u r ă 4 0 d e a n i , d u p ă î n ă l ţ a r e a lu i H a . în c e r i u . U s p a s i i a n
a u d o m n i tu 1 0 a n i ş i a u m u r i t u b ă t r î n .

23- Inpără(iia lui T itu , fiiu l lu i U spa siian

L a » ă f i d o m n i ia f i u - * i u iui T i t u , ooau d u o an e zee » cu ţ i

p r e a v o i n i c u , b u n ş i o g o d n ic u ş i f o a r t e î n d u r ă t o r i u şi d a r -
n ic u . Ş i- l i u b i iâ b o i a r i i ş i t o ţ i ţ ă r a n i i d e p r e î n t o a t ă l u m e a .
A c e s ta m u îte b ă r b ă ţ i i a r a t ă cîtă d e a r fi fo st şi a l t ă lu m e
a l ă t u r e a , d e s t o i n i c u a r fi f o s t a o ţ i n e a ş i a o d r e p t a . Şi
z ic e a t o ţ i : » p î n ă n u v o m v e d e a to ţi f a ţ a î n p ă r a t u l u i , s ă n e
î n t o a r c e m î n t r i s t a ţ i şi m î h n i ţ i * ; c i-I a p u c ă * - m o a r t e a m a i
n a i n t e d e v r e â m e . N u m a i c e d o m n i 2 a n i.

23. In p ă ră fiia lu i D o m e n tia n '

M u t ă - s e p a r t e r e a d e d o m n i e lu i D o m e n t i a n , p a r e - ţ i
că n u -ş e r a f r a t e şi d in tru sîn g e cu T it, c ă poftiia avuţie
şi a u r şi a r g i n t u , d e - ş i c î r c i u m ă r i i a v e n i t u r i l e şi a d ă o g e a
v ă m ile . V ă r s a s î n g e f ă r ă d e m i l ă ş i p r ă d a o a m e n i i . A c e s ­
t u i a s p u s e u n filo s o f c u m şi c î n d v a m u r i ş i c in e v a d o m n i
d u p ă d î n s u l . E lu-1 c h e m ă a p r o a p e d e e l de-1 î n t r e b ă : d a r t u ,
o m e, c u m şi c î n d î ţ i v a fi s f î r ş e n i a ? E l s p u s e a d e v ă r . I a r ă
î n p ă r â t u l v r u s ă - l l a s e î n m i n c i u n ă şi z i s e s ă-l a r z ă d e v iu
şi c â z u atuncfe ş i p l o a e m a r e d e s t i n s e fo c u l şi r o a s ă r ă
n i ş t e clini l e g ă tu r il e d e -1 s l o b o z i r ă ş i f u c u m z i s e filo s o fu l.
A c esta D o m e n tia n m u lt r ă u fă c e a c e lo r ce c re d e a în H s.
Ş i t r i m i s e d e a d u s e n e p o ţ i i lui l a c o v u şi a i ludfei, f r a ţ i i lui
H s. t r u p e a ş t e , d e r u d a lui D a v i d . „Ş i î n p ă r ă ţ i i a l u i H s .
u n d e şi c în d v a f i ? “ E i r ă s p u n s e r ă c ă v a fi la s f î r ş e n i i a
v e a c u lu i şi n u e d e p r e a a c e a s t ă l u m e î n p ă r ă ţ i a lu i H s .
E?ii-i lăsă. n u i m a i în v ă l u i şi p o r u n c i s ă n u m a i m u n c e a s c ă
p re c r e ş t i n i (F ila 6 2 :] Şi d o m n i i 5 a n i , r â u fu, r ă u s ă s ttrş i,

24. Inpărăjia lui Neroe

C în d u -şi d ea d e acesta sufletu l cu n evoe, N e ro e d u p ă

d i a a u l d o b î n d i d o m n i i a . O m b u n şi m i lo s t i v şi n u i u b e a
s t r i m b ă t a t e a , n ici s î u tiia p r e n i m e n i . C i d o m n i 1 a n şi p a ­
t r u lu n i.

25. In p ă râ fia lui T ra ia n C hesar

P u să-se în s c a u n de în p ă r ă ţ ie T r a i a n vo in icu b ă r b a tu
şi v ite a z u ş i r ă b d u r i u , î n t r u j u d e c a t ă şi d r e p t u n e f ă ţ a r n i c .
A c e s t a p l e c ă c e r b i c i a E g h i p t e a n i l o r ş i b i r u i t r u f a T u r c i lo r
şi î n p u ţ i n ă v r e a m e de m a r g i n e a p ă m î n t u l u i , p î o ă î n m a r ­
g in i, o p r i m b l ă şi to ţi î n p ă r a ţ i i s u p t u s a b i a R i m u l u i c u r î n d
îi p le c ă . A c e s t u i a îi p ă r e a r ă u d e c e i a c e p ă t i i a r ă u şi-l d u r e a
i n i m a d e c e i a c e b o îiia , n e m e r n i c i i îi m i lu i a , s o ţ i il e - ş i d ă r u i a
şi r ă b d a m u l t e h u l e o m e n e şti. A c e s t a î n c ă z i c e a : c ă s ă c a d e
îm p ă ra tu lu i a s ă a s e m ă u a cu r ă b d a r e a lu i D u m n e z e u . D e -
n a i n t e a a t o a t ă c u r t e a d e a t e ş i s a b i i a g o a l ă î n m î n a P lr c ă -
l a b u l u i ş i z i s e : „de m ă vezi c ă d o m n e s c p r e s t e l e a g e , lo-
v e a ş t e - m ă f ă r ă m i lă c u s a b i a , i a r d e m e r g p r e lea g e, t u
n i ă c r u ţ ă . A c e s t a î n p ă r ă ţ i 19 a n i ş i luni 6 . Ş i în zilele lui
m u l t s ă c u t r e m u r ă p ă m î n t u l p r e s t e t o a t ă l u m e a ş i m u l te
c e t ă ţ i s ’a u r i s i p i t u şi m u l ţ i o a m e n i a u p e r it u ,

26. Im p ă ră tiia lu i A n d r ia n

T r a i a n îşi d e a d e d o m n i ia l a m o a r t e g in e re * s ă u lui A n ­
d r i a n . A c e s t a s ă v e s e l i a c u c ă r ţ i l e e l i n e ş t i ş i î n t r e b a c u v in te
s c u m p e şi c i n s t i i a p r e c e i a ce ş t i i a c a r t e b i n e ş i-i d ă r u i a
şi-i p u r t a c u d î n s u l î n o a s t e ş i a c a s ă ş i p r e t o a t e d r u m u r i l e
ş i e r a t u t u r o r p r e a d r a g u , s f e a t n i c i l o r şi g l o a t e l o r . A c e s t a
p r e O v r e a i d e t o t u îi s f îr ş i ş i-i p i e r d u p e n t r u c e s ă l e p ă ­
d a r e d e a - ş i p le c a c e rb ic ie a s u p t j u g u l R i m u l u i ş i le s p a r s e
c e t ă ţ i l e şi l e a r s e c a s e l e şi-i j u n g h i a din m i c u p î n ă î n m a r e ;
ş i le p u s t i i ţ a r a . I a r c e t a t e a I e r u s a lim u lu i d i n r ă d ă c i n ă o
r ă s i p i . Şi i a r ă o fă c u d e b ă g ă E l i n i i î n t r 'î n s a s ă lo c u ia s c ă
şv-i p u s e n u m e E l i e c e t a t e a . Ş i d o m n i A n d r i a n 21 d e a n i,

în p ă r ă ţiia lui A n to n in

A u t o n i n lu o c u n u n ă d e d o m n ie . Ş i e r a o m u b u n ; p r e a
c re ştin i, unde-i vedea m erg în d s e a ra , d im in e a ţa la biserică
d e s ă î n c h i n a lu i H s . c a ş i ei b o z ilo r. E l u p o r u n c i p r e t u -
t i n d e n e a s ă le d e a p a c e c a s ă - ş i ţiie le a g ia . P e n t r u ac eaia -1
c h e m a b la g o c e s t iv u . Şi do m n i 2 4 de a n i.

în p ă ră ţiia lu i M arco A n to n in

Ş i d u p ă d în su l s t ă t u M a r c o dom n. A c esta în c ă era

p lin d e t o a t ă î n ţ e l e p c i u n e a şi ş t i i n ţ a şi a v e a d o r u ş i c h i p u
d e o m e n i e b u n ă . Ş i- i e r a d r a g i în ţ e l e p ţ i i ş i c ă r t u r a r i i . Ş i
e r a p r e a î n d u r ă t o r i u şi d a r n i c s p u s e r ă , c ă n ă v ă l i r ă v r ă jm a ş i
m u lţi c u o şti s p r e ţ a r a R i m u l u i d e o p r ă d ă . Ş i n ’a v e a d e
u n d e l u a b a n i s ă r ă d i c e o ş ti. Ş i s c o a s e t o a t e f e r e c ă t u r i l e
î n p ă r ă t e ş t i , c îte d e a u r , c îte d e a r g i n t u , s c u l e , m ă r g ă r i t a r i u ,
c a f t a n e , s te m e şi v e ş m i n t e l e î m p ă r ă t e a s c i d e t î r g u , Ie s c o a s e
de c u m p ă r a c u i t r e b u i a . Ş i s t r î n s e a v u ţ i i d e râdicfi oşti ş i
o b o s î to ţi v r ă j m a ş i i s u p t u r o b i i a l u i. Ş i m u lte t a î e i e d e a u r
ş i d e a r g i n t u a d u s e şi de a l t e a v u ţ i i şi s t r i g ă : „ c in e v a
v r e a d e v o i a lui s ă i a g a l b e n i şi s ă î n t o a r n e c e a u c u m ­
p ă r a t u, noi vom d a , i a r d e d u v a v i e a , î n v o ia lu i, i a r de
n u v a v r e a , î n v o i a lui s ă fie “ , A ş a e r a ,. v i a ţ a a c e s t u i a în -
p â r a t u : b u n c ă t r e s ă r a c i , c u b i r u r i l e n u - i a s u p r e a . Şi dom ni
2 0 d e a n i . Şi p e n t r u c ă e r a b u n şi m ilo s liv u , Iar ii fu m o a r ­
t e a ca u n s o m a u d e a d o r m i r e .

29. înp ă ră ţiia lui C o m o d

M i r u - m ă c u m n u s ’a r a d u c e a p ă r i n t e c ă d e ia s te leu
p a r d o s u , t i g r u , t o ţ i f a c p u i i m î n i o ş i c u m s u n t şi ei. D a r u
d e n o m u b u n , c u m n u n ă s c u b u n . C i f e c io r u l l u i M a r c o ,
C o m o d , s t ă t u î n p ă r a t u , c i n i m ic u n u - ş i s ă m ă n a l a n ă r a v u
c u t a t ă - s ă u . C â - i e r a v i a ( a c u h l a p i i ş i c u c u r v e l e , c u b e ţiv ii
ş i-i e r a g a t a s a b i i a a t ă i a r e a b o i a r i i şi în ţ e l e p ţ i i şi b u n ii.
D e a c i i c u m u - i f u v i a ţ a , a ş a - i fu şi m o a r t e a , că m u r i o t r ă -
v itu şi dom ni 2 ani.

30. Inpărăfiia lui P e r tin a x

D u p ă d î n s u l s t ă t u P e r t i n a x p r e a b ă t r î n u l şi d o m n i u n
a n . I u l i a n u c u m p ă r ă i m p ă r ă ţ i i a , c e n u -i fu folosu d e d î n s a ,
c ă s ă s c u l ă S e v i r u de-1 t ă e şi d o m n i 9 lu n i.

31. In p ă ră fia lui S e v iru Ţ aru

A c e s t a S e v i r u m u l t a u u m b l a t u d e a u d o b î n d i tu {ări
ş i c e t ă ţ i . Şi s 'a u d u s p r e a p a N i l u l u i f o a r t e m u lt. D e c i c îte
a u g ă s it, t o a t e le -a u l u a t , I a - n i să s p u n e m d e Ni), c ă iar.ă
d i n t r 'u n m u n t e ce s â c h i a m ă A t l a n t , ia u n !oe a n u m e M a -
c h e n i t i d a , s p r e a p u s a p r o a p e d e o c h e a n u , şi ia s te m ai n a l t
d e c î t t o a t e m ă g u r i l e a t o a t ă l u m e a şi n i m e n i n u i s ă p o a te
u r c a î n v î r f u . Şi n u m a i ce i s ă t o p e ş t e z ă p a d a î n m i a z â -
v a r ă . A t u n c e v i n e N i l u l m a r e , în l u n a lui A v g u s t . A c e s t a
m u n c ă m u l t ă ş i g o a n ă p u n e a p r e c r e ş t i n i. A t u n c e s ă m u n c i
ş i L i o n i d , t a t ă l lu i O i r g h i n şi d o m n i 17 a n i , a ş a -i e r a n ă ­
r a v u l c î n d v r e a s ă fie în p a c e . O a r e c e v r e a c u g e t a de
d i m i n e a ţ a . D e a c i i s ă o s e b i i a î n s u ş i, d f - ş v r e a v o i o v i de
b o i a r i şi d e m e s e r a r i . D e a c i i ş e d ia d e j u d e c a p î n ă a m i a z ă - » .
D u p ă a c e a i a î n c ă l e c a de s ă p r i m b l a p u ţin e ). D e a c a s ă s c u la
el s ă 6 c ă ld a . D e a c i i a c i t i i a c ă r ţ i l e g r e c e ş t i şi le t i n e ş t i pÎD ă
ş e a r a . I a r ă la p r a z n i c e m a r i c h e l t u i a l ă f ă c e a la m a s ă .
32. în p ă ră tia Iui D ech ie Caesar

S ă t u ( î m p ă r a t ) şi D e c h i e î n p ă r a t u î n R i m ş i r ă d i c ă
g o a n ă m a r e s p r e c r e ş t i n i şi m u l ţi s ă m u n c i r ă p e n t r u H s ,
de l u a r ă c u n u n ă d e m u c e n ic . A t u n c e v r u să s e m u n c e a s c ă
şi O i ig h e n , şi n u p u t u r ă b d a , ci 9 ă l a p ă d ă d e H s . ş i r ă u
e r e t i c u s â făcu , c ă e r a p r e a c ă r t u r a r i u d e s c r i a h u l e r e a l e
d e s p r e H s . şi a l t e î n v ă ţ ă t u r i . A c e s t a D e c h i e d o m n i 2 a n i
şi m u r i î n e c a i u î n t r 'o t i n â , la u n iă z b o iu . G a l a t u 2 a n i , V a ­
l i d a u 15. A g a l i a n g a n i , C l o v d i e u n a n , A v r i l i o n 2 a n i,
P ro vu 7 an i, N u m e ria n 2 ani, M a r in 2 an i, A n d ro n ic u C a ­
r a c a l S a n i.

33. În p ă ră ţiia lui D ioclitiian ş i a lui M a x im ia n u

L u a r ă steag de d o m n ie D io clitiia n ş i M a z im i a n . A -
m fnd oi e r a I n t r 'u u n ă r a v u r ă u şi f ă c e a c u m u - i î n v ă ţ a S a t a n a :
j u n g h i i a r e şi u c i s ă t u r i , v ă r s a r e d e s în g e şi t e m n i ţ e , r a n e ,
s a u c e r ă u e r a a t u n c e s ă n u s ă f a c ă p r e c r e ş t i n i , ce i ce
era. C ă 9 â n e v o i a d in r ă d ă c i n ă să z m u l g ă c r e ş t i n ă t a t e a şi
d e to tu s ă o s t i n g ă ş i s c r ă ş n i a c u d i n ţ ii s p r e t u r m a lu i Ha»
ca n i ş t e c îin i t u r b a ţ i , c ă e r a c u r v a r , c î t n u a v e a s a t» u şi
plini d e t o t r ă u l ş i r ă i e r a şi r ă u s ă s f î r ş i r ă .
D i o c l e t i a n u a r s e a s c u n s u î n t r ’o p l e a v n i ţ ă , i a r M a x i -
m i a n u îl u m p l u r ă v ie r m ii d e v iu şi a ş a îşi l e p ă d a r ă s u f l e ­
tele. Şi a u d o m n i t 2 0 d e a n i.

înp ă ră ţiia Consiii, ta tă l lui C ostandin inpăral

A c e s t a C o n s ta m a i n a i n t e e r a g i n e r e lu i M a z i m i a n ,
că-i ţ i n e a o f a t ă a n u m e T e o d o r a . D e a c i i a n ă s c u d i n t r ’înBa
pe C o n s t a n t i n , t a t ă l Iui G a l u şi a p r o c le tu lu i lui I u l i a n , c e l a
ce-şi c ă lc a le a g e a . I a r ă î n p ă r ă ţ i i a C o n s t a : B r e t a n i i a şi G a lia
şi A l p a . I a r ă M a x i n t i e ţ i n e a a t u n c e a R im u l ş i I t a l i a . Şi
î n p ă r ă ţ i C o s t a 4 a n i.

în p ă ră tia lu i C o n sta nd in
m arele inpărat, întiiu în creştini

D e a c a s t ă t u î n p ă r a t C o s t a n d i n , fe c io ru l C o n s ti i , n ă s ­
c u t u l u i d i n S f î n t a E l e n a , p r e p a r t e a t ă t l n e - s ă u , c ă a tu n c i
*ă r ă s h i r a s e în m u lte p ă r ţ i î n p ă r ă ţ i i a R i m u l u i ; M a x e n t i e
lu ase R im ul, S ev iru a ltă p a r te , M a x im ia n u a lta, aşijd erea
G a le rie . Ş i p o ru n c ir ă R im lean ii la C o s ta n tin c a sâ-i iz b ă ­
v e a s c ă d e m u n c i t o r i . A t u n c e r ă d i c ă o ş ti s p r e d î n ş i i ş i s ă
a r ă t ă C r u c e d in c e r i u ş i t u c u v î n t u : „ C o n s t a n d i n e , c u a-
a c e a s t a v e i b i r u i " . Ş i- ş i f ă c u s t e a g u l C r u c e . D e a c i i b i r u i
p r e to ţi ş i t u î n s u ş i î n p ă r a t u î n t r e c r e ş t i n f . Şi a b ă t u , şi s u r p ă
c a s e l e id o l il o r şi a s t u p ă c a p i ş t i l e , u n d e p u rta ,. E l i n i i s f a r a
d r a c u l u i ş i le s t î r ş i t o a t ă s p u r c ă c i u n e a lo ru . Ş i d e s c h is e
b i s e a r ic ile c r e ş t i n e ş t i ş i s ă l ă r g i p r e s t e t o a t ă l u m e a . C a
c u u n b u c i n d e a u r g l a s u l lui, d e n m a r g i n e a p ă m î n t u l u i ,
p î n ă în m a r g i n e , s ă r ă s u n ă c ă t r e c r e d i n ţ a lu i H s .
P în ă la C o n s ta n d in , cîn d a d u n ă săb o ru l în N ic h e a de
a l e a s e l e g e a c r e ş t i n e a s c ă 318..., i a r ă d e la A d a m 5836 de a n i.
C o n s t a n t i n d ă r u i p r e p ă r i n t e l e lui P a p a S i l v e s t r u c u c e t a ­
t e a R i m u l u i şi c a r i i v o r fi d u p ă d î n s u l , ia r el îşi f ă c u ce­
t a t e î n p ă r ă t e a s c ă Ţ a r i g r a d u l , La V i z a n t ie 5852 d e a n i . A -
t u n c e a a u a f l a t E l e n a C r u c e a lu i H s .
Şi a u î n p ă r ă ţ i t u C o s t a n t i n 32 d e a n i ş i x i lu n i. L a
m o a r t e î ş i p u s e d o m n u l p re p a r t e a r ă s ă r i t u l u i a l d o ile a fiu,
p r e C o n s t a n t i e , i a r p r e C o n s t a şi C o n s t a n t i n , l o r l e d e a d e
a p u s u l ş i G a liia . C i s ă s m in tiră c u rîn d .
O , a m a r ă I c ă s ă s f ă d i r ă a d i n s u ei şi.

în p ă r ă tia lui Constanfie, fecio ru l 1u i C ostantin

V e n i to a tă în p ă r ă ţiia la C o s ta n tie şi p u se pe n ep o -
t u - s ă u G a i e , fe c io ru l l u i C o n s t a n t i n s ă fie c h e s a r i u . D eaca -1
ş t i u c ă s ă r ă d i c ă să fie î n p ă r a t u , e l u - i t a e c a p u l şi deacii
s ă î n c e p u r ă u , Ş i d o m n i C o s t a n t i e 2 4 d e ani.

în p ă r ă ţiia lu i Iu lia n u cel fă ră de leage

I a t ă s t ă t u ş i I u l i a n u , f r a t e l e lui G a !u , c u v i i a t a î n p u -
ţ i t ă , p o r c e a s c ă , de t u c h e s a r ; ş i d e a c a m u r i f r a t e - s ă u G a l,
atunce să lep ă d ă de D um nezeu.
 Despre familia
lui Alexandru al Il-lea1 Voevod
(Ş tiri n o u i b a z a t e p e i n s c r i p f i i l e d e s c o p e r i t e la
M in ă stir e a B u c o v ă fu l V ech i-D o lj)
d e Pr. DUMITRU BALAŞA

Mihnea Voevod (1508—1510)

M i h n e a Voevod, bunicul lui Alexandru al II-lea, a domnit
in Ţ a r a Romînească între anii 1508— 15102. Referitor la origi­
n e a lui, c ro n ic a scrie a ş a : „D esp re sămînţa lui Mihnea Vodă,
carele a u dom nit după Radul V. întreită cuv întare este. Nicolae
Olahul zic e că a u fost din sămîn{a. Dăneştilor şi d rept aceea
ru d e n ie cu neamul sau. Analii Vlahiei zic că a u f o s t f e c i o i u l
A r m a ş u l u i D r a c e a d in s a t u l M o n e ş l i . Mai pre urmă Sigler
zice d e s p r e dînsul: „ M i h n e a f i u l lu i D r a c u > a “. Aceşti trei
autori s’a r p u t e a întocmi laolaltă de nu deplin, încai cît şi cit
a ş a că Mihnea au fost feciorul boierului Dracea, carele au fost
rudenie cu Olahul şi Sigler din cuvîntu! D racea, a u făcut cuvîn-
tul D r a c u la " . Ş i încheie cronicarul că ort al cui fecior va fi fost
M ih nea, „ e u t r e b u i t s g t i e d i n s ă m i n t a D o m n i l o r V la -
h i c i “ şi s p rijin ă a c e a s t ă a f ir m a ţi e pe inscripţia tom bală, care
su n ă a ş a : R e g n a b a m n u p e r m u l t o c u m u l a t u s h o n o r e ,
« e d e p a r e n t a l i s p l e n d i d a s c e p t r a g e r e n s “, şi adaogă Şin-
cai că M ih n e a a r fi fost din neamul Dăneştilor3.
In documentele ră m a se dela el se intitulează „ l o M i h n e a

1. La A l. X en o p o l: Istoria Romînllor, ediţia 11, v o ) , V , pag. 25 şi

61, dintr’o g r e ş s lă repetată şt la tabla d e materii, e trecut c a Alexandru
al 111-lea, cu to a te c ă Alexandru V o e v o d , care a d om nit Intre anii 1592—
>593, e numit lo t A lexandru a l 111-lea.
2. C onst. C. Ulurescu; Istoria Romînilor. ed. III, voi. II, partea I, pag.
139 —142 şi 210.
3- Ş in c a i: Kronica Romînllor ş i a mal multor neamuri, laşlj 1853,
P®8 U 5 - U 6 . _______
V o e v o d ş i D o m n a toată Ţara R o m f n e a s c ă , fiu l m a r e ­
l u i V l a d V o e v o d * . Intr'un docum ent din 1508 Noemvrie 1,
a d a u g ă : „ş i a m v ă z u t ş ] c a r t e a u c c h i u l u i D o m n i i M e l e
V l a d V o e v o d C ă l u g ă r u l * . T o t în acelaş hrisov spune că
egumenul dela Tism ana a „ s c o s c ă r ţ i l e b S trîn i'O r d o m n i . . .
şi ca rtea str ă m o şu lu i D om n iei M e le ^ M ir c e a V oevod ,
şi apoi cărţile tu tu ro r Domnilor p e rînd şi cartea părintelui Dom­
niei Mele Vlad Voevod" 4.
O ricîte d ate contradictorii am găsi în cronici, M ih n e a Voe­
vod este fiul legitim sau chiar nelegitim al lui Vlad Ţ e p e ş şi
s trăn e p o t al lui Mircea cel B ătrîn, aşa cum ap a re din actele
ră m a se dela el.
Mihnea Vodă m oare ca fugar, ucis mişeleşte, în biserica
catolică din Sibiu, de D im itrie Iacsit (Ircsici) Sîrbul şi Danciul
„sin T ă p ă lu ş V o d ă " , 4 în ziua de 12 M artie 1 5 1 0 1

Mircea Vodă Pretendentul

Mircea Voevod este fiul iui Mihnea Voevod şi al Doamnei
Sm aranda (p rim a soţie). In docum ente el apare 2 sociat la dom­
nie cu tatăl său şi în această calitate dă diferite hrisoave.
La 29 Octom vrie 1509, M ircea Voevod, î n c a l i t a t e d e
a s o c i a t l a d o m n i e , întăreşte s tă p în ire a m înăstirii T ism ana
peste satul Ceauri, care e ra „b ă trîn ă şi dreaptă moşie d e moş­
tenire încă din zilele strămoşului Domniei M e le , bătrînul M ircea
Voevod*7.
Dom n plin n u ajunge însă n iciod ată , deşi a r îv n lt ac est
lucru t o a t ă v iaţa, fapt p en tru ca re e cunoscut în istorie sub nu­
m e le de Mircea P re te n d e n tu l8, s p r e deosebire de Mircea Vodă
C iobanul, cu care a fost confundat.
După m oartea lui M ihnea, tatăl său, Mircea Voevod şi
mama sa vitregă Voica ră m în ca refugiaţi politici s»b protecţia
craiului V lad islaval Ungariei. Ia tă ce spune hrisovul re d at de
„preavestitul E n g e l " :
„Vladislav din mila Iui Dumnezeu craiul U ng arie’, B oh e-
miei şi ce, în ţelepţilor şi luătorilor de sam ă, credincirşiîor nouă

4. A le x Ş te fu le sc u : Mînăslirea Tismana, 1909, pag. 21C—211,

5. Şincal, o p . cit. p. 127.
6. C. (J. Qiurescu ; Istoria Romînilor, e d . IU, voi. II, partea 1, p a g . 146.
7. A le x . Ş te f u le s c u , op. cit., p a g 2121
8. V e z i C. C. Qiurescu, op. cit., p a g . 14i şi 210; Ş telu lescu o p . cit.
pag, 212.
i u b iţii Vrem s ă ştiţi, c ă pre m ă rita Doamnă, v ă d u v a V o e v o *
d u l u i M i l i n e a , şi pre fiul iui, V o e v o d u l M i r c e a şi pre n o ­
bilul S toica, prietenul nostru şi soţul său, şi toată familia mai
su s numiţilor i-am prim it în crăiosca n o astră a p ă rare şi osebită
clientelă, şi poftim şi vrem cu deadinsul ca în domniile, ţinutu­
rile şi ţările noastre, f ă r ă de primejdie, securi şi în bună linişte
să poată rem înea, ce şi celorlalţi supuşi le am po run c it prin
a lte căr{i ale noastre. D rept aceea credincioşirei voastre, tare
vă p o ru n c im c a -pre n u m iţii; Doamna văduva, şi Voevodul M ir ­
c e a şi pre ceilalţi numiţi şi toată casa şi familia lor nebîntuiţi,
s e c u ri şi fără îm pedecare să-l {îneţi acolo, în mijlocul vostru,
şţ in cinste să-i ?veţi, p re s te acestea de toţi să-i a p ă ra ţi şi
sprijiniţi, şi să f;{i datori în tot timpul a le prinde p a rte , nici
să cu te z a ţi altm interlea a lucra. Din c u rte a n o a s tră dela Vise-
grad, Oioi în ain tea Rusaliilor (adică în 25 Mai din anul Dom­
nului 1510“ 9).
Mircea Voevod stă aci pînă după 1511. Mai tîrziu se refu­
giază în Turcia.
El a fost căsătorit cu D espina şi cu ea a a v u t fii: 1. M i-
i o ş V o e v o d . care n'a d o m n it; 2. A l e x a n d r u V o e v o d , care
a domnit în Ţ a ra R o m în e a sc ă între 1568— 1577 ; 3. P fitr u
Ş c h i o p u l , care a domnit în Moldova în două rîn d u ri (1 5 7 4 —
1579 şi 1532 — 1 5 9 1 } ; 10) 4. M i r c e a V o e v o d ; 5. V l a d V o e ­
v o d ; 6 . M i h n e a V o e v o d şi mai multe fiice 11).
Mircea Vodă P retend entul m oare d upă 1529,' în tru c î t la
a ceastă d a tă se naşte fiul său Alexandru,
D a c ă fiii arătaţi mai sus s în t în ordine cronologică, atunci
el a mai tră it încă multă vreme.

A lexandru al II lea Voevod (1568—1577)

Alexandru Voevod s ’a n ă s c u t In a n u l 1529 (7037) „la
mijlocul Postului M a r e 6,12) în luna lui Martie. A c e a s tă d a tă se
fixează de noi pentru prima dată. ^

9 ) Şincai, op. cit., p p ag. 126—128.

IO} A le x , X e n o p o l: Istoria Romînllor, ed. 11, v o i. V , 1914, p. 26,
credea că Pătru Schlopu e fiul Jui Mircea C iobanu şi a l D oam n ei Chiajna
?<-l fo n fu n d ă cu fiul acestora anum e Petru c e l Tînăr.
11) V ezi C. C. Gurescu, op. cit., pag. 142.
12) C. S. N . P lo p şo r şi Pr. D . B ă la şa : Inscripţii dela B iserica Ml-
năstiril Bucovăţul V e c h i sau C o şu n a . tn r e v ista Oltenia, cartea 1, 1940,
Pag. 177.
32
A lexandru este fiul lui M ircea Voevod, şi n epot lui M ihnea
Voevod. Aceasta reiese şi din titu latu ra sa ca D o m n , din diferi­
tele documente ce ne-au răm as dela el.
A şa se intitulează „fiul m a r e l u i ş i p r e a b u n u l u i M i r ­
c e a V o e v o d ş i n e p o t u l l u i M i h n e a Vofrvod" 13 sau „ f i u l
m a r e l u i ş i p r e a b u n u l u i M i r c e a V o e v o d , f i u l Iul M i h ­
n e a V o e v o d " , u sau simplu, d ar c o n f u z : „ f i u l m a r e l u i ş i
p r e a b u n u ln i M ir cea V o ev o d " u .
El a fost socotit pe n e d re p t ca fiu al lui Mircea C i o b a n u 16.

La Alepo în Siria
Alepo, ca şi Rhodosul şi altele, e ra locul de surghiun al
preten den ţilo r la scaunul domnesc, nereeunoscuţi de P o a rtă 1T.
In anul 1558, după m oartea lui P ă tra ş c u cel Bun (1554 —
1558) înttm plată la 26 D e c. 1 5 5 7 18 odată cu venirea lui Mircea
Ciobanul a doua o ară la domnie, Alexandru Voevod. nepotul lui
Mihnea Voevod, este închis Ia A le p o în Siria, îm preună cu fraţii
săi Miloş Voevod şi P e tru Voevod 19 Şchiopul, viitorul dom n al
al Moldovei. D u p ă inscripţia din d re a p ta dela m înăstirea Bueo-
văţul Vechi, Alexandru Voevod, „ d e c î n d a m u r i t r ă p o s a t u l
P e t r a ş o u V o e v o d , a t o t f c s t î n c e t a t e î n c h i s ş i !n t e m -

13. A rh iv ele Statului, Buc., Bun. Publ., C ondica mînăstiiii Câluiul şi

B u covăţn, N o . 722, fila 371; Arhiva Istorică 1. 1, pag. 49, doc. din 1575
A u g 2 2 ; A lex. X e n o p o l, op. c i t , p a g . 49.
14. A lex. Ş te fu le sc u : D o cu m e n te S lavo-rom în e , 1808, pag, 181— 184.
15. Id em , p a g . 181.
16. Al. X e n o p o l în lucrarea citată, vorbind despre Alexandru V oe-
v o d , spune că „ şi a c e sta (ca ş i P e tru -Ş c h io p u l 1559—-1567) e s te fiu l Iui
M ircea C iobanul, în s ă nu cu K ia jn a , ci p ro b a b il un fiu d in flo ri, au u t
d e el în a in te d e a lu a p e fiica lu i P e tru R a re ş\ A re e a ş greşală, făiâ in­
dicaţie d e is v o r , o îm p ă r tă şe şte A le x . Ştefu!es<u op. cit. pag. 166 La fel
susţine şl A ngust P e ssla c o v : Schiţe din Ist. Craiovei, e d . 1), 1914, pag, 30.
17. La A le p o f u s e s e exilat şi Mircea Ciobai ul cu soţia sa Kiajna
(v ezi C. C. Giurescu op. cit. p. 207) şi fiul său Petru, a d ou a oară, în 1568
(Idem pag. 209).
18. V e z i Inscripţia tom bală publicată şi d e C. C. Giurescu o p . cit.
p. 205; A le x . X e n o p o l op. c i t , p. 20, p u n e data morţii Iul Petru al 11-lea
la 24 D ec. o c c 'a ş an.
19. V e z i C. S. N. Plopşor şi Pr. D . B ălaşă: Inscripţii în R ev. O lte­
nia, cartea 1, 1940, pag, 177.
 nifă, p î n ă c e r ă p o sa tu l Petru V o e v o d a le'şit d i n Ţ ara
R O m î n e a s c â " 20.
Deci cam dela 1557 Dec 26, d ata morţii lui P ătraşc u cel
Bun şi pînă la sfîrşitul lui Mai 1568, c în d P e t r u Vodă cel T în ă r
e chem at la Constantinopol şi trimis d u p ă aceea în surghiun tot
Ia A le p o 71•
In total a r fi zece ani şi jum ătate. D u p ă a lte izvoade ar
- fi sta t p atru sp reze ce s a u chiar douăzeci şi cinci d e a n i 22 la
A lepo.

Din temniţă la domnie

In timpul exilului sau poate mai n a in te , A lex and ru Voevod
s 'a că săto rit cu Eeaterina de Salvaresso din P e ra şi cînd a v e ­
nit la domnie „avea un copil de cîţiva ani, pe Mihnea Voevod* 23
După ce P etru Voevod cel T în ă r e chem at la Constantino­
pol, închis şi după aceea trimis în surghiun, Alexandru Voevod
e s c o s din tem niţă în u rm a darurilor oferite şi a angajam entelor
luate faţă de P o a rtă şi i se d ă scaunul dom nesc al Ţ ării Ro-
m în e ş 'i, în 1568.
Despre suirea sa pe tronul Ţ ârii Romîneşti, inscripţia din
d r e a p t a , dela mînăstirea Bucovăţul Vechi-Dolj s p u n e :
„ I a r c î n d m ’a d ă r u i t D o m n u l D u m n e z e u c u d o m ­
n ia , eram de 40 d e a n i, ş i a fo s t a tu n c i c u r s u l an ilor
7 0 7 6 (1568) l u n a 9 a î n S f î n t a ş i N e d e s p ă r ţ i t a T r e im e * 24

20. Idem pag. 177. R ectific cu a cea stă o cazie o e r o a r e : In loc d e

.inscripţia din stînga* s e v a citi .inscripţia din dreapta* ţl viceversa.
21. V e z i C. C. Qiurescu, op. cit. pag. 203—209.
22. N. lorga—Hormuz^ki, vo). XI, pag. 78, după un raport din 6
iunie 1568, Alexandru V o e v o d a sta» în Siria la A le p o 2 5 d e a n i (citat
?‘upă St. N ic o lă e sc u : Ist. mlnăstlrii Sf. T reim e (R adu V od ă Bucureşti,
1939, pag. 1 1 / In Inscripţia d e la c e şm ea u a lu i A lexandru V o e v o d , dir.
-2 N o em v rle 1371, publicată d e St. N ic o lă escu în Ist. minăst. Sf. Treime
(Radu V o dă ) p. 10, citim : „,..lo A lexandru V o e v o d . carele am fost din
tin e ie ţe în pribegie, In Ţara Arablei 20 d e ani şl la A lep 14 ani, ca într*o
strinsoare cu m ulle lacrimi şi su sp in e * ... publicată apoi şi d e N . lorga in
B ulet. Com\8iunli Mon. Istorice anul XXVI, fasc. 75. lan.—Marfle 1933, pag.
32, cu anul g reşit. In lo c d e 1571, lorga dă 1582. A tu n ci era mort.
23. S to ica N ic o lă e sc u : Ist. M înâstlrilSf. Treim e (R ad u V o d ă ) Buc*
1939, pag. 11. A u a v u t şi d o u ă fiice: E len a şl D esp ln a , V ezlG lu r e sc u op,
CU., p a g . 2 1 1 - 2 1 2 .
24. V ezi C. Ş. N . P lo p şo r ş l Pr. D . Bălaşa, luc. cit. p. 177.
 Aici e 8 n e p o triv ire : In anul 1568, Sfînta T re im e a c ăzut
la 7 Iunie 25, deci nu în luna noua, ci în a zecea sau cu şap te
zile mai tlrziu. După o informaţie din 5 Iun ie 1568, aflăm că
P e tru Voevod cel T în ă r e depus şi întem niţat, iar ca succesor
au ales pe A le x a n d ru " 2e. Aceeaş informaţie j ^ d ă un ra p o rt din
6 Iunie 1568 27 şi altul din 14 Iunie, a c e lâ ţ an 28.
D u pă D-l C. C. G iu rescu, la 14 Iu n ie a fost- prim it în a u ­
dienţa de Sultan, iar in Bucureşti a in tra t „în ziua de 3 Iulie ^
Cum se explică ac e a s tă nepotrivire de informaţii ? P re g ă ­
tirile pen tru măzilirea iui P e tru se fac în luna 9-a (Mai). La
31 Mai, P etru in tră în Constantinopol cu reprezentanţii săi, iar
la 2 Iunie e are s ta t şi în locul lui e ales Alexandru Voevod.
P în ă să vină şi Mircioaia (D^na Kiajna) a trecu t un anumit timp.
C e r t e s t e c ă z i u a s f i n t e i T r e i m i , 1568, a f o s t o zi
i m p o r t a n t ă î n c e p r i v e ş t e o c u p a r e a s c a u n u l u i Ţ ării Ro-
m îu eşti, ce e a c e -1 ş i determ ină c a prim ul s ă u a ct s ă
f i e r i d i c a r e a u n e i m î n ă ş t i r i . In p s r i e a d e j o s a B u c u ­
reştilor, a l cărei h ram e s t e p în ă azi „ S fîn ta şi N e d e s ­
p ă r ţ i t a T r e i m e " , (biserica Radu Vodă, ridicată de isnoavă de
R ad u , nepotul lui A lexandru Voevod, la 1 6 1 5 30.
Tot* în 1568, spune inscripţia din stînga dela m în ăstirfa
B u c o v ă ţu l; „mila Iui (A lexandru V o e v o d ) a scos din tem niţă pe
fraţii săi r Miloş Vodâ şi pe P e tru Vodă* 31), cari fuseseră în-
ch:şi probabil o d a tă cu el, adică de cîn d „a m urit răposatul
P âtraşcu Vodă” .

Petru Şchiopul şi M o a rte a iul loan Vodă

în 1574, „cinstitul îm p ăra t a trimis a fi domn ţării" Mol-

25. In anul 156S,P aşiele au că zu t la 18 Aprilie (după calculul făcut

d e Părintele M. P o p a -N em o iu ).
26. C. E sa c r u : D ocum . din Venpţia, In R ev. p, istorie şi arh eologie
şi filologie, an. II, v o i. I, p a g . 179—180, cf. St. N icolăescu , o p . cit. pag. 11.
27. N . lo r g a —Hurmuzaki v o i. Xf, pag. 78.
28. C- Esacru, iuc. cit., pag. 179 — 180.
29. Const. C. Giurescu, o p . c i t , pag. 2'.0; Letopişeţul Ţării R om i-
neşti s p u n e : „au intrat in scaun în Bucureşti, Mai 7 zile , leat 1568; Lâ
fel şi îjincai, o p . cit., tom ul II, p. 222. Prob ab il t ă e o g reşa'ă d e isvor,
în lo^ d e 7 Iunie, cum ie s e din ca lcu ’ul nostru. Dacă Petru V od ă e a-
restat la 2 Iunie, cum putea Alexandru intra iu scau n la 7 M ai?
30. V ezi St. N ic o lă e s c u : Istoricul mînăstirli S f.T reim e (R adu V o d ă )
Bucureşti 1939 (ex tra s din R e v . Bucureştii N o . 1—2 din 1937J pag. 4.
dovei, P e tru Voevod, fratele lui Alexandru al II-Iea. Ioan Vodâ
cel C um plit „ n ’a voit s ă i a s ă *,32 d a r după lupte îndelungate
P e tru Voevod cu aju to r din Ţ a r a Rom înească şi dela T urci bate
în eele din u rm ă pe Ioan Vodă, îl ucide mişeleşte capigiul şi îi
tae capul. Ia r Vlad P e tru Voevod, feciorul a d o p tiv al lui Petru
Şchiopul a tîrît trupu l fă ră c a p al lui Ioan Vodă „prin to ată
ţara Moldovei" 33.
D upă Ioan Vodă cel Cumplit răm îne Domn P e tre Şch'opul
care dom neşte în două r î n d u r i : 1574— 1579 şi 1582— 1591.

Vlad P e tru Voevod

Cine a fost „ I o Viad P e tru Voevod", de c a re am inteşte in­
s crip ţia slavonă din stin g ă, descoperită de mine, Ia mînăstirea
Bucovăţul V echi-D olj?
V l a d P e t r u V o e v o d a f o s t f e c i o r u l n a t u r a l a l Iu i
M i l o ş V o e v o d 34.

31, 32 şi 33] C. S. N, P lopşor şl Pr. D. B ă la ş a : Inscripţia din stîr.ga

mîn, B ucovăţul. rev. Oltenia, cartea 1, 1940 peg. 178: .Ş l c in stitu l îm p ă r a t l-a
trim is in fa r ă (p e P etru Şchiopu) s ă do m n ească . D a r Ioa n V odă r f a v o it s a
ia s ă d in Ţ a ra M o ld ovei. J a r P e tr u V oevod, el a r id ic a t o a s te ş t a ucis p e
Ioan V odă ş i c a p u l d e i l- a tă ia t" ...
34] S to ica N icolăescu în lucrarea sa D a te n o i d esp re fi'laţiunea lui
Petru V o d ă Şchiopu, tip. U niversul, Buc. 1937, p. 12, citînd inscripţia d e
pe o icoană a Iul Petru V o d ă Ş ch io p u , în care s e arată f ă e făcută d e
,Io P etru V o e v o d ş l fiul său Io V lad V o e v o d * c o m b a te părerea lu i P. P.
Panaitescu, anum e că Miloş V o e v o d e s t e .n e p o t ş i fiu a d o p tiv a l lui Petru
Şchiopu".
Ca argument principal în combaterea acestei păreri aduce faptul că
ea „nu s e arată prin n ici un docum ent". Şi în ch eie că V lad „este fiul lui
Petre V o d a Ş ch io p u l, p e care-1 c itea ză dela 1574 înainte mal în to a te d o ­
cu m en tele sale*. A devărul în să e s t e că V lad V o e v o d e s t e fiul natural
al lui Miloş V o e v o d şl n ep o t şi fiu a d o p tiv al lui Petru Ş ch iop u l. Iată
ce citim în L e to p iseţu l Ţării M o ld o v e i (Grig. U rech e ?i Ş im ecn D ascălul
ed. II. co m en ta lă d e C. C. Glurescu, p a g . 11 fi): .C în d face nuntă Petru
V odă, de au însurat pre n e p o lu său V lad V odă, văleatul 7095(1587) Iunie
10“, Şi mai d ep a r te : .Intr’a cesfa ş an, în luna lui Iunie, Petru V o d ă face
nuntă nep o iu -său lu : V lad V o d ă fecioru l lu i M iloş Vodă".
In inscripţia d ela B u covăţu l V ech i, e num it V lad Petru V o e v o d ,
to cm a i fiindcă era adoptiv. Observ cu a cea stă o c a z ie , eă N. lorga în
Icoana R om în ească (Bulet. C om isiunii MoiiUm. Istorice XXVI, fasc. 75,
Ian.—Mart. 1933, pag. 13, în transcriere?, inscripţiei s l a v o n e d e p e icoana
d e care a fo st vorba m al sus, transcrie în sla v o n eşte: d o m n a to a tă Ţara,
R om în ească şi t r a d u c e ; Kd o m n a to a t ă ta r a M o ld o ven ea scă
 Fiind înfiiat de P etre Şchiopul, unchiul său, care nu a avu­
sese feciori, a p a r e în. inscripţia de mai sus, ca . . V l s d P e t r u
V oevod''.
înfierea a a v u t loc în 1574, cel mai de vreme, în tru cît la
ac e a s tă d a tă ajungînd domn, se poate gîndi în adevăr la un
succesor.
In anul 1587 Iun ie 10, V l a d se c ă s ă to reşte şi ia pe fata
lui M ircea V odă, după cum ne a rată Letopişe{ul Ţării Moldovei,
şi nunta i-o face unchiul său, tatăl adoptiv, P e tre Şchiopu, , , Ş i
au c h e m a i la n un tă pre M ih n ea V odă, dom nul m unte-
n e s e . N u ntS d o m n e a s c ă a u f ă c u t c u m ultă c h e lt u ia lă
ş i j o c u r i. .. A c e a s t ă v e s e l i e a u f o s t î n t î r g î n T e c u c i " 35.
*
* *
A lexandru Voevod moare Ia 17 Iunie 1577 şi este îngro p at
la ctitoria sa din B u c u r e ş t i 30).
„L a 20 F evroarie acelaş an încetase din viaţă la C o n s ta n -
tinopol Miloş Vodă“ 3T).
P etru Vodă Şchiopul moare la 1 Iulie 1594 în pribegie 38).
♦ *
In 1574 se zu g răv eşte frum oasa ctitorie dela Mofleni Dolj
a lui Stepan Banul Craiovei şi s e p i c t e a z ă î n i n t e r i o r , î n
l o c u r i l e d o m n e ş t i ş i f a m i l î a Iui A l e x a n d r u V o e v o d . Cu
ocazia unei re p araţii ele au fost acoperite cu vopsele fără ulei.
In urm a descoperirilor făcute de mine, nu am mai găsit
d ec ît c h i p u l - l u i , , l o M i l o ş V o e v o d " 39, bătrîn cu barba albă
ţine în mîna stîn ga o C r u c e ; al lui P e t r u Ş c h i o p u 40 şi al D o a m ­
n e i E e a t e r i n a 41 soţia lui A lexandru Voevod. C h ip u l lui Alexan­
dru Voevod, a l fiului său M ihnea şi al lui Vlad V oevod au fost
distruse de oameni şi de vreme.

35. L e to p ise ţu l Ţării M oldovei, ed iţia c o m en ta tă d e C C, Giurescu

pag 177.
36. St. N ico lă e sc u , op. cit. pag. 12; C. C. Giurescu, op. cit. pune
data morţii lui A -exandru V o e v o d la 25 Iulie 1577
37. C o n s t. C. Giurescu, op. c i t , p a g . 212; A le x Ş tefu lescu : Tismana
1909, pag. 152, sp u n e că Miloş V o d ă a murit înainte d e /573.
33. C. C. Giurescu, op. cit pag. 227.
39, 40. V e z i Fig. N o . 2.
41. V e z i F ig . N o , J.
 lin depozit de mici dinari tip vienez
din veacul al 13-lea, la Turnu-Severin
P e ruinele oraşului rom an D ru b e ta a înflorit î n jurul cetăţii
Severinului, în ce p în d cel puţin cu veacul al 13-lea, oraşul medie­
val ale cărui ruine se găsesc dearîndul, s u p ra p u se celor romane,
s u b a c tu a lu l re cen t oraş al S e v e r in u l u i 1. Locul şi-a p ă stra t peste
v e a c u ri n e în tre ru p t valoarea atît din punct de v edere strategic,
c î t şi ca nod de drum uri d esch ise la eşirea Dunării din strîm -
t o a r e a C aza n elo r şi a P o rţilo r d e Fier c ă tre întinsul ei bazin
inferior. G re u tăţile c e se întîm pină în urm ărirea, sub oraşul a c ­
tual, a vieţii medievale, d e altfel ca şi a celei ro m an e, fac ca
do v e z ile m ateriale ale acelei vieţi să fie mult mai ra ri de cum
s u n te m în d rep tăţiţi a Ie aştep ta.
Am a r ă t a t în altă p a r t e 2 înprejurările în cari, anticipîr.d
a m e n a j a r e a unui nou p arc. p e terasa Dunării, la v e s t de ruinele
podului lu i T ra ian , am p u tu t descoperi, ajunse p în ă la noi în
c ondiţiu ni relativ excepţional de b u n e, thermele rom ane cu p a ­
lestra lor, unul d in monumentele de seam ă ale culturii ş i civili­
zaţiei r o m a n e p e păm înt rom înesc. D a r şi aci săpăturile au a-
r a t a t că, d u p ă distrugerea therm elor de către primii barbari
năvă litori, s ’a aşezat o nouă viaţă rînduită, cea medievală, r e ­
p r e z e n t a t ă , în acest punct, p rin tr’un întins cim itir, ale cărui
limite depăşesc p e acelea ale th e rm e lo r3.
In cuprinsul aceloraşi th e rm e şi anume Ia n o rd de marea

1) A l. Bărcacllă: .T u m u S everin , T rei V eacuri d e V ia tă m e d ie v a lă -,

A d U v e le Olteniei, N o. 6 5 - 6 6 , 1933, «1 „ C eta tea Severinului, în c e p u t d e
c e ic e tă ri arheologice", Bul. Corn. Mon, Is'., fasc. 94 | 937, ş l 103 ) 939.
2 ) „U ne v iile d a co -ro m a in e , D ru b eta" , In L 'A rch eo lo g le en Hou-
manle, Buc. 1938 şl „Lea'Jherm es ro m a in e t d e D ru beta " , A ih iv e l e O lte­
niei, N o . 9 5 - 9 6 | 938.
3 ) P ub llcaiea rezultatelor a cestei d e s c o p e ilii o a v e m în pregătire.
cam eră centrală a cuptoarelor fp r a e fu r n iu m j, pe o îngu stă v atră
primitivă am e n ajată deadreptul pe p ăm în t, cu m argini din p iatră
nezidită, s 'a găsit în p ră ş tia t depozitul de mici dinari ce vom
descrie. La aceiaşi v atră s ’au găsit o ulcică şi o oală mai m are
de teracotă, am bele produse locale şi la fel ornam entate la gît
cu dungi paralele p roem inente şi cu un ş irag de inciziuni uşoare
din unghie, p e lîn g ă trei funduri de acelaşi fel de o a le 3 b. Deci
a fost o v a t r ă rudim en tară de pregătit m încare la foc. M o n e ­
dele e rau v ă r s a t e la un loc, nu î n oală.
A lături de aceiaşi vatră s 'a găsit u n din ar de >arg int d e la •
Mircea cel B ă trîn , dela c a re s ’au mai g ă s it şi alte exem plare
la cimitirul dep e acelaşi tere n al therm elor.
Depozitul nostru se compune din imitaţii d e mici dinari
vienezi, de tipul a c e lo ra a c ă ro r circulaţie intensă a d u rat d ela
sfîrşitul veacului al 12-lea, pînă la începutul celui de al 15-lea.
Este primul depozit de monede de a c e s t soiu, — veritabile sau
imitaţii, — e ş it la iveală pe versantul sud ic al C arpaţilor m eri­
dionali. A sp ec tu l lor exterior, compoziţia metalică, forma ş i e x e ­
cutarea figuraţiei sunt aceleaşi la toate varietăţile şi exem pla­
rele găsite.
Din analiza calitativă făcută de d-1 pro feso r D r. Matei M i-
culescu la laboratorul D*sa!e, dela facultatea politehnică dinB u^
cureşti, p e n t r u care îi aducem vii mulţumiri, rezultă că aceste
monede sunt confecţionate din foiţe de cupru acop erite cu un
înveliş superficial de plumb, s p r e a li se da aspectul prototipu­
rilor lor de argint.
Este o particularitate ce nu s ’a mai î n t î i u t la nici unul din
depozitele de dinari vienezi, veritabili sau imitaţii, cunoscute pînă
acum . La ceie mai multe exem plare cupru! iese în evidenţă fie
pe am bele feţe, fie pe una singură, în întregim e sau p arţial;
la puţine învelişul de plum b s 'a p ă s tra t pe o faţă întreagă şi
mai rar pe am îndouă, fie din cauza circulaţiei, fie şi din cauza
acoperirii lor neuniforme cu stratu l de plumb.
Sunt foarte subţiri şi de formă apro xim ativ r o t u n d ă ; la
unele exem plare se c u n o a ş te , .a ju s ta re a " marginilor (cu termenul

3b. Ca oala g ă sită d e n o i într’un m orm înl la M -rea C o şu ştea Cri-

veln tc ( V d . Buî. C om . Mon. Ist îasc. 86 | 925, pag. 5-3) şl ca m ulte frag­
m en te deîa Cetatea Severlnuiui, cărţi in ed ite , provenind dela săpăturile
din 1840.
 O t/fE N ÎÂ -

g e rm a n die J u c tie ru n g ), operaţiune Ia c a re era supu să fiecare

m onedă în parte, s p re a se ap rop ia c ît mai mult de greutatea
p r e s c r i s ă Ia fixarea etalonului fiecărei emisiuni.
Fiin d f o a r t e subţiri, unele piese prezintă ru p tu ri, altele s'au
găsit c o m p l e c t sfărîm ate, ceiace constitu e indicaţia c ă au circu­
lat ; altele sunt lipite cîte două din cauza condiţiunilor în cari
s’au afla t d u p ă p ără s ire a lor.
M a r c a r e a figuraţiei nu este totdeauna c e n tra tă , î n genere
însă. ea ap a re întreagă.
D u pă mărime şi greutate, ap ro ape to ate exemplarele c o ­
r e s p u n d j u m ă t ă ţi l o r d e dinari vienezi ( H ă l b l i n g J g reutatea lor
medie e s t e de 0,35 g r . ; cîteva e x e m p 'a re mai uşoare, p în ă la
0 ,2 0 g r., se apropie mai mult de sferturi de dinari (V ierlingJ,
credem î n s ă că su n t tot ju m ătăţi p re a mult re d use prin , .ajus­
ta r e " 4.
Figuraţia dinarilor acestui depozit este b ă tu tă pe o sin­
gură faţă. La p arte din exem plare urmele m arc ă rii su n t păt­

4. In d ep ozitu l d e dinari v ie n e z i din I-a jum. a sc . XIV, g ă sit la

Alba Regală [Stuhlw elssenburgt—Ungaria] s’au r e cu n o scu t dar, după dia­
metru ţi greutate, alătur': d e dinari întregi, jumătăţi (H ă lb lin g ) şi sferturi
(V ieriing sa u Ortliu); docum entar s e g ă s e s c a c e ste sferturi v ie n e z e (V ie-
ner O rtel) în 1902: I i. B achenau, E in u n g arisch er F und von W ien er P fen -
nigen; în Jahrbuch fur Altertumskunde, V-ter Band 1911-, W i e n ; Luschin,
Wiener M iim w eaen im M ittela lter, W ie n , 1913, o b se r v ă asupra aceluiaşi
tezaur că prin tăere m ulte p i e s e au fo s t sco b o rîte la mărimea ş i greuta­
tea d e jumătăţi şi sferturi, cari circulau în Ungaria ca d e n a r ii Vienenses
m adiocres şi d en a rii Vienense3 p ă ru i; H dm an, M a g y a r P b n z lo r tin e t 1000—
1325, p 379 nota 1, crede c ă jumătăţile d e dinari uşori din acest tezaur
provin din em isiuni ungureşti, nu v ie n e z e ; Luschin, ( o . c. 60. 1. la
Homan p . 379, n o ta 3 ; con stată c ă în U ngaria s ’au b ătu t p fen igi v ie n e z i
de ai lui O tto k a r, r e g e le U ngariei (1261176), d e mărimea Hălbllng-ilor
vienez', unii purtînd şl n u m e le r eg elu i ungar L a d isla u C u m an u l (1272/90);
ca cei reproduşi d e R tth y , C. N . H . N o . 351 [- L, 86) şi N o . 354 [-L. 79/,
tot el o b serv » că d ep o zitu l d e la M ih aifaiâu din jud. Bihor con stitu e 0
serie d e atdri unităţi cu g r e u ta tea m e d ie d e 0 5 4 3 gr.
La începutul Sc. XIII s’au bătut în Ungaria şi Imitaţii d e d in a r i d e
F riesach, nu întră d e greutatea celo r originali. A şa sub A n d rei II (1205/35)
se bat atail m o n ed e tn greutate d e 0,416 - 0,583 gr., p e cîn d Friesach-il
veritabili a v ea u 0,916 gr. Bela IV [1235/70] căulînd să elim in e din clrcu-
a ţie dinarii d e F tiesach, bate dinari ungureşti după m o d elu l lo r ; aceştia
° ' KPar însă cu totul în 1244 (H d m a n , o. c. p . 289 s g g . şl în N u m ism a -
tlsche Z eitsch rift, W ie n , 1917, p. 5 0 - 55).
runse pînă la îa{a opusă, din cauza subţiiraii fo ii m etalice.5),
m *
*

In tru e ît micii dinari dela T . S everin sun t, din to ate c e ­

lelalte p u ncte de vedere, d acă n u identici, foarte ap ro p ia ţi, sin­
gurul c rite riu p e n tru o clasare a lor este figuraţia, după care
am distins cinci g ru p e . (Fig. 1) L a descrierea fiecăreia din aces­
te gru pe, pen tru determ inarea epocii lor şi pentru apropierile ce
se po t face cu dinarii vienezi şi tip vienez stud iată de L u s c h in 6)
du p ă 31 de depozite descoperite î n Austria şi în ţările în v ec i­
nate, vom folosi No. d at d e în v ăţatu l vienez varietăţii co re s p u n ­
zătoare, după figuraţie. N um ărul total al varietăţilor publicate de
L u sch in este de 165 p en tru în trea g a epocă a vechiului tip de
d in a r i a u stria c i, bătuţi între 1200— 1400, G rupele n o a s tre co­
re s p u n d varietăţilor L(uschin) 65, 66, 78, 79, d u p ă aversul di­
n arilo r vienezi, şi L . 89, d u p ă reversul acestei varietăţi. La fie­
care varietate vom mai indica p re z e n ta ei în depozitul dela
M ih a ifa lău , din ju d Bihor (E rm ih a lyfa lva ), asupra căruia Luschin
î n lu crarea aci citată, a tră s e s e atenţiunea, a r ă t î n d că el conţine
o serie de imitaţii după dinarii tip vienez cu g re u ta te medie
de 0,543 gr. şi c ă n 'a fost încă pus în valoare. A ceasta a f ă ­
cut-o cu 3 ani în urmă, mumismatul Hotnan Balint, con sacrînd

5. M o n e d e d e argint bătute pe o singură faţă sunt, în primul rînd

ce le c u n o sc u te su b denum irea d e b ra c te a ţi, cari în d e o s e b i în sec, XII ş i
XIII au fost în m are parte a Germaniei singura m o n ed ă d e circulaţie.
E chivalau în v a lo a r e m etalică ş i greutate cu v e c h e a m on ed ă , dinarul
bătut p e a m b e le f e ţ e şi care a fost în locu it cu a ceastă n o u ă form ă d e
m onedă. Foaia lor m eta lică fiind subţire, figuraţia d e p e faţă apare şi pe
v erso . S'au bătut cam în a c e e a ş i e p o c ă şi în B o em ia , P o lo n ia , Ţările
Sca n d in a v ice şi Ungaria.—aci în să în foarte m ic număr. Cu a c e şti a d e v ă ­
raţi bracteaţi nu au nici un raport p re tin şii b r a c te a ţi d e a r a m ă , m ici m o ­
n e d e bătute p e o singură faţă co n fecţio n a te din b illo n (un aliaj d e aramă
cu puţin argint, sau aproape num ai din aramă,) m ult mai m od ern i decît
adevăraţii bracteaţi (G . L. S ch lu m berger, D es b ractiiates d'A llem agn e,
Paris, 1873, p. 3 - 1 5 ) .
S ’au bătut însă, în a- 2-a jumătate a S e c . XIII ş i d in a r i v ie n e zi .b ă ­
tuţi brut, cu im agina v iz ib ilă p e o singură faţă, d e g r o s im e neuniformă,
in diam . d e circa 1,4 cm ., în g reu ta te d e 0,65 —0,68 gr.*, atribuiţi primilor
ani d e dom nie al Iui R u d o lf I (1276 1 8 2 ), p oate ş l pred ecesoru lu i acestuia
O tlo k a r (Luschin, în N um . Z e itsc h rift, W l e n , 1874 | o, p.. 57 | 8).
6, Luschin v o n E ben greu lh , W ien er M u n zw e se n im M itte la lte r 1913.
 F i g . N j . i . D o a m n a E c a t e r i n a sofia lu i A l e x a n d r u a l
II -le a V o e v o d . P i c t u r ă m u r a l ă î a m î n ă s t i r e a B u c o v ă ţ u l
V e c h i-C o ju n a d in ju d eţu l D o lj, d a tîn d d in 1574.
A c e st p o r t r e t c u p u ţ i n a s c ă p a t d e d i s t r u g e r e . In p a r t e a
d r e a p t ă a D o a m n e i E c a t e r i n a , s e g ă s e a u c h i p u r i l e lui A l e ­
x a n d r u V o e v o d ş i a l f iu lu i l o r M i h n e a V o e v o d . P e s t e ei
s 'a u p i c t a t î n i8 7 3 , î n v ă p s e le c u u le i, n i ş t e ţ ă r a n i , a c o p e r i n d
şi u m ă r u l d r e p t al D o a m n e i E c a t e r i n a , d u p ă c u m s e v e d e .
Fig. No. 2 . Io Miloş V o e v o d , Io Petră (Voevod) şi inscripţia slavonă din s tin g ă . Pictură m u r a l ă
din 1 5 7 4 , m îoăstirea B u co v ăţu l V e c h i - C o ş u n a , jud. D o lj. Acest tablou fusese acop erit cu o
culoare „gri" fără ulei. Partea inferioară a fost distrusă şi s ’a înlocuit cu tencuială n o u ă .
In acest tablou a fost pictat şi Vlad Petru V o e v o d .
Fig. N o . 3. In scrip ţia s l a v o n ă d in d rea p ta , d e s c o p e r it ă
deasupra ch ipului D o a m n e i E c a te r i n a , în m t n i s t i r e a
B u c o v ă ţu l V e c h i - C o ş u n a .
T ex tu l s l a v o n în so ţit de o trad u ce re a f o s t p u b lica t
In r e v i s t a O l t e n i a , cartea I, fasc. i a , i 9 4 o .
F i r . N o . 4 . A l t c l i ş e u al p o s t r e t u l u i
D o a m n e i E caterin a
Fig, 5. Fragment din pisania interioară
în lucrarea sa 7 din arilor vienezi Cintre 1264— 1338, u n în tre g
capitol, în ca re studiază şi clasează cu deosebită atenţiune, tot
după v a rie tă ţile fixate d e L u s c h in , depozitul dela MihaifalŞu.
Depozitul din T . S everin c u p rin d e u rm ă to a re le v a r ie t ă ţ i ;
I. L. 63 (fig . 2 ), cu 11 b ucăţi, g re u ta te a 0 2 2 —0 . 3 3 g r . ;
diam. 1 .2 cm., fig u ra ţia : c o p d e rege înco ro n at, înca drai laU rat
ş i i a p a rtea in ferio a ră d e o ra m u ră în fr u n z ită . E s te d a t a t de
Luschin, între d inarii vienezi, d in an ii d in urm ă ai regelui P re-
m y s l O ito ka r (1 2 6 1 —76). A p a r e cu 145 exem plare cu v aria te
reversuri în depozitul dela M ih a ifa lă u 8.
II I 76 (fig . 3 a, 3 b j cu 21 bucăţi. G fe u ta te a 0,35 gr.,
diam. 1 —2 — 1 — 3 cm .; fig u ra ţia ; cîin e a terg în d sp re sting ă '*
in dosul lu i un c o p a c ; copacul e s te s u m a r s c h iţa t e u p arte
deasupra cîinelui, p arte sub el. Este d a t a t de L u s c h iu din epoca
lui P re m y si O ito ka r ca rege, sau a lui R u d o lf d e H absburg
(1 2 7 6 —8 2 ). A p a re cu 157 bucăţi cu variate re v e rs u ri în d e p o ­
zitul dela M ihaifalău. Acelaşi tip în C . N. H. ’°, la No. 351 a re
pe rv. legenda; •i* L a d is la u s R e x , Ladislau Cumanul ( 1 2 7 2 —90)
care a bătut dinari imitaţi după cei vienezi.
IU . L . 78 ( f i g ■ 4 a, 4 b), cu 29 bucăţi. G re u ta te a medie
0.35 g r . ; diam, 1 —2 cm ,; fig u ra ţia : V u ltu r în sb o r sp re s tîn g a ,
este datat de L u s c h in . to t în tre cele b ă tu te la Viena, din epoefc
lui P r e m y s i O tto ka r ca rege, s a u a lui R u d o lf de H a b sb u rg .
Figurează cu 231 ex em plare cu variate reversu ri în depozitul
dela M ihaifalău, două din acestea ă v în d pe rv. legenda : f L a­
dislaus R e x , Ladislau Cumanul.
IV. L. 79 (fig . 5 ) cu 45 bucăţi. G re u ta te a medie 0,35 gr.;
diam. 1—2 — 1 —3 c m .; fig u ra ţia ! V u ltu r c u c a p u l spre stînga
luîndu şi sborul, c u aripile rid ica te lateral, m u lt d ea su p ra c a ­
pului ; s u s s e m l-lu n ă ş i stea. Este d a ta t de Luschin, în tre cele
bătute la Viena din epoca lui P r e m y s i O tto ka r ca rege. Figu­
rează cu 161 exem piare cu variate reversuri în depozitul dela
Mihaifalău, în tr e cari un exem plar cu le g e n d a : f L a d isla a s
Rex, acelaşi Ladislau Cumanul.
V. L. 89 (fig. 2 c s u s j , cu o s in g u ră bucată^ superficial

7. M a g y a r P e m b 0 r l4 n e tt 1 0 0 0 -1 3 2 6 , p . 35 2 | 86, fn ca p . A. B m si
I Dmarok, 1264—1338.
8. La H6 man această varietate este dată In planşe.
9 Indicăm direcţiunea în raport cu cel ce priveşte moneda.
10 L R ii h y , Corpus Nummorum Huugarlae, Budnpett 1898—1907.
im prim ată. G re u ta te a 0.35 g r . ; diam. 1— 2 c m . ; fig u ra ţia : cerb
spre stin g ă. E s te datat de Luschin ca bătut în Viena, sub regele
R u d o l f d* H a b sb u rg .
In afară de exem plarele r e p a rtiz a te la cele cinci grupe de
mâi sus, depozitul din T . S ev erin mai cuprind e:
a) 32 piese şi fragm ente (fig. 6 a, < fb ) , cu figuraţia insu­
ficient de clară sau prea fragm en tară, p arte din cari de sigur
su n t d e re p a rtiz a t la grupele de mai sus.
b) Alte mici fr a g m e n te din aceiaşi categorie de dinari.
*
• » *
Din cele de mai su s şi din consideraţiunile ce se v or a-
dăoga r e z u l t ă :
1. Conţinutul depozitului se datează, după regii austriaci
s u b ca ri s 'a u b ă tu t în Viena prototipurile ior, în tre anii 1261 —
12 8 2 ; ia r pentru cele im ita te de regele ungar L a d is ia u C u m a ­
nul, între 1272-1382 întrucit, deşi el dom neşte pînă ia 1290, d at fiind,
faptul înoirii anuale a d in arilo r vienezi, Imitaţiile se făceau de;'
sigur nu după cei dem onetizaţi, ci după cei valabili în circu laţie 1
Ţ ioîn d u -se în să seam a că primele imitaţii m aghiare dup:
dinari vienezi 11 a p a r sub Ş te fan V (12 7 0 — 1272), d ata re a dep
zitului nostru se re strîn g e în t r e anii 1270— 1282, iar părăsir
lui la locul unde s ’a găsit, c ă tre anul 1282.
2. A c e s te monede, toate anepigrafe şi cu figuraţie pe oj
singură faţă, nefiind bătute în argint, se esclu de posibilitate;
de a fi co nsiderate ca subdiviziuni de dinari veritabili viene
cari ave au p utere de circulaţie în afară de A u stria tocmai p
valoarea lor metalică. Conţinutul de a rg in t pu r al ac esto r din
a v aria t, d in 1 jum ătate a Sc. X1IL, p în ă în 1 jum ătate a Sc. XlVj
în tre 6 9 0 — 6 0 0 °/o0- restul aliajului fiind cupru 12.
Ele nu in tră nici în categoria monedelor imitate de re;
ungari după cele vieneze, cunoscute din depozitele descoperi
pînă acum, în tre cari cel din Mihaifalău. A ceste im itaţii ave
ş i ele conţinutul corespunzător de argint, sp re a putea înloc
prin valoarea lo r intrin secă dinarii vienezi I3.
Este vădit că avem aface cu alte imitaţii în metal inferior?
tffcecutate î n t r 'u n atelier probabil chiar din regiunea cetăţii

11. H6 man, o.—c. p. 372, 377.

12 . Luschin, o, c. p. 17.
15. HSman, o. c. p. 372, 377.
v e r in u lu l, d u p ă monedele m aghiare, imitate şi acestea d upă di-
arii vienezi. S t a r e a lo r de conservare a tît de v aria tă dovedeşte,
°el put»” Pentru Parte din exemplare, că au circulat.
C D upă greutate, abstracţie făcînd de conţinutul metalic, co-
, espund j u m ă t ă ţ i l o r de dinari (H ălbling-iJ u .
M o m e n tu l în c a r e a p a r aceste imitaţii, în tre anii 1260-1282,
e s t e din ceie mai grele p en tru reg atu l maghiar în d ec ăd ere eco­
n o m i c ă ş i politică, d u p ă m area pustiire tătărască din 1241,
I n a c e a s t ă v r e m e B anatu l Severinului, organizat c a banat
u n g u re sc a b ia c ă t r e sfîrşitul domniei iui Andrei II (1205-1235)
este a t a c a t de Bulg ari şi, în parte, încălcat şi de Romîni.
In 1260. cînd Bela IV e r a ocup at în răsboiul cu puternicul
rege O t to k a r al Boemiei, Bulgarii pustiesc şi ocupă Banatul Se­
verinului. S itu a ţia se restabileşte abia în 1263, cînd regele cu
g re u ta te g ă s e ş t e pe Viteazul, ca re s ă - ş i ia ac e a s tă sarcină.
„Mai m u lţi baroni" sp u ne el în 1264 14, „cu stăruinţă chem aţi
de noi, n 'a u vru t s ă - ş i ia asupra lor apărarea B a n a tu lu i* . G ă ­
s e ş te în s f îr ş it pe L a u re n tw , care „prim eşte d em n ita tea de B a n
al Severinului, infring e ţ e B u lg a ri, le ia spoliile ş i p răzile cu
cari i-a g ă sit încărcaţi, s p in z u r in d d in ei pe m a lu l D u n ă rii, şi
aşa potolindu-ie cu teza nţa , readuce B a n a tu l la buna lu i siore
de odinioară şi c u virtuţile lui n ea se m ă n a te î l redă M ajestăţii
noastre
Fiul şi urm aşu l lui Bela IV, Ştefan V (1270 — 1272) care
are nu mai p u ţin d e cinci expediţii contra Bulgarilor şi B izan­
tinilor ls, a m i n t e ş t e î n 1270 de o nouă devastare a Ţ ării Seve-
r i n u i u i lC, „...Cina" Z v e tis lo u , taru £ B ulgarilor, prea s c u m p u l
nostru ginere, pe a tu nci protivnic m a jestă ţii noastre, ialnic ne-a
pustiii Ţara S tv tr in u lu i, noi resp in g in d o atare călcare, cu
oaste ad un a tă a m p ă tru n s in B ulgaria, — iot acolo n u m itu l
P onylh B a n ul, aprins de fo cu l credinţei către noi a p u s stă-
pim re pe cetatea B ulgarilor P ieu n (P levn aJ, lu in d -o cu a sa lt..."

14. N e facern o plăcută datorie mulţumind, pentru preţiosul con ­

curs c e ne-au dat, d -Io r : P r o f. C . M o isll, cu consultări ţ i bibliografie,
"rlor A vram pentru traduceri d e te x te ungureşti, P r o f. D r. M a tei N icu-
escu pentru analiza conţinutului m etalic al m o n e d e lo r . A rh. S t. P ău n ei
Pentru desenuri
Hurmuzaki. D oc. I, N o. CCXXV11I p. 315,
a ' D ragoU ua, Din Istoria Banatului Severinului*, Caransebeş
13a9- Partea l, p, 3 0 _ ^ i .
16. Hurmueaki, D o c , I, N o . CCLVUl p. 347.
 U n alt B an de S everin care, în aceiaşi epocă, lu p tă îm p o
triv a B ulgarilor dela Vidin, este Pavel, ca re s ’ar putea fclasâ într
R o m h i i 17.
Dar vital interesaţi a în d e p ă rta din preajm a lor, — ca
era şi teritoriu naţional cuprins în t r e puternice graniţe n atu ra le—
dominaţia m aghiară, fie cea efectivă, fie-cea nominală, erau voe-
vozii rom îni d intre D un ăre şi Carpa{i, cari documentar în c e p r
fi cunoscuţi abia prin diploma dia 1247 a lui Bela IV. La înc
putui domniei lui Ladislau Cumanul (12 72 — 1290), unul din aeeş
voevozi, Litovoi, p o a te tot cel din 1247, „...cu fra ţii s ă i cotr
p ise o p a rte, din stăpînirea n o a stră de pesie C arpafi (u it
A tp e s e x is te n te m j ş i la n ic i u n a d in avertizările noastre n u se
îngrija s ă trim ită v t niturile a ce lei părţi. Inpoiriva lui a m trim i
pe n u m itu l m ag istrul George, care... ra sboindu-se cu el, l-a
u cis, ia r pe fra tele lui, a n u m e B ă rb a t l-a prins ş i n i l-a a d u s . . 1'13.
Nu se poate preciza situaţia, faţă de cetatea S everinului şi d:
teritoriul considerat de regii unguri ca tin în d de Banatul S ev
rinul, a p ărţii ocupate de Litovoi, pentru care regele s’ar
m ulţumit cu veniturile cuvenite, cum o m ărturiseşte, după ncr:
mele feudalităţii şi cum s 'a mulţumit a le avea dela fratele li
berat, B ă r b a t J9.
Intre aceste venituri regale, în diploma acordată c a v a l e r i i J
lo an iţi, d ela Bela IV în 1247, se prevede ca ordinul să ia jumăj
tate dela m oneta ce va circula în ţinuturile concedate, cealal
jum ătate rezerv înd u-şi-o regele. I n ‘Banatul S everinu'ui, în afa
de alte m onete aduse de legăturile com erciale, circulau cele u:
gureşti, a căror emisiune încgpe cu Ştefan cel Sfînt (1 0 0 0 -1 0 '
O puternică co nc urentă o fac în s ă monedelor locale, în întin 3
regiuni şi în în treg veacul al XIII şi al XIV dinarii vienezi, pi
valoarea lor in trin secă sup erio ară, ceiace d eterm in ă pe regii niJ
ghiari să b ată monede proprii imitate după dinarul vienez,
î n genere cu etalon mult scăzut.
D ep ozitul dela T u rn u -S e v erin , a rată însă cum, atunci

17. N . I o rg a , H istoire d e s Roumanls, v o i. III, p. 167—8.

18. N . D en su şian u , în H u rm u za k i, D o c. I-u CCCXVI, CCCXVI)
CCCLXXXIX, p. 4 5 4 - 6 , 4 5 7 - 9 , 4 8 3 - 4 .
19. N . I o rg a , o . c. p. 158—160, crede că e vorba d e posesiur.^
Haţegului
■C. G iurescu, Istoria Romînllor, v o i. I, 1935, p. 3 4 4 —5, c r e d e că
p u te a ii vorba d e ţin uturi-dinspre Olt, sa u e t e r la răsărit d e Olt,
 si acum, alături de emisiunile oficiale, se organizau m onetării
clandestine pentru mulţimea,' care nu eră în sta re să distingă
calitatea metalului, d eprinsă mai ales cu schimbul n a tu ră . F abri­
c a n tu l lo r a avut grija să le apropie în mărime şi greutate de
im i t a ţ i i l e oficiale m aghiare ale timpului 20,
*
* •
P u t e r e a d e circulaţie de care s ’a b ucurat dinarul austriac
î n c ă din sc. XII, ajungînd sp re răsărit pînă în ţinuturile romî-
neşti, im itarea lui în statele vecine şi mai ales în Ungaria, ne
în d e a m n ă s ă în c h e e m expunerea noastră, cu cîte v a lămuriri a-
su p ra atelierelor şi sistemului m onetar a u s tria c în evul mediu.
O r ig in a şi puterea de circulaţie a monedelor a fost totdea­
una în ra p o rt direct cu desvoltarea m arilor p ie ţe comerciale.
P e D u n ă r e , cea mai în sem n ată a r te ră comercială a Europei cen­
trale, au în f lo r it marile centre economice şi politice ale evului
m ediu, evo luîn d din spre a p u s s p re răsărit. înainte ca Viena să
a ju n g ă m a r e a p iaţă de schimburi în tre occident şi o rie n t, în tîe-
tstea com ercială pe D un ăre a av u t-o Regensburgul. C u creşterea
în se m n ă tă ţii şi puterii Austriei, ca m arcă de margine şi bastion
al im periu lu i înpotriva am eninţărilor d insp re ră sărit, — cea mai
a p ro p ia tă fiind cea m aghiară, s e desvoltă acolo şi o industrie
m o n e ta ră p r o p r ie , în p ru m u tîn d însă, cum era firesc sistemul şi
modelele, d ela cele bavareze.
Sistem u l m onetar bavarezo-austriac se găseşte diferenţiat
de cel carolin gian, care e ra introdus în în trea g a E u rop ă vestică.
In acesta din u rm ă p fu n d u l (lib ro j, unitate superioară numai de
calcul, nu şi de ciuculaţie, se subdivide în 20 Ş iling i (so lid u s
breuis), iar a c e s t a î n 12 p fen ig i ( d e n a r iu s j.
In sistemul bavarez, transm is şi în Austria, pfundul se sub-
d iv id e numai î n 8 şilingi ( s o lid u s lon g us), iar acesta în 30
prenigi, ultima fiind singura monedă reală de circulaţie»
Atelieru l m onetar vienez, ca re ia fiinţă la finele veacului
XI* su b ducele Leopold V ( 1 1 7 7 —9 4 ), a fost p re ced a t în Aus­
tria de alte ate liere mai vechi şi a n u m e :

1540 2° ’ A,nintim Piaca d e plumb cu gravura dinarului u n g u resc din

Criv f ' . re^e *ul Ferdlnand 1, găsită d e n o i la descoperirea M-rei C o şu ştea -
reJ ,e nic cape a servit desigur unei monetării c la n d estin e din a c e o
lnu>uoasă a Mehedinţilor, Bul. Com. Mon. Ist., fasc. 86, Oct. 1935,
P e ‘ 26 «'* Pag, 179.
 .OLTENTA"
----------------------------------*■

1. K re m s, deschis la mijlocul aceluiaş v e a c .d e c ă lre marc

graful de Austria şi duce al Ba variei, Enric II Iosomirgott ( i 142-54)
Dinarii d e K rem s răm în monedele ducatului Austriei p în ă căt 1
1200, P rin com erţ şi prin cruciada I I I (1189) ei p ă tru n d îri
mare c a n tita te în Ungaria, avînd acelaşi curs cu d inarii de1
Regensburg, diferit însă de cursul dinarilor de Colonia şi de
Friesach. '
2, E n n s , înfloritor o r a ş comercial, cu atelier m onetar în-
fiinţat c ă tre 1180, de c ă tre ducele m ărcii de Stiria, O ttokar, şi
continuînd să funcţioneze şi după unirea acestei mărci cu Aus-
tria, p în ă !a sfîrşitul domniei Babenbergilor. Dinarii de E a
s u n t cunoscuţi sub denum irea d e a en sarii sau cn asensos,
5. W ien e r-N e u sta d t, a v î n d ca precursori cu drepturi nr
n e ta re pe călugării M - r e i Form bach din N evn k irch en şi totodatf
p e comiţii de P u tte n , ctitori ai acestei m-ri. A c e ş tia , spre
evita in con ven ien tele exercitării aceloraşi d r e p t u r i de t î r g şi
b a te re de m o ned ă î n acelaşi localitate, îşi t r e c d r e p tu r i l e lor
localitatea apropiată F isc h a u , unde s’au b ă tu t dinarii numi
d u p ă localitate, vtsca se n ses.
C îa d ducele Leopoid al V înfiinţează Ia sfîrşitul dom n'
lui, î n 1192 — 1194, N e u s ia d t, în scopul ap ărării graniţei în;
tr i v a Ungurilor, trec e asupra acestui oraş, p en tru în tă rire a p!
teriţor lui economice, drepturile m onetare dela M -rea F orm bs
şi dela Fischau,
A telierul m o n e ta r din W i e n e r - N e u s t a d t s e u r m ă r e ş t e d
cum entar p î n ă Ia 1485: t o t d o c u m e n t a r se p r e c i z e a z ă ca ateliei.
m o n e t a r e î n fu n c ţiu n e î n A u s t r i a î n 1277, [5e lingă' cel din Vieri
a c e le a din E n n s şi W ie n e r - N e u s t a d t .
A s u p r a p a r tic u la r ită ţilo r ş i e ta lo n u lu i d in a rilo r V ie nezi dini
anii 1 2 0 0 — 1400 şi ale d in a r ilo r de a c e ia ş i f a c t u r ă eşiţi d in cel
laîte a te l i e r e a u stria e e , d ăm u r m ă to a r e l e d a te s u m a r e :
1, Cei mai m ulţi s u n t a n e p i g r a f i , prea p u ţ i n i c u nurnelj
î n t r e g s a u n u m a i c u iniţialele d om nitorilor,
2 . P r e z i n t ă o m a re v a r i e t a t e de f ig u r a ţii. D e l a finele sc
.£11, p î n ă ia finele sc. X I V s e c u n o s c m a i bine d e 150 frapa II
dinarii d e fa c tu ră v ien eză fiind g r e u d e p r e c iz a t p e n t r u uni'i
d a c ă s ’a u b ă t u t la K rems, la E a n s , la W i e u e r 'N c u s l a d t , s e u îr
Viena.
R e v e r s u l p o a r tă şi fig u ra ţia he ra ld ic ă a în alţilor d em n itari
c a r i a v e a u s u p r a v e g h e r e a şi c o n d u c e r e a ate lie re lo r m o n e t a r e
 Lsndschveiber-u! şi MHazsehveiber-ul (magistrul m onetar). A-
ceasta înlesneşte. în unele cazuri determ inarea chiar a anului de
emisiune.
Acest vechiu tip de dinar vienez, cu varietatea a r ă ta tă de
figuraţii, încetează la începutul veacului al XV-lea,. c în d începe
emisiunea d inarilor uniformi, p u rtîn d toţi scutul, a u s tr ia c fasciat
şi numele domnitorului emitent.
Pe lingă dinarii întregi, se mai cunosc ju m ă tă ţi sau oboli
f H a l b l i n g , S c h e r f ) şi s fe rtu ri (V ie r lin g ) cari circulau în Ungaria,
jumătăţile ca den a rii V ien e n ses m ediocres, sferturile ca denarii
V ie r i e n s e s p a r v i .
4. Etalonul dinarilor vienezi a evoluat descrescînd eu tim­
pul, atît în ceiace priveşte eonţinutul de metal nobil, argint, cît
şi ca greutate. El se d eterm in ă pentru fiecare emisiune de c ă tre
conducerea oficială a atelierului m onetar, ră m în în d un secret
strict al acestei conduceri. Din re du cerea etalonului se acopereau
cheltuelile de fabricaţlune şi rezultă beneficiul autorităţii emitente.
In prima jum ătate a sec. XIII phenigii vienezi ating pro­
porţia de 6 9 0 % o arg in t, re stu l a r a m ă ; tre p ta t can titatea de a r ­
gint se reduce, ajungînd c ă tre mijlocul veacului X I V la circa
600°/oo
V alo a rea metalică şi con stan ţă relativă a etalonului dina­
rilor vienezi ie înlesneşte circulaţia în ţările vecine şi mai ales
î n Ungaria, unde pînă către 1350 au fost moneda curentă p r e ­
ferata . Totuşi înoirea lor anuală, p racticată în Austria de prin
mijlocul sec. XIII, şi tot odată coborîrea trep ta tă a etalonului,
păg ub ia pe deţinătorii vechilor emisiuni, ca ri se scoteau din cir­
c u la ţie . D inarii d in em siunile vechi ( d o n ă r i i a n t i q u i ) , deşi de
valoare s u p e r io a r ă fa ţă de enrsiunile noui ( d e n a r i i n o v i j , se
schim bau cu p ierd e re, u rm în d s ă se în to a rc ă pentru re top ire Ia
atelierul m o n e ta r emitent, singurul î n d?ept a-i cum păra. P e n tru
r e m e d i e r e a acestui neajuns, ducele Austriei Rudolf IV, în schim­
bul asigurării altor venituri re n u n ţă Ia înoirea anuală a m one­
delor, deocam dată numai pentru anul 1359. I n urm ă însă această
m ă s u ra se perm a nentize aeă şi astfel Austria ajunge înaintea celor
multe ţinuturi germ ane Ia aşa numitul d in a r perpetuu ( de-
n a r i u s p e r p e t u u s j , autoritatea emitentă renu n ţîn d la d reptu l de
a deprecia arbitrai şi an ual valoarea Iui.
O dată cu scăd erea conţinutului de argin t scăd ea şi greu-
t3tea dinarilor, to t ca mijloc de venit p en tru autoritatea emitentă,
 «o l t e n ia -

S e înţelege că această practică n ’a fost specific austriacă. Ca o

pildă, în 106J îm păratul Germ aniei E n ric IV autoriză p e e p is ­
copul de A u g sbu rg s ă b a tă 30 de dinari mai mult la o libră,
a d e că 2 7 0 î n loc de 2 4 0 ; iar în prim a ju m ă t a t e a sec. XIII
dinarii tip alsacian, anepigrafi, ajung la -0,35 gr., p e cîn d d in a­
rul caroiingian dinainte de an u l 780, avea circa 1,30 gr., ca a
2 4 0 -a p a r t e din iibra rom ană de 327,45 g r. 2l.

Resume
Un depât do pfeiît, demers type viennois du Xlll-feme
slecle ă Turuu-Severin
C e d e p d t a 6 te t r o u v e e n î g S â , â l 'o c c a s i o n d e s fouilies
e n lre p rise s p a r n o u s s u r îa terasse dela riv e d u D a n u b e ,
un p e u e a a m q n t des ru in es du p o n t de T r a y a n e t dont
l e r e s u î t a t a e t £ l a d e c o u v e r t e d e s t h e r m e s r o m a i n s e t d ’u n e
p a l e s t r e , q u i l e u r s e t a i t a d j o i n t e 1. U n g r a n d c i m e t i ^ r e u.e-
diavaî a £te tro u v e su p e rp o se a u x ru in es de ces th e rm e s
e t d e la p a le stre , c o n s titu a n t, & c â t e des ru in e s de I a cita-
deiîe e t d e p îu sieu re s eg lises d e l a e p o q u e , en -
c o r e u n t e m o i g n a g e de la v i e i n t e n s e e t d e l o n g u e d u i e e
q u i a f l e u r i a u m o y e u â g e s u r Ie s r u i n e s d e 1 ‘a n c i e n n e
D r u b e t a *.
L e d £ p 6 t d e d e c i e r s q u i f a it l'o b je t d e c e tte 6 tu d e a
6 t £ t r o u v e â l ’e x t e r i e u r e t a u n o r d d u praefurnium c e n t r a l ,
d e s th e rm e s , s u r un p e tit lo y e r p rim itiv e m e n t aro ^ n ag e
e n tre d e s p ie rre s b r u te s d is p o se e s d .r< ? c te m e n t s u r i a i e i re

21. Libra romană fă n tîn e ţ i p e n tru e v u l m e d iu !a b a z a s i s te m u lu i

d e g r e u t a t e m o n e ta r ă . C s ro i c e l M are în 781 îi rid ic ă g i e u t t n a ; su b e!
s e b a t din a ri d e 1,44 —1,79 g r . ( Sehrdtter , V C rterb u ch d e r M iin z k n c d e ,
B erliii-L eipzig 1933, la c u v i n t e l e : d e n a i i u s , S c h iliir g , p h ic d -F o n d u s ),
D in s e c . XI, XII, lib ra s e i n l o r u e ş t e cu marca, e v a l u a t ă în g e r.e ie
!a 2—3 d i n t r 'o l i b r ă ; a şa , librei d e T r o y e s d e 307,13 g r. îi c o r e s p u n d e ,
în a c e a s t ă p ro p o r ţie , m a r c a d e T r o y e s d e 244,13 gr.
1. A l. B a r c ă c i lă : „Las thermes rom de Drubeta*, A rh iv e le O lte n ie i
C raio v a, N o. 9 6-97, 1 93 8; Une viile daco-romaine, Drubeta, p . 44 —50,
p la n c h e s X X X V I-X X X V I1I.
2 . Al. B ă r c ă c i i ă : Turnu-Seuerin, Trei veacuri de viaţă m edievală•
A rh iv e le O lte n iei, N o . 65—r>6, 1933; Cetatea Severinului, B ul. C o n i. M on
Igt. i&sc. 9 4 ,1 9 3 7 e t 1 0 0 - 9 3 9 .
L e e m o n n a i e s d t a i e n t k d ^ c o u v e r t . A c 6 t£ o p a t r o u v e d e u x
p o t s de t e r r e c o m m u n s a u c o l s o b r e m e n t o r n e m e n t £ a v e c
d e p e tits cercies p arallăies p r o e m i n a n ts . a u dessus d 'u D
c e r c l e d e lăg&ces i a c is i o n s k 1‘o n g l e : c e s o a t d e s exem>
p l a i r e s d e p r o d u c t i o n lo cale, d e l a ni€uae f a c t u i e q u e le
pot tro u v e d a n s u n to m b eau a u m onastere C o şu şte a -C ri-
v e l o i c 3 e t q u e b e a u c o u p s d e f r a g m e n t s t r o u v e s a la forte-
re sse d e S ev erin .
T o u s Ies e x e m p l a i r e s d e n o t r e d e p o t s o n t d e s i m i t a -
tio n s i n d i r e c t e s , d ’a n c i e n s d e n i e r s v i e n n o i s , d o n t l ' i n l e n s e
c i r c u l a t i o a a d u r e d e p u i s la f i n d u X I I - 6 m e j u s q u ’a u com -
m e n c e m e n t d u X V - e m e siecle . Iis n e s o n t ‘p a s e u a r g e n t ,
com m e le u rs p ro to ty p es, m a is en cu iv re, p a sse s p a r un
b a i a d e p l o m b , a f i n d e l e u r e m B r u n i e r l ’a s p e c t d e s o rig i-
n a u x . L a c o u l e u r d u c u i v r e a p p a r a î t ă b e a u c o u p d ’e x e m -
p l a i r e s , k Ia s u i t e d e l’u s a g e p a r l a c i r c u l a t i o n , D a n s p iu -
s i e u r s p i e c e s e s t e v i d e n te l’o p e r a t i o n d e „ l ' a j u s t e m e n t “ (tfis
Ja stie ru n g ) q u e Ie s m o n n a i e s 9 u b i s s a i e n t , p a r d e s t e d u c ti o n s
a u . b o r d , p o u r Ies r a p p r o c h e r d e l ’e t a lo n f i x e â c h a q u e e m i -
ssiort, E t a n t t r e s m i n c e s , b e a u c o u p d e p :£ c e s p i e s e n t e n t d es
cassures.
U n e a u t r e p a r t i c u l a r i i e d e c e s m o n n a i e s , c ’e s t q u e
i 'i m a g e y e s t f r a p e e d ' u n s e u l c o .e , co m m e. d ’a l l e u r s , d a n s
la a-£ m e m o itie d u XIII* 6 sae s ie c le q u i e s t l’6 p o q u e d e n o t r e
d ^ p â t , o a t r o u v e d e v e r it a b le s d e n i e r s v i e o n o i s „ g r o s s i e r e -
m e n t c o n f e c t i o n n â ş , e n p e s a n t e u r d e o,6 5 — o,68 g r . , a u d ia -
m e t r e d e î >4 c m . “ 4-
C e s e m i s s i o n s o a t 6 i£ a t t r i b u e e s a u x p r e m i e r e s a n n e e s
d u r e g a e d e R a d o l p h e I ( 1 2 7 6 — 1 2 8 2 ), e t h y p o t h e t i q u e m e D t
a .ssi s o a p r e d e c e s s e u r O t l o k a r 5.
D ’a p i e a fes d i m e n s i o n s e t la p e s a n t e u r , q u i a n c h i i t r e
fuoyen e s t de o ,3 5 g r., p r e s q u e t o u s c o s e x e m p l a i i e s c o r ­
e s p o n d e n t a u x d e m i - d e n i e r s v ie n n o is (Hălbling ) ; q u e l a u e s -
p l u s le ^ e rs , j u s q u ’â 0 , 2 0 gr. s e r a p p r o c h s n t d u t y p e d e
q a a r t d e d e a i e r (V iurling), p e u v e n t â t r e c o n s i d £ i £ s p lu t â t

3. Ai B ă r c ă c l lâ : M înăsttrea Coşuştea-Crivelnic, B ul. Corn. M on.

•fst . (ase. 85 i 935, pag. 33.
4. L u sch in , Numismitische Zeitschrift. W i e n , 1874 ! 5, p. 57 | 8.
5. Ibid.
5o ,O L fE N lA “

c o m m e d e s d e m i - d e n ie r s , t r o p r ^ d u i t s p a r l ’a j u s t a g e 6.
C ' e s t le p r e m i e r d £ p â t d ' a n c i e a s d e n i e r s v i e n n o i s , —
s o i t d e v e r i t a b i e s so it d 'i m i t a t i o n , — t r o u v e s u r le v e r s a n t
su d des C a rp a th e s .
* *

D ’a p r e s Ies i m a g e s f i g u r e s s le d e p 6 t d t T u c n u - S e v e r i n
c o n d e n t c i n q v a r i e t e u (fig. 1 ), c o r r e s p o n d a n t e s , a u x va-
r t e t e s L u s c h i n N o , 63, 6 6 , 78. 7 9 , d ’a p i e s l e u r s a v e r s , et
a u N o . 8 9 , d ’a p r e s le r e v t r s 7. D a n s la d e s c r i p t i o n q u i s u i t
nous in d ig n e ro n s aussi la preaence d e ch a q u e v ariate d a n s
le depdt de M ihaifălău ( E rm ihalyfalva) d e T r a n s i l v a n i e , d a n s
ie d i s t r i c t d e B i h o r , ecud ie p a r H o m a n 8,
N o a s a v o n s d o u c Ies v a r i e t e s s u i v a n t e s :
1. L. 63 (fig. 4), 1 1 p i e c e s ; i e p o i d s , d e 0 , 2 2 —o,33 gr.,
!e d iao î. 1 , 2 c m . ; la f i g u r e : t e t e d e r o i co u r o n D e , e n c a d r e e ,
î a i e r a i e m c n t e t â la p a r t e i n f e r î e i re , p a r u n r a m e a u . L e
d e a i e r v i e n n o i s c o r r e s p o n d a n t et p i a c e p a r L u s c h i n d a n s
ies d e r a i e r e s a n r . e e s d u r a i P rem ysl Ottokar ( 1 2 6 1 — 1 2 7 6 };
d a n s le d £ p o t d e M i h a i t a l â u o n e n t r o u v e i ^ 5 e x e m p l a i r e s
avec de div ers revers.
If . L. 76 [fig. 3 a, 3 bj, 2 1 p i e c e s ; ie p o id s , o,36 g r . ;
l e d i a m . 1 , 2 — 1 , 3 c m , ; la f i g u r e ; c h i e n c o u r a n t â g a u c h e ; 9
d e r r . e r e le c b i e n u n a r b r e , s o m m a i r e m e n t e s q u i s s e , L u s c h i n
d a t a le d e n i e r v ie o n o is c o r e e s p o n d a n t de l 'â p o q u e d u r e g n e
d e Prem ysl Ottokar. o u d e ce lu i d e Rodolphe de H a b s-

6. l b dep6t de Stuhlw m senburg (H o n g rie), d a tn n t d e la I- e re m oy-

t!(J d u X lV -S m e sid cle, c o n tie n t, â tO ie d e d e n i e r s v ie n n o is, d e s d e m is e t
d e s q uarts d e d e n i e r s : II Bnchenau, Ei 11 u n g a ris c h e r F u n d vo n W i e n e r
l’h e n n ig e n , Ia h rb u ch fQr A H e itu m s K u n d e, V -ter B a u d , 1911, W i e u ) ; Lus-
chin, W iener Miinzwesen un M iitelalter W i e n 1913, tro u v e q u e d e s p ie c e s
d s c e <1e p 6 ; o n t e ie r â d u ite s p a r i 'a j u s t a g e ă l'e ta lo n g e s d e m is e t d e s
q u a rts d e d e r n i e r s , q u i d a n s la H o n g iie c irc u la ie n t c o m m e d e s denarii
ui&ieuses medJocres ei dinarii uieneuses p ă r u i; Homan Bălint, M a g y a r
P e n ztO rten et 1000— 1325, p. 37S, p e n s e q u e Ies d e m i- d e n i e r s ie g e rs de
t:e flepOt p r o v l e n n e n t d ’u n e 6 m lsslo n h o n g ro is e , e t n o n p a s V ien n o ise.
Luschin lui m e m e c o n s t a te q u ’en H o n g rie o n a e m is d e s im itatio n s d’a­
p re s d e s d e n ie rs v ie n n o is d u r o l d e Bobfenie O tto k a r f1261— 1276), d e la
g ra n l e u r d e s d e m id e n i e r s , q u e lq u e s -u n s p o r t a n t a u ss i le n o m d u roi
m a g y a r L a d is ia u s C u m a u u s (1272—1280) ("voir H o m a n o . c. p . 376).
7. L u sc h in , Wiener kiinzivesen un M ittelaiter e tu d ia n t 31 d e p o t de
d e n i e r s a u t r ic h i e n s b a ttu s e n tre 1200—1400, 6ta b iit 165 varietes-
8. O. c . p. 352—385. Luschin o. c . a v a it d 6jâ sigr>al6 la p r e s e n s e
d a n s ce d 6 p 0 t d 'u n e sfirie d e o ie c e s im itties d'apr&s d e s d e n i e r s v ie n n o is
a y a n t l e p o id s m o y e n d e o. 54} g r.
9. N o u s iiriiq u o n s la d ire c tio n eu ra p p o r t a v e c le sp ectateu r.
burg 1 2 7 6 — 1 2 8 2 ), D a n s le d e p 6 t de M i h a i f a l ă u a p p a r a i s -
s e o t 1 6 7 p ie c e s a v e c d e d i f f d r e n t s r e v e r s . O a t r o u v e u n e i m i-
t a t i c u d e ce l y p e d a a s l a C . N . H . No. 3 5 i , a v e c l a leg e n d e
s a r le r e v e r s : f Ladislau R e x , 10 le ro i m a g y a r Ladislau Cu-
m anus {1 2 7 2 — 1 2 8 0 ).
I I I . L 78 ( fii. 4 a, 4 b ), 2 9 p 'e c e s î le m o y e n s u a g e n o,3 5 '
g r . ; le diam . 1 ,2 c m . ; la f i g u r e : aigie v o lan t k g a u c h e '
L ’e m is s io n d e p r o t o t y p e v i e n n o i s e s t p l a c e p a r L u s ch in
â la m â n ie â p o q u e q u e le p r £ c 6 d e n t , D a n s le d e p â t d e
M ih a if a lă u o a t r o u v e 23i pieces a v e c d iffe re n ts r e v e r s ;
d e u x d ’e n t r e c s u x - c i p o r t e n t la l e g e n d e : f Ladislavs R ex.
I V . L . 79 ( fig . 5 ), 4 5 p i e c e s ; le p o i d s m o y r n o ,3 5 ; ie
d i a m . 1 , 2 — i , 3 c m . ; la f i g u r e : a ig le, a v e c l a te t e t o u r n e e k
g a u c h e , Ies a i l e s £ !e v e e s a u d e s s u s d e la t e t e , en h a u t , ie
c r o i s s a n t et l’£toile. S o n p r o t o t y p e e s t m i s p a r L u s c h in â
î ’e p o q u e d u r o i P rem ysi Oitokar. O n le trouvfc d a n s le d e p o i
d e Mihaifalău e a 1 6 1 e x e m p l a i r e s . a v e c d e d i H e r e n t s r e v e r s ,
u n e s e u le fo is a v e c la l e g e n d e : f L a d isla u s Rex.
V . L ■ 89 (fig. 2 . en haut), u n e s e u l e p i e ? c e ; le p o i d s ,
o,35 g r . ; le d i a m , 1 . 2 c m . ; la f g u r e , s u p e r f i c i e l i e m e n t im -
prîm ea : c e rf dirig£ â g a u c h e . S o n p ro to ty p e e s t place per
L u s c h i n â l 'S p o q u e d u ro i Rodolphe de Habsburg.
E n d e h o r s d e c e s p i e c e s le ciepdt d e T u r n u - S e v e r i n
contient encore :
a ) 32 p i £ c s s e t f r a g m e n t s d e la re e m e f a c t u r e (fig. 6 a,
6 b) d o n t Ies f i g u r e s n e s o n t p a s s u i i i s a r o m e n t c l a ir e s , m a i s
d o n t u n e p â r tie au m oins est & a ttrib u £ e a u x m em es v a-
r i e ’e s ;
b ) d ’a u t r e s p e t i t s f r a g m e n t s de p ie c e s s e m b l a b l e s . *
*
• *
C onclu sio n s : D ' a p r e s Ie s p r o t o t y p e s v i e n n o i s , o n p e n i
d a t e r le c o n t e n u d e ce d 6 p dt d e 1 2 6 1 k 1 2 8 2 ; m a i s e n c o o -
-ji^ersn t q u e Ies p r e m i e r e s i m i t a t i o n s h o n g r o i s c s d ’a p r e s Ies
d s n i e r s v i e n o o i s a p p a r a i s s e n t p e n d a n t, le s e q n e d 'E t i e n n e
[ 1 2 7 0 — 1 2 7 2 ) 11 c e t t s p a c e d e t e m p s se r e d u i t e n t r e Ies
a r .iie js 1 2 7 0 — 1 2 8 2 . L e d e p â t a e;e d o n c a b a n d o n n e v e r s
> a n n e e 1 2 8 2 . II e s t le p r o d - iit d e l ' a t e î i e r d ' u n f a u x n .o c -

10. L. K ethy Corpus Nummomm Hunyariae, B u d a p e s t 1899—1987.

î l . Homan, o. c. p, 372, 377.
n a y e u r u t i l i s a n t c o m m e mod61es d e s p i e c e s h o n g r o i s e s e n
a r g e n t , i m it d e s elle c m £ m es , d a n s c e t t e e p o q u e , d ’ap i £s la
m onnaie viennoise.
U n tel a te lie r c la n d e s tin a p â a p p a r a î t r e d a n s la
rSgion m e m e d e l a f o r t e r e s s e d e S e v e r i n , ' c e n t r e d u b a s s a t
h o n g r o i s d e S e v e r i n , qu i â c e t te e p o q u e t u t b e ^ u c o u p â
s o u f f i r de l a p a r t d e ses v o i s i n s , Ies B u l g a r e s e t Ie s R o u -
m a in s . C e s d e r n i e r s e l e r i e n t c o n s t i t u £ s e n d e p e t i t s , v o e -
v o d a t s , c o m m e ce lu i d e L i t o v o i u m e n t i o n n 6 d a n s le d i p l â m e
d e 1 2 ^ 7 d u ro i B e l a I V et, a v e c le m e m e n o m e t a n t p e u t -
6 cre la m â i n e p e r s o n n e . d a n s u n d o c u m e n t d u r o i L a d is »
la u s C u m a n u s . Ici Ie ro i p a r i e d ’u n e e x p e d i t i o n , q u ’il a d u
d i r i g e r c o u t r e „l‘i n f i d d i e “ L i t o v o i .
A ce s e x p o se n o u s a v o n s ajo u te q u e lq u e s e c laire cis-
s e t n e n l s s u r Ins m o n n a i e s et Ie s a t e î i e r s a n t r i c h i e n s a u
m o yen* â g e,
3 Mahi 1940 AL. BĂRCĂCILĂ

Satul lamnicul

l a m n i c u l e s te u n u l d i n s a t e l e v e c h i .
L a 8 I a n u a r i e iS S y 1, P â t r a ş c u c e l B u n î n t ă r e ş t e e t ă -
p î n i r e a lu i M a n c i u şi M i h a i ş i P ă t r u ş i Iui P a n ă p e s t e
j u m ă t a t e d i n s a t u l l a m n i c u l c u to t h o t a r u l p e c a r e -1 c u m ­
p ă r a s e r ă d e l a J u p î n e a s a C a p l e a , s o ţ i a lu i C a l o t ă , c u ş a s e
m i ; «de a s p r i t u r c e ş t i * .
L a b Iu n ie 1 6 0 7 , locuitorii satu lu i lam n icu l s e v î n d
lui P r e d a B u z e s c u m a r e B i n , c a s ă - i fie ru r n în i.
R ă m în e n e v î n d u t ă o Iu n ie a m în ăstirii B u c o v ă ţu l şi o
p a rte a J u p î n e s e i D a n e i din V îlc ă n e şti. D i n acest a c t aflăm
că to a te c ă rţile Iam n icen ilo r le fu s e se ră luate de „haiducii
lu i D e l i M a r c o * .
L a s 3 M a i 1 6 t i , R a d u V o d ă î n t ă r e ş t e s t ă p î n i r e a m î-
n ă s t i r i i C o ş u n a p e s t e a ş a s e a p a r t e d i n s a t u l şi m o ş i a l a m -

1. In c o n d i c ă e t r e c u t „ G h e n a rie 8 le a t 7066“. D ar P ă tr a ş c u m o a r e
ia 26 D e c e m v rie 1557 (7 0 6 6 / S au e s t e o g r e ş a lă a tra n s c riito iu lu i în c o n ­
d ic ă seu e u n fals.
 „o l t e n ia -

nicul, c a re fusese în c h in a tă m în ăstirii d e c ă tre „ J u p în e a s a

J â p e i î n c ă d i n zilele r ă o o s a t u l u i M i h a i l V o iv o d " . D a n a ş i
c u f r a t e l e s ă u şi n i ş t e r u d e a l e b ă r b a t u l u i d o n a t o a r e i , v o i a u
s â -şi r e v e n d i c e s t â p î n i r e a a s u p r a - a c e s t u i s a t , s p u n î n d c ă
n ’a r ti fost î n c h i n a t m î n ă s t i r i i . P e t e m e i u l c ă r ţ i i lui M i h a i
V o e v o d ş i c e r c e t ă r i l o r t ă c u t e , cei doi f r a ţ i p i e r d p r o c e s u l
n ea v îq d d reptate.
L a 12 M a i i 6 i 3 a flă m că ju m ă ta te din Ia m n ic e ra
s t ă p î n i t ă d e m î n ă s t i r e a J i t i a n u , î n c ă d i n z ile le lu i R a d u
Ş e i b a n V o d ă , c î n d J u p î n e a s a D a n a d i n V î l c ă n e ş t i a în*
c h i n a t - o rn-rii Sf. P a v e l d i n S f î n t u l M u n t e , u n d e e r a roe toh
m -re a J i t i a n u . M - r e a B u c o v ă ţu l v r e a s ă ia şi din A rs o v a ,
a d i c ă m ai m u l t d e c î t p a r t e a J i p e i , ş i s e j u d e c ă la d a t a de
m a i s u s c u m ă n ă s t i r e a J i t i a n u , d a r p ie rd e .
L a 7 N o e m v r i e 1 6 1 6 , A l e x a n d r u l lia ş V o e v o d s c u t e ş t e
la m n ic u l ( p a r t e a m -rii J i t i a n u ) de to a te d ă rile şi n ăp ăştile.
L a 1 6 2 0 A p r i l i e 1 6 , m î n ă s t i r e a C o ş u n a v i n d e fu n ia
J i p e i d i n s a t u l I a m n i c u , m î n ă s t i r i i J i t i a n u c u 8 0 0 0 d e a s p r i.
D i n t r ' u a z a p i s f ă c u t l a 2 6 A p r i l i e 1 6 3 7 , „ M ih a i ot C îrcei
fe cio ru l lui L o p ş ă o t V î l c ă n e ş t i " , d ă r u e ş t e m î n ă s t i n i J i ­
tia n u m o şia s a din Ia m n ic , o fu n ie m a re „şi d e n H irsova
de S u s şi d e J o s şi d e n v e n i t u l V a d u l P o d u lu i , c î t a u fo s t
aî m o ş ;e i" . A c e a s t ă t r e c e r e p e s t e J i u a d u c e a u n v e n i t d e ­
o s e b it.
în că dela 1 6 6 4 a flă m c ă m -re a J i t i a n u v r e a să ia p a r ­
t e a lu i V l a i c u d e l a C o r n e ş t i . P r i c i n a se j u d e c ă t o c m a i în
i6 7 8 S e p t e m v r i e 25. d e ş a s e b o e r i p e n t r u m o ş i a „ I a m n i c ,
î n s ă p a r t e a lui P â n u c i , t a t u l lu i C ascoi m o ş u l V l a i c u l u i * şi
m o ş ia ră D iîn e s ă o ţ i n ă V l a i c u . L a l e a t u l 7189 Ş e r b a n V o e ­
vod scuteşte de b i r . 2 0 d e case d e ra m în i d in sa tu l lam o ic “ ,
ale m -rii J i t i a n u , A c e a s t ă h o t ă r î r e e s t e r e s p e c t a t ă şi d e
D o m n i i u r m ă t o r i şi î n t ă r i t ă c u h r i s o a v e .
L a i 6 9 8 I u n i e 1 1 , 1 2 b o i e r i h o t ă r n i c i , h o t ă r n i c e s c „m o -
Ş'a m î n ă s t i r i i J U i a n u l d e c ă t r e m o ş i a L i v e z i, a P a p e i Pos-
t e l n i c u " . I n t e r e s a n t e s t e fe lu l c u m s ’a f ă c u t r e c u n o a ş t e - r t a
h o t a r u l u i : S 'a a ş e z a t c ă r ţ i l e d e a l u r i s a n i e ş i o t r a i s t ă c u
p ă i n î a t la m ijlo c , i a r b o i e r i i h o t ă r n i c i a u zis : „c in e p r e
un d e v a şti h o ta ru l c ă a u ţin u t m ai d e n a in te v re a m e să
!a să ia c ă r ţ i l e cele d e a f u r i s a n i e şi t r a i s t a c u p ă m î n t u l s ă
® earg ă pre unde vor fti h o tarul". N işte oam eni b ătrîoi,
c a r e ş t i a u h o t a r u l a u l u a t c ă r ţ i l e şi t r a i s t a ş i a u m e r s p e
u n d e a fo st v ec h iu l h o ta r, ia r cei 12 boieri a u r e z o lv a t
p r i c i n a î n a c e s t fel.
O p ricin ă m ai în d e lu n g a tă se în treţin e p e n tru h o taru l
d in tre „m oşia E m n ic u l a m în ăstirii J i t i a n u l d e s p re m oşia
Leam na a m în ăstirii B u covăţului". N u se îsţeîegeau p e n tru
u n c o d r u d e p ă m î n t . L a so N o e m b r i e 1 7 6 4 a f l ă m c ă p e n t r u
stabilirea acestei m ejdini, aju n sese ră la „ 4 8 de boeri h o t ă r ­
nici*. C u t o a t e a c e s t e a , c h e s t i u n e a se r e z o l v ă d î n d p r i c i n a p e
î n d o uă.
Docum ente privitoare la satul Iam nic. y
j, M i l o s t i u b o j i u I o P e t r a ş c o V c e v o d i g o s p o d i n ă v ă s o e
Zc-mle U g c o v l a h i s c o e s in v e l i c a g o i p r e d o b r a g o R a d u l a
V oevod d a v a t g o sp o d stv a m i sie p o v ele n iu g o spodstvam i
b a n c i u iu i i M i h a i i P ă t r u şi c u fe c i o r i i l o r c î t i D u m n e z e u
le v o r d a c a s ă Ie fi e l o r s a t u l Iam nicul j u m ă t a t e d u p r e s t e
tot hofcaru: d i n s p ă şi d i n p ă d u r e j u m ă t a t e , p e n t r u c ă a u
c u m p ă r a t - o M a a c i u l şi M i h a i , c a r e - i s c r i e m a i s u s , d e l a J u -
p î a e a s a C a p î e a , s o ţ i a Iui C a l o t ă d r e p t 6 0 0 0 a s p r i t u r c e ş t i
şi o a u v î n d u t - o d e a l o r b u n ă v o e . I a r c i n e v a î n t o a r c e ş i
v a s t r i c a a c e a s t ă c u m p ă r ă t o a r e u n u i c a a c e l a s ă fie a f u r i s i t
d e 3 i 8 p ă r in ţi cei d in N ic h e ia , s ă aib ă p a r t e cu I u d a şi cu
afurisitul A ria.
P e n tr u a c e a s ta a m d a t şi d o m n ia m ea M a n c iu lu i şi
lu i M i h a i ş i lu i P ă t r u ş i lui P a n ă c a s ă le fie m o ş ie o h a b -
n i c ă lor* f e c i o r i l o r şi s t r ă n e p o ţ i l o r lor.
Ia tă şi m ă rtu r ii a m p u s d o m n ia m e a ju p în Socol val
V o r n i c i j u p î n T u d o r v ei L o g o f ă t , j u p î n D r a g o m i r v e l C o m is ,
1 j u p î n S t a n c i u l S p ă t a r i R s d u l S to l n i c u l i L e p ă d a t P a h a r ­
n i c i C e r n i c a v el P o s t e l n i c i i s p r a v n i c T u d o * - v t o r i L o g o f ă t
Ş i a m scris eu M a a c iu l în sca u n u l cetăţii B ucureştilor.
G h e n a rie 8 leat 7 0 6 6 .2
2. S ă s ă ş t i e c u m n e - a m v î a d u t n o i s a t u l Iamniciniceni,
şi c u h r i s o a v e l e t o a t e c u t o a t e h o t a r ă l e p î n ’ î n V a l e a M î n ă s -
t i r i i şi d e s p r e livezi p î n ă în g u r a P ro d ile i, d e î n c î m p u ş i
c u p ă d u r e ş i c u a p ă şi c u u s c a t şi c u s iliş te a ş i o r i c e p r e
u n d e a u f o s t h o c a r ă l e cele b ă t r î n e . N e - a m v î n d u t n o i j u -
p î n u l u i P r e d i i m a r e l u i B a n , ca s ă - i f i m n o i r u m î n i ş i c u
to ţi r u m î n i i n o ş t r i , o ri cîţi s ă v o r a d e v ă r a , î n s ă a n u m e v î n -

2 Arh. Stat. Buc. Bun, Pub, condica m-iii Jltianu Nr, 723, fila 452 V»455 V.
z â t c i r i i : B a r b u l , N i c o l e i i S îa v n a , M a r e e i o t P ă r c e ş t i o t n a d
O a o a i o t C r e a t i a n i o t n a d j u p î n i ţ a ot Craleva, n u m a i să
s ă ş t i e c ă a u r ă m a 9 n e v î n d u t ă o i u n e d e o c i n ă a s fi n t e i
x n î c ă s t i r i d e la C o ş u D a , h r a m u lu i S t. N i c o i a e ş i o p a r t e a
j u p i n e s i i D a n e i d e n V î î c ă n e ş l i ; i a r a l t e p ă r ţ i t o a t e le-a m
v î n d u t şi c î t a m a v u t n o i d e m o ş ie s t ă t ă t o a r e şi d e c u m ­
p ă r ă t o a r e . tfoi, de a n o a s t r ă b u n ă v oe, a m v î n d u t j u p î n u l u i
P r e d i i vel B a n z a a s p r i 2 0 . 0 0 0 g a t a , f ă r d e a l t e n e v o i şi
d âid ii c e n e - a u sco s d u p ă c a p e t e l e n o a s t r e . Şi c î n d n e* a m
v î n d u t n o i j u p î n u l u i P r e d i i B a n u l , el n e - a u î n t r e b a t de
c ă r ţ i l e n o a s t r e c a s ă i le d a m , i a r n o i a m s p u s n a i n t e a t u ­
t u r o r b o e r i l o r c ă n i l e - a u l u a t c ă r ţ i l e h a i d u c i i lui D e l i
M a r c o . E i nici a ş a n u n e - a u c r e z u t , ci n e - a m j u r a t no i î n -
t r 'o s f î n t ă şi d u m n e z e i a s c ă b i s e r i c ă , c u m î in i l e p r e s f î n t a
E v a n g h e l i e , c u m n ic i-o c a r t e n 'a v e m . D a r m ă c a r cin e şi ori
c â n d , c ă r e i d i n t r u o a m e n i i n o ş t r i a r s c o a t e v r e - o c a r t e , aici
0 c r e d i n ţ ă s ă n ' a i b ă n i c ă e r î , c ă n e - a m v â n d u t noi d e a
n o a s t r ă b u n ă v o e , c a s ă fim r u m î n i u o i c a şi fe c i o r i i n o ş t r i
şi c u t o ţ i r u m î n i i n o ş t r i ou a c e s t e moşii c e s e m n e a z ă m ai
ea s , c u t o a t e h o t a r ă l e ş i c u v a d u r i d e m o a r ă .
Ş i a c e a s t ă t o c m e a l ă o a m f ă c u t la m î n ă s t i r e la C ă l u i n
d e n a i n t e a p ă r i n t e l u i I r im i i e g u m e n u l şi a m u l ţ i b o e r î
m ă r t u r i e ; I s e r u l L o g o f. ot G a n i , i G h e o r g h e C o m i s , Iv a ş c o
P o s te l n ic ot B a l c a n i i H a m z a o t P ă e n i i P r e d a o t Z ă t r e a n i ,
1 P â t r u s in D r ^ g o i L o g o f ă t ot F â l c o i u , i N oV ac V ă t a f i V a -
sile V a m e ş ş i î n c ă m u l ţ i b o e r i şi o a m e n i b u n i c îţi s î n t
s-rişi a ş a să să şiie a d e v ă ra t.
P is P ă t r i L o g o fă t o t P l ă v i c e n i .
M e s i ţ a I u n i e 6 zile, l e a t 7 4 1 5 ( 1 6 0 7 ).

3. C u m ila iui D u m o e z e u Io R a d u l V o e v o d ş i d o m n a
t o a tă Ţ a r a R u m î n e a s c ă , fe c i o r u l m a r e l u i şi r ă p o s a t u l u i
M ifanei V o e v o d , d a t a m d o m n i a m e a a c e a s t ă p o r u n c i a
d o m n ie i m v ale, s f i n t e i şi d u m n e z e e ş t i i m î n ă s t i r i d e l a C o ş u -
o a u n d e i a s t e h r a m u l s f î n t u l u i A r h i e r e u ş i f ă c ă t o r u l u i de
o m i u a i N i c o i a e M i r a i i c h i i şi i e r o m o n a ş i l o r ş i f r a ţ i l o r ce
U c u 3 sc i a t r ' a c e l l ă c a ş c a ’s ă - i fia m o ş i a lam nicul, d e p e s te
to t s a t u l a şasea p a r t e d i n c î m p , d i n p ă d u r e şi d i n a p ă
şi c u v a d de m o a r ă şi c u ş ă d e r e a s a t u l u i , d e p e s t e to t h o ­
t a r u l , p e a t r u c â a c e a s t ă m o ş ie c e e m a i s u s s c r i s ă a u d a t - o
 şi; a u î n c h i n a t - o s f i n t e i m ă n ă s t i r i c e s ' a u z is m a i s u s , j u p î ­
n e a s a J ă p e i , î n c ă d i n z ile le r ă p o s a t u l u i M i h a i l V o i v o d . Ş i
s 'a u î n g r o p a t a c e a j u p â n e a s ă a J ă p e i a c o l o l a s f î n t » m ă n ă ­
s t i r e ş i s ' a u s c r i 9 ia ş i b o i a r i u l ei ş i fe c io rii lo r Ia s f î n t u l
jă rtv e n ic . I n s ă m ai de n a in te v re a m e a u păzit-o c ă lu g ă rii
dela s tîn ta m ă n ă s tire pe ju p ă n e a sa J ă p e i G a n i. Ş i la m o a r­
t e a e i, e a a u d a t şi a u î n c h i n a t a c e a s t ă m o ş i e c e s ' a u z is
m a i s u s s f i n t e i m î n ă s t i r i , . p e n t r u s u f l e t u l ei ş i a l b ă r b a t u l u i
ei şi a fi i l o r l o r c e s ' a u zis m a i s u s . Ş i a m v ă z u t ş i d o m ­
n ia m ea c a rte a ră p o s a tu lu i M ih a il V o iv o d d e m ilu ire p e n ­
t r u a c e a m o ş i e c e s ’a a z is m a i s u s . D r e p t a c e i a c î n d a m
fo st a c u m î n z i l e l e d o m n i e i m e a l e , a u v e n i t c u p î r ă î n a ­
i n t e a d o m n i i m e a le c u c ă l u g ă r i i d e l a s f î n t a m î n ă s t i r e , o r u ­
d e n i e a b â r b a f u î u i ei J i p e i , a n u m e D a n a , c u f r a t e s ă u . Ş i
a ş a p ă r î i a şi n a i n t e a d o m n i e i m e a l e c u m c ă a r fi d a t J ă p a
l a s f i n t a m î n ă s t i r e d i n t r ' a i t e p ă r ţ i , i a r c e a m o ş i e c e S’a u
z is m a i s u s l a m o i c u i n ' a r fi f o s t d a t ă ş i î n c h i n a t ă s f i n t e i
m ănăstiri.
D r e p t aceia D o m n ia m ea a m c ă u ta t şi j u d e c a t p e d r e p ­
t a t e ş i p r e l e a g e c u to ţi c i n s t i ţ ii d r e g ă t o r i i d o m n i i m e a le .
I a m v ă z u t d o m n i a m e a şi c a r t e a r ă p o s a t u l u i M i h a i V o e v o d
l a m â i n i l e c ă l u g ă r i l o r d e m ilu ir e , f ă c u t ă c u m a r e b l e s t e m
p e n t r u a c e a s t ă m o ş i e c e s ' a u z is m a i s u s , c u m c ă a u f o s t
m i lu i t J u p î n e a s a J i p e i . î n c ă m u l ţ i b o i a r i s ’a u î n t î m p l a t la
d iv a n u l dom niei m eale, cari a u m ă rtu r is it î n n a in te a d o m ­
n ie i m e a l e c u m c ă a u f o s t d a t ş i a u î n c h i n a t j u p î n e a s a
* J ă p e i a c e a s t ă m oşie c e s ' a u zis m a i s u s s f i n t e i m ă n ă s t i r i .
D r e p t aceia D a u a şi cu f r a te - s ă u a u r ă m a s d e leage
şi d e j u d e c a t ă î n n a i n t e a d o m n i e i m e a l e p r e c u m d e a c u m
î n n a i n t e s ă u u a i b ă n i c i u n l u c r u ş i n ic i u n a m e s t e c p e n -
t r u c ă a m d a t - o ş i d o m n i a m e a s f i n t e i m ă n ă s t i r i c e s ' a u zis
m a i s u s , c a s ă fie ei m o ş i e d e m o ş t e n i r e o h a m n i c ă d u m n e -
z e e ş t i l o r c ă l u g ă r i , c e l o r c e v o r v i e ţ u i î n t r ' a c e l s f î n t lă c a ş , să
l e f i e d e h r a n ă ş i d e c h i v e r n i s e a l ă , i a r c t i t o r i l o r c e s 'a u
zis m a i s u s , v e c i n i c ă p o m e n i r e . Ş i d e n i m e n e a n e c l ă t i t p e s t e
z i s a d o m n i e i m e a le . C a. i a t ă ş i m ă r t u r i i a m p u s d o m n i a
m e i : j u p a n V i n t i l ă vel V o r n i c i j u p a n N i c a v e l L o g o f ă t i
D e a d i u l V istier, i C îrs te a S p ă t a r , i P a n a i t S to ln ic , i B r a ­
ţ u l C l u c e r , i j u p a n F o t i v el P o s t e l n i c ş i i s p r a v n i c N i c a v e l
L o g o f ă t , şi e u N e a g o e L o g o f ă t a m s c r i s în T î r g o v i ş t e .
F ig. 1. C e le 5 v a r ie tă ţi d e d in a ri d in d e p o z itu l d e l a T .-S e v e rin
L es c in g v a rie te s d e s d e n i e r s d u d 6 p o t d e T u rn u S e v e rin . >/,.

Fig. 2. S u s v a r i e ta t e a L. 8 9 ; re s tu l L. 63.
In h a u t la v a r i e tâ L. 8 9 ; le r e s te L. 63. Vi-
Fig. 3 a. V a r ie ta te a L. 76.
L a v e rie tâ L. 76 */i-

F ig . 3 b. V a rie ta te a L. 76.
L a v a r i e t â L. 76.
F ig. 4 a. V a rie ta te a L. 78.
L a v a ri6 te L. 78 '/,.

F ig \ 4 b. V a r ie ta te a L. 78
L a v a rie te L. 78. '/i-
Fig. 5. V a r ie ta te a L. 79.
L a v a t îe t e L. 79. */»•
Fig. 6 a, P ie s e cu f ig u ra ţia n e su fic ie n t clară.
D es p ie c e s in su ffisem m en t claires. 1/l.

Fig. 6 b. P ie s e cu figu raţia n e su ficien t clară.

D e s p ie c â s in su ffisem m en t claires. '/i-
 M a i a 3 zile l e a t 7120 ( 1 6 1 1 ).

4. C u m i la lu i D u m n e z e u Io R a d u l V o e v o d şi d e m n a
toată Ţ a r a R u m î n e a s c ă , f e c i o r u l r ă p o s a t u l u i M i h n e i V o i v o d ,
dat-ara d o m n i a m e a s t i n t e i ş i d u m n e z e e ş t i i m înăstiri ce să
chiamă J itia n h r a a m s f î n t u l u i şi m a r e l u i m u c e n i c D i m i t r i e
m iro to g h iv ag o ş i p ă r i n ţ i l o r c ă l u g ă r i , cîfci v o r l ă c u i î n t r ' a c e a s t ă
sfîntă m î n ă s t i r e , c a s ă fi e l o r o c i n ă î n Iam nic, î n s ă p a r t e a
jupînesii D a n e i d i n V î l c ă n e ş t i , j u m ă t a t e d i n s a t ş i d i n p ă ­
dure şi din a p ă şi d i n s i l i ş t e a s a t u l u i şi d a p e s t e t o t h o t a ­
rul, p e n t r u c ă a c e a s t ă o c i n ă c e a m z is m a i s u s f o s t - a u v e a c h e
şi d re a p tă d e la s t r ă m o ş i i j u p î n e s i i D a n e i . I a r c î n d a u fo st
în zilele R a d u l u i V o d ă Ş ă r b a n , j u p î n e a s a D a n a , ia a u d a t
această o c i n ă m a i s u s z i s ă , s a t u l j u m ă t a t e l a S t a g o r a , la
S-ţi P av el, i a r c e a l a l t ă p a r t e d e s a t u d i n Iam nic şi din A r-
şova o au c u m p ă r a t - o j u p î n P r e d a b i v v e l B a n C r a l e v s c h i ,
partea G h i ţ i i şi a M ă r c i i ş i a lu P ă t r u şi a N e c u l i i ş i a lu
Stan d r e p tu 2 0 . 0 0 0 a s p r i g a t a . A p o i i a r a u d a t a c e a s t ă o -
cină la m î n ă s t i r e a ce s ' a u z i s m a i s u s , i a r p a r t e a J ă p e i
jumătate d i n s a t a l 6 p a r t e , el a u f o s t m i l u i t J ă p a p e c ă ­
lugării d e la C o ş u n a . Ş i d e a t u n c i p î n ă a c u m ei t o t a u s t ă -
pînit c ă l u g ă r i i ; d e l a J î t i a n a c e a s t ă m a i s u s z i s ă o c i n ă c u
bună pace. I a r c î n d a u f o s t a c u m î n zilele d o m n i i m e a le ,
călugării d e l a C o ş u n a , ei s ' a u s c u l a t d e s ’a u p î r î t c u j u p î -
neasa D a n a şi c u c ă l u g ă r i i d i n J î t i a n f a ţ ă la D i v a n şi a ş a
p î r â î n n a i n t e a d o m n i i m e a l e c u m c ă a u ş i ei o c i n ă al
şaselea p a r t e d u p r e s t e to t h o t a r u l d i n I a m n i c ş i d i n A r -
şova. Apoi d o m n i a m e a a m c ă u t a t şi a m j u d e c a t c u d r e p t a t e
după leage c u t o t i b o e r i i d i v a n u l u i d o m n i i m e a l e . Ş i a m
v i / u t d o m n ia m e a ş i c a r t e a lui P ă t r a ş c o V o d ă , f e c i o r u l
Mircei V o d ă şi c a r t e a r ă p o s a t u l u i A l i x a n d r u V o d ă c u m c ă
u'au a v u t c ă l u g ă r i i d e l a C o ş u n a o c i n ă î n Iam nic şi din Ă r-
şova du p r e s t e to t h o t a r u al ş a s e l e a p a r t e , ci n u m a i a u a v u t
In Iamnic j u m ă t a t e d i n s a t , a l ş a s e l e a p a r t e , i a r a l t n i m ic .
Şi apoi a u r ă m a s c ă l u g ă r i i d e l a C o ş u n a d e j u d e c a t ă d i n
naintea dom nii m e a le , c u m s ă ţie ei o c i n a a l 1 2 p a r t e î n
Iamnic şi în î r ş o v a , c u r a a u ţ i n u t ş i p î n ă a c u m .
Doc. N o. 2 d e la p a g . 54 : A rh . S ta t. B u c. B un. P u b l , c o n d ic a ra-rii
Jitianu No. 723, fila 452 v. — 453 v .
3. Arh. S ta t. B un. P u b lic. C o n d ic a n w i l Gfilulu şl B u c o v ă ţ N o . 722,
lila 412-41 3.
 D r e p t e c e i a a m d a t şi d o m n i a m e a c ă l u g ă r i l o r d in
t i a n e a s ă l e fie l o r m o ş i e o l i a b n i c ă d e h r a n ă şi d e ' n b r ă
m i n t e şi p e n t r u p o m e n i r e a c t i t o r i l o r .
î n c ă ş i m ă r t u r i i a m p u s d o m n i a m e a p r e j u p a n V in
v e l D v o r n i c i N e c u l a v el L o g o f ă t i D e d i u l v el V i s t i e r i
n a i t v el S t o l n i c i C î r s t e a S p ă t a r i B r a ţ u l C o m is i Lupul
h a r n i c i j u p a n B e r n e a v el P o s t e l n i c ,
Şi am scris eu N e a g o e L o g o fă t.
M esiţa M a i 12
ţ lea t 7 i a i (i6 i3

5. C u m i l a lui D u m n e z e u I o A l i x a n d r u V o e v o d ş i don)
a t o a t ă Ţ a r a R u m î n e a s c ă , f e c i o r u l m a r e l u i şi p r e a bum
r ă p o s a t u l u i I l i a ş V o d ă , d a t - a m d o m n i a m e a a c e a s t ă porui
a d o m n i e i m e a l e s f i n t e i şi d u t n n e z e e ş t i m î n ă s t i r i ce:
c h ia m a J î t i a n , n a d e iaste h r a m u l sfîu tu lu i şi m are lu i
c e n i c şi i z v o r ă t o r i u l di m i r D i m i t r i e , ce i a s t e m e t o h la
P a v e l d e l a s f î n t u l M u n t e A t h o n u l u i şi p ă r i n t e l u i Gligi
e g u m e n u l şi f r a ţ i l o r c ă l u g ă r i c îji v o r fi l ă c u i t o r i la a1
s f t n t l ă c a ş , c a s ă le fie l o r s a t u l Iam necul î n p a c e şi slo
d e b i r şi d e g ă l e a t ă şi d e f î n ş i d e v i n ă r i c i şi d e oeri'
d e d i j m ă r i t şi d e ca l d o m n e s c ş i d e c a i d e o l a c ş i pei
c a i s ă n u i a d i n s a t u l a c e l a s ă d u r ă î n t r ’a l t s a t şi dobi!
c e le ei, a u p e ei b i r a r i i s ă nu*i t r a g ă î n t r ' a l t s a t s a u pei
a lte n ă p ă ş tii, s a u p e n tru alte dâjdii s a u slujbe cîte ;
p e s t e a n , c î t e v o r e ş i d e l a d o m n i e c a s ă fie î n p a c e şi
b o d s ă s e o d i h n e a s c ă , n u m a i p e n t r u a s c u l t a r e a şi î n trei
s f i n t e i m ă n ă s t i r i ce a m z is m a i s u s , p e n t r u c ă m 'a m mij
t i v i t d o m n i a m e a d e a m e r t a t p e a c e s t s a t m a i s u s zis
t o a t e c î t e a m s c r i s m a i s u s , p e n t r u m e r t i c u l s f i n t e i mă"
t i r i d e l a S t a g o r a s -ti P a v e l, c a r e i a s t e m i lu i t şi d e uiţi roi
b u n i ş i c r e d i n c i o ş i î m p ă r a ţ i şi do m ni, c a r e a u fo s t m a i j
n a i n t e v r e a m e , d e 9ooo d e a s p r i.
D r e p t a c e i a şi d o m n i a m e a n e - a m v o i t a n e eh
c t i t o r i i n t r ' a c e a s t ă s f î n t ă şi d u m n e z e i a s c ă m î n ă s t i r e |
P a v e l d e l a S t a g o r a şi n e - a u s c r i s p e noi l a â f î n t a pro-

4. A rh , S ta t. B u n . P u b lic. C n d ic a M-riî J îtia n N o . m s .7 2 3 fila

455 v.
 ’die c a şi p r e a l t ' b u n i şi c r e d i n c i o ş i d o m n i , m o şii ş i s t r ă -
o'i n o j t r i i , c a r e - i i - a u t ă c u t ş i a u î n f r u m u s e ţ a t c u c î t
Ţ ° l o fost p e n p u t i n ţ ă p e n t r u a j u t o r i u l şi î n t ă r i r e a s fi n t e i
t n â s t i r i p r e c u m s ' a u zis ş i a i c e a . Ş i a m v ă z u t d o m n i a
™ea s i h r i s o v u l R a d u l u i V o d ă , f e c i o r u l M i h n e i V o d ă , i a r a ş a
î n t ă r i t p r e c u m a m î n t ă r i t şi a c e s ta .
D r e p t a c e i a şi d o m n i a m e a a m î n n o i t şi a m î n t ă r i t cu
a c e a s t ă c a r t e a d o m n i e i m e a le şi a m d a t d o m n i a m e a s f i n t e i

şi d u m n e z e e ş t i m î n ă s t i r i c e s ’a u z is m a i sus, c a s ă - i fie s a t u l
l a m n i c u l e r t a t de t o a t e c î t e s ' a u z is m a i s u s p e n t r u merti~
cui şi m ila d e l a S - t i P a v e l şi d e l a S t a G o r a , s ă fie e r t a t
îo zilele vieţii d o m n i i m e a le , î n c ă ş i î n zilele a l t o r c r e d i n ­
cioşi d om n ii i a r d u p ă m o a r t e a n o a s t r ă , p r e c a r e l e îl v a a-
lege D o m n u l D u m n e z e u c a s ă fie s t ă p î n i t o r i u şi d o m n u
Ţârii R u m î n e ş t i , s a u d i n n e a m u l d o m n i i m e a le , s a u d i n o r i ­
cine d i n p r a v o s l a v n i c i i c r e ş t i n i d o m n i , r o g u - v ă c u n u m e l e
lui D u m n e z e u şi c u a l P r e a C i n s t i t e i M a i c i lui D u m n e z e u
şi al s fî n t u l u i P a v e l a j u t o r i u s ă î n t ă r e a s c ă a c e a s t ă c a r t e a
d om n ii m e a le , s ă m ilu iţi la a c e a s t ă s t î n t ă m î n ă s t i r e c e s 'a u
zis m a i s u s cu a c e s t e m a i s u s z is e mile, s ă v ă î n d u r e D o m -
nul D u m n e z e u c u p r i a o s i r e d e a j u n s u p r e c u m ş i s t ă p î n u l
H r i s t o s a u zis î n t r u b u n ă a s a ş t i i n ţ ă : fe ri c i ţ i m ilo s tiv iţi c ă
a c e ia s ă v o r m ilu i, c ă î n t r u a c e s t e a v e ţ i m o ş t e n i v e a c u l ce
va să f i e . I a r c i n e n u v a c i n s t i şi n u v a î n t ă r i , ci v a c ă l c a
şi v a r u ş i n a a c e a s t ă c a r t e a d o m n ii m e a le , p r e a a c e l a D o m *
nul D u m n e z e u s ă nu-1 c i n s t e a s c ă ş i s ă nu-1 î n t ă r e a s c ă p r e
el î n t r u d o m n i a lu i î n v e a c u l ce v a s ă fie, s a u c i n e s ' a r
ispiti să ia a c e a s t ă m ilă d e l a s t î n t a m î n ă s t i r e , a c e l a s ă fie
a f u r i s i t d e 3 i 8 p ă r i n ţ i d i n N i c h e i a , Care v a ş i fi î n v e a c i.
Amin.
î n c ă şi m ă r t u r i i a m p u s d o m n i a m e a p r e j u p î n D u m i ­
tru vel B an C r a l e o v s c h i i j u p î n C î r s t e a v e l V o r n i c , i j u p î n
Nica d e la L o g o f ă t , j u p î n S t e r i a n v el V i s t i e r i p a n R u ş i vel
PStar. ' j u p î n G o r g a n vel S t o l n e c i G r i g o r i e v el C o m i s i
•rzea vel P a h a r n i c i j u p î n I a n e vel P o s te l n ic , i I s p r a v n e c
;Ca v to ri L o g o fă t, i a z u Ş ă r b a n M a l i d i a c o n n a p i s a h în
8 c a u n î n f î r g o v i ş t e . N o e m b r i e 7 l e a t 7ia5(t6i6). 5.

452 v 5, Arh S ta t. B u n . P u b l i c , C o n d ic a m - r ii Jitia n u N o. 723, fila 451—

 6 . V ă i m e a o ţia i S i n a i S t a g o D h a . A m i n .
S cris-a m eu egum enul S erd ie d e la sfîn ta m în ăstire de
l a C o ş u n a , c u t o ţ i f r a ţ i i şi c u t o t s o b o r u l s â s ă ş t i e c u r a a u
a v u t s f i n t a m î n ă s t i r e o fu n ie d e l o c u î n s a t , î n Iamnicu ; In s ă
fu n ia cit a lo st a J i p e i . D e c i J î p a a u g e l u i t p re a c e a s tă
b fîn tă m ă n ă s t i r e c a s ă - i fie lui p o m a i t ă î n v e c ie , şi o a u
m i l u i t la v r e a m e d e m o a r t e ; i a r c î n d a u f e s t a c u m a la
v r e a m e a - m i d e m oarte, îo z ile le Iui A l e x a n d r u V o d ă , fe cio ­
r u l R a d u l u i Vodă, noi n e - a m t o c m i t c u e g u m e n u l G l i g o r i e
d e l a s f i n t a m ă n ă s t i r e d f l a J îtia n d e a n o a s t r ă b u n ă v o e şi
0 a m v î n d u t şi n oi a c e a s t ă f u n i e c e i a s t e tbai s u s s c r i s ă
a s p r i g a t a 8 0 0 0 . Şi m ă r t u r i i î n c ă a m p u s pe I s c r u l V o r n i c u l
şi S a u l a şi S io n c a P â r c â l a b i o t C i a i o v a i M i t r e a , f e c i o - |
r u l S t a n c i u l u i P o s te l n ic o t D ă l g a i L a n b a n e g u ţ ă t o r i u l i
D o b r e j u d e ţ u l i N eago aiir j u d e ţ u l i P a n f i cel G r o s .
S c r i s - a m e u N ovac- M e s i ţ a A p r i l i e 1 6 zile, l e a t 7 i 3 3 ,
(i6 2 5 ).

7 . A d e c ă e u M i h a i o t C î r c e i , f e c i o r u l lui L o p ş ă o t V i l
c ă n e ş t i , s c r i u ş i m ărtu ris e s c eu z a p i s u l m e u c a s ă fie de
m a r e c r e d i n ţ ă la m in a p ă r i n ţ i l o r d e l a s f î n t a m î n ă s t i r e J i
t i a n u l c e i a s t e h r a m u l lui S -ti D i m i t r i e , c a s ă ş t i e c ă i - a r
d a t â şi i-a m Î n c h in a t ă moşie d e n I a m n i c , î n s ă c î t ă m oşie a
f o s t c u m p ă r a t ă tată-m ie u d e s p r e p a r t e a G r e c i l o r , c e a u fo
a lui d e m oşie, în s ă o Iun ie m a r e , î n s ă d e p r e s t e t o t h o t a r u
ş i din Deltu şi den Hirşova d e S u s ş i d e J o s ş i d e n v e n it
v a d u l p od ulu i c î t a u fost a l m o ş i e i , c a s ă fie d e h r a n a sfi
tei m î n ă s t i r i şi noao şi p ă r i n ţ i l o r p o m a n ă . A c e a s t ă m o ş
ce i a s t e m a i s u s zisă de a u c u m p ă r a t - o t a t ă - m i e u că aul
f o s t a n o a s t r ă moşie c h a b n i c ă şi a m d a t - o e u M i h a i , d e a
m e a b u n ă voie şi l ă r de nici o s i l ă d i n a i n t e a m u l ţi b o e r i a-|
n u m e : S t a n c i u l Postelnic[ot D alga, R a d u l V o r n i c o t Bizdina,
D i m a C l u c e r o t Virili, Nicola V ă t a f o t Pleşoi, I a n e P o s te Ii.:
1 D f i g h i c i L o g o f i t , B i r b u C l u c e r s i a S t a n c i u P o s t e l n i c ot
Dilga, M i t r e a Postelnic, R a d u P a h a r n i c o t Vilcăneşti, D a v i d .
i D r o a u l i P a r a s c h i v a P o s t e l n i c ş i m u l ţ i b o e r i, c a r e îşi v o
p u n e p e c e ţile şi iscăliturile. D a r c i n e 8‘a r i s p i t i d i n n e a m ii
jnieu şi d i n r u d e l e m ele s ă s t r i c e a c e a s t ă p o m a n ă , s ă fie
afu risit şi p r o c l e t d e 3 i 8 o ţe ti d e l a N i c h i a , ci s ă l ă c u i a s c ă
î n t r ’u n
lo c c u I u d a şi c u A r i a .
Şi
a c e s t z a p i s s ’a u f ă c u t î n c a a a D i m i i C l u c e r u ot
B ăzdana. Şi p e n t r u m a r e c r e d i n ţ ă p u s u - n c - a m is c ă litu rile
m ai jo s c a s ă s ă c r e a z ă .
Şi am scris eu P opa S toica o t B ă z d a n a .
A p r i l i e 2 6 zile 7 1 4 5 ( 1 6 3 7 ). T
P e c e t l u i t a c e s t z a p i s c u ş a p t e p eceţi.

8 S t r o e vel D v o r n i c i D u m i t r a ş o vel V . s t i a r i u i s p r a v n i c i i
s c a u n u lu i B u c u r e ş t i l o r , s c r i s - a m c a r t c a n o a s t r ă la t i n e D r ă -
g hici i s p r a v n i c u l d e l a C r a i o v a , s ă n ă t a t e . D u p ă a c e a s t a îţi
t ă c e m î n ş t i r e c ă a i c i v e n i p ă r i n t e l e Io n i c h i e p e n t r u o m o ş ie
d e la Iamnic ce s ’a u fo st p i r î t u n c ă l u g ă r d e l a J i t i a n u c u
V laicul d e la C o ru e şti, c în d a u fost M ă r i a S a V o d ă aicea
şi i - a u f o s t a l e s j u d e c a t a d i v a n u l u i o p ă r t i c e a d i n t r ' a c e a
m o ş ;e. D e c i c ă l u g ă r u l u i n u ş t i m c u m i s ă v a fi f o s t p ă r u t
că v a t a c e c u m v a s ă ia şi a c e a p ă r t i c e a d e m o ş i e d e l a
I a m n i c şi s e - a u to c m it. A c u m v ă z î n d m î n ă s t i r e a la m u l t ă
l i p s ă şi n e v o e , n ’a r e b a n i d e u n d e d a s ă o ia , c ă d e a r a -
v e a n i s c a r e b a n i şi a r r ă d i c a n e v o i a l o r c e le i a s t e a s u p r ă
n e c u m s ă c u m p e r e m o şie. D a c i s ă n ' a i b ă c ă l u g ă r u l v r e o
n ev oe , ci s ă - ş i ţie V l a i c u l p ă r t i c e a o a lui ce i s ’a u a l e s şi
să-i d e a şi z a p i s t e a u l ă c u t la m î n a c ă l u g ă r u l u i s ă f a c ă
ce v a v r e a c u d î n s a , m ă c a r v î n z ă - o ş i a l t o r a , c ă c i n ' a u p u ­
tere d e a o c u m p ă r a , i a r a l t v a l s ă n u m a i fie.
A c e a s t a s c r ie m
Iu n ie 3 7 zile le a t 7 1 7 3 (i6 6 3 )
S t r o e vel V o r n e c
D u m i t r a ş c o v el V i s t i e r 8

9. A d i c ă no i a c e ş t i 6 b o e r i , c a r e s t n t e m l u a ţ i p r e r ă v a ­
şele d u m n e a l u i V a s i l e i C ă p i t a n I s p r a v n i c u l s c a u n u l u i C r a -
’ovei, d e V l a i c u l a p r o d u l d i n C r a i o v a ş i d e P r e d a , fe c i o r u l

7 A rh. S ta t. B u n P u b lic e ,
L ° n d lc a M-rii Jitia n u N r. 723, fila 478 v-479.
8 A rh. S latu lu i Bun. P u b .
Condica M-rii JIUanu N r. 723, fila 4 5 4
V î s l a n i i d i n G o i ş t e c a s ă j u d e c ă m pr© V l a i c u l ş i c u e g u ­
m en u l a n u m e T e o d o r d ela m ă n ă s tire a d ela J î t i a n . D e c i
n o i n e - a m s t r î n s u c u to ti a c e ş t i b o e r i ce s c r i u m a i su s
a i c e a l a s c a u n u l C ra i o v e i, f i i n d d e f a t ă e g u m e n u l şi cu
V l a i c u , f e c i o r u l lui C as co i şi P r e d a f e c i o f u l lui V i s l a n d i ­
n a in te a d u m n e a lu i V asilei C ă p ita n , is p ra v n ic u l scaunu lui
C r a i o v e i ş i d e n a i n t e a n o a s t r ă p r e c u m a u fo st p o r u n c i t şi
M ă r i a S a V o d ă cu c a r t e fă c u tă d ela d ivan ca să-i căutăm
şi s ă - i j u d e c ă m p e n t r u m o ş ia d e la Iam nic, î n s ă p a r t e a lui
P ă n u i t , t a t u l lui C a s c o i , m oşul V l a i c u l u i , s ă a d e v ă r ă m , fost-
a u v î n d u t V î l s a u t a t ă l P r e d e i, f e c io ru l lui C ă n u c i j a u n ’au
fo st v î n d u t l u i T u d o s i e S p ă t a r d i n C i u t u r o a i a . D e c i ei
s c o ţ î n d u - ş i t o a t e c ă r ţ i l e şi z a p i s i l e şi sc ris o rile , c i n e c î t e au
a v u t , n o i l e a m c itit t o a t e p r e r î n d şi a l e u n u i a şi a l e a l ­
t u i a şi n u s ă g ă s i p a r t e a lu i P ă n u c i v î n d u t â , t ă r c î t să găsi
p a r t e a lu i P ă u u c e i v î n d u t ă d e fii s ă u V î l s a n , t a t ă l P re d e i,
lu i T u d o s i e S p ă t a r i u l , d r e p t a s p r i 4 0 0 0 . D e c i n oi v â z u m şi
o c a r t e a lui M a t e i V o d ă , la m î n a lu i T e o d o r e g u m e n u l
d e la J î t i a n s tric a tă c a rte au fost făcu tă p re C ân u ci P ănuci.
D e c i no i a ş a a d e v ă r ă m c u a l e n o a s t r e s u f l e t e $i îi d ede m
a c e a s t ă s c r i s o a r e a n o a s t r ă l a m î n a V l a i c u l u i , fe c io ru l L u -
căi, n e p o t u l lui P ă n u c i , c a s ă ţ i e a c e a s t ă m oşie, p e n t r u că
n ' a u fost v î n d u t ă şi p i n t r u c r e d i n ţ a n e - a m p u s iscălitu rile
ca să să crează.

D um itraşco C ă p ita n ot C ornetu S eptem vrie 20

D u m i t r u P o s te l n ic S p i n e a n u l leat 7 1 8 7 ( 1 6 7 8 )
E u P o p a ot L iv.
S ta n ot D lăga
Eu P ă tra ş c o P a h a r n ic M o ră g a ru l. 9

10 H riso v u l răposatului Ş ă r b a n V o evo d dela U e t 71&

p e u t r u 2 0 d e c a s e d e r u m î n i d i n s a t u l I a m n i c , c a s ă fi
m î n ă s t i r i i J i t i a n u p o s l u ş n ic i şi r u m î n i , i a r d e d o m n i a mea
s ă fie î n p a c e d e b i r . 10

9. A rh. S ta t. Bun. P u b lic e

C o n d ic a M-rii Jitia n u N o . 723
fila 4 5 1 -4 5 4 v.
10. C o n d ic a m -rii J itia n u , 1723 lila 455 v.*-456 v.
 1 1 . C a r t e a p r e a sfin ţitu lu i D o ro tte i p a tria rh u l E ru sali-
m u!ui d e l a l e a t 7 1 8 8 p e n t r u î n t ă r i r e a aceşti» m i le d e l iu d e 2 0 . 11

12. H ris o v u l ră p o s a t. C o s ta n d in B a s a r a b V o e v o d dela

leat 7197» p e n t r u 30 d e r u m î n i a i m î n ă s t i r i i, c a s ă i i e e r t a t i
i e t o a t ă d a j d i a l o r . 12

13. C a r t e a r ă p o s a t . C o s t a n d i n V o e v o d d e l a l e a t 7 2 0 a, ce
po ru n c eşte boerilor slu jb aşi s ă n u să su p ere oam eni m ln ă -
stirii d u p ă h o t ă r î r e a h r i s o v u l u i . 13

14. I a r c a r t e de p o r u n c ă a lui C o s t a n d i n V o e v o d d e l a l e a t
7319 ce p o r u n c e ş t e să n u s i s u p e r e o a m e n i i m î n ă s t i r i i .14

1 0 . Ia r o c a rte a ră p o sat. C o stan d in V oevod, d ela le a t 7 3 3 0 ,

de p o r u n c ă c e p o r u n c e ş t e b o e r i l o r s l u j b a ş i c a ei n u s ă s u ­
p ere o a m e n i i m ?năstiri>, d u p ă h r i s o v u l m î n ă s t i r i i . 15

16. Ia r o c a rte a ră p o sa tu lu i C ostan d in V o d ă lea t 7 sai

Ia u . 5, d e p o r u n c ă l a b o e r i i s l u j b a ş i c a s ă n u s ă s u p e r e
o am enii m î n ă s t i r i i d u p ă h r i s o v . 16

17. H r is o v u l lui Ş t e f a n C a n t a c u z i n o d e l a le a t 7 3 3 3 M a i
34, p rin c a re înnoieşte m ila de a 5 o am e n i ru m in i d in s a tu l
la iu n ic , p e c a r e îi s c u t e ş t e d e t o a t e d ă j d i i l e ş i b i r u r i l e d o ­
m neşti, c a s ă fie s p r e a j u t o r u l m î n ă s t i r i i, p o r u n c i n d s l u j ­
b a şilo r d o m n > i să-i lase în pace, căci a ş a e 6 te po run ca
d o m n e a s c ă . 17

1 8 . N o i 12 b o e r i h o t ă r n i c i , c a r e s i n t e m l u a ţ i p r e r ă v a ş e l e
M i r i i S a l e d o m n u l u i n o s t r u Io C o s t a n d i n B a s a r a b V o e v o d ,
de p ă r i n t e l e i g u m e n u V e n i a m i n d e l a J i t i a n ş i d e P a p a L i -
v e z a n u l c a s ă c ă u t ă m şi s ă h o t ă r i m m oşia m inăsiirii Ji~
Hanul dc către m oşi Livezi, a Papet Postelnicii. D e c i v i i n d u -
ne c i n s t i t a p o r u n c ă M ă r i i s a l e lui V o d ă î m p r e u n ă c u s l u g a

H . Id e m fila 4 5 7 - 4 5 7 v.
12. Idem fila 457 v .~ 4 5 9 v.
13. Id e m fila 459 v - 4 6 0 .
14. Id e m fila 460--460 v.
15. I d e m fila 460 v.
16. Id e m tlln 461. „
17. Id e m fila 4 6 1 -4 6 3 v.
M ă r i i S a l e , C o n s t a n d i n V t o r i P o r t a r \ d e c i c î n d a u fost'.la zi
şi la s o r o c n e - a m s t r î n s toţi d e p l i n l a m o ş ia m î n ă s t i r i i J i
t i a n u l şi a m ş e z u t d o a o z i l e de le a m c ă u t a t c ă r ţ i le şi za -
p is ile , c i n e c e a u a v u t şi a m s t r î n s m u l ţi m e g i a ş i î m p r e j u -
r e a n i , d e a m c ă u t a t s e a m n e l e şi h o t a r ă l ^ c e a l e b ă t r î n e , ne-
f i i n d c ă r ţ i s ă s p u e s e a m n e l e a l e s , nicT l a u n ii, nici la a l ţ i i .
D e c i p r e u n d e s ’a u a d e v ă r a t s e a m n e l e a m p u t p ie trii, î n s ă
s ă s ă ş t i e s e a m n e l e m o ş ii m î n ă s t i r i i J i t i a n u l d e c ă t r e L i
vezi, î n t ă i d i n s u s , î n c o r n u l m o ş iei L i v e z il o r , u n d e s ă îm -
î m p r e u n ă cu Povarul, u n d e a m p u s p i a t r ă î n g u r a S t u p i n e -
alilor, d i n p i a t r ă în j o s p r e g a r a v îic e lii la va’le, î n L a c u l cu
U l m u l , d i n L a c u l cu U l m u l d r e p t în j o s , în d r u m u l c e l m a r e
u n d e a m p u s p i a t r ă , p e p a d i n ă t u jo s , d e 'c i pe m a t c a P r o -
dilei la v a l e , p î n ă î n g u r a G i s n e i , u n d e d ă în P r o d i l a , u n d
a m p u s p i a t r ă , d e c i d e a i c e a î n jo s a v î n d m a r e p r i c e c ă ­
l u g ă r i i d i n J i t i a n , c u P a p a L i v e z a n u l , z i c în d c ă l u g ă r i i c ă i
i a s t e h o t a r u l l o r d i n g u r a G i ş n e i p r e m a t c a P r o d i l e i î n j o s , 1:
p în ă în pîrăul F în tîn ii C ucului, ia r P ap a L iv ez an u l aşa
z i c e a c ă îi i a s t e h o t a r u l lui, d i n m u c h e a Ţ i s u e i în j o s p
dealul Prodilei, p în ă p o g o a ră în p îrîu l F în tîn ii C u cu lu i. D e
n oi n e c r e z î u d nici p r e unii n ic i p r e a lţii ş i f i i n d d o a o c ă r ţ '
f ă c u t e c u m a r e b l e s t e m , u n a a p ă r i n t e l u i P a t r i a r h u l u i asu
p r a c ă l u g ă r i l o r d e la J i t i a n , a l t ă c a r t e a p ă r i n t e l u i V l ă d i c ă
a s u p r a P a p e i L i v e z a n u l , c u m s ă - ş i s p u e fie ş te c a r e l e h o t a
r u l p r e u n d e i a s t e ; d e c i n o i le-am pus cărţile la m ij'ocul lor\
şi-o traistă cu păm înt şi le-au zis cine pre unde ia şti hotaru
c ă a u ţ i n u t m a i d e n a i n t e v r e a m e s d ia cărfile ceale de af
risenie şi traista cu pămintul, să meargă pre unde vor şti h
tarul. D e c i p r ă i n ţ i i d e l a J i t i a n a u a d u s o a m e n i b ă t r î n i , ca
a u zis c ă ş t i u h o t a r u l , şi a c e i o a m e n i au luat cărfile de a f
r i s e n i e şi traista cu p ă m in tu l şi am mers d i n g u r a Gisnei
p r e m a t c a P r o d i l e i în jo s , p î n ă î n p î r ă u l F î n t î n i i C u c u l u
D e c i l u î n d ei a f u r i s a n i a a m d a t şi no i c a s ă - ş i ţie h o t a r u
d i n g u r a G i s n e i , d i n p i a t i ă d r e p t în m a t c a P r o d i l e i , dec
p r e m a t c a P r o d i l e i î n jo s , p î n ă î n p î r î u l F î n l î c e i C u c u lu i
d e c i p r e p ă r î u în jo s p r e m a t c ă , p î n ă î n d r e p t u l p i e t r i i car"
o a m p u s d e s p r e L iv e z i, d i n p i a t r ă d r e p t p r i n l u n c ă 1
d r u m , u n d e a m p u s p i a t r ă ; d i n p i a t r ă d r e p t la a p a Jiului.?
S i i a r a m h o t ă r î t şi a m î m p i e t r i t şi d e s p r e m o ş i a Povarului.
i n s ă s ă s ă ş t i e s e a m n e l e d e s p r e P o v a r , p re u n d e v a ţ i n e a
m i a ă s t i r e a J i t i a n u l , d i n v i l c e a o a S t u p i n e a l e l o r , d i n coi n u l m o ­
şiei L i v e z i l o r , d e u n d e a m p u s p i a t r ă d r e p t I u s u s p r i n v a l e ,
s p r e a p u s p r i n c o p a c i i c e i î n f i e r a ţ i p r e c u l a r e , p r e la c a p u l
P i r l o a g e l o r p r e d in jos, u n d e a m p u s p i a t r ă ; d i n p i a t r ă d r e p t
s p r e a m i a z ă , pe p i s c la v a l e , p î n ă in v ă l c e a o a G h e r g h i n e i ;
p r e m a t c ă l a v a l e p î n ă î n c e ru l c e l î n f i e r a t , d e 'c i p r e s t e v a ­
l e a P r o d i l e i , p r e d e ’ci jos d e A r l e a , d r e p t p ă v î l c e a la d e a l
p î n ă î n a l t ă v î l c e a , d e ’ci v î l c e a o a î n s u s p î o ă î n d r u m u l
cel b ă t r î n al B u c o v ă t u l u i , în h o t a r u l V î r v o r u l u i , în coi nu l
m o ş iei P o v a r u l u i .
D r e p t a c e i a a m d a t şi n oi a c e a s t ă a n o a s t r a s c r i s o a r e
la m î n a s fin ţii s a l e p ă r i n t e l u i V e n i a m i n ig u m e n u l u i o t s f i n ­
t a m î n ă s t i r e J i t i a n u l u n d e i a s t e h r a m u l s f î n t u l u i şi m a r e ­
lui m u c e n i c D i m i t r i e , c a s ă a i b ă a t*nea şi a s t ă p î u i s lin *
t a m î o ă s t i r e J i t i a n u l , a c e a s t ă m oşie ce s c r i e m a i sus, p r e
u n d e a m p u s p i e t r i ş i s e a m n e c u b u n ă p a c e , p e n t r u că
a ş a am a d e v ă r a t m ai cu dreptate.
A c e a s t a s c rie m . S ’a u s c r j s la I u n ie 11 l e a t 7 2 0 6 ( i6 9 7 ).
D u m i t r a c h e ot G i o r o c e l , P r e d a B r ă d e s c u l , O p i e a c ă ­
p i t a n o t P l e ş o i u , Io n I u z b a ş o t P o d b a n i ţ ă , N e a g o m i r o t
C a c a l e ţ i , D a n l o g o f ă t ot A p e l e V i i , R a d u l P o r t ă i e s c u ot
U r z i c a , S to i c a o t L e u , D i m a I u z b a ş a ot G i u r m a n , M i h a i l
C . o t Ş e t o a i a , S t r o e o t. D i m i a n I u z b a ş a o t G a b r o v u . 18

\g. C u a c e s t z a p i s al m ieu i n c r e d i n t ă z la m i n a f r a t e l u i
ig u m e n u l u i J i t i a n u , C h i r D i o n i s i e , c ă a v î n d p r i c i n ă d e h o ­
t ă r n i c i e şi fiin d l u m i n a t ă p o r u n c a M ării S a l e D o m n u l u i
n o s t r u Io Ş t e f a n M ih a i R a c o v i t ă V o e v o d , c u 4 8 d e b o e r i
h o t ă r n i c i şi c u I v a n v t o r i P o r t a r i cu P e t r u P o r t ă r e l u l , ca
să h o t ă r â m m oşia E am nicul a m î n ă s t i r i i J i t i a n u l u i , d e s p r e
moşia Leamna a m î n ă s t i r i i B u c o v ă t u l u i şi f i i n d p r i c i n ă la
m ijlo c p e u n c o d r u d e loc în v a l e la J i i , in g u r a C o s a c u l u i ,
p e n t r u c ă o a m e n i i şi c ă l u g ă r i i d e l a J i t i a n zio ia p e u n loc,
i a r o a m e n i i d e la B u c o v ă t z i c ia p e a l t lo c şi e r a p r i c i n ă c a
s i p r i m e a s c ă c a r t e d e b l e s t e m , a u o p a r t e , a u a l t a , şi n oi
d in tre noi n e -a m învoit în n a in te a d u m n e a lo r boerilor ho-
 ta rn ic i c a s ă lip s e a s c ă blestem ul d e a s u p r a oam enilor, am
în p ă r t i t p ricin a în doao şi din b u n ă v o in ţa n o a s tr ă n e -a m
I n p ă c a t u r m î n d s e a m n e l o r ş i p i e t r i l o r c e l o r v e c h i pe u n d e
s ' a u g ă s i t . I n s ă s e a m n e l e s ă s ă ş t i e p e u n d e v o m t i ° e a> d i n
m a r g i n e a J i u l u i d in groapă, ce s’aa făcui acum cu portar•
d r e p t la d e a l p î n ă î n p i a t r a d e s u p t c o a s t ă , c a r e p i a t r ă
s ’a u p u s a c u m d e p o r t a r , d e c i d r e p t în d e a l ş i p e c u l m e a
d e a l u l u i in s u s p î n ă în p i a t r a c e a v e a c h i e d e l î n g ă lac,
d e 'c i to t p e d e a l ş i p e d r u m p î n ă la l a c u l c u f r a s i n u l şi d e la
l a c t o t pe d e a l p î n ă î n p i a t r a c e a v e c h i e d e l î n g ă d r u m şi
d in tr'a c e a p ia tră tot p e cu lm ea d ealu lu i în sus p â n ă -p o g o a­
r ă p e ( d i n s u s ) d e F i n t î n a O b o r u l u i ; d e ’ci p e s te p is cu l
o b o r u l u i l a d e a l ş i p e m u c h i a F e a ţ i i S t o i c a n u l u i în s u s p î n ă
p o g o a r ă î n g u r a C o r n u l u i şi m e a r g e p e v ă l c e a u a C o r n u l u i
în sus, p ă n ă în lacul C io a re i şi din lac d re p t pe c u la re în
n a i n t e , p î n ă î n d r u m u l B u c o v â ţ u l u i cel B ă l r î n , u n d e s ă î m ­
p r e u n ă c u h o t a r u l Virvorului s ' a u p u s p i a t r ă l î n g ă d r u m ;
d e ’ci ia p e d r u m î a n a i n t e s p r e a m i a z ă z i p î n ă î n s c u r s u r a
V î i c e lii V i e z u r i l o r , u n d e s ă l o v e ş te c u m o ş i a P o v a r u l u i şi
s ă f a c e c o r n u l m o şii E m n i c u l u i s 'a u p u s p i a t r ă .
D r e p t a c e i a a m d a t a c e s t z a p i s al n o s t r u u n u l la m î n a
altu ia, în n a in te a d u m n ealo r boerilor h o tă rn ic i ca d e acum
î n n a i n t e s ă n u m ai fie p r i c i n ă î n t r e noi, s ă s ă m a i c h e l t u ­
i a s c ă m î o ă s t i r i l e p e n t r u a c e s t h o t a r , ci s ă ţ i n e m d u p ă
s e a m o i l e ce s ' a u t ă c u t şi p ie trile ce s ’a u p u s d i n b u n ă v o ­
i n ţ ă n o a s t r ă , c u ş t i r e a d u m n e a l o r b o e r i l o r h o t ă r n i c i şi c u
p o r t a r u r m î n d s e a m u e l o r ş i p i e t r i l o r c e l o r v e c h i c e s ’a u
g ă s i t , c a d e a c u m i a n a i u t e m a i m u l t ă p r i c i n ă î n t r e n oi s ă
n u m a i fie p e n t r u a c e s t h o t a r E m u i c u l . f i i n d c u v o i n ţ a
n c â s t r ă a m î n d u r o r a şi f ă c î n d a c e s t a ş e z ă m î o t î u n a i n t e a
d u m n e a lo r bo erilo r h o tă rn ic i. P e n tr u a c e a s ta am iscălit
p u i u d şi p e c e t e a m î n ă s t i r i i c a s ă fie d e î n t ă r i r e ş i n e s t r ă ­
m utat.
N o e m v rie 10 leat I7 6 4 .
( P e c e t e a m î n ă s t i r i i)
Ilarion ig u m en u l B ucovăjului

V i i n d şi î n a i n t e a n o a s t r ă a m i n d o a o p ă r ji l e f a t ă ş i s ’a u
î n v o i t p ă r i n ţ i i i g u m e n u i şi a u d a t z a p i s u n u l la m î n a
a l t u i a c a r e z a p i s a m î n t ă r i t şi n oi c u i s c ă l i t u r i l e n o a s t r e
p en tru m ai b ună adeverinţă ca să să ştie.
R a d u S o c o t e a n u b i v v e l S to l o i c
C o s ta n d i n A rg ito ia n u b iv vel S tolnic
C o n t a n d i n R a c o v i c e a n u b i v v el Ş ă t r a r
G r i g o r a ş c o S o c o t e a n u b i v v el S ă t r a r
P o p a M i h a i P r o t o p o p 19
D r. C. S . N IC O L Ă E S C U -P L O P Ş O R
® gB 0® E|§Il

Satul B u co văţ

B u c o v ă ţ u l e s te m o ş i e b a s a r a b e a s c ă . E l a f o s t „ b ă t r î n ă
m o ş ie a J u p î n u l u i M a r e e i P o s te l n ic u l şi a J u p î n e s i i lui
M a r ă i " . I n t i m p u l lui „ P ă t r u V o d ă ce l T î n ă r , fecioru M i r -
c e i V o e v o d " , î n s a t u l B u c o v ă t i s ’a t u r a t u n u i t u r c s u m a
d e 3o.ooo a s p r i t u r c e ş t i . I n u r m a j u d e c ă ţ i i f ă c u t e d e P e t r u
V o d ă , v i n a a c ă z u t p e s a t ş i p e s t ă p î n i i s a t u l u i . D a r la
1 0 6 8 a v en it la d o m n ie A le x a n d r u V o ev o d şi S te p a n b iv
v el C l u c e r ( s o c r u l u n u i C r a i o v e s c , a v e a g i n e r e p e R a d u
P o s t e l n i c u l f r a t e l e l u i M a r e e a P o s t e l n i c u l şi n e p o t u l lui
P î r v u B a n u l C r a i o v e s c u ) a p l ă t i t d a t o r i a şi a r ă m a s s t ă pin
p e s a t , d u p ă c u m a f l ă m d i n c a r t e a lui M i h n e a V o e v o d d i n
1 8 I u l i e i586. D e l a S t e p a n i n t r ă în s t ă p î n i r e a m - r i i C o ş u r .a .
D ă m m a i jo s c î t e v a d o c u m e n t e r e f e r i t o a r e la s a l u l
B j c Q v ă ţ u l , v a t r a m î n ă s t i r i i şi altele.

1586 Iulie 18 P o ru n c a lui Mihnea Voevod, prin

c a re în tă re ş te s tă p în ire a lui P îrv u vel C luccr,
p e ste s a tu l Bucovăţul, Do>j.
C u m i l a lui D u m n e z e u Io M i h n e a V o e v o d şi d o m n a
t o a t ă Ţ a r a R u m î n e a s c ă , f e c i o r u l b u n u l u i şi p r e a m i l o s t i v u ­
lui ră p o s a tu lu i A l i x a n d r u V oevod, d a t-a m d o m n ia m ea a-
c e a s tă p o ru n c ă a d o m n iei m eale cin stitu lu i d reg ăto riu lu i
d o m n i e i m e a l e j u p a n P irvul vel Clucer şi fe c io rilo r lui, cîţi
 D u m n e z e u îi v a d a , c a s ă - i fie lui satul Bucovăful, p e s t e a p a
J i u l u i , t o t c u t o a t e h o t a r ă l e c e a l e b ă t r î n e d e p e s te t o t h o ­
t a r u l v e r i c î t ă s ă v a a le a g e , şi p ă a p a J î i u l u i la d ea l p î n ă
î q h o t a r , din gura Leamnei şi p e m a t c ă p î n ă u n d e s ă î m p r e ­
u n ă c u h o t a r u l Breastei şi l a v a l e p ă h o t a r - a / * 7 a m m c u / u i şi
p r e c l m p p î n ă î n h o t a r u l Cornăfelului cel b ă t r î n şi p e n p ă ­
d u r e , p î n ă în h o t a r u l Vîruorului.
P e n t r u c ă a c e s t m a i s u s zis s a t B u c o v ă t u l a u fost d r e p t ă
şi b ă t r î u i m o ş i e a j u p î n u l u i Mareei Postelnicul ş i a j u p i -
n e a s i i lui M a r ă i , n e p o a t a j u p î n e s e i V c l i c ă i o t Ş ito a ia , d i n
p a r t e a R a d u l u i P o s t e l n i c şi f r a t e - s ă u j u p î n R a d u l P o s t e l n i c
f e c i o r u l lui M a t e i al M a r g ă i n e p o t u l P î r v u l u i B a n u l o t C r a -
iova, g i n e r i l e c i n s t i t u l u i d r e g ă t o r i u l u i p ă r i n t e l u i d o m n ii m e a le
ju p îti S t e p a n b i v v el C l u c e r , c u m n a t c i n s t i t u lu i d r e g ă t o r i u l u 1
d o m n ie i m e a le , j u p î n P i r v u l v el C l u c e r . A p o i c î n d a u lost
în zilele r ă p o s a t u l u i P ă t r u V o d ă c e l T î n ă r u , fecio ru M i r c e i
V o e v o d , i a r a c e s t s a t , c e a m zis m a i su s , el a u f o s t d a t î n -
t r ’o n ă p a s t e a u n u i t u r c S o la c , şi a ş a p î r î i a a c e l m a i s u s
z i s S o l a c î n a i n t e a r ă p o s a t u l u i P ă t r u V o i v o d , fe cio ru l M i r c e i
V o i v o d , c u m c ă i - a u fost f u r a t o t r a i s t ă c u 3o .o oo de a s p r 1
tu r c e ş t i .
l u t r ’a c e i a r ă p o s a t u l P ă t r j V o i v o d , d o m n i a lui a u c ă u t a t
c u t o ţ i c i n s t i ţ i i d r e g ă t o r i d o m n ii lui şi a u a f l a i c u m c ă a-
c e s t s a t m a i s u s z is B u c o v ă t u l a u f o s t v i n o v a ţ i de f u r t i ş a g u
a c e s t u i t u r c u S o la c , ce s ' a u z is m ai sus, şi a t u n c e a î n t r ' a c e a
v r e a m e şi j u p î n M a r e e a P o s te ln ic şi f r a t e - s ă u ce l m a i m ic.
D r e p t a c e i a r ă p ă s a t o l P ă t r u V o i v o d d o m n i a sa a u î n t r e b a t
pe aceşti b o i a r i c e s c r i u m ai sus c u m să p l ă t e a s c ă s a t u l l o r
a c e s t m a i s u s zis t u r c u l u i S o lac, i a r j u p a n M a r e e a P o s te l n ic
ş i f r a t e - s ă u R a d u l P o s t e l n i c , i a r ei nici c u m n ' a u v r u t să
d e a . s ă p l ă t e a s c ă s a t u l lor, c e s ’a u z is m a i s u s , B u c o v ă t u l ,
ci s ’a u l e p ă d a t d e ei d e n a i n f e a lui P ă t r u V o i v o d şi l e - a u
zis s ă s ă p l ă t e a s c ă ei d e acel t u r c u S o la c , c e s ' a u zis m a i
su s , şi s ă le fie l o r s a t şi moşie î n v e a c i. I a r s a t u l B u c o ­
v ă t u l î n t r ’a c e a v r e a m e el n 'a u a v u t b a n i c a s ă p l ă t e a s c ă d e
a c e a s t ă m a i s u s zisă n ă p a s t e , ci a u l u a t 3o.ooo d e a s p r i c u
d o b î n d ă d e la u n o v r e a i u d e s ' a u p l ă t i t d e a c e l t u r c u S o la c .
I a r d u p ă a c e a s t a n ' a u fost m u l t ă z ă b a v ă , ci a u l u a t d o m n u l
D u m n e z e u d o m n i a d e l a P ă t r u V oiv o d. Şi d u p ă a c e a s t a a u
d ă r u i t şi a u m ilu it d o m n u l D u m n e z e u şi c in s titu l î m p ă r a t
p r e p ă r i n t e l e d o m n i i m e a l e Io A l i x a n d r u V o i v o d c u d o m n i a
î n Ţ a r a R u m î n e a s c ă , I a r a c e s t s a t c e s ' a u z is m a i s u s , a -
n u m e B u c o v ă ţ u l , i a r ei n ic i c u m n ' a u p u t u t s ă p l ă t e a s c ă
acei 3o .o oo d e a s p r i ce i - a u fo s t l u a t d e l a a c e l o v r e a i u m a i
s u s zis, p e n t r u c ă a u f o s t î n t r e ei o a m e n i s ă r a c i şi n ev o ln ici,
ci a u c ă z u t ş i s ’a u r u g a t ş i a u p lîn s u î n a i n t e a c i n s t i t u lu i
d r e g ă t o r i u l u i p ă r i n t e l u i d o m n i e i m e a le I o A l i x a n d r u Voivod»
j u p î u S t e p a n b i v v el C l u c e r , c a s ă - i p l ă t e a s c ă de c ă t r e a c e l
o v r e a i u , c e s ’a u zis m a i s u s d e ac e ş ti 3o.ooo d e a s p r i ş i
s a t u l s ă fie m o ş i e î n v e a c i .
I n t r ’a c e i a c i n s t i t u l d r e g ă t o r i u l p ă r i n t e l u i d o m n i i m e a le ,
j u p î n S t e p a n b i v v el C l u c e r , el n ’a u c u t e z a t a ş a s ă - i p l ă ­
t e a s c ă , ci i a r a u î n t r e b a t p e M a r e e a P o s t e l n i c şi p e f r a t e ”s ă u
R a d u l P o s t e l n i c , c u m v o r zice a c e i b o i a r i , v o r s ă p l ă t e a s c ă
ei s a t u l lo r, a u n u . I a r a c e ş t i b o i a r i ce s ' a u z i s m a i su s ,
M a r e e a P o s t e l n i c ş i f r a t e - s ă u R a d u l P o s t e l n i c , ei i a r s ' a u
l e p ă d a t d e a c e s t m a i s u s zis s a t , ci l - a u e r t a t d e n a i n t e a
r ă p o s a t u l u i p ă r i n t e l u i d o m n i i m e a l e Io A l i x a n d r u Voivod»
î n d i v a n s ă s ă p l ă t e a s c ă a c e s t s a t , c e s ’a u z is m a i su s.
I n t r ’a c e i a c i n s t i t u l d r e g ă t o r i u l p ă r i n t e l u i d o m n i e i m e u l e j u ­
p î n S t e p a n b i v v el C l u c e r , t l a u d a t şi a u p l ă t i t a c e a s t ă
d a t o r i e ş i n ă p a s t e c e s ’a u z is m a i s u s , a c e ş t i 3 o .o o o d e a s p r i
î n m î n a a c e l u i o v r e a i u , c e s ’a u z is m a i s u s , d e n a i n t e a r ă ­
p o s a t u l u i p ă r i n t e l u i d o m n i e i m e a l e A l i x a n d r u V o i v o d şi
d e n a i n t e a c i n s t i ţ i l o r d r e g ă t o r i l o r p ă r i n t e l u i dom niei m ea le ,
î n d i v a n . Şi to t a u t ' n u t c i n s t i t u l d r e g ă t o r i u l p ă r i n t e l u i d o m ­
n i e i m e a l e A l i x a n d r u V o i v o d , j u p î n S t e p a n b i v v el C l u c e r
p î n ă s ’a u p r i s t ă v i t e l, D u m n e z e u s ă - i i a r t e s u i l e t u l u n d e v a
fi. D u p ă a c e ia şi f e c i o r u l lui c i n s t i t u l d r e g ă t o r i u l d o m n iei
m e a le j u p î n P i r v u l v el C lu c e r, p î u ă a c u m î n zilele d o m n i i
m e a le .
D u p ă a c e i a a u v e n i t î n n a i n t e a d o m n i e i m e a l e c in s titu l
d r e g ă t o r i u l d o m n ie i m e a l e j u p î n N i c a v el A r m a ş ş i j u p î ­
n e a s a lu i M a r i a rf î m p r e u n ă c u s o r u - s a j u p î n e a s a A l a r g a .
Şi a ş a p îrîia cin stitu l d re g ă to riu l dom niei m e a le ju p în N ica,
c e s ’a u z is m a i su s , v el A r m a ş , şi j u p î n e a s a lui M ă r i a , c u m
c ă n u ţ i n e n u m a i p a r t e a j u p î n u l u i P î r v u l u i B a n u l al C r a ­
io v ei, j u p î n e a s a M a r g a , ci ţ i n e şi p a r t e a R a d u l u i P o s te l n ic
d e la P inoasa, ia r ju p în e a s a M a r g a , ia i a r p îrîia p e j u p î ­
n e a s a M a r i a c u m s ă (in e i a ş i m a i m u l t .
 l u t r ’a c e i a dom nia mea am adunat satele : al P irvului B a ­
nul şi a l R a d ului postelnic şi al N eagoe Basarabă Voivod de
faţă toate, i a r a c e s t s a t ce e ' a u zis m a i s u s B u c o v ă ţ u l tncă
au fo st scris la Craioveşti, î n c ă d u n u m a i a c e a s t e s a t e , ci
m u l t e s a t e c a r e s 'a u v î n d u t . i a r n u a u m i l u i ţ i A p o i d o m n i a
m e a n ' a m c r e z u t , ci a m d a t d o m i a m e a c ifts titu lu i d r e g ă t o ­
r i u l u i d o m n i e i m e a l e j u p î n N i c ă i vel A r m a ş ş i j u p î n e a s e i
lu i M ă r i e i , î n s ă î m p r e u n ă c u j u p î n e a s a M a r g a c a s ă - ş i a -
l e a g ă a c e s t e m a i s u s z i s e s a t e , c a r e i a s t e p a r t e a lui N e a g o t
B a s a r a b â V o iv o d şi p a r te a P îrv u lu i B a n u l C raiovei şi p a r ­
te a R ad u lu i P o steln ic d in P in o a s a . T rim is -a m d o m n ia m e a
ş i c a r t e la a c e ş t i i a b o i a r i ş i a m s t r î n s u d o m n i a m e a p e
a c e ş t i 1 2 b o i a r i c e s î n t m a i s u s zişi a n u m e : I v a n b i v vel
L o g o l ă t o t R u d a , i D a t c o C l u c e r u l , i P î r v u l P o s te l n ic o t
B î r s e ş t i , i D u m i t r u s l u j it o r u l o t P l a t a , i S t a n P î r c ă l a b ot
Bîrza, i T u d o r ot Işaln ită, i S ta m a ot G o s ta v ă ţ, i H a m z a
ot C reţeşti, i R ădăcină o t B răn e şti, i P r e d a ct D ra g o m ireşti,
i. B u z o i a n u l o t L e a m n a , i S t a n L o g o f ă t ot N e g o e ş t i , i C â -
z a n V o r n i c şi au ales partea lui Neagoe Basarabă Voivod toată
să fie domnească, i a r p a r t e a P î r v u l u i B a n u l s ă fie a j u p î -
n e s e i M a r g ă i , i a r p a r t e a R a d u l u i P o s t e l n i c s ă fie a j u p î -
n u l u i N i c ă i v el A r m a ş . Ş i d u p ă a c e i a î n c ă şi a m î n t r e b a t
d o m n i a m e a p e a c e ş t i 1 2 b o i a r i , c e s î n t m a i s u s ziş i de a-
c e s t m a i s u s zis s a t B u c o v ă ţu l, c u m ş t i ţi voi b o i a r i c u s u ­
fle t e le v o a s t r e de r î n d u l a c e s t u i s a t c e s ' a u zis m a i su s .
I a r a c e i 1 2 b o i a r i c e s ' a u z is m a i s u s , ei a ş a a u zis c u s u ­
fle t e le l o r ş i a u m ă r t u r i s i t î n n a i n t e a d o m n i i m e a le şi î n n a i n -
t e a c i n s t i ţ il o r d r e g ă t o r i l o r d o m n i e i m e a le , p e n t r u a c e s t s a t
B u c o v ă ţ u l c e s ’a u zis m a i su s , el l - a u fo st r ă s c u m p ă r a t d e
c i n s t i t u l d r e g ă t o r i u l p ă r i n t e l u i d o m n i e i m e a le , A l i x a n d r u
V o d ă , j u p î u S t e p a n b i v v el C lu c e r, d e a c e a n ă p a s t e , ce s ’a u
z i s m a i s u 9 , d e 3 o .o o o d e a s p r i g a t a . Ş i a ş a a m l ă s a t d e
a c u m î n n a i n t e s ă n u m a i a i b ă a m e a s t e c n i m e n e a din n e a ­
mul j u p i n e s e i M ă r i e i şi a j u p î n e s e i M a r g ă i . D r e p t a c e i a
iarăşi pe carele va aleag e D o m n u l D u m n e 2eu, d u p ă răp o -
s a r e a d o m n i e i m e a le , a fi d o m n Ţ ă r ă i R u m î u e ş t i d i n fiii
d o m n ie i m ea le , s a u d i n a l t n e a m , a c e l a s ă a i b ă a În n o i şi
î n t ă r i a c e a s t ă c a r t e a d om niei m e a le a c e la d o m n să-i fie s u ­
fletu l lu i c i n s t i t c u d r e p ţ i i î n v i a ţ a v e a c i n i c ă ; i a r c a r e va
spjrg-e a c e a s t ă c a r t e a d o m n i i m e a le ş i a c e lo r 12 b o i a r i ,
a c e l a s ă fie p r o c l e t d e 5 i 8 p ă r i n ţ i cei d in N i c h e i a şi s ă a i b s
p a rte cu ceiace s trig a a su p ra D o m n u lu i n o s tr u şi M întui*
 t o r u l u i îs . H s . , i a -L , ia-L. r ă s t i g n e ş t e - L p r e E l l s î n g e l e L u i
a s u p r a l o r ş i a s u p r a fi i l o r lor. A u f o s t şi v a fi î n v e a c ,
A m in.
D r e p t aoeia am d a t dom nia mea dreg ăto riu lu i d o m ­
n i e i m e a l e j u p î n P î r v u l v el C l u c e r şi f e c i o r i l o r l u i , şi n e p o ­
ţ i l o r lui ş i s t r ă n e p o ţ i l o r l o r m o ş i e o h a m n i c ă şi d e n i m e n e a
s ă n u s ă c l ă t e a s c ă p e s t e z i s a d o m n ie i m e a l e : C â i a t ă şi
m ă r t u r i i a m p u s d o m n i a m e a , j u p î n I a n a c h e v el B 3 n a l
C r a i o v e i , ş i j u p î n M i t r e a v e l V o r n i c , i j u p î n C h i e a r v el
L o g o f ă t , i P ă t r u S p ă t a r , i P a r a s c h i v a v el V i s t i e r , i R a d u i
P a h a r n i c , i N i c o l a P o r t a r , i j u p î n G h e o r g h i e v el P o s t e l n i c
şi isp ra v n ic , C h i s a r vel L o g o fă t.
Iulie 18 zile, l e a t 7o94 ( i 5 8 6 ) ’

1587, Aprilie 8, B ucureşti. H risovul lui, Mihnea

Voevod şi fiul s ă u R adu Voevod cu c a re în tă re s c
stâ p în ire a m rii Coşuna, p este satul Bucovăţul, satu l
Cornătelul, v a tr a m-rii (Moflenl) Săcuiul, Bucovi-
clorul, Vîleăneşti, Sm ărdăştetul.
C î ţ i s â p o a r t ă c u d u h u l lui D u m n e z e u , a c e ş t i a s l u t
fii lui D u m n e z e u , z is e d u m n e z e e ş t i l o r A p o s t o l i , a c e l o r ce
m e a r g e p r e u r m ă şi a c e l o r ce-i i u b i a c u d r e p t a t e şi i a r u r -
m î a d î n t r u t o t s fi n t e i ş i d u m n e z e e ş t i i s c r i p t u r i ( z i c î n d ) .
m i l a v o i u , i a r n u j e r t v a , r ă c u m i lo s t e n ia s ă c u r ă ţ e a ş t e p ă ­
c a t e l e şi i a r ferice d e cei m ilo s tiv i c ă a c e ia v o r fi m ilu i(i
şi p r e c u m g u r a c e a p r o o r o c e a s c ă c e a d e s ă t u r a t ă d e D u h
g r ă i a ş t e : F e r i c i t b ă r b a t u l c a r e l e m i lu i a ş te t o a t ă zioa c ă s ă
v a În d u l c i D o m n u l u i , a d e c ă a c e a s t e d u m n e z e e ş t i s c r i p t u r i
fi i n d , şi i a r a m a u z i t p r o o r o c i i g r ă i n d c u D u h u l S f î n t p r e ­
c u m a d e c ă : a u z i ţ i î m p ă r a ţ i l o r şi î n ţ e l e a g e ţ i . î n v ă ţ a ţ i - v ă j u -
d a c ă t o r i l o r m a r g i n i l o r p ă m î n t u l u i , s o c o t i ţ i cei c e s t ă p î n i ţ i
m u lţim i şi cei ce v ă t r u f i ţ i î n t r u n o r o a d e l e l i m b i l o r , c ă d e
la D o m n u l s ' a u d a t v o a o s t â p î n i r e ş i p u t e a r e d e l a C e l d e
S u s I n t r u D o m n u l H r i s t o s D u m n e z e u b u n c r e d i n c i o s şi b l a -
g o ce ativ şi d e H r i s t O î i u b i t o r i u şi s i n g u r s t ă p î n i t o r i u , E u

1. Arh. S ta t. Bun. P u b . C o n d ic a m -rll C â lu lu lu l şi B u c c v ă ţu l, N o . 722

p a g . 8 1 5 -8 1 9 .
M ihnea V oevod ş i c u fii c e m i - a u d a t m i e D u m n e z e u lo
Radu Voevod, f e c i o r u l m a r e l u i ş i p r e a b u n u l u i Io A l e x a n ­
d r u V o e v o d , c u m i l a lui D u m n e z e u ş i c u d a r u l lu i D u m ­
n e z e u , s t ă p î n i n d ş i d o m n i n d t o a t ă Ţ a r a R u m î n e a s c ă , î n c ă şi
l a t u r i l e ş i p l a i u r i l e A l m a j u l u i şi F a g ă r a ş u l , h e r t e g u l , b i n e
a m voit şi c u d a r u l d e l a D o m n u l D u m n e z e u ri a o v u l d o m n i i
m ea le sfintei şi dum nezeeştii m în ăstiri ce s ă g ră ia şte C o ­
ş u n a , h r a m u l s f î n t u l u i a r h i e r e u , f ă c ă t o r i u l de m i n u n i N i ­
c o ia e al M i r a l i c h i e i , ca să-i fie satul Bucovăţul ce treace apa
Jiiului, tot cu tot hotarul, din apa J iu lu i în sus, pînă în valea
Pietroaia in matcă, unde să împreună hotarul Breastei ş i î n
j o s d e acolo î n h o t a r u l Iam wcuJui, ş i î n c î m p u p î n ă î n h o ­
t a r u l c e l b ă t r î n al Cornăfelului, i î n p ă d u r e p î n ă î n h o t a r u l
V e r e i , p e n t r u c ă a c e s t m a i s u s z i s s a t B u c o v ă ţ u l au fost bă­
trîn şi drept de moştenire a l Mareei Postelnic, feciorul ju p î-
neasei Măriei n e p o t u l j u p î n e a s e i V e l i c ă i d i n Ş u t o a i a d e l a
m o ş i - s ă u R a d u l P o s te l n ic , c a r e a u p e t i t î n G u r a T i n o a s e i
ş i al d o i l e a fratele lui R adul Postelnic, feciorul lui Matei şi
a l M argli, nepotul Pîrvului din Craiova, {ţinerile cinstitului dre­
gătoriului părintelui dom nii meale lo A lix a n d ru Voevod, j u ­
pînului Ştepan ce au fost vel C o m is. I a r ă d u p ă a c e i a , c î n d a u
f o s t î n z ile le r ă p o s a t u l u i P ă t r u V o e v o d , f e c i o r u l M i r c e i
V oevod, ia r ac est s a t B ucovăţul a u c ă z u t în tr'o n ă p a ste de
u n t u rc u S o la c , ş i a ş a p î r î i a a c e s t t u r c î n a i n t e a d o m n i e i lui
c u m c ă i - a u f u r a t o t r a i s t ă c u 3o.ooo d e a s p r i d e a r g i n t ,
i a r î n t r ’a c e i a r ă p o s a t u l P ă t r u V o e v o d , a u c ă u t a t şi a u j u ­
d e c a t p r e d r e p t a t e c u to ţi c i n s t i ţ i i d r e g ă t o r i i d o m n i i lui, şi
a u a d e v ă r a t d o m n i a lui c u m c ă i a s t e s a t u l B u c o v ă ţ u l d e
v i n ă ş i d e f u r t i ş a g l a a c e l t u r c . Şi a t u n c e a a u f o s t M a r e e a
şi R a d u l P o s t e l n i c vi ş i t a r i , i a r ă î n t r ' a c e i a d o m n i a lu i a u
î n t r e b a t p e aceşti b o ia ri p re M a r e e a şi pre R a d u P o steln ic
c u m c a s ă p l ă t e a s c ă p r e al s ă u s a t d e a c e s t t u r c u , i a r M a r ­
e e a P o s t e l n i c ş i R a d u P o s t e l n i c , i a r ei n i c i c u m n ’a u v r u t
s ă p l ă t e a s c ă s a t u l l o r B u c o v ă ţ u l , ci s ' a u l e p ă d a t d e n a i n t e a
r ă p o s a t u l u i P ă t r u V o d ă d i n d i v a n . Ş i a ş a a u zis s ă t e a n i l o r
d i n B u c o v ă ţ c a s ă s ă p l ă t e a s c ă ei s i n g u r i , d e a c e s t t u r c ca
s ă fie m o ş ia lo r m o ş t e n i r e î n v e a c i ; i a r ă s a t u l B u c o v ă ţ u l
n ’a u a v u t a s p r i s ă s ă p l ă t e a s c ă d ă a c e a n ă p a s t e , ei a u l u a t
a=ipri .3o.ooo d e l a u n o v r e a i u c u d o b î n d ă şi s ’a u p l ă t i t d e
a c e s t t u r c u , c u m c a s ă fie a lor m o ş i a ş i m u l t ă z a b s v ă n u
n u a u fo st, ci a u l u a t d o m n u l D u m n e z e u d o m n i i a lu i P ă t r u
V o e v o d şi m a u d ă r u i t D o m n u l D u m n e z e u c u s t e a g u l r ă ­
p o s a t u l u i p ă r i n t e l u i d o m n i i m e a le A l e x a n d ă u V o e v o d , i a r ă
s a l u l B u c o v ă ţ u l nici c u m n ’a u p u t u t s ă să p l ă t e a s c ă d e a-
ce ş ti b a n i 3o.ooo d e a s p r i c u d o b î n d a l o r d e a c e s t o v r e t u ,
că î u c ă a u f o s t ei s ă r a c i şi n e p u t i n c i o ş i . D e c i î n t r ' a c e i a a u
c ă z u t şi s ' a u p l î n s u î n n a i n t e a c i n s t i t u l u i d r e g ă t o r i u l u i p ă ­
r i n t e l u i d o m n ii m e a le j u p î n S t e p a n C l u c e r , c u m c a s ă - i p l ă ­
t e a s c ă d e a c e s t o v r e i u c e s ’a u zis m a i s u s d e 3o.oo o d e
a s p r i , i a r ă s a t u t o t s ă fie r u m î n i şi m o ş t e n i r e j u p î n u l u i
S t e p a n C o m is în v ea cii v e a c i l o r .
C ă M a r e e a P o s t e l n i c şi R a d u l P o s te l n ic ei s ' a u l e p ă ­
d a t d e d î n ş i i ......... ci a u î n t r e b a t p e j u p î n u l S t e p a n d i n d i ­
v a n u l c e l m a r e .... (s tric a t^ ...
I a r ă d u p ă a c e i a a u a v u t p î r ă şi a ş a p î r ă i a ............. c u m
că n u ţ in e a j u p î n e a s a M a r g a n u m a i p a r t e a P î r v u l u i B a n u l
şi ţ i n e a şi p a r t e a Radului Postelnic, care aii perit la Tinoasa,
iară ju p în e a s a M a r g a ea p îi îi a cum că au ţin u t ju p în easa
M a r i a m a i m u lt şi p a r t e a Pîrvului B onul şi satul R a d u lu i
Postelnic o parte ş i satul lui N eagoe Basarab V oevod l a o
p a r t e . D e c i a u s c r i s şi s a t u l B u c o v ă ţ u l î n b u c a t e l e C r a i o -
vei şi m u l t e s a t e v î n d u t e şi m ilu ite . D e c i d o m n i a m e a n u
o a m c r e z u t - o a c e a s t a , ci î n s u m i a m d a t d o m n i a m e a j u p î -
nesei M a r g ă i 1 2 b o i a r i c u m c a s ă a l e a g ă p a r t e a lu i N e a -
g o i B i s i r a b â V o e v o d şi p a r t e a P î r v u l u i B a n u l şi p a r t e a
R a d u l u i P o s te l n ic . D e c i a c e i 1 2 b o i a r i ei a u a l e s p a r t e a lui
N e a g o e B a s a r a b ă V o e v o d s ă fie d o m n e a s c ă , i a r p a r t e a P î r ­
vu lui B a n s ă fie M a r g ă i , i a r p a r t e a R a d u l u i P o s t e l n i c să
fie M ă r i e i . Ş i a m î n t r e b a t d o m n i a m e a p r e a c e ş t i 1 2 b o i a r i
p e n t r u s a t u l B u c o v ă ţ u l , c u m c a să ş t i u d e r î n d u l lui, i a r ă
e> a ş a a u z is cei 1 1 b o i a r i î n n a i n t e a d o m n i e i m e a l e î n d i ­
v a n c u m c ă l-a u fo st c u m p ă r a t «Jupîn S t e p a n C l u c e r u l de
o n ăpaste d e u n tu rcu , d ela u n ov reiu d r e p t 3o.0 0 0 de a s p r i
Ş> n i m e n e a a m e s t e c s ă n u a i b ă c u s a t u l B u c o v ă ţ u l ,
Ş i i a r ă să fie s f i n t e i m î n ă s t i r i c e s ă g r ă i a ş t e C o ş u n a
h r a m u l lui S ti N i c o l a e c a s ă i fie sa tu l Cornăfelul c u to t
hotarul, p e n tru c ă acest s a t a u fost de m oştenire al M a r ­
eei P o s te l n ic u l .
D e c i Mareea Postelnicul au fost pribegit in iara Ungu­
rească şi a u a v u t o s l u g ă a n u m e V i ş u l , i a r ă M a r e e a P o s ­
t e ln ic u l a u m i l u i t p e V i ş o l c u a c e s t m a i s u s zis s a t s ă Iie
lui p o m ană.
I a r ă d u p ă a c e ia Vişul a u v î n d u 't s a t u l C o r n ă ţ e l u l j u ­
p î n u l u i S t e p a n C l u c e r u l , t a t ă l c i n s t i t u l u i d r e g ă t o r iului di ni-
n ic i m ea le , j u p a n P h v u l vel L o g o f ă t , d r e p t 3o.ooo d e aspri>
ş i a u v î n d u t - o d e a s a h u n ă voe şi a u d a ^ a c e s t s a t C o r -
n ă ţ e l u l t o t la s f î n t a m î n ă s l i r e ; i a r ă c ă l u g ă r i i a u a v u t p î r ă
cu j u p a n I v a ş c o V o r n i c u l î n n a i n t e a p ă r i n t e l u i d o m n ie i m e a le
A lix an d ru V o iv od p en tru acest sat C o rn ăţelu l ş ie ş a p îr ă ia
I v a ş c o V o r n i c u l c u m c ă n 'a m i ! u i t /M a r e e a P o s te l n ic u l p e
s l u g a lui V i ş u l cu a c e s t m a i s u s z is s a t şi c u m c ă l - a u c u m ­
p ă r a t j u p î n S t e p i n C lu ceru l.
Şi a u r ă m a s I v a ş c o V o r n i c u l d e j u d e c a t ă .
I n s ă s ă s ă ş t i e h o t a r ă l e c e a l e b ă t r î n e ale C o m ă ţ e l u l u i :
d i n Iacul Bungiteluiui, d e 'c i p i r î u p î u ă la lacul Ursului, şi
p r e g r i n d d e a c o l o p î n ă în p iscu , şi în s t î n a P a n e i , d e ’ei în -
t r ’a c e i a pe m a r g i n e a p ă d u r i i p î n ă î n Ş t u b e u şi î n s u s p î n ă
î n m a t c a a p e i , p î n ă în G u r a C e r u l u i , p e v a l e î n d r e p t p î n ă
î n l a c u l c a r e i a s t e l în g ă Calea D iiului şi . p î n ă în l a c u l To-
m ei şi p î n ă în b u z a p i s c u l u i şi î n v a l e d r e p t în o b î r ş i a şi
p î n ă î n p i s c u l G u i u l u i , p î n ă în v a l e a B o i te i şi m a t c a pînă!
î n r ă d ă c i n a C m o c i a r i u l u i şi Valea P ărului p î u ă î n Troian şi
T ro ian u l p în ă în U im uleţ.
Ş i i a r s ă fie s f i n t e i m î n ă s t i r i ce s ă g r ă i a ş l e C o ş u n a
h r a m u l lui s f î n t u N i c o i a e lot Iccul şi cu branişte o şi cu
vezile din prejurul sfintei mînăstiri. Şi i a r s ă s e ş t i e h otarăl;
d e ’ci p i a t r a d i n ţ ă r m u r e , d i n p ă r p î n ă în s t e j a r în h o t a r
U l m i l o r ; i a r î n s t e j a r p î n ă în d r u m şi p e d r u m p î n ă îo uli
m u l P a l a v u l u i şi g î r l a p î n ă în t r e s t i o a r ă şi p e co ln ic u l Bor-I
c a n u l u i p r e ţ ă r m u r i p în ă ... P e n t r u c ă o a u c u m p ă r a t jupa;
S t e p a n C l u c e r u l , p ă r i n t e l e j u p a n u l u i P î r v u l u i v el L c g o f ă t citţ
C r a o v e a n i d r e p t 1 2 0 de p o rci g ra şi şi u n p o rc au fost cî1
X2 T a s p r i cin c u m p ă r ă t o a r e a i4»4 0 0 a s p r i şi p e 3 o d e v a c i şi
v a c ă c î t e 2 0 0 a s p r i cin c u m p ă r ă t o a r e a 6 0 0 0 de a s p r i . Şi a
v î n d u t C r a i o v e a n i i d e a lo r b u n ă v o e .
Şi i a r să fie s f i n t e i ş i d u m n e z e e ş l i i m î n ă s t i r i c e s
g r ă i a ş t e C o ş u n a , h r a m u l s f î n t u l u i Nicoiae, satul Sacuiul
siliştea de preste apa Jiului care să chiam ă Bucoviciorvl t|
c u to t h o t a r u l , p e n t r u c ă a c e s t s a t şi s i l iş t e a , iale au f o s t al
j u p î n e a s e i S l a v n e i - ş i fii-s a S t a n c ă i d i n B r a t o v o e ş t i . D e
j u p î n e a s a S l a v n a şi fii-s a S t a n c a i a l e a n v e n i t î n n a i n t e a
ră p o satu lu i p ărin te lu i dom niei m eale A lix n n d ru V oiv o d .d e
a u d a t şi î n c h i n a t , a c e s t s a t S ă c u i u l şi siliştea B u c o v i c i o r u -
]u i )a s f î n t a m î n ă s t i r e d e a l o r b u n ă voe c a s ă le fie lo r
v o n d o i c ă p o m e n i r e şi a u s c r i s l a s fîn tu l p o m e a l n i c n u m e l e
lor şi a l p ă r i n ţ i l o r lo r, S i a m v ă z u t î n s u m i d o m n i a m e a şi
am c i t i t c a r t e a r ă p o s a t u l u i p ă r i n t e l u i d o m n i e i m e a l e A l i -
x a n d r u V o i v o d ş i c a r t e a r ă p o s a t u l u i a r h i m i t r o p o l i t Vlădica
chir livlhim ie de închinăciune ş i au fost şi arhimitropolital chir
vlădica Mihail, i a r c î n d m ' a u s c o s p r e m i n e d o m n u l D u m ­
nezeu din Ţ a r a d o m n ii m e a le i a r c i n s t i t u l d r e g ă t o r i u l d o m n ii
m e a ie j d p î n P î r v o l v el L o g c f ă t î n c ă a u e ş i t c u d o m i a m e a
d in Ţ a r a R u m î n e a s c ă , i a r d u p ă a c e i a a u a j u n s r ă p o s a t u l
P e t r u V o i v o d , f e c i o r u l lu i P â t r a ş c o V o i v o d d o m n Ţ ă r i i R u -
inîneşti, i a r fe ciorii M ă r i e i , D a n c i u l şi R a d u l P o s t e l n i c ei
a ş a p î r î i a î n n a i n t e a d o m n ie i l u ;, c u m c ă a u fc-st a c e s t u s a t
S ă c u iu l şi s i l i ş t e a B u c o v i c i o r u l u i a l o r m o ş t e n i r e , i a r ă ” î n -
t r ' a c e i a d o m n i a lu i a u c ă u t a t ş i a u j u d e c a t p r e d r e p t a t e şi
p r e leage, c u to ţi c i n s t i ţ i i d r e g ă t o r i i d o m n ie i lui şi a u v ă ­
zu t şi a u c i t i t a c e a s t e m a i s u s z i s e c ă r ţ i d e î n c h i n ă c i u n e
şi cu b l e s t e m . D e c i î n t r ' a c e i a P e t r u V o i v o d a u l ă s a t şi a u
d at d o m n i a Iui s a t u l S ă c u i t i l ş s i l i ş t e a s f i n t e i şi d u m n e -
zeeştii m î n ă s t i r i c a s ă o ţ i e şi s ă o s t ă p î n e a s c ă p r e c u m a u
fost Î!ichuaat-o, i a r D a n c i u l şi R a d u l a u f o s t l u a t c ă r ţ i l e c ă ­
li g ă r i l o r , c a r t e a r ă p o s a t u l u i p ă r i c t e l u i d o m n i e i m e a le A i i .
x a u d r u V o i v o d şi c a r t e a r ă p o s a t u l u i p ă r i n t e l u i Vlădică i
Evthemie,-i&r î n t r ' a c ? i a c ă l u g ă r i i ei n ' a u v r u t s ă s ă l a s e
nici c u m şi a u c h e m a t p e B a r b u l , fe c io ru l S t a n c ă i n e p o t u l
S la v n ei c u c ă r ţ i l e lo r o e a l e b ă i r î n e d e m o ş t e n i r e ş i s 'a u
p i r î t î m p r e u n ă c u R a d u l P o s t e l n i c şi c u D a n c i u l i a r î n n a ­
in tea lu i P ă t r u V o i v o d , ci a u r ă m a s D a n c i u l ş i R a d u l d e
leage şi de j u d e c a t ă d î n n a i n t e a d c m n i e i lui, ş i m a i m u l t a -
m e a s te e s ă n u a i b ă D a n c i u l şi R a d u l c u a a e s t u s a t ce s ' a u
z,s m ai su s.
Şi i a r s ă fie sfin te i m î n ă s t i r i ce s ă g r ă i a ş t e C o ş u n a
u n d e -’ a s te h r a m u l s f î n t u l u i N i c o l c e satul Vîlcăneşti, s a t u l
JunvUate şi c u vii şi c u r ’t m î n i i d e p e s t e to t h o t a r u l p e n t r u
câ a c e a s t e m a i s u s z is e m o ş i e a u f o s t d e m o ş t e n i r e a j u -
p î c u l u i P ă t r u vel S p ă t a r ş i a j u p î n e a s i i lui P ă u n e i , i a r d u p ă
a c e ia j u p î n P ă t r u v e l S p ă t a r ş i j u p î n e a s a lui P ă u n a a u v e ­
 n it î n n a i n t e a d o m n i e i m e a l e d e a u d a t şi î n f r ă ţ i t p r e c i n s ­
ti tu l d r e g ă t o r i u l d o m n ie i m e a l e j u p î n P î r v u l v e l L o g o f ă t
p r e a c e a s t ă m a i s u s z is ă m o ş ie c u vii, i a r d u p ă a c e i a jupÎQ
P îrv u l vel L o g o fă t p entru frăţia a u d ă ru it p re ju p ln u l P ătru
v el S p ă t a r c u u n c a l f o a r t e b u n , p r e ţ u l l u i 1 0 . 0 0 0 d e a s p r i ,
i a r p r e j u p î n e a s a P ă u n a o a u d ă r u i t c u u n le ftu d e a u r u
c u p i e t r i şi c u m ă r g ă r i t a r i i p r e ţ u l lui.aSTooo d e a s p r i şi a u
s c r is j u p î n P ă t r u v el S p ă t a r ş i j u p î n e a s a lui P ă u n a l a s f î n -
t u l p o m e a l n i c ş i n u m e l e l o r şi a l p ă r i n ţ i l o r lor. Şi s ’a u ia-
f r ă ţ i t a c e ş t i m a i s u s ziş i b o i a r i d e a l o r b u n ă v o i e ş i din-
n a i n t e a d o m n i i m ea le .
Şi i a r s ă fie s f i n t e i şi d u m n e z e e ş t i m î n ă s t i r i , h r a m u l
s f î n t u l u i N i c o i a e , c e să c h i a m ă C o ş u n a s a t u l Smădăşieftil
de p re s te to t h o taru l, din p a r te a D o b r e i ju m ă ta te pentru
c ă au c u m p ă ra t-o ju p îa S te p a n C lu ceru l, ta tăl cinstitului
d r e g ă t o r i u l u i d o m n i e i m e a l e j u p î n P î r v u l v el L o g o f ă t încă
î n zilele r ă p o s a t u l u i p ă r i n t e l u i d o m n i e i m e a le A l i x a n d r ‘J
V o iv o d dela D o b r a d r e p t 5ooo d e a s p ri, i a r a ltă ju m ă ta t
d i n s a t u l ce s ’a u zis m a i s u s , i a r D o b r a a u d a t - o ş i î n c h i­
n a t - o la s f î n t a m î o ă s t i r e î n c ă î o z ile le r ă p o s a t u l u i R a d u l e
V o d ă C ă l u g ă r u l . Ş i a u f o s t a c e s t s a t d e m o ş t e n i r e a i fe c io ­
r i l o r lu i F r ă ţ i l ă .
D e c i f u r î n d fe c i o r i i l u i F r ă ţ i l ă o m o a r ă a D o b r e i c
t o a t e f i a r ă l e , d e c i ei c u a l t n ' a u a v u t ca s ă p l ă t e a s c ă ca]
p e t e le l o r d e r e a m o a r t e şi s ’a u p l ă t i t c u a c e s t s a t ş i auţ
fost b i r n i c ă a c e a s t ă m oşie a f e c i o r i l o r lui F r ă ţ i l ă . D e
p î n ă a u s c o s - o D o b r a d e l a b i r , a u c h e l t u i t p e b i r 2 ^’
d e asp ri.
Ş i i a r s ă fie sfin te i şl d u m n e z e e ş t i i m î n ă s t i r i , ce
c h i a m ă C o ş u n a , h r a m u l s f î n t u l u i N i c o i a e , satul anvm e B
coviciorul, to t c u to t h o t a r u l şi c u to t v e n i t u l p e n t r u c ă aj
d a t u şi a u m i l u i t r ă p o s a t u l p ă r i n t e l e d o m n ie i m e a le Al|
x a n d r u V o i v o d p r e c i n s t i t u l d r e g ă t o r i u l d o m n i e i lui, jupa
S t e p a n v el C l u c e r , p ă r i n t e l e d r e g ă t o r i u l u i d o m n i e i m ea
j u p î n P î r v u l v e l L o g o f ă t . I a r î n t r ’a c e i a j u p î n S t e p a n v
C l u c e r ş i f e c i o r u l lui c i n s t i t u l d r e g ă t o r i u l d o m n ie i mea:
j u p î n P î r v u l v el L o g o f ă t , ei a u m i l u i t c u b u n ă v r e a r e şi -
b u n c u g e t p r e s f î n t a ş i d u m n e z e i a s c a m î n ă s t i r e ce s ă g r
i a ş t e C o ş u n a , h r a m u l s f î n t u l u i A r h i e s e u şi f ă c ă t o r i u l u i 4
m i n u n i N i c o i a e a l M i r a l i c h i e i , a c e a s t e t o a t e m a i s u s *»i
moşii s ă fie o h a m n i c e le s f i n t a şi d u m n e z e i a s c a m î n ă s t i r e
î n t r u h r a n ă ş i d e î n t ă r i r e şi f r a ţ i l o r d e v i e ţ u i r e , i a r j u p î -
n u lui S t e p a n C l u c e r u l şi f i u - s ă u j u p î n P î r v u l v el L o g o fă t
v e a c i n i c ă pom enire, i a r d u p ă m e a rg ire a dom niei m eale din
Ţ a r ă ş i P r e c i n e v a a l e a g e d o m n u l D u m n e z e u c a s ă fie
d o m n Ţ â r i i R u m î n e ş t i , a u d i n r o d u l i n im ii d o m n i e i m e a le ,
a u din r u d e n i i l e n o a s t r e , a u d i n p ă c a t e l e n o a s t r e d i n a l t e
s em in ţii, d e v a în no i şi v a î n t ă r i şi v a p ă z i a c e s t h r i s o v al
d o m n ie i m e a le , c a ş i D u m n e z e u s ă - l c i n s t e a s c ă şi s ă - l p ă ­
z e a s c ă î n d o m n i a Iui. I s r ă d e n u v a c in s ti şi n u v a î n n o i
şi n u v a p ă z i a c e s t h r i s o v al d o m n i e i m e a le , i a r a c e s t a la
d o m n u l D u m n e z e u s ă d e a r ă s p u n s la î n f r i c o ş a t u l ş i n e f ă -
ţ a r n i c u l j u d e ţ , ia r î n t r ’a c e i a î n c ă d o m n i a m e a ş i d r e g ă t o r i u l
d om niei m e a l e j u p î n P î r v u l v el L o g o f ă t , c u a j u t o r i u l lui
H r i s t o s şi m o ş t e n i l o r i u l fo lo s in ţei n o a s t r e şi c u n u ( m e ) l e
lui D u m n e z e u c e lu i ce s ’a u f ă c u t c e r u l şi p ă m î n t u l ş i a r ­
h ie r e u l u i şi f ă c ă t o r i u l u i d e m i n u n i N i c o l a e al M i r a l i c h i e i ,
cine v a fi s t ă p î n i t o r u l Ţ ă r i i R u m î n e ş t i , î n c ă ş i m a i s u s a m
pus* a ş i ş d e r e a î n t r u s f î n t a ş i d u m n e z e i a s c a m î n ă s t i r e , c ă
iată şi m ă rtu r ii a m p u s d o m n ia m e a : ju p în Ia n a c h e vel
B an al C r a i o v e i , i j u p î n D u m i t r u b i v vel V o r n i c , i j u p î n
M i t r e a v el V o r n i c , i j u p î n C h e s a r b i v v el L o g o f ă t , i j u p î n
P îr v u l vel L o go fă t, i j u p î n M i r o s l a v b i v vel V i s t i e r , i j u ­
p în A n d r e i b i v v e l V i s . i e r , i j i p î n P ă t r u v el S p ă t a r , i j u ­
p în M i h a i v el S to l n i c , i j u p î n R a d u l vel C o m is , i j u p î n
V l a d u l v el P a h a r n i c , i j u p î n G h e r g h e v el P o s t e l n i c . Ş i is ­
p r a v n i c M i t r e a v el V o r n i c .
Şi a m s c r i s e u N e a g o e L o g o f ă t î n c e t a t e a B u c u r e ş ­
tilor, A p r i l i e 8 zile, l e a t 7 0 9 5 . 1

1588, S eptem vrie 1, B ucu reşti Mihnea Voevod

întăreşti stăp în irea m-rJi C oşuna p e s te s a tu l Cor-
năţelul şi locul,] b ra n işte a şi cu Hviile din jurul
mînăstirii.
C u m i la lu i D u m n e z e u I o M i h n e a V o e v o d ş i d o m n a
toată Ţ a r a R u m î n e a s c ă , fiu l m a r e l u i ş i p r e a b u n u l u i Io

7» 1- A rh . S ta tu lu i, B un. P u b l. C o n d ic a M-ril Cflluiul (1 B u c o v ă ţu l N o .

U2‘ P ag. 5 9 7 - 6 0 6 v.
A l e x a n d r u V o e v o d , d a t - a m d o m n i a m e a a c e a s t ă p o r u n c ă a!
d om nii m e a l e s fi n t e i ş i d u m n e z ă e ş t i i m înăstiri ce să numeşte
Coşuna, u n d e i a s t e h r a m u l s t î a t u l u i a r h i e r e u ş i fă cătoriulu ii
d e m i n u n i N i c o i a e a l M i r a l i c h i e i , c a s ă - i fie satul Cornăfă-
Iul, s a t c u to t h o t a r u l şi c u t o t v e n i t u l , p e n t r u c ă a c e s t sat,
m a i s u s zis, a u fo s t d e m o ş t e n i r e a i lu i M a n d e a P o s te l n ic u l
d in Ş itoia. A p o i M a r e e a P o ste ln ic u l au fe st p iib e g it î J
Ţ a r a U n g u r e a s c ă şi a u f o s t a v u t o c r e d i n c i o a s ă s l u g ă a i
n u m e V i ş u l ; a p o i V i s u l a u s l u j i t m u l t p r i u t r ’a l t e [ ă r i str
in e , i a r M a r e e a p o s t e l n i c u l a u d a t şi a u , m i l u i t p e Visul c]
a c e s t m a i s u s zis s a t , p e n t r u d r e a p t a lu i s l u j b ă ce a u sluji
c u c r e d i n ţ ă în ţ ă r i s t r e i n e , c a să-i fie î n v e c i p o m e n i r e , ia'
V i s u l u i s ă - i fie î n t r u m o ş t e n i r e şi o h a b n i c ă .
D u p ă a c e i a V i ş u l , el a u v î n d u t a c e s t m a i s u s z is sal
C o r n ă ţ ă l u l , c i n s t i t u l u i d r e g ă t o r i u l u i p ă r i n t e l u i d o m n i e i meal '
Io A l e x a n d r u V o e v o d , j u p a n S t e p a n b i v vel C l u c e r , t a l
c i n s t i t u l u i d r e g ă t o r i u l u i ciocanii m eale, j u p a n P î r v u l b i v vj
C l u c e r u d r e p t 3o .o o o a s p r i . Şi l-a u v î n d u t V i s u l a c e s t [
C o r n ă ţ ă l u l d e a lui b u n ă voe ş i c u ş t i r e a t u t u r o r megiaşîl;
şi d i n n a i n t e a r ă p o s a t u l u i p ă r i n t e l u i d o m n i i m e a le I o A
x a n d r u V o e v o d şi d i n n a i n t e a d o m n i i m ele. D u p ă ace*]
Ş t e f a n b i v v el C l u c e r , el a u d a t a c e s t m a i s u s zis s a t
n ă ţă lu l, to t cu to t h o ta ru l şi cu l o t venitul îa sfînta !
d u m n e z ă i a s c a ce i a s t e m a i s u s z i s ă , ce să n u m e a ş t e mj
„nă ş t i r e a d e l a C o ş u n a , c a s ă - i fie v e a c i n i c ă p o m e n i r e , lui!
p ă r i n ţ i l o r lui, i a r sfin ţilo r ş i d u m n e z ă e ş t i l o r c ă l u g ă r i c e vij
ţ u e s c ş i p e t r e c î n t r 'a c e l s f î a t â loc s ă le fie î n t r u hraj
şi î n t r u în tărire .
D u p ă a c e i a c ă l u g ă r i i d e l a s f î n t a m î n â s t i r e ce^ş iasfi
m a i s u s z i s ă , a u a v u t p î r ă c u c i n s t i t u l d r e g â f c r i u l domiif
m e a l e j u p a n I v a ş c o v el D v o r n i c î n a i n t e a r ă p o s a t u l u i pâri;
telui dom nii mele Alexandru Voevod, p e n t r u a c e s t s a t C o r n *
ţ ă ’l u l. Şi a ş a p î r a I v a ş c o cel D v o r n i c c u m c ă n ’a u iniluC
M a r e e a P o s t e l n i c u l p e s l u g a lui V i ş u l , c u a c e s t m ai sus,zii
s a t n i c i d e c u m . I a r î n t r ’a c e i a d o m n i a s a a u c ă u t a t şi a u jw
d e c â t p e d r e p t a t e şi p r e le a g e c u to ţi c i n s t i ţ ii d r e g ă t o r i
d o m n i i s a l e ş i a u a f l a t d o m n i a sa şi î n c ă a u şi m ă r t u r ţ »
m u l ţi d r e g ă t o r i î n n a i n t e a r ă p o s a t u l u i p ă r i n t e l u i d o m n i i m e f
A l e x a n d r u V o e v o d , c u m c ă a u f o s t m i lu it M a r e e a P o s ie w
n i c u l pe V i s u l cu a c e s t m a i sire zis s a t, şi c u m c ă a u f o i ţ
 c u m p ă ra t ju p a n S te p a n b iv vel C lu ceriu dela V isu l, cu acel
p r e ţ u ce i a s t e m a i s u s zis, ş i a u r ă m a s I v a ş c o v e l D v o r n i c
d e j u d e c a t ă , d i n n a i n t e a r ă p o s a t u l u i p ă r i n t e l u i d o m n i i m e le
A lexand ru Voevod,
In să să i s ă ştie h o t a r ă l e şi seam n ele ceale b ă tr în e
salului C o rn ăţă lu lu i. L a c u l B u ng eţălu lui p în ă în fîntîna
G r e ţ i m e i , a p o i p e p î r î u , p î n ă î n l a c u l U r s u l u i , şi p e s le a m e
p î n ă î n p i s c u şi p Î D ă la s t î n a P a n e i , d e a c o l o î n jo s p e
m a r g i n e a p ă d u r ii p î n ă la Ş t i u b e i şi d e l a Ş t i u b e i u î n sus
p e a p a m ă tc ii p î n ă î n g u r a C eru lu i, şi p e v a l e a C e r u l u i
d r e p t p î n ă î n l a c u l c e i a s t e l î n g ă C a l e a D i i u l u i şi p î n ă
în Incul Touaei şi p î n â Ia B a z a p i s c u l u i P u i u l u i şi î n v a l e a
lui D o b r o m i r , d r e p t î n o b î r ş i a Ţ o ţ e i şi p î n ă î n P i s c u l G u -
itilui şi p î n ă în v a l e a B o i te i ş i m a t c a p î n ă î n r ă d ă c i n a
C i t i c e r i u l u i şi v a l e a p î r î u l u i , p î n ă la T r o i a n ş i T r o i a n u l
p î n ă în U i m e ţ .
Ş i i a r s ă fie s f i n t e i ş i d u m n e z ă e ş t i i m î n ă s t i r i , ce să
n u m e s ş t e C o ş u n u , tot lo cu l şi c u braniştea şi cu livezile din
prejurul sfintei m ănăstiri şi i a r s ă i s ă ş t i e h o t a r ă l e şi s e a m ­
nele : d i n p i a t r a d in ţ ă r m u r e , d e l a p ă r p î n ă î n s t e j u r i u l î n ­
t re U lm , i a r î n s t e j a r i u l din m e j d i n ă p î n ă î n d r u m şi p e
d r u m p î n ă î n u l m u l P a l a v u l u i , p e g î r l ă p î n ă Ia p o d u l P a -
l a v u l u i şi g î r l a p î n ă la T r e s t i o a r ă , p e co ln icu l P u r c a r i u l u i ,
pe ţ ă r m u r e , p î n ă la V a r n i t ă î n t r e p o m e t. P e n t r u c ă a c e a s t e
m a i s u s zise l o c u r i ş i liv ezi, fostu-le-au cumpărat Stepan vel
Clucer dela Craioveni, d r e p t I 2 0 d e p o r c i g r a ş i ş i u n p o rc
cîte 13o d e a s p r i , c i n p e s t e t o t 1 4 . 4 0 0 d e a s p r i ş i d r e p t 3o
d e v a c i şi o v a c ă c î t e 2 0 0 a s p r i , c i n p e s t e t o t 6 0 0 0 d e a s p r i.
Ş i a u v î o d u t C r a i o v e n i i a c e a s t e m a i s u s z i s e l o c u r i şi
livezi lui j u p a n S t e p a n b i v v el C l u c e r , î n z ile le r ă p o s a t u l u i
p ă r i n t e l u i d o m n ii m e le A l e x a n d r u V o e v o d c u a c e s t p r e ţ u
ce i a s t e m ai s u s zis d e a l o r b u n ă v o e şi d i n n a i n t e a d o m n ii
sale. I a r î n t r u a c e i a j u p a n Ş t e f a n b i v v e l C l u c e r , el a u d a t
şi a u m i l u i t s f î n t a ş i d u m n e z ă i a s c a m î n ă s t i r e , c e s ă n u -
m e a ş t e C o ş u n a , c u a c e s t m a i s u s z is s a t C o r n ă ţ ă l u l şi cu
l o c u rile şi e u liv e z ile c e s î n t m a i s u s s c r i s e p e n t r u s u fle tu l
lui şi p e n t r u s u f l e t e le p ă r i n ţ i l o r lu i ş i s ă le fi e v e a c i n i c ă
pom enire.
D r e p t a c e a s t a a m d a t ş i d o m n i a m e a s f i n t e i şi d u m ­
n e z ă e ş tii m î n ă s t i r i , c e s ă c h i a m ă C o ş u n a , c a s ă - i fie a c e s t
m a i s u s z is s a t C o r n ă ţ ă l u l şi lo c u rile şi livezile i n t r u m o ş ­
t e n i r e şi o h a b n i c e şi n e c l ă t i le , d u p ă z is a d o m n i i m ele.
I a t ă şi m ă r t u r i i a m p u s d o m n i a m e a : j u p a n C h e s a r
vel D v o r n i c , şi j u p a n D u m i t r u v el L o g o f ă t şi j u p a n M i r o s -
l a v vel V i s t i e r i u , ş i P ă t r u S p ă t a r i u l , şi R a d u l C o m is u l, şi
V l a d u l P a h a r n i c u şi V i n t i l ă S to l o i c u , - ş i ^ j u p a n I a n e vel
P o s te l n ic ş i i s p r a v n i c D u m i t r u v el L o g o f ă t .
Ş i e u R ă z m i r i t ă , c a re l e a m s c r i s în c e t a t e a B u c u r e ş t i ,
în l u n a lui S e p t e m v r i e 1 z ile , v ă l e a t 7 0 9 7 ( i 5 8 8 ) . 2
P ecetea
D om nească - '

Io M i h n e a V o e v o d .

U r m e a z ă d u p ă a c e st d o c u m e n t: C a r te a de b lestem a
e p i s c o p u l u i C l i m e n t d i n i 3 A p r i l i e 7 2 S 2 , a s u p r a Iui Z a m f i r
H o a r t ă i a s u p r a lu i V i ş a n c a s ă m ă r t u r i s e a s c ă a d e v ă r u l şi
s â a r a t e s e a m n e l e şi h o t a r ă l e l o c u r i l o r ş i a B r a n i ş t e i c e le
a r e m ă n ă s t i r e a p r i n h r i s o v u l c e a r a t ă ocolul m o ş i e i , n u m i n d
s e a m n e l e , c a r e l e - a m î m p r e s u r a t u n i i şi a l ţ i i .3

1609, Martie 29, Tirgovişte. H risovul Mării Sale domnului

Io Radului Voevod, prin carele dă Intru stâpînire sfintei mi-
năstiri Bucovătul, carea s'au num it m ai nainte Coşuna, şă (ie
satu' B ucovătul cu tot hotarul şi satul R a d ovanul c u t c t h o ­
t a r u l şi satul Cornă{ălul c u to t h o r a r u l ş i to t locul c u b r a ­
n i ş t e a ş i c u l i v e z i l e d u p e î m p r e j u r u m ă n ă s t i r i i şi s a t u l Să-
cuiul şi S eliştea Bucoviciorul c u t o t h o t a r u l ş i setul Virvoru
c u t o t h o t a r u l şi satul Perişorul c u t o t h o t a r u l şi m oşie în
Hlovina c u m p ă r ă t o a r e , şi i a r s ă t>e m o ş i e in S u l a r i a p a t r a
p a rte . A r a t ă în H ris o v şi sem n ele h o ta r ă lo r a c e s to r m oşi.

C e l u i a t o a t e Ş&iutoriu şi p r e a b u n u l u i D u m n e z e u ,
C e lo i î n T r o i ţ ă s lă v it, m ă r i r e şi l a u d ă , C e l u i ce d i n t r u n e
f iin ţă î n t r u fi i n ţ ă le -a u a d u s c u v î n t u l S ă u , p r i n d u h u l S ă u
cel p r e a s f î n t , şi a u î n t ă r i t c u p r e a s l ă v i t ă ş i n e g r ă i t a m i­
lostivirea sa a n u lăsa să p i a r ă n ea m u l om en e sc p e n tru în ­

2. A rh . S ta t. B un. P ubl. C o n d ic . M-ril B u c o v â ţ N o . 4 4 3 ,fila 59 şi 60.

3. Id e m , fila 61.
tinderea m îin ilo r ce a u fost de d em u lt în r a iu a străm o şilor
n o ş t r i , ci p l e c î n d c e r i u r i l e , s ' a u p o g o r î t ş i din s t r i c ă c i u n e
n e - a u s lo b o z i t , d â r u i n d u - n e n o a o î n m u l t e c h i p u r i c a l e a po-
c ă i n ţ i i d i n t r u to t n e a m u l a l e g î n d u - ş i lui fiiu şi f ă c î n d u - ş i
m o ş n e a n i î m p ă r ă ţ i i sale, c a r e l e d u p e f a p t a c e a b u n ă a c e ­
l o r c e p l a c lu i D u m n e z e u , c e a l e c e o c h j u K n u a u v ă z u t ,
n ic i u r e c h e a n u a u a u z i t , nici l a i n i m a o m u l u i s ' a u s u it,
ca-re a u g ă t i t D u m n e z e u c e l o r c e -1 i u b e s c p r e el. P e n t r u
a c e a s t a şi e u b i n e d r e d i n c i o s u l , b l a g o c e s t i v u l şi de H r i s t o s
i u b i t o r u l s i n g u r s t ă p î n i t o r i u Io R adul Voevod, n e p o t u l r ă ­
p o s a t u l u i I o B a s a r a b V o e v o d , c u m i l a lui D u ,m n n e z e u şi
c u d a r u l lu i D u m n e z e u s t ă p î n i n d şi d o m n i n d t o a t ă Ţ a r a
R u m î n e a s c ă , în c ă şi l a t u r i l o r p l a i u r i l o r A l m a ş u l u i şi F ă g ă ­
r a ş u l u i , H e r ţ e g , d o r i n d cei ce i n t r u b u n ă c r e ş t i n ă t a t e şi iu­
b i r e d e H r i s t o s a u t r e c u t v r e a m e a a c e a s t a d e a c u m şi
s f i n t e l e b i s e r i c i a l e lui D u m n e z e u l e - a u r ă d i c a t ş i l e - a u în*
f r u m u s e ţ a t b l a g o c e s t i v i i î m p ă r a ţ i şi d o m n i , c a r e c u d a r u l
D u m n ez eu , p rin ru g ă ciu n ile ceale c ă t r e D u m n e z e u ale a-
c e lo r s f i n ţ i , s ă ţ i n e a c e l s f î n t loc, p r i n c a r e to t n e a m u l c r e ş ­
t i n e s c s ă l u m i n e a z ă ş i s ă f o i o s e a ş t e s u f l e t e a ş t e şi t r u p e a ş t e .
I a t ă şi d o m n i a m e a . a m d ă r u i t . a c e s t cu tu t u i c i o s t i t şi b i n e
î n c h i p u i t şi m a i î n t b u d e c ît t o a t e d a r u r i l e c c a s t e d e a c u m
m a i c i n s t i t , a c e s t h r i s o s al d o m n i i m ele, s f i n t t i şi d u m n e -
ză eş tii m ă n ă s t i r i ce s ă n u m e a ş t e C o ş u n a , u n d e i a s t e h r a ­
m u l s f î u t u l u i fă ă t o r i u l u i d e m i n u n i I e r a r h N i c o i a e d e la
M i r a l i c h i a , c a r e a i a s t e l i n g ă C r a i o v a , insă iasie metoh dela
Meteora, u n d e i a s t e s l î n t a şi d u m D e z ă i a s c a m ă r .ă s t i i e ce săi
n u m e a ş t e V a r l a a m , h r a m u l t u t u r o r s f i n ţ i l o r şi f r a ţ i l o r i
r o m o n a ş i ee v o r Jăcu i î n t r u a c e s t s f î n t l o c u :

Satul Bucovăţul
C a să-i fie s a t u l B u c o v ă ţ u l de lingă apa Jiului t o t cu
t o t h o t a r u l ş i c u tofi r u c n în ii şi c u to t v e n i t u l , p e n t r u că;
a c e s t s a t ce s ’a u zis m a i su s , el au fost al domnii meale del
moşi, dela stră m o şi; a p o i c î n d a u f o s t î n zilele luui S te f a
V o e v o d , i a r m u m a d o m n i i m e a le , d o a m n a M a r i a şi domni:
mea, am v î n d u t sin g u ri noi p r e acel s a t de a n o a s tră bun
voe s f i n t e i m ă n ă s t i r i c e s ’a u z is m a i s u s d r e p t 2 ? 5 c o de
a s p r i . D e c i d i n t r u a c e i b a n i a m l u a t s î n g u r i n o i a s p r i ga
x3,ooo ş i s i n g u r i no i a m l ă s a t l a s f î n t a m ă n ă s t i r e p e n t r u c a
s ă n e p o m e n e a s c ă a s p r i i 4 - 5 o o , c a s ă p o m e n e a s c ă m o şii şi
s t r ă m o ş i i şi p ă r i n ţ i i d o m n i i m e a l e şi s u f l e t e l e n o a s t r e la
s f î n t a p i o s c o m i d i e c u vea ci.

Satul Radovanul
Şi i a r s ă fie s f i n t e i m î n ă s t i r i s a t u l R a d o v a n u l , t o t c u
t o t h o t a r u l şi c u toţi R u m î u i i ş i c u t o t v e n i t u l , p e n t r u c ă
acel s a t c e s ’a u zis m a i sus, el a u f o s t t o t o a m e n i slobozi,
i a r c î n d a u f o s t în zilele r ă p o s a t u l u i M i h a i l V o e v o d , i a r
ei to ţi s ă t e e n i i , m o ş n e a n i i s a t u i u i , s ' a u v î n d u t s fiD te i m î n ă s ­
t i r i, c e s ' a u z i s m a i s u s , d e a lo r b u n ă v o e s ă f i e r u m î n i ,
d r e p t 2 4 . 0 0 0 a s p r i g a t a . Şi î n c ă a u f o s t s c o s r ă p o s a t u l M i ­
h ai l V o e v o d z e a c 2 o a r u e n i s l o b o z i d e b i r d i n s a t u l lor, p e n ­
t r u s f î n t a m î n ă s t i r e , c a s ă fi e r u m î n i s f i n t e i m ÎD ă s tiri, Ş i
hol iră l e s ă să ş tie ; D e la L acu l V iţălului P e v ia n , calea cea
b ă u î n ă , p î n ă )a l a c u l G e n m e n i i , la R î p a Roşie ş i p î r ă la
P a d i n a F i n t î n e l o r , î m p o t r i v ă la ţ ă r m u r i l e T î r c a v u l u i , î n s u s
p î n ă la l a c u l c u C î r l i g e l e şi «pînă la o b î r ş i a P o e n i i B oţei.
D e a c o l e a , p e Caie î a sus,» p î n ă la F î n t î n a lui C odilă şi i a r
l a l a c u l C a l u l u i şi l a la c u l lui D o b r e , i a r la Ia c u l V i ţ e l u l u i .
Ş. r u m î n i a n u m e T e o d o r ş i Ş e r b a n şi l o n a ş c o şi N e a g u l şi
T o a d e r şi B e i u i ă şi V i a d u l şi I v a ş c o şi T u d o r şi L u p e şi
0 , > r e a şi A r c a n u i ş i N a n şi D u m i t i u şi I o a n şi T i l e a şi
Ş e r b a n şi S to ii.n şi Ţ a r o g a şi M i j c h e r şi F i t a ş i D u m e şi
B ><ţJan şi M i l c e şi V o i c o şi I v a n ş i M i h ă i l ă ş i P u ş u l şi
P ă t r u şi R a d u l al lu i M o t a n şi I v a n S p e r i a , ş i G o ţ e s c u l
şi S t o i a n a l G r e c u l u i şi P o p a O p r e a şi N e c u l a şi V o i n e a
Şi G r u i a şi N e a g o e şi O p r e a şi S t a n şi S t r o e ş i B a i c o şi
C r e c i u n şi A n c a şi R a d u ! şi S te f u l şi D r a g u l ş i T a t o m i r ş i
al t D r r . g u l şi P ă t r u ş i G r e c u l şi C r e c i u n ş i D r ă g h i c i şi
N i v g o r n i r şi N f a g o m i r G r e c u l şi S t a n c i u l şi C i u r e a şi Ş u -
! şi G l i g u l şi P o p a M a r i n ş i B a r b u l şi S t a n c i u l H o rg h e i
M o ş u l ş i L i c i u l şi T a t u l ş i D r a g u l şi M o ş u l ş i D a n şi
B ’ î-buci şi B o c a şi M o l t n o c şi D u m i t r u şi I v u l şi S t a n c i u l
? ! L u p u l şi A n c a şi Iv u l ş i V o i c o V î l n e s c u l şi R a d o s l a v ş i
L â z ă r o a e ş i I v u l e a a ă ş i S t ă n c i u r o . i e , t o ţ i ac e ş ti r u m î n i s î n t
^ el a R a d p v a n u l .
 Satul Cornăţălul
Ş i i a r s ă fie s f i n t e i m î n ă s t i r i s a t u l C o r n ă ţ ă l u l , to t cu
t o t h o t a r u l şi c u t o t v e n i t u l , p e n t r u c ă a c e l s a t ce s ' a u zis
m a i su s , el a u f o s t d e m o ş t e n i r e al M a r e e i P o s te l n ic u l d i n
Ş i t o a i a , a p o i M a r e e a P o s t e l n i c u l , el a u m i l u i t p e o s ’u g ă
a lui a n u m e V i s u l cu a c e l s a t ce s ’a u zis m a i su s , p> n t r u
d i e a p t a şi c r e d i n c i o a s ă s l u j b ă c a r e i - a u s l u j i t î n t r u v i u ţ a
lui, î n c ă I a u m i l u i t în zilele b ă t r î n u ' u i A l e x a n d r u V o e v o d ,
i a r m ai p r e u r m ă . c î n d a u f o s t î n bilele M i h n i i V o e v o d , i a r
V i s u l el s î n g u r a u v î n d u t p r e a c e s t s a t j u p î n u l u i S i e p n n
b i v v el C l u c e r , d r e p t 3 o .o o o de a s p r i g a t a , i a r d u p ă a c e i a
j u p a n S t e p a n C l u c e r i u l , el s î n g u r a u d a t p r e a c e l s a t C o r ­
n ă ţ ă l u l , t o t cu to t h o t a r u l şi l - a u î n c h i n a t la s f î n t a m î n ă s -
t i r e c e s ' a u z is m a i s u s , c a s ă - i fie v e a c i n i c ă p o m e n i r e ş i
p ă r i n ţ i l o r lui. Ş i h o t a r u l s a t u l u i să s ă ş t i e : i a c u l B u n g e ţ e -
luiui p î n ă la F i n t î n a G r ă ţ i m e i , a p o i p e i z v o r p î n ă l a l a c u l
U r s u l u i şi p e sle a m u l p î n ă ia p i s c u şi - p î n ă la s l î n n lui
F a n ă ; d e a c o l e a în jo s p e m a r g i n e a p ă d u r i i , p î n ă la Ş t u -
b e i ş i în su s p e m a t c a a p e i p î u ă l a g u r a C e r u l u i şi p e v a ­
le a C e r u l u i , î n d r e p t , p î n ă la lacul c a r e i a s t e l î o g ă c a l e a
D i i u l u i ş i p î n ă la l a c u l T o m e i şi p î n ă l a b u z a P is c u lu i P u ­
iu lu i şi la v a l e a lui D o b r o s n i r , d r e p t o b î r ş i i Ţ o ţ e i ş i p î n ă
la P i s c u l G u i u i u i şi p î n ă l a v a l e a B i l f e i şi m a t e a pînfl la
r ă d ă c i n a C l u c e r i u l u i şi v a l e a p î r ă u i u i p î n ă la T r o i a şi p î n ă
la U lm u le ţi.

T o t locul cu B ra n işte a şi cu livezile d u p e îm p re­

ju ru l sfintei m înăstiri
Şi i a r s ă fie s f i n l j i m î n ă s t i r i t o t l o c u l şi c u B r a n i ş t e a
şi c u livezile d u p e î m p r e j u r u l s f i n t e i m î n ă s t i r i . Ş i h o t a r ă l e
s ă s ă ş iie : D iri p i a t r a d e la ţ l r m u r s , d e l a p i r p î n ă la '-te-
j a r i u l î n t r e U i m i , i a r la s t e j a r i u d i n m : j J i n ă p î n ă l a d r u m
d e a c o l e a p ă n ă l a U l m u l P a l a v u l u i , p e g î r i ă , p ărsă Îs p o ­
dul P a l a v u l u i şi g î r i a p î n ă la T r e s t i o a r ă p e c o l n i c u l P u r -
c a r i u l u i, p e ţ ă r m u r e , p î n ă l a v a r n i ţ ă , î n t r e g r ă d i n i . P e n t r u c ă
a c e a s t e m a i s u s z is e lo c u ri şi livezi, l e - a u f o s t c u m p ă r a t
j u p a n S t e p a n b i v v el C l u c e r , î n z ile le b ă t r î n u l u i A l e x a n d r u
V o e v o d d ela Craioveni, d r e p t 1 2 0 d e p orci g r a ş i ş i p o rc u l
cite I 2 0 d e a s p r i , cin c u p . a s p r i I 4 4 0 0 ş i d r e p t 3o d e v a c i,
o v a c ă c î t e 2 0 d e a s p r i , c i n a s p r i 6 0 0 0 . Ia r d u p ă a c e i a j u ­
p a n S t e p a n C l u c e r i u l , c î n d a u fost în zilele M i h n i i V o e v o d ,
el i a r a u d a t ş i a u î n c h i n a t a c e a s t e l o c u r i ş i - liv e z i s li n te i
m î n ă s t i r i ce s ' a u z is m a i s u s , p e n t r u s u f l e t u l lui şi al p ă ­
r i n ţ i l o r lui, c a s ă le fie p o m e n i r e î n v e a c i.

Satul Săcuiul
Ş i i a r s ă fie s f i n t e i m î a ă s t i r i s a t u l S ă c u i u l ş i s e b ş t e a
d e lÎD g ă a p a J i u l u i , ca re s ă c h ia m ă Bucoviciorul, to t cu
t o t h o t a i u l şi c u r u m î n i şi c u t o t v e n i t u l , p e n t r u c ă a c e l s a t
ce s 'a u zis m a i s u s , el a u i o s t d e m o ş t e n i r e al j u p î n it e i
S ! a v n e i şi al fie-sii S t a n c ă i d i n B r a t i v o e ş t i a p o i iale s î n g u r e
a u d a t ş i a u î n c h i n a t a c e s t s a t la s f i n t a m î n ă s t i r e ş i s ’a u
s c r i s la s f i n t u l p o m e a l n i c n u m e l e l o r ş i al p ă r i n ţ i l o r lo r şi
a t o t n e a m u l lor.
Ş i h o t a r ă l e s ă s ă ş t i e : D i n a p a J i i u l u i p î o ă la g u r a
S a 3 u lu i şi p î n ă la C o m o a r ă şi la c a l e a Ţ i g a n u l u i p î n ă la
d r u m u l S e c îi ş i p î n ă la la c u l P u r c ă r e t i l o r şi p î n ă l a lacul
C i u ţ i i şi l a f î n t î n a L i i c ă i ş i p î n ă l a b a l t a R ătu n d ii şi ş u v i ţ a
B u b r e i , p î n ă la v a d u l F o c ş i i şi p î n ă l a a p a J i u l u i ş i în s u s
la P l o p u l e ţ , l a p a d i n a C i u r o i u l u i , p e v a l e a S p in i l o r şi p î n ă
l a c a p u l t u f e l o r A l b u l u i şi p î n ă l a f î n t î n a lui C i u c a n la
c a l e a M u n t e a n u l u i , p î n ă la c o p ă c e l şi p î n ă la g u r a Z l o e ş -
t i lo r , ş i S t r î m b a p î n ă la a p a J i i u l u i .

Satul Vrîvorul
Şi i a r s â fie s fi n t e i m î n ă s t i r i s a t u l V r î v o r u l t o t c u to t
h o t a r u l şi c u t o ţ i r u m î n i i şi c u to t v e n i t u l , p e n t r u c ă a c e s t
s a t , ce s ’a u zis m a i s u s , el a u fo st t o t o a m e n i s lo b o z i, apoi
c î n d a u Iost în zilele r ă p o s a t u l u i M i h a i l V o e v o d , ia r ei to ţi
s ă t e a n i i a n u m e G i u r c a c u c e a t a lui, ş i B u r e z u c u c e a t a lui
şi B a r b u l ş i M î n d r e a c u c e a t a l o r , şi B o g d a n ş i C r e c i u n
şi Liicul c u c e a t a lo r şi L a z ă r şi P î r v u l ş i D a n c i u l cu c e a t a
lor, s ’a u v î n d u t toti r ă p o s a t u l u i M i h a i l V o e v o d d r e p t 3 o .0 0 0
d e a s p r i d a t a , d e a l o r b u n ă v o e s ă fie r u m î n i .
D u p ă a c e i a r ă p o s a t u l M i h a i l V o e v o d , el a u d a t şi a u
î n c h i n a t a c e l s a t la s f î n t a m i n ă s t i r e c a s ă - i fie l a sfînta
p r o s c o m i d i e p o m e n i r e lu i ş i p ă r i n ţ i l o r lui I n v e a c i.

Satul P erişorul
Ş i i a r s ă fi e sfin te i m î n ă s t i r i s a t u l P e r i ş o r u l to t cu to t
h o t a r u l şi c u t o t v e n i t u l , p e n t r u c ă a c e l s a t ce s ’a u zis m a i
s u s el a u f o s t d e m o ş t e n i r e a l l u i M a t e i şi a l f r ă ţ i n e - s ă u
V î l s a n d e l a C a r a c a l , a p o i c î n d a u f o s t î n z ile le M i h n i i
V o e v o d , i a r j u p î n P î r v u l b i v v e l C l u c e r , el a u Cum părat
j u m ă t a t e d e s a t d e l a j u p î n e a s a M a r g a , f a t a lu i M a t e i d r e p t
8 0 0 0 de asp ri de a r g in t şi d r e p t o c a r ă t ă de B ra ş o v , p reţul
a u f o s t d e 4ooo de a s p r i şi c u ş a s ă ca i a l b i , p r e ţ u l lo r a s p r i
3ooo şi d r e p t o g h e o r d i e d e z a r p a d r e p t 45oo a s p r i . I a r
a l t ă j u m ă t a t e d e s a t a u f o s t c u m p ă r a t - o p ă r i n t e l e lui ju p în
S t e p a n C l u c e r i u l d e l a fe c i o r i i lui V ă l s a n , a n u m e D a n c i u l
ş i R a d u l şi D a t c o p o s t e l n i c i i d r e p t u n c a f t a n d e z a r p a ,
d r e p t o s u t ă d e f l o r i n ţ i şi d r e p t o fe le g e a d e c o f t i r i e c u
j d e r d r e p t 3 o o o de a s p r i şi d r e p t o a b ă i o a r ă d e sîrm ă, p r e ­
ţul d o a o ă m i e şi cinc i s u t e d e a s p r i şi d r e p t u n c a l t u r ­
c e s c , d r e p t c in c iz e c i d e f l o r i n ţ i .
I a r d u p ă a c e i a j u p î n P î r v u l C l u c e r i u l , el i a r a u d a t
ş i a u î n c h i n a t a c e l s a t la s f î n t a m î n ă s t i r e , c a s ă fie p o m e ­
n i r e lui şi p ă r i n ţ i l o r lui !n veci.

Moşia la Hlovina
c u m p ă ră to a re a călu g ărilo r d e la sflnla
m înăstire Bucovăţul
Şi iar au c u m p ă ra t călugării dela sfînta m înăstire moşie
la Hlovina dela Hamza, nepotul lui Hamza Logofătul, însă o funie
de plin d rept 2500 asp ri gata. Şi iar dela H am za din altă funie
a treia parte d rep t 9 0 0 a s p r i g a t a ; ş i iar dela Hamza din altă
moşie d re p t 400 de a s p r i ; şi iar dela B îrcă doao p ă r ţi d in tr’o
funie d rep t 1600 de asp ri g a t a ; ş i i a r au c u m p ă rat călugării
moşia Bunei dela Hlovin to ată o ric ît s 'a r aleage, d u p re s te tot
hotarul drept 2500 aspri gata.

M oşia Sulari
?i iar să fie sfintei mînăstiri moşie la Sulari a patra parte
du pretutindinea, du peste tot hotarul, pentru că am cumpărat
această moşie ju p an Stepan biv vel C lu ccriu , in zflelejbătr inului
Alexandru Voevod dela P iivu l, nepotul Cîrbuleţului, d re p t 3000
asp ri gata. D u p ă aceia i a r au dat şi a u 'în c h i n a t această moşie
la sfînta m ănăstire, pentru pomenirea lui şi a părinţilor lui, ca
să-i fie pomenire la sfîntul jărvenic. ^
Şi p e n tru aceaste sate şi moşii, toate ce s 'â u zis mai sus
sînt miluite şi închinate de acei boeri b ătrîn i la sfînta mînăstire
ce s ’au zis mai sus, p en tru pomenirea lor şi a părinţilor lor, iar
alte sate şi moşii, ce s ’au zis mai su s , iarăşi sîn t vîndute sfintei
mînăstiri cu bunăvoia lor. Şi am v ă z u t s îng u r domnia mea şi
cărţile altor domni bătrîni de mult, cari a u fost m ai nainte de
noi, p e s te toate satele ac eastea şi moşiile ce s ’au zis mai sus
la sfînta m în ăs tire.
D re p t aceia şi domnia mea sîngur am înnoit şi am în tă rit
hrisovul domnii meale şi am dat s în g u r domnia mea sfintei m ă­
năstiri, ce s ’au zis mai sus şi ieromonaşilor şi fraţilor celor ce
v or lăcui în tru sfîntul loc, ca să le fie lor toate satele şi moşiile
ce s ’au zis mai sus s tătăto are şi ohabnice şi dumnezăeştiror că­
lugări spre h ra n ă şi spre trebuinţă, iar ctitorilor ce s’au zis mai
sus veacinică pomenire,
Şi încă d u p ă -p e tre c e re a domnii moale, p r e cine va aleage
D o m n ul Dumnezeu a fi domn Ţării R u m în e şti, au dia fii domnii
m*aln , au clin neamul nostru, sau după păcatele noastre din alt
neam oare carele din pravoslavnicii domnii, de va cinsti şi va
înnoi şi va întări ac est hrisov al domnii mele, pre acela Domnul
Dum nezeu să-1 cinstească şi s ă 1 păzească şi s."-I întărească întru
domnia lui şi în veacul vlitoriu sufletul lui. Iar de nu va cinsti
şi nu va întări, nici va înoi ac est hrisov al domniei mele, ci -1
va călca şi-l va s p a r g e , pre acela Domnul Dumnezeu să nu-1
c ' n s t e a s 'ă , nici să-l î n t ă . e a s c ă în tru do m nia lui, nici în veacul
viitoriu sufletul lui, şi care om s ’a r ispiti a s tric a şi a călca a-
cest hrisov al domnii meale şi va lua aceaste sate $i moşii şi
milostenie dela sfînta m înăstire, acela să fie proclet şi afurisit
de 318 sfinţi părinţi dela Nicheia şi să aibă p a r te cu Iuda şi
cu Aria şi cu aîţi necredincioşi Jidovi, cari au strigat asup ra
Domnului Dum nezeu şi Mîrituitorului n o stru I s (u s H(ri)s(tos) zi-
c în d : l a - L , ia-L, ristign eşte-L pre E!, s'n g e le Lui a s u p r a lor şi
asu pra feciorilor lor, care iaste şi va fi î n veaci, amin.
 Ia tă şi m ărturii am pus domnia m ea: pe ju p în Radul Bu-
zescul v e î ’Cluceriu, şi jupan C e rn ic a vel Dvorhic, şi jupan Lu­
pul vei L o g o fă t şi jupan Nica vel Vistieriu, şi ju p an M îrzea vel
S p ă ta r, şi jupan Bărcan vel Stolnic şi jupan G rigorie vel Comis,
şi ju p an Stanciul vel Paharnic, şi ju p an Leca P o ste ln ic şi Is­
pravnic jupan Lupiil vel Logofăt.
Si au scris Neagoe Logofătul, în scaunul Tîrgoviştei, în luna
lui M artie 2 9 şi curgerea anilor dela Adam pînă acum văleat
7117.
(sem) Io Radul V o e v o d

Pecetea
gospodară

S ’au scris aceat (izvod, d u p ă care s 'u s c iis de mine în

condică) în limba ru m înească dupe hrisovul cel slovenesc de
Lupul Dascălul slovenesc, în Bucureşti şi iaste tălm ăc ire bună şi
adevărată.4
D r. C. S. N IC O L Ă E S C U .P L O P S O R

Crai.oviţa

A ctu de hotărn icie ai moşiei C raioviţa

ce-i zic şi Cernelile din judeţul Dolj,
p ro p rie ta te a sfintei mon* ştiri H urezu d e sub
ctitoria M. f a l e Principelui B ibescu B a s a ra b de
Brîncoveanu, ctitorul aşezăm intelor Brîncoveneşti,
' a n u l 1860 Bucureşti
Actu
de h o t ă r n i c i r e al m o ş i e i C r a i o v i ţ a , ce*i z i c u şi C e r n e l i i ? ,
p ro p rie ta te a stintei m o n a ştiri H u re zu lu .
In v i r t u t e a a d r e s e i d e a u t o r i z a r e s u b t N . 3 i 8 5 , a c u l
i858, Iulie 7 , a d o m n u l u i P r e z i d e n t al j u d e c ă t o r i e i d e D o i j i
p e n t r u h o t ă r n i c i r e a m o ş ie i C r a i o v i ţ a , ce-i z ic ş i C e r n e l i l e ,
a m c i t a t în f a ţ a lo culu i, d u p e o r î n d u i a l ă p e t o ţ i v e c in ii r e -

4. A rh . S t a t , B u n . P u b li c e , C o n d ic a M -iii B u c o v ă ţu l N o , 443, fila 5 -9 v.

zaşi a le c ă ro r p ro p r ie tă ţi în co n jo ară p r o p r ie ta te a m onastirii
precum a n u m e jo s se î n s e m n e a z ă :
I. D o m n u l I o n P iz o iu , c u m o ş i a C e r n e l i l e d e s u s ,
II. D o m n u l D im itrie P a ţ a cu m o şia T ro a c a ,
III. D o m n u l I l i e S i n e s c u c u m o ş i a B r e a z a c e -i zic şi
A lbeşti;
IV . D o m n u l G h e o rg h e S ă n d o iu cu m oşia A lb eşti,
V . D o m n u l Io n H a g ia d cu m oşia Ş im n icu l de J o s ,
V I . O n o r a b i lu l M a g i s t r a t al G raio v ii, c u m oşia o r a ­
şului C raiovii,
V II. D o m n u l D im itr ie P a t a c u c o d ru l d e m oşie F ră -
sinetul.
V III. D o m n u l D im itrie H a r a l a m b i e , cu m oşia B re a s ta .
L a t e r m e n u l d e 2 0 M a i i 8 5 g , f a t ă c u v e c i n ii ce s 'a u
a f l a t v e n i ţ i î n f a t a lo c u l u i , m a i n a i n t e d e a i n t r a î n c e r ­
c e t a r e a h o t a r e l o r , a m c e r u t d e l a v e c i n i c u m şi- d e l a p r o ­
p r i e t a r u l m o ş iei C r a i o v i t a d o c u m e n t e şi o r i c e a l t e dov ezi
şi mi s ' a î n f ă ţ i ş a t m a i î n t î i d i n p a r t e a m î n ă s t i r i i H u r e z u l ,
prin dom nul D a n iil P etrescu , re v iz o ru l ocolului de cîm p
al A ş e s ă m i n t e l o r B r î n c o v e n e ş t i , c e le u r m ă t o a r e !
A nu\ 7235, Martie 24. C ă ite de hotărnicie a 12 boeri
hotărnici, orînduifi din porunca Chesariceştii A d v inistraţti
c a s ă a d e v e r e z e şi s ă î n d r e p t e z e p e p ă r i n t e l e D i o n i s i e I g u -
m en u l dela sf-ta m în ă s tire H urezul cu d u m n e a lu i C o stan d in
H a r g e t o i a n u l c e a f o s t V o r n i c , p e n t r u m o ş i a c e se c h i a m ă
C r a i o v i t a d i n j u d e ţ u l J i u l u i d e J o s , c a r i i h o t ă r n i c i , d u p e ce
a r a t ă d e s p r e a c e s t C o s t a n d i n H a r g e t o i a n u c ă p r e t e n ţ i a lu i
ce a v e a p e n t r u a ş a s e a p a r t e d i n t o t h o t a r u l C r a i o v i ţ » ,
p a r t e a a p a t r u m e g i a ş i d i n C r a i o v i t a , s ’a d e s f i i n ţ a t p r i n
c a r t e a C i n s t i t e i A d m i n i s t r a ţ i i , n u m i ţ i i a r a t ă i a r ă ş i c ă din
fo a i a d e h o t ă r n i c i e a 6 b o e r i, s ' a v ă z u t c ă a c e ş t i h o t ă r n i c i
a u a le s m o ş n e n i l o r ş i j u p î n e s i i H î r s o v i p ă r ţ i d e m o şie în
h o t a r u l C r a i o v i ţ i i , a p o i zic că a c e ş t i m o ş n e n i , c ă r o r a li s 'a u
a l e s p ă r ţ i d e moşie, s ’a u s c u l a t t o ţ i d e ş i - a u v î n d u t t o a t e
p ă r ţ i l e d e m o ş ie M ă r i i S a l e r ă p o s a t u l u i C . V . B r î n c o v e a -
n u l , d î n d u - i şi t o a te c ă r ţ i l e , şi M ă r i a S a a d a t m o ş ie a C r a -
i o v i ţ a la s f t a m î n ă s t i r e H u r e z u l , şi î n s f î r ş i t , î n c h e e a c e ş t i
h o tă rn ic i că de izn o av ă fiind p o ru n c iţi d e c in s tita a d m i”
n i s t r a ţ i e e a s ă m e a r g ă şi s ă m ă s o a r e m o ş i a C r a i o v i ţ a , a u
şi m e rs cu to ţii la a c e a s tă m o şie, fiin d ş i M ih a i M e l i n e s c u l
p o r t a r u l d e j u d e ţ şi a u t r a s m o ş i a p e t r e i l o c u r i d u p e o b i-
ceiu, p e u n d e a u f o s t t r a s ş i a c e i ş e a s e b o e r i d e m i i n a i n t e .
Şi a u g ă s i t la c a p u l m oşiei d e s p r e Ş i m n i c u d i n m i jl o c u l
văii P o d b a n i ţ i i p î n ă î n l a c u l Ţ ă r m u r o s , în h o t a r u l B r e a z i
s t î n je n i n o u ă s u t e o p t ( 9 0 8 ), ş i l a m ijlocul m o ş ii d i n l a c u l
B irco v u l, p e d r u m u l M u n t e n i l o r , p î n ă în m o ş i a î m p ă r ă t e a ­
scă îo g u r a B ă l t i i S i l i ş t i i u n a m ie u n a s u t ă p a t r u zeci şi
c in c i ( 1 1 4 6 ), ş i l a c a p u l m o ş ie i d e s p r e J i u , d i n p l o p î n sus,
p î n ă î n m a l u l C r i v e i d i n S u s s t î n je n i n o u ă s u t e (900J-, ale-
g în d u -se stîn je n i m asă p e n tru p a rte a sf-tei m în ă stiri H u-
r e z u s t î n j e n i g48 ; c a r e d u p e v î n z a r e a v î n z ă t o r i l o r ş i d u p e
ale su l c e l o r ş e a s e b o e r i d e m a i n a i n t e , l i p s e ş t e s f - t e i m î ­
n ă s t i r i s t î n j e n i d o u ă s u t e p a t r u zeci şi u n u ( 2 4 1 ).
A n u l 7 1 9 8 , O c t. 2 6 . C a r te a 6 bo eri cu a r ă t a r e de su m ă
de stîn je n i î n t r e i t r ă s u r i , z i c în d c h i a r a ş a : „ L a c a p u l m oşiei
din jos d e s p r e Ş i m n i c u , din m ijlo c u l v ă ii P o d b a n i ţ i i , p î n ă î n
lac u l Ţ ă r m u r o s , î n h o t a r u l B r e a z i s t î n j e n i ( 1 0 8 0 ) ; l a m ijlo c
d in lac u l B i r c o v u l u i p r e a c a l e a M u n t e n i l o r , p î n ă î n g u r a
b ă lt'i siliştii, s t î n j e n i ( 1 4 4 0 ) ; la c a p u l m o ş i e i d i n s u s . d i n
a p a J i u l u i , d i n p l o p u l cel m a r e , în c a p u l G u r g u m e e l o r d î n
sus p î n ă î n ţ ă r m u r i l e C r i v e i d e Sus d e s p r e C r e t e ş t i d i n jos,
în m e jd in ă , l î n g ă l u n c ă , s t î n j e n i ( 1 1 6 2 ) şi c, 1.".
A n u l 1 7 2 7 . A v g u s t 3. C a r t e a C , C . A d m i n i s t r a ţ i i p rin
c a r e î n t ă r e ş t e p e s e a m a s f -te i m î n ă s t i r i H u r e z U m o ş i a C ra*
iovita d i n s u d D o l j i , t o t h o t a r u l cu t o t v e n i t u l , d i n h o t a r
p î n ă în h o t a r î n s u m a s t î n j i n i l o r şi t r a s u r i l e c o p r i n s e î n
h o t ă r n i c i a a 1 2 b o e r i, s u s c i t a t ă , i a r a c e a s t ă m o ş i e zice c ă
a i o s t a lu i C . V o d ă B r î n c o v e a n u , c u m p ă r a t ă d e l a j u p î n e a s a
H î r ş o v a ş i d e la m e g i a ş i i d i n C r a i o v i ţ a şi d a t ă d e M ă r i a S a
sc h im b m o n a s t i r i i d r e p t a l t ă m oşie a m o n a s t i r i i n u m i t ă Bel-
c*u g a t a i C o j ă ş t i i ce o a v e a î n j u d e ţ u l I lfo v u lu i.
7355, N o e m v r i e 6 . P o r u n c ă a C ă i m ă c ă m i i s c a u n u l u i
C r a i o v a c ă t r e P e t r e Z â t r e a n u b i v v el Ş ă t r a r ş i M i h u l S tă -
nescul v t o r i ă r m a ş i i c a s ă d e s c o p e r e s e m n e l e c e l e v e c h i ale
Moşiei C r a i o v i ţ a d e s p r e V a l e a P o d b a n i ţ i i şi p î n ă l a Ş i m ­
nicu, d e ia m a r g i n e a h o t a r u l u i C r a i o v i t i , c o p r i n s e î n o c o ln ic a
-e Şţii m oşii, t a fă f i i n d şi p ă r i n t e l e I o s i f p r o e g u m e n u l m o -
“ o stirii H u r e z u l şi o a m e n i d i n C r a i o v i ţ a ş i d i n P o d b a n i ţ a ,
c a r t e d e c e r c e t a r e a f ă c u t ă la m î n a p ă r i n t e l u i H u r e -
zeanul.
 „ o tîfc N î "

A n u l 7 2 5 5 , N o e m v r i e i 3 . R e l a ţ i e a doi b o e r i c e r c e t ă ­
t o r i ş i a n u m e ; P e t r e Z ă t r e a n u b i v v e l Ş e t r a r şi M i h u l
S t ă n e s c u v t o r i A r m a ş î n t ă r i t ă d e C ă i m ă c ă m i a C r a i o v i cu
d a t a 7 2 6 6 N o e m v r i e 1 4 . a c ă r i a c o p r i n d e r e e s te d u p ă cum
u r m e a z ă : „ C ă m e r g î c d la m o ş i a C r a i o v i t a d i n s u d D o l j i a
s f-t e i m o n ă s t i r i H u r e z u l , d u p e p o r u n c a C ă i m ă c ă m i e i s c a u ­
n u l u i C r a i o v i , a u v e n i t î n ţ a ţ a l o c u l u i , u n d e a f o s t p ricin a i
c u h o t a r u l m o ş ie i P o d b a n i ţ i i d i n jos, l a m a r g i n e a h o t a r u l u i ,
î n v a l e a P o d b a n i ţ i i , u n d e v r e a o a m e n ii din P o t b a n i ţ a să:
c a l c e u n c o d r u d e loc d in m o ş i a C r a i o v i ţ i i ş i f a ţă d i n p a r te a !
sf-tei m în ă s tiri H u re z u l, s fin ţia s a p ă rin te le proigum enull
m o n a s t i r i i c h i r I o s i f şi c u p ă r i n t e l e V i s a r i o n iero m a n a h u l,!
i a r d e l a m o n a s t i r e , şi c u S t a n T a c o t ă i s p r ă v n i c e l al m o n a s t i r i f
ş i c u u n c h i a ş S t a n c i u l d i n C r a i o v i ţ a şi d e s p r e p a r t e a Po d-
b a n i ţ i i P o p a Io n i U n c h i a ş t i l V l a d u l F ă i n i ş i G h e r g h i n a l
G h i g u l i D u m i t r u C i o c a i R a d u l D u i n e a şi P i r v u l a l Bur-I
c u lu i, c u c a r i d e f a ţ ă z ic c ă t ă c î n d c e r c e t a r e s e m n e l o r co-j
p r i n s e î n hrisovul lai A ’exandru Vodă, cu anul 7101 în tă-j
ţ i ş a t d e m o n ă s t i r e , a u d o v e d i t s e m n e l e d i n h r i s o v c e s ’a
g ă s i t d u p e m ă r t u r i a l u i S t a n T a c o t ă i s p r ă v n i c e l u m o n ăstirii/
p e u n d e a l u a t d i j m a to t d 'a u D a , d u p e c u m u r m e a z ă : „D i
g u ra P o d b a n iţii pe valea P o d b an iţii spre răsărit, p în ă |
g u r a Ş i m n i c u l u i , î n d r u m u l ce l m a r e al Ş i m n i c u l u i şi pe]
d r u m î n s u s p î n ă î n p r a g u l V i e z u r i l o r ş i p î n ă î n la c u l Ţăr-Ş
m uros".

D espre m oşia C ernelile d e Sus, p ro p rie ta te

a domnului Ioan Rizoiu
D o m n u l I o n R i z o i u , p r o p r i e t a r u l m o ş iei C e r n e l i l e de!
S u s n u s ' a u a r ă t a t î n f a ţ a l o c u l u i l a t e r m e n u l d e 25 M a i I
f i x a t p r i n a d o u a c i t a r e , s’a a r ă t a t î n s ă u n B a r b u l s i n D u ­
m i t r u i s p r ă v n i c e l u l d e p e m o ş i a s a , c u r ă s p u n s p r i n grail
d i n p a r t e a p r o p r i e t a r u l u i , c a d -lu i n u p o a t e v e n i d i n cauză!
d e b o a l ă , î n s ă h o t a r n i c u l m o n ă s t i r i i s ă - ş i a l e a g ă m o ş i a des­
p r e a c e a s tă v e c in ă ta te d u p ă ’ d o cu m en tele m în ăstirii.
D i n p a r t e a s f-t e i m o n ă s t i r i B r î n c o v e n i p e n t r u p r o p r i e ­
t a t e a s a C r a i o v i ţ a , s ’a a r ă t a t d o m n u l D a n i i l P e t r e s c u , r H
v i z o r u l O c o l u l u i d e c î m p al A ş e z ă m i n t e l o r B r î n c o v e n e ş t i ,
î n s o ţ i t d e m a i m u l ţi lo c u ito ri d i n s a t u l C r a i o v i ţ a ,
D i n c a r t e a d a r d e h o t ă r n i c i e a . 2 b o e r i, c u a n u l 7 2 3 5
M a r t i e 2 4 , a m o ş iei C r a i o v i ţ a î n f ă ţ i ş a t ă d e d o m n u l R e v i z o r ,
v ă z î n d c ă t r ă s u r a a d o u a , d e l a m ijloc, o î n c e p d e l a l a c u l
B î r c o v u l u i , i a r a t r e i a t r ă s u r ă d e s p r e J i i d i n t r ’u n p l o p , a -
b u t î n d l a m a l u l C r i v e i şi v ă z î n d c ă h o t a r u l d e v e c i n ă t a t e
î n t r e s u s n u m i t e l e p r o p r i e t ă ţ i v ec in e s t ă î n t r e a c e s t e d o u ă
p u n c t e d e t r ă s u r i ; p r i n u r m a r e a m i n t r a t î n c e r c e t a r e a a*
cest-or s e m n e - h o t a r e d e e x i s t ă a s t ă z i p e f a ţ a p ă m î n t u l u i , ş i
a ş a a m fost m a i î n t î i l a c a p u l m o ş i e i d e s p r e J i i , f i i n d f a ţ ă
din p a r t e a d o m n u l u i R i z o i u , n u m i t u l i s p r ă v n i c e l , i a r d i n
p a r t e a m o n a s t i r i i d o m n u l R e v i z o r , î n s o ţ i t c u p a t r u d i n lo­
cuitorii s atu lu i şi a n u m e : G h e o rg h e A v r a a m , G b i ţ ă sin
C o s t a c h e i s p r ă v n i c e l u l m oşiei C r a i o v i ţ a , I o r d a c h e s i n R o ş u
şi S t a n c u D u n ă r e a n u c u t o ţ i a c e ş t i a c e r c e t î n d î n f a ţ a lo­
cu lu i, p l o p u l , p u n c t u l d e u n d e s ’a î n c e p u t t r ă s u r a a III, m i
s ’a s p u s d e t o ţ i î n u n i r e , c ă a c e s t p l o p n u m a i e x i s t ă , f i i n d
m î n c a t d e a p a J i u l u i , d a r m i s ’a a r ă t a t d e to ţi î n u n i r e lo ­
cu l d e jreche s t ă p î n i r e s i t u a t p e m a l u l , J i u l u i î n t r ' u n t u f ă r i ş
u n d e a m t ă c u t s e m n m u ş u r o i p e p l a n s u b t lit. ( A ) . D u p ă
ac easta a m v e n it şi la p u n c k il din v ec h ea h o tă rn ic ie n u m it
l a c u l B îr c o v u l u i , d e u n d e s ’a î n c e p u t t r ă s u r a d e l a m ijlo c ,
care lac m i s 'a a r ă t a t de toţi ca p u n c t c u n o s c u t de obşte
s u b t a c e a s t ă n u m i r e , l a c a p e t e l e c ă r u i a a m g ă s i t f ă c u t e şi
d o u ă m u ş u ro a e v echi, u n u l s p r e a p u s şi altul s p r e r ă s ă r i t ,
a p r o a p e de d r. M u n te n ilo r, pe c a r e a m fă cu t şi t r ă s u r a d ela
m ijlo c c o n f o r m h o t ă r n i c i e i cei v e c h i , d e l a c e l d i n u r m ă m u ­
ş u r o i , a p r o a p e de d r u m , p e p l a n s u b t l i t e r a ( V ) , p e c a r e
l - a m m a i m ă r i t , a m ş i î n c e p u t t r ă s u r a d e l a m ijlo c , ş i p r i n
u r m a r e î n t r e acele s e m n e m u şu ro a ie ale tr ă s u r ii a II şi a
III s u b lit. ( A ş i V ) s u s c i t a t e g ă s i t e d e n e t ă g ă d u i t e , a m
ş i t r a s l i n i e d r e a p t ă în v i r t u t e a d o c u m e n t u l u i c a h o t a r d e s ­
p ă r ţ i t o r d e m o ş i a C e r n e l i l e d e S u s a d o m n u l u i R iz o iu , p e
c i r e a c e a s t ă lin ie a m r i d i c a t m a i m u l t e m u ş u r o a i e , s p r e d e ­
m a rc a re a răzorului.
I o t r î n d d u p e a c e a s t a şi î n c e r c e t a r e a s t ă p î n i r i i a c t u a l ă ,
o găsi din p a r te a d o m n u lu i R izoiu cp m o şia s a t r e c u tă p este
a c e a s t ă lin ie î n m o ş i a C r a i o v i ţ a , c u î n c e p e r e d i n m a l u l J i u l u i
p iu ă în d ru m u l M u n te n ilo r , d u p e cu m p e p l a n se a r a t ă , şi
c e r c e t î n d d e s p r e a c e a s t ă s t ă p î n i r e , c u m şi d e c î n d s e u r ­
m e a z ă , îm i s p u s e r ă lo c u ito rii d i n C r a i o v i t a , s u s m e n ţ i o n a ţ i ,
c u m ş i c h i a r i s p r ă v n i c e l u l s u s n u m i t , din m o ş i a v e c i n ă , c ă
p e a c e s t c o d r u d e l o c fiin d i s l a z u , p r e c u m e s t e şi a s tă z i,
n e p r i m i t o r d e n i c i - o a r ă t u r ă , c u m şi ^tuf&rişi şi în lip s ă
d e o lin ie d e h o t a r d e s p ă r ţ i t o a r e î n t r e a m b e l e p r o p r ie t ă ţ i ,
ţ u t r e c u t v i t e l e d e p e o m o ş ie p e c e i l a l t ă , m a i m u l t din ne­
ş t i i n ţ ă d e c î t d i n p r e c u g e t a r e , i a r l o c u l ce l - a m g ă s i t că lc a t
de m oşia C e rn e lile de S u s, p e s te lin ia t r a s ă , l-am în s e m n a t
p e plan.

II

D e sp re m oşia T ro a c a a dom nului

D im itrie P a ta
D o m n u l D i m i t r i e P a t a a v e n i t în f a ţ a l o c u l u i l a t e r -
m e n u l d e 25 M a i u , a n u l t r e c u t , 1 8 6 9 .
D i n p a r te a sf-tei m o n ăstiri B rîncoveni, s 'a a ră ta t
d o m n u l D a n i i l P o t r e s c u , r e v i z o r u l O c o l u l u i d e c î m p al A-
ş e z ă m i n t e l o r B r î n c o v e n e ş t i , î n s o ţ i t d e m a i m u l ţi lo c u i t o ri
s a tu l C raiovita.
D i n p a r t e a d o m n u l u i D i m i t r i e P a ţ a , la c e r e r e a ce i-am
fă c u t , m i - a î n c r e d i n ţ a t d o c u m e n t u l u r m ă t o r :
A n u l 1 7 6 1 , Iu n ie 2 0 . C a r t e d e h o t ă r n i c i e f ă c u t ă d e u n
B a r b u v el V i s t i e r ş i S a n d u P o d b ă n i c e a n u l p e n t r u u n h o t a r
d e m o ş ie c e s e c h i a m ă F u n d u l N e g u l e ş t i l o r , l a V a d u l C ă ­
l ă r a ş i l o r s u d D o l j i , c a ri d u p ă ce r e g u l e a z ă a c e s t h o t a r p r i n
tr e i t r ă s u r i d e c î t e s t î n j e n i 4 9 a-}-Va- a p o i a r a t ă şi s e m n e
m o ş iei î m p r e j u r a s t f e l : „ D i n d r u m u l c e m e r g e î n V a d
C ă l ă r a ş i l o r , d e u n d e a m f ă c u t m o v i li p e a p a J i u l u i î n jo
p î n ă î n h o t a r u l R iz e i, d i n s u s d e pom i, u n d e s ' a f ă c u t m o ­
v i l ă , şi d e a i c i î n jo s , d r e p t l a r ă s ă r i t a l ă t u r e a c u m o ş ia
H r i z e i , c e e s t e lui d e c u m p ă r ă t o a r e , d e l a N e g u l e ş t i pîo
m ă r u l d i n c r î n g ce s ‘a c u r a t , şi i a r î n j o s p e l î n g ă o l i v e d e
ce a f o s t c o s it-o M i l c o B o l t a ş u l , î n t r ’u n p ă r d i n c r î n g ce
s 'a c u r a t a c u m , şi de a c i p e d r u m u l p î n f r a s i n u l cel s tu fo s
ş i ’n n a i n t e î n b a l t a c u r i c h i ţ i l e , u n d e e s t e f ă c u t ă m o v i lă Ş>
în jos, d r e p t t o t l a r ă s ă r i t p î n ă î n b a l t a c u m u ş u f o a e l e , în
m ijlo c u l b ă l ţ i i ş i de a c i d r e p t p î n ă î n d r u m u l M ocanilor»
u n d e să h o tă r ă ş te c u m oşia C r a i o v i ţ a ; i a r d 'a c i p e dru m u l
JVlocanilor, s p r e m i a z ă n o a p t e a l ă t u r e a c u m o ş i a C r a i o v i ţ e i ,
p î n ă î n m o ş i a B r e a z ă i , u n d e s ’a f ă c u t m o v i l ă , şi d e a c i a -
l ă t u r e a c u m o ş i a B r e a z ă i î n su s , la a p u s , p î n ă î n p i a t r a
B reazii, u n d e se inco lteşte c u m oşia a c e a s ta , lîn g ă d ru m u l
cel m a re a l O b e d i n u l u i . A i c i f i i n d m o ş i a c o l t , s ă i a s p r e
m iază n o ap te p e d ru m u îe ţu : p î n ă în p ia tr a d in crîn g , din
V â r c a n î n m o v ilă , ş i d e a c i s e î n d r e p t e a z ă i a r d r e p t î n sus
pin B raniciogu, a l ă tu r e a cu m o şia B a r b u lu i B ă la ş u , p în ă în
p e r i ş o r u l cel c u r a t şi î n m o v i l ă c e e s t e dii. j o s d e d r u m u l
cel m a r e a l O b e d i n u l u i , şi d e a c i d r e p t p e s t e d r u m u l cel
m are a lă tu r e a cu F în t î n a H riz e i, p e d in jo s şi p e s te vâlcea,
şi d e aci d r e p t p i n p â r u l c e s ' a c u r a t a c u m , şi i a r d r e p t
î n a i n t e u n d e d ă d r u m u l î n V a d u l C ă l ă r a ş i l o r " . A c o l e a se
î n c h e ie h o t a r u l , ş. c. 1.
D i n p a r t e a s f-t e i m o n a s t i r i m i s ’a a r ă t a t p r i n d o m n u l
D ^ n i i l P e t r e s c u , r e v i z o r u l o c o l u l u i d e c î m p al a ş e z ă m i n t e ­
lo r B r î n c o v e n e ş t i , d o c u m e n t u l u r m ă t o r :
A n u l 7 2 3 5 , M a r t i e 2 4 . C a r t e d e h o t ă r n i c i e a m o ş iei
C ra io v iţa , f ă c u t ă d e 11 b o e r i h o t ă r n i c i î n t ă r i t ă p r i n a c t u l
cu a n u l 1 7 2 7 , A u g u s t 3, al A d m i n i s t r a ţ i i S c a u n u l u i C r a i o v i i .
P rin a c e a s tă c a rte m oşia C r a io v iţa se v ed e re g u la tă prin
t r e i t r ă s u r i î n c e p u t e s c e a d i n t î i d e s t î n j e n i ( 9 0 8 ) d i n mij»
lo c u l P o d b a n i ţ e i p î n ă î n L a c u l Ţ ă r m u i o s ; c e a d ' a d o u a d e
s t î n je n i ( 1 1 4 6 ) d e l a m ijlo c u l m o ş i e i , d i n . l a c u l B î r c o v u l u i ,
pe d r u m u l M u n t e n i l o r , p î n ă î n m o ş i a î m p ă r ă t e a s c ă , î n g u r a
b ă l ţ i i S i l i ş t e i ; şi c e a d ' a t r e i a d e l a c a p u l m o ş i e i d e s p r e J i i
de s t î n j e n i ( 9 0 0 ) d i n p l o p i a s u 3 , p î n ă în m a l u l C r i v e i ş .c .l.
D u p ă c i t i r e a a c e s t o r d o c u m e n t e i n t r î n d şi î n c e r c e t a ­
r e a s t ă p î n i r i i ce s e t i n e î n t r e a m b e l e p r o p r i e t ă ţ i v e c i n e , f a ţă
c u d o m n u l D i m i t r i e P a t a , p r o p r i e t a r u l m o ş iei T r o a c a , c u m
şi c u d o m n u l r e v i z o r al A ş e z ă m i n t e l o r , î n s o ţ i t d e m a i mul{i
lo cu ito ri d i n s a t u l C r a i o v i ţ a , a m g ă s i t - o p e o l i n i e t r a s ă
d i n t r ' o p i a t r ă , p e p l a n s u b t lit. ( N ) , h o t a r d e s p ă r ţ i t o r d e
m o ş ia C e r n e l il e d e S u s a d o m n u l u i I o a n R i z o i u , l a u n m u ­
ş u ro i pe p l a n s u b t lit, ( O ) d e m a r g i n e a d r u m u l u i n u m i t al
M untenilor, cu ca re acest ră zo r in tră dom nul p ro p rie ta ru l
cu m oşia s a T ro a ca în m oşia C ra io v iţa , cu u n triu n g h iu de
loc, d u p e c u m p e p l a n s e a r a t ă .
D u p e co prin derea actului jd e hotărnicie, sus citat, înfă­
ţ i ş a t d e d o m n u l P a t a , d e o s e b i t c u n u m i r e a p r o p r i e t ă ţ i i co-
p r i n s ă î n t r ’a c e s t a c t , n u p o a r t ă n u m i r e a p r o p r i e t ă ţ i i
d u m n ea lu i ce fig u re ază astăzi ca v ec in ă cu m oşia C r a ­
i o v i t a , a p o i şi s e m n e l e , c u m şi a l t e n u m i r i a le p e r i m e t r u l u i
m o şiei, d e o s e b i t c ă m a i p e t o a t e n u l a ^ a n v p u t u t g ă s i p e
f a t a p ă m î n t u l u i , a p o i şi c î t e a m p u t u t 'g ăsi, p r e c u m n u m i ­
r e a de d r u m u l M o c a n i l o r , c e s o c o t e s c a t i a c e l a al M u n ­
t e n i l o r d i n h o t ă r n i c i a C r a i o v i ţ e i ; n u m i r e a de m o ş i a B r e a z a ,
a c e i a d e C r a i o v i ţ a , a c e i a de m o ş i a H r i z e i . c e s o c o te s c a fi
a c e i a a R i z o i u l u i şi a l t e l e a s e m e n e a , n u l e - a m p u t u t c o m ­
b in a ca să p ot a le c o m p a ra cu acelea d in h o tă r n ic ia C ra-
io v ite i, s p r e a p u t e a s c o a te u n a d e v ă r , în v r e m e ce c a r t e a
de h o tă rn ic ie a m oşiei C ra io v ita sus citată, d e s p re ră zo ru l
d e v e c i n ă t a t e c u m oşia T r o a c a , c o n s t i t u ă u n h o t a r lin ie
d re a p tă , co p rin s î n t r e d o u ă sem n e h o ta r e n e tă g ă d u ite şi r e ­
c u n o s c u te , a d i c ă lo cu l p l o p u l u i p e p l a n s u b t l i t . ( A ) şi lac ul
B î r c o v u l u i , p e p l a n s u b t lit. ( B ) .
F i i n d c ă d a r , s t ă p î n i r e a d o m n u l u i p r o p r i e t a r a l m oşiei
T r o a c a c e a m g ă s i t - o î n t i n s ă p e s t e a c e a s t ă linie, d i n t r e s e m ­
n e l e c o p r i n s e î n a c t u l d e h o t ă r n i c i e al m o n a s tirii, d u p ă c e r -
c e 'ra re a f ă c u t ă î o f a t a lo cu lui şi m ă r t u r i s i r e a s ă t e n i l o r d i n
C r a i o v i t a , n u s ’a g ă s i t a ti v e c h s ş i s t a t o r n i c ă , c ă c i a c e s t
c o d r u d e l a c ă l c a t , n e f ii n d p i i m i t o r d e n ic i - o c u l t u r ă , a fo st
to td eau n a d e s tin a t de islaz, pe c a r e prin to lerin tă n e p r e c u -
g e t a t ă şi d i n t r ’o p a r t e ş i d i n c e i l a l t ă , s 'a u l ă s a t v i t e l e unei
p r o p r i e t ă ţ i a t r e c e p e c e i l a l t ă , n e e c s i s t î n d o lin ie m a r c a t ă pe
t a t a p ă m î n t u l u i , p r i n u r m a r e a m l u a t d e tem ei s u s c i t a t e l e
s e m n e d o v e d i t e şi g ă s i t e p e t a t a p ă m î n t u l u i , î n t r e c a r e a m
t r a s lin ie d r e a p t ă , p e c a r e a m r i d i c a t şi m u ş u r o a i e , p e n t r u
d e m a r c a r e a a c e ş t i a , şi d i n c a r e s e i n n e h o t a r e a m şi î n c e p u t
tr ă s u r ile m oşiei C raio v iţei, c o n f o rm ac tu lu i de h o tărn ic ie a
1 2 b o e r i, s u s c i t a t ş i î n t ă r i t .

III

D esp re m oşia B re a z a , ce-i zic şi Albeştii

a d-lui Uie Sinescu
D o m n u l ilie S in e s c u , p e n t r u p r o p r i e t a t e a s a B re a z a , c c -i
zic ş i A l b e ş t i , v e c i o ă c u m o ş i a C r a i o v i t a , s ’a a r ă t a t î n f a t a
 lo c u lu i, l a t e r m e n u l d e 2 5 M a i i 8 5 g , c a r e d u p ă c e r e r e a f ă ­
cută, m i-a în f ă ţiş a t h o tă rn ic ia acestei p r o p r ie tă ţi î n a n u l
1 8 4 5 , D e c e m v r i e 2 0 , f ă c u t ă d e r ă p o s a t u l Nic-olae C -a r a d a
şi î n t ă r i t ă p r i n n e d a r e d e a p e l a ţ i e d e o n o r . J u s 'C ato rie d e
JDolji, s e c s i a I - a , c u a n u l i 8 5 2 , I u n i e 1 6 , N . 36, c a r e a c e a s t ă
h o t ă r n i c i e se v ă z u b a z a t ă p e u n a c t d e v ?n z a r e c u a n u l
1 7 8 8 A u g u s t i3, d i n p a r t e a u n u i P o p a C o n s t a n d i n C i o c ă n o i u l
c u m u l ţ i m a r t o r i , c ă t r e d - l u i j u p a n M i h a i S o c o le s c u , î n cave
a c t d e v î n z a r e se v ă z u î n t r e a l t e l e c ă c o p r i n d e ş i s e m n e l e
a c e s t o r m o ş ii d e s p r e î n v e c i n a t a p r o p r i e t a t e C r a i o v i ţ a , c e i
se zice a c i C e r n e l il e , a s t f e l : „şi d ă î n p i a t r a c e a d i n
d r u m u l O b e d i n u l u i , c a r e e s t e p u s ă d e n e a m u r i l e m e l e cele
v e c h i, şi d e a c o l e a î n l a c u l B r î n c o v u l u i u n d e s ă î n j u g ă c u
m o şia d u m n e a lu i V o rn ic u lu i, şi d e aco lea se a l ă t u r ă cu
m o şia O r e z u l u i şi m e r g e p î n ă l a l a c u l c u F e r e g a , şi d e a -
co le a d r e p t Ia P ă r u l R ă d u n d ş i d e a c o l e a p e d r u m u l c e
m erge d r e p t s p r e ră s ă rit, p î n ă se în ch ee i a r la lacu l cu
Ţ ă r m u r i l e , * î n h o t ă r n i c i a s u s c i t a t ă c o p r i n z î n d u - s e c e le
p a t r u s e m n e - h o t a r e a d i c ă : lac ul B r î n c o v u l u i , l a c u l F e r e g a ,
lac u l P ă r u l u i R ă t u n d şi l a c u l Ţ ă r m u r o s , u n d e s ' a g ă s i t şi
p i a t r ă p e p u a c t e s t a t o r n i c e d e o s e b i t e p e f a t a p ă m î n t u l u i şi
î n s e m n a t e p r i n m fl ş u ro a e , s u b t N . i 3 , 1 4 , i 5 ş i 1 , c u m ş i p e
p l a n u l n u m i t e i p r o p r i e t ă ţ i c e l e - a m v ă z u t c u d a t a 1 8 4 4 , a*
d e v e r i t d e J u d i c ă t o r i e , c u e x p l i c a ţ i a c ă a u t r a s lin ii d r e p t e
î n t r e d î n s e l e , n e p u t î n d g ă s i d r u m u l c o p r i n s î n a c t u l de
v în z a re suscitat, p rin u rm a re , s u b s e m n a tu l am şi p ro c ed at
c e rc e ta re a pe fa ţa p ă m în tu lu i a ac e sto r sem ne-m uşuroaie,
de e x i s t ă s u b t a c e a n u m i r e ş i s î n t l a l o c u r i l e l o r . Şi a ş a
d o m n u l p r o p r i e t a r v ecin , Ilie S i n e s c u , c u m şi c u d o m n u l
D a n i i l P e t r e s c u , r e v i z o r u l O c o l u l u i d e c î m p al A ş e z ă m i n t e ­
lo r B i î n c o v e n e ş t i . î n s o ţ i t d e m a i m u l ţi l o c u i t o r i d e p e mo*
ş ia C r a i o v i ţ a , a m l u a t p e r î n d î n c e r c e t a r e n u m i t e l e s e m n e
şi g ă s i n d u ' l e p e t o a t e p e f a ţ a p ă m î n t u l u i , c u s e m n e l e m u ­
ş u r o a i e c e le v e c h i, c u d e o s e b i r e n u m a i c ă la la c u l F e r e g a ,
a m g ă s i t l a c a p e t e l e lui d o u ă m u ş u r o a i e . D e a c e i a p e d e o ­
p a rte , a m m a i m ă rit aceste m u şu ro aie , ia r p e de a lta , a m
t r a s lin ii d r e p t e p r i n m u ş u r o a i e î n t r e d î n s e l e , ş i c u m o d u l
acesta a m re g u la t ră zo ru l d esp ă rţito r, d e sp re m oşia A lb eşti
a dom n u lu i S in escu , cu m şi d esp re p r o p r ie t a t e a d o m nului
G h e o r g h e S ă n d o i u , ce s e g ă s e ş t e a s e d e o s e b i p xin lin ia
răzorului coprinsă în tre m uşuroiul dela P ăru l Rotund şi
lacul Ţărm uros.

IV
D espre m o şia Albeşti a d-lui G h eo rg h e Săndoiu
D o m n u l G h e o rg le Săndoiul, vecin cu p ro p rietatea sa
A lb eşti, n 'a fost u r m ă to r a veni în ta ta locului la terme-
menul de 25 M a i i85g; tic s a t prin a doua citare."
D in p a r te a Sf-tei m în ăstiri Brîncoveni s'a a r ă t a t la
acest te rm en dom nul D a n ii l P etrescu, revizorul Ocolului
de cîm p al A şe zăm in telo r Brîncover:eşti, însoţit de^mai
mulţi locuitori din satu l C raio v ita.
Cu ocazia hotărniciei acestii moşii Craiovita, venind în
faţa locului şi domnul Ilie Sinescu, vecin cu proprietatea sa
B re a z a ce-i zic şi Albeşti, şi din documentele înfăţişate de
numitul, adică : h o tă rn icia cu anul 1 8 4 5 , D ecem vrie 2 0 , în*
tă r ită prin n e d a re de a p e laţie cu sentinţa cu N. 36, din a-
nul i852, Iunie 1 6 , a O o n o r. J u d ic ă to r ii de Dolji, se văzu;
că se regulează x-Szorul d e s p ă ţito r d in tre moşia B reaz a sau
A lbeşti şi C raio v iţa , p r in p a t r u sem ne-hotare şi a n u m e :
L acul Brîncovului, lacul cu F erega, lacul P ârului R otund
şi lacul Ţărm uros, unde aci s’a găsii; g ăsit şi p iatră, c are a-
ceste semne hotare, c e r c e lîa d u se în faţa locului, faţă şi cu
domnul Sinescu, şi g ă s in d u -s e toate pe fata pămîntului, pe
de o parte s 'a u mai m ă rit m uşuroaele cele vechi găsite, la
aceste semne şi înfiinţate p r in sus citata hotărnicie, iar pe
de alta s’a făcut şi liuii d re p te într'aceste semne conform
acelei hotărnicii.
P rin u rm a re dar, fiindcă d esp re vecinătatea moşiei A l­
beşti, a m găsit două din cele de sus semne-hotare adică :
muşuroiul dela Iacul P ă r u lu i R ă tu n d şi. piatra de la lacul
Ţărm uros în fiiută, am t r a s linie d re a p tă prin muşuroae
dela unul la celălalt, c a r e ace astă linie a r e a răm înea în
v irtu tea sus citatei hotărnicii în tă rită de răzoru despărţitor
în tre moşia C raioviţa şi m oşia Albeşti.
 V
D esp re m oşia Şimnicul d e Jo s p ro p rie ta te
a domnului Ioan H agiad

D om nul Ioan H a g ia d n 'a venit în tata locului la te r ­

menul *le 2 6 M ai, anul trecut, i859.
D in p artea sf-tei m onăstiri Brîncoveni p entru proprie­
ta te a s a Craioviţa, ş'a a r ă t a t în fata locului domnul D a -
niil Petrescu, revizorul O colului de cîmp al Aşezămintelor
Brîncoveneşti.
P en tru răzo rul d e sp ărţito r dintre am b ele propsietăţi
vecine mi s'a a r ă t a t din p artea domnului revizor un act
de ecsecutare cu d ata i853, S eptem brie 5, al sentinţei cu
N. 9 4 , d ată îa anul 1 8 4 3 Noemvrie 27, în tărito are h o tă r n i­
ciei moşiei Şimnicul de J o 3 , făcută de D -lui G rigorie O te-
telişanu, iar coprinderea acestui a c t este cea u rm ă to a r e :
VI. D esp re C raioviţa, proprietate a St-tei monăstiri
H orezu din p artea căria nu s'a înfăţişat nimeni, din lacul
Ţ ă rm u ro s de subt litera (G .) s ’a tra s linie d r e a p t ă în pia­
tra din muchea despre m iazănoapte a văi Ş arp elu i de subt
Iit. (A), pe care linie s'a mai tăcut şi alte rotocoale a se
face movili. Aici se isprăveşte perimetru sau ocolul acestii
moşii.
L a earcetarea ce a m făcut acestui răzor, faţă cu dom­
nul revizor însoţit de mai mulţi locuitori din satul C ra io ­
vita, am găsit linia răzorului despărţitor cuprinsă în tre a-
ce 3 te d ouă pietre, adică p i a t r a în muşuroi în mijlocul L a ­
cului Ţărm uros, pe p la n subt lit. (F .) şi ceilantă pe plan
su b t lit. (G.), pe m uchea despre miazănoapte a văii Ş arp e­
lui în mijlocul altui muşuroi, pe c are am îndouă, p entru d ăi­
nuire, le-am mai m ărit, cum şi pe cele ce le-am găsit pe
această linie, pe c a r e linie găsind şi s tap în ire netăgăduită
de către ambele părţi învecinate, am lăsat a s erv i de ho­
t a r întocmai şi în viitor, cum şi în trecut.
 VI

D espre m oşia O raşu lu i C ralova

D in partea onorabilii M unicipalităţi av oraşului C ra-

iova pentru moşia acestui oraş, vecină cu moşia Craioviţa,
p ro p rietate a st-ţii monastiri Hurezu, nu s ’a a r ă t a t pimeni
în faţa locului la termenul de 2 6 M a i, anul trecut i85g,
ficsat prin a doua citare, mi s’a a rătat însă actul de alege­
rea h otarelo r moşii oraşului Craiova cu data 1855' Dechem­
vrie 20, subtscris de d-lui Grigorie O tetelişanu, în care des­
p re moşia C raioviţa, zice că din p artea m onastirii i s ’a
înfăţişat o carte a 6 boeri cu anul 7 x9 8 O c t. 2 6 ,.de ani i65>
cu arătare de s u m ă de stînjeni în trei tră su ri zicînd chiar
a ş a : „ L a capul moşiei din jos, despre Şimnicu, din mijlocul
văii Podbaniţii, p în ă în lacul Ţ ărm uros, în hotarul Brezii
stînjeni ( 1 0 8 0 ) la mijloc î din lacul Bîrcovului, pre calea
Muntenilor, p în ă în gu ra Bălţii Siliştii stînjeni (1^46); la
capul moşii din sus, din opa J i u l u ’, din plopul cel m are în
capul gurgumeelor din sus, pînă în ţărm urile Crivei de Sus
despre Creţeşti din J o s , în mejdină lîngă luncă, stÎDjeni ( 1 1 6 2 ).
I a r p e n tru moşia oraşului zice d lui că cu ocazia h o ­
tărnicii făcută de d*lui, moşiei Şimnicul de J o s ce erea a-
tunci p ro p rie ta r dumnealui Clucerul D imitrie Polizu, in tre
sinetele ce i-a înfăţişat p entru Şimnicu, a găsit originala
carte de hotărnicie a moşiei Craiovei făcută de doi boeri,
R ad u Socoleanu Stolnicu şi Fota V lădo ian u M edelniceru cu
anul 1 7 6 1 , adică cu 7 1 de ani mai în urm ă de cît a moşiei
Craioviţei, c are c arte ară tîn d semnele hotarelor moşiei ora­
şului Craiovei de ju r îm prejurul ei, şi viind cu şirul lor pe
a p a J iu lu i în sus, zice chiar aşa : ,,Pînă la m o a ra Bibes-
cului în dreptul unui fag ce este d e’ci'n deal peste J i i , de aci
înainte pe glod pînă în Fîntîna Coconilor, unde să hotă­
răşte cu moşia Craioviţii a sf-tei monastiri Hurezu, apoi
d rep t în gura vâii Podbaniţii, pe valea Podbaniţii Ia deal»
p înă în m ăgura cea mare, la cruci, apoi cărările spre miază­
noapte, pînă în valea „Ş a rp e lu i" .
D i n p a rte a st-tei m onastiri B rîn co v e n i p e n tru p r o p r ie ­
t a t e a sa C r a io v i ţ a , s ’a a r ă t a t d o m n u l D a n i il P e tre s c u ,
revizorul O colului de cîm p al A şe zăm in telo r B rîncove-
neşti, c are mi-a a r ă t a t documentele u r m ă to a r e ;
A nul 7 1 9 8 , Oct- 25. C a rte de hotărnicie a 6 boeri cu
coprinderea ce se vede în hotărnicia dom nului Otetelişanu,
sus citată.
A nul 7 2 3 5 M a r tie 2 4 . C a r te de h o tărn icie a 1 2 boeri
făcută moşiei C raio v ita şi în tărită de C. C . ' A d m in istraţie
a Craiovii, av în d d a ta 1 7 2 ! A u g u st 3, c are între altele co­
p rinde şi trăsurile făcute aceştii moşii p e urm ele celor fă­
cute prin hotărnicia a 6 boeri, sus citată, du pe cum urmează :
,,D esp re Şimnicu, din mijlocu văii Podbaniţi', p în ă în lacul
Ţărm uros, în ho tarul Breazii, stînjeni ( 9 0 8 ), şi la mijlocul
moşiei d in lacul Ţărm uros, pe drum ul M un ten ilo r, p în ă îa
moşia îm p ă r ă te a s c ă , în g u ra Băltii Siliştii, stînjeni ( 1 1 ^ 5 ) şi
la cap u l moşiei despre J i i , din plop în sus, p în ă în malul
Crivei din Sus, stînjeni (9 0 0 ) alegîndu-se m a să pentru p a r ­
tea sf-tei m onăstiri H u re z u stînjeni (9 8 4 ), adăugînd numiţii
hotărnici, că dupe v în z area vînzătorilor şi dupe alesul celor
şase boeri de mai nainte lipseşte sf*tei m on ăstiri stînjeni
( 2 4i).
A n u l 7 2 5 5 Noembrie i3. Relaţie a doi boeri cercetă­
tori şi a n u m e : Petre Z ă tr e a n u b iv vel Ş e tr a r şi M ih u l Stă-
nescul vtori A rmaş, în tă rită de C ăim ăcăm ia Craiovei cu
d ata 7 2 5 5 N oem brie 1 4 , în privinţa hotarului moşii Craio-
viţii, din valea Podbaniţii ce se am eninţă de călcare de unii
din locuitori Podbaniceni şi potrivit h risov u lu i lui A lexa n ­
dra Vodă cu an u l 7101, înfăţişat de monastire, au dovedit
semnele hotare şi an u m e: „ D in g a ra Podbaniţii spre r ă s ă ­
rit, pînă în g u ra Ş :mnicului şi pe drum în sus p în ă in p r a ­
gul viezurilor şi p în ă î a lacul Ţ ă rm u r o s ”.
D u p ă citirea documentului cu p rin s în h o tă rn icia sus
citată a moşiei oraşului Craiovei, cît şi du p ă citirea acelor,
înfăţişate de monastire, studiind valoarea acestor documente-
găsesc că, deşi docum entul coprins în h otărnicia d-lui O -
tetelişanu, dupe cum a r a t ă dumnealui, este mai nouă cu 7 1
de ani, însă a c e a s tă 'îm p r e ju r a re nu poate a se lua de r e ­
gulă generală, p e n tru toate cazurile, m ai cu seam ă pentru
cel de faţă, p entru cuvîntul că această hotărnicie, I-iu că nu
se vede întărită de nici-o autoritate şi al 2 -lea că coprinde
nişte semne-hotară supuse la tot felul de prefaceri şi prin
urm are Ia tăgăduire, precum spre ecsemplu : M o a r a Bibes-
Cului d upă cum s in g u r a r a t ă că a în tîm p in a t contestări
despre locul pe u n d e a u m blat în vechime şi F în tîn a C o­
conilor, care ia ră şi în urm a celor mai legale co n statări des­
pre a d e v ă ra tu l ei loc de pe acel timp, tc t iyi s 'a r putea
prin convicsie dobîndi o ştiinţă despre locfil' aceştii iîntîni,
în vrem e ce hotărnicia sf*tei monăsiiri, deşi mai veche, însă*
se vede despre proced u ra păzită atunci. întărită de C. C.
A dm inistraţie, prin c a rtea aceştia cu d a ta 1 7 2 7 , Avgust 3 ;
ia r despre sistem atika ei lucrare, cu tră su ri făcute în sumă
de stînjeni, îu cepute din semne fireşti netăgăduita şi recu­
noscute şi astăzi, ale căreia semne-hotare despre moşia o-
raşului şi livezile domnului D im itrie P a ţa , constituite de
dumnealui în tr'u n codru de moşie su b t numire de Frăsinetu,
se văd înfiinţate p riu împlinire de s u m ă de stînjeni, ce so­
cotesc că nu p o t fi supuse la nici o contestaţie şi bănuială,
deşi sum a stînjsnilor, p riu această din urm ă hotărnicire a
1 2 boeri, se vede redusă în r a p o r t cu acelia a 6 boeri cu
stînjeni m asă {2 4 1 ).
P e aceste d a r cuvinte am lu a td e t e m e i u h otărnicia din
urm ă a sf-tei m onastiri, cu toată a ei reducsie şi am şi p ro ­
cedat cu facerea tr ă s u r ilo r coprinse în tr'în s a şi to t pe acele
cuvinte am lu a t de temeiu şi semneîe-hotare din valea Pod­
baniţii, copfinse în relaţia acelor doi boeri cercetători sus
citată, fiind asem en ea a p ro b a tă şi întărită de C ăim ăcăm ia
Craiovei, ia r modul regulării acestor trăsuri şi al semnelor
hotare din valea Podbaniţii. este dupe cum urmează:
T r ă s u r a a III despre J i i de stînjeni {9 0 0 ), din locul plo­
pului pe p lan su b t lit. (A) situ a t pe malul J iu lu i şi vechea
stăp înire uetăgăduifă linie dreaptă sp re miazăzi şi r ă s ă r it
spre hotarul moşiei Frăsinetul, şi la împlinirea sumei stîn-
jenilor s’a făcut semn muşutoiu, pe plan su b t lit (L) în m ar-
ginea pîrîului Craioviţii, în vechea stăpînire.
T r ă s u r a a IL dala mijlocul de stînjeni ( 1 x4 5 ). D in ve­
chiul semn muşuroi găsit în capul de r ă s ă r it al lacului B îr­
covului, linie dreaptă, spre miazăzi, p e drumul M untenilor,
care stînjeni împlinindu-se ap ro ape de g u ra B ălţii Siliştii,
s’a şi făcut acolo semn muşuroi, p e p lan su b t lit. (K).
Intîia tră su ră însă despre Şimnic, începîndu-se din mij­
locul văii P odbaniţii, pînă la c are se urm ează h o ta ru l pe
m atca Podbaniţii, prin urm are cela. muşuroiul ridicat la îm­
plinirea sumi stînjenilor trăsuri a 111-a despre J ii, s’a tras
linie d reap tă la sem nul-m uşuroiu ridicat la îm plinirea sumi
stînjenilor trăsurii a II dela mijloc şi dela aceasta s'a tra s
altă linie d re a p tă s p r e r ă s ă r it la g ura Podbaniţii, la
hotar, conform vechilor documente sus citate, unde şi aici
s ’a ridicat a lt muşuroiu pe p lan su b t lit. ( J ) . Dela a-
ceasta spre r ă s ă r it am g ăsit stăp în irea urm îndu-se în
sus pe matca Podbaniţii p în ă la un heleşteu , apoi pe m a r­
ginea despre apus şi m iazănoapte a bălţii cu trestie, pînă
în coada aceştia, apoi iarăşi pe matca P o d ban iţii în sus
pîn' mijlocul ei, p în ă la un lăcşor din ace astă matcă, pe
plan su b t lit. (I) ce l’am găsit de veche slăp în ire, în dreptul
unui drum eag numit Cărările, apoi îa sus, pe deal, cam spre
miazănoapte pe acest drumeag, pe veche s tăp în ire şi prin-
t r ’o moviliţă pe plan s u b t lit (H ) situ a tă pe acest drum eag
şi pe muchia de miazăzi a văii Şarpelui. A poi tot pe acest
drum eag, peste această vale pînă la piatră, pe p lan subt
lit. (G) din muchia de m iazănoapte a văii Şarpelui, hotar
şi cu moşia Şimnicul de J o s a d-lui Ioan H agiad, unde se
te r m in ă ho taru l de v ecin ătate al moşiei O raşu lu i Craiova,

VII
D espre codrul d e m oşie F ră s in e tu l a domnului
D im itrie P ata
D om nul D im itrie P aţa s ’a a r ă t a t la term enul de 25
M ai, anul x85g, ficsat prin a doua sorocire.
D in p a rte a sf-tei m onăstiri Brîncoveni, p en tru moşia
Craioviţa, s ’a a r ă t a t d-1 D an iil Petrescu, revizorul Ocolului
de cîmp al A şezăm intelor Bi încoveneşti însoţit de mai mulţi
locuitori din satul C raio v iţa. D u p e aceasta cerînd la a m în -
două părţile documentele şi orice alte dovezi de posesie au,
D-1 D imitrie Paţa mi-a a r ă ta t documentul u r m ă t o r :
A n u l 1 7 8 4 , Alai 2 9 . C a r te de hotărnicie a domnului
V lă d u ţ Tetoianu Clucerul, coprinzătoare că d-1 D im itrache
Bibescu, biv vel Ş etrar, dupe jalba ce a d a t d-lui biv vel
Ban Ianache Hrisoscoleu, caimacamul Craiovii, a ceru t pe
acest V lâd u ţ Tetoianu ca să-i aleagă de către vecinii re-
zaşi nişte livezi la J ie ţu , cum părate dela d-1 biv vel P a h a r ­
nicul Barbu Ştirbei, şi dupe documentele înfăţişate de nu­
mitul, adică zapisul de cu m p ărăto a rea acelor livezi dela d -1
B arb u Ştirbei, cu le atu 1 7 8 3 M a i 25 j ocolnicâ a răposatului
C lucer C. Fotescu şi a d-lui C lu cer B a r b u Piersiceanu cu
leatu 1 7 7 5 , Iulie 23, i a ltă ocolnică cu leatii 1 7 8 3 Aprilie 9
a d-lui Z a m fir J i a n u Ş a t r a r u a tin g ăto are tot de acele livezi
şi că dupe aceste documente a şi c ă u tat iac'faţa locului de
a dovedi semnele co p rin se în tr’însele şi dupe a r ă t a r e a unui
M a te i Coandă, d at de d-lui Ş etrarul, a găsit cele u r m ă to a r e :
„Incepînd din vad de unde a u m b lat m oara în sus,
p în ă în vîlcea este ho tar şi C raiovitei, moşia O rezului, şi
to t vâlceaua în sus spre m iazănoapte p în ă în drumul mo­
nastirii H orezului, între răscruci, unde a p u s piatră, şi de-
acolea apucă drumul Craiovei, sp re r ă s ă r it pînă în locul
lui M atei H irsăv escu ce a fost al D adului, fiindcă acum s'a
mai înmulţit semnele, de acolea ap u că în jos spre miazăzi
pe m arginea B ă lţ i, unde se loveşte cu locul lui M ate i al
Coandei la semnnl ce s'a a r ă ta t de d-lui p ah arn icu l Ştirbei,
şi de acolea d r e p t în m uchea băltii J ie ţ u lu i în şanţ, şi a-
ducă şanţul în sus, p în ă unde se îm p rau n ă cu semnul cel
d in tîi" şi c, I. t.
D o m n u l revizor a l Aşezămintelor. B rîncoveneşti mi-a
arătat, în tre alte documente ale moşiei Craioviţa şi pe cel
u rm ă to r, atin g ăto r de p ro p rietate a d-lui D im itrie Paţa, v e ­
cină cu .moşia C raio v iţa , a cărui cu prin d ere este cea urm ă­
toare î
Anul 7 2 3 5 , M a r tie 24. C arte de hotărnicie a 1 2 boeri
făcută moşiei Craioviţa şi în tă rită de C . C. A dministraţie a
Craiovei, av în d data 1 7 2 7 A v g u st 3, care în tre a ’tele co­
prinde şi trăsurile- făcute aceştii moşii pe urmele celor fă­
cute prin h otărnicia a 6 boeri, dupe cum u r m e a z ă :
„D esp re Şimnicu, din mijlocul văii Podbaniţii, p în ă în
lacul Ţ ărm uros, în hotarul Breazii stînjini ( 9 0 8 ) şi la mijlo­
cul moşiei din lacul Bîrcovului, pe drum ul M untenilor, p în ă
în moşia îm părătească, în g irc bălţii Siliştii, stînjeni ( 1 1 4 5 ),
şi la capul moşii despre J i i , din plop în sus, p înă în malul
Crivei din Sus, stînjeni ( 9 0 0 ), alegîndu-se m asă pentru p a r te a
sf-tei m onastiri stînjeni (9 8 4 )“ adăugind numiţii hotărnici că
d jp e vînzarea vînzătorilor şi dupe alesul celor şase boeri
de mai nainte, lipseşte sf-tei m onăstiri stînjeni ( 2 4 1 ).
D u p ă citirea şi studierea acestor documente înfăţişate
din p artea am belor p ă rţi învecinate am g ăsit că documentul
înfăţişat de d-1 D im itrie P a ţa , deşi este mai nou decît do­
cumentul în tâ ţişa t de monastire, însă nu se văzu a ti întărit
de divanu Ciaiovei, dupe al căru ia ordin a făcut această a-
legere numitul, precum chiar singur zice la sfîrşitul acestui
a c t că „hotărîrea cea desăvîrşită se v a tace de către Divan",
şi deosebit de aceasta, m onastirea cu proprietatea ei vecină
n u se vede figurînd în faţa locului din care se poate înţe­
lege că cu m onastirea n 'a a v u t nici o prigonire recunoscîn-
du>i semnele hotare coprinse în actul s ă u de hotărnicie, şi
ia răşi semnele h o ta r e ce se coprind într'acest act, nu sînt
nişte semae nesupuse la tăgăduire, precum semne fireşti sta­
tornice s 'a u puncte dobîndite prin îm plinire de sum ă de
stînjeni, ci numai d ru m ul cutare, vadul pe unde a umblat,
moara, vâlceaua, h otaru l Craioviţei, locul lui M ate i H irs ă -
vescu şi altele, care toate în t r ’un tim p aşa îndelungat lesne
au p u tut să se preschimbe şi să-şi ia alte num iri, care a s ­
tăzi să nu mai fie cu putinţă a se dovedi, în vrem e ce cartea
de hotărnicie sus citată a monastirii, dupe ce este mai p u ­
blică, fiind lucrarea ei sâv îrşită de un n u m ă r mai m are de
hotărnici, apoi este şi în t ă r it ă de o au to rita te C. C. A d m i­
n istraţie a Craiovii, de u nde s’a d at şi ordinu p entru a ei
p u n e ie în lucrare, iar semnele hotare date p r in hotărnicia
monastirii, regulează p rin trăsuri cu sumă de stînjeni şi
semne fireşti, statornice, hotarele moşiei Craioviţii, dupe cum
din a ei coprindere se vede. P rinurm are d a r am luat de
bazu ace astă carte şi am procedat în lu crarea mea, dupe
coprinderea aceştia, precum u r m e a z ă :
T r ă s u r a a III a capului moşii despre J i i de stînjeni
(9 0 0 ) din locul plopului s itu a t pe malul J iu lu i, p un ct de v e­
che stăp în ire n etăgăduită, unde am făcu t semn muşuroi pe
plan su b t litera (A ), linie d re a p tă în jos, cam spre miazăzi,
pe malui Jiu lu i, c are sum ă de stînjeni s 'a şi îm plinit în
p îrîul Craioviţii, unde se găsi şi stăpînirea u rm a tă despre
această moşie vecină a d-lui Paţa, unde am tăcut semn mu­
şuroi pe plan su b t lit, (L).
T r ă s u r a a II dela mijloc, de stînjeni ( ii4 5 ) începută
din Iacul Bircovului din vechiul muşuroi, pe p lan su b t lit,
(B) g ăsit la capul decpre r ă s ă r i t de lîngă d ru m u l M u n te n i­
lor» linie d r e a p tă în jos s p r e miazăzi pe acest drum, peste
drum ul C ra io v ii şi peste p îrîu l Craioviţii înainte, împlinin-
du-se ap ro ap e de gu ra Băltii Siliştii, unde s'a făcut semn
muşuroi pe plan s u b t lit. (K ) ho tar d e s p ă rţito r şi de moşia
oraşului,
D u p e efectu area acestor tră su ri p riv itoare la hotarul
de vecinătate al moşiei Frăsinetul, am şi t'ras linie d reap tă
numai pe plan, fiind pădurea în posesia d-lui Pata, între
m uşuroaele ridicate la împlinirea stînjenilor, prelungind li­
n ia despre ap u s, p r in cele două m uşuroae la a p a J iu lu i , î n
punctul pe plan subt lit. (M), h o ta ru capului de a p u s al
moşiei C raio v iţii; iar despre r ă s ă r it din muşuroiul pe plan
su b t litera (K) linie d re a p tă pe fata păm întului, la G u ra
V ăii Podbanitii( h o ta r netăgăduit despre moşia oraşului
mai am făcut semn-muşuroi pe plan su b t lit. (J).
S tăp îo irea însă actuală găsind-o despre această p r o ­
prietate vecină, cum şi despre moşia oraşului mult întinsă
în moşia C raioviţii, o descriu aci spre ştiinţă, dupe cum u r ­
m ează: D in capul d e s p re miazănoapte al unui lăcşor n u ­
m it al G o in i.d e lîogă muchea malului apii J iu lu i, pe m a r ­
ginea lui cam sp re miazăzi, pe un drum eag pînă în pîrîul
Craiovitei. ho tar de actuală stăpînire. D e aci spre r ă s ă r i t pe
p îrîul Craiovitei peste drumul M u n te n ilo r h o ta r (dupe cum
mi s’a spus în fata locului) despărfilor în tre F răsin etu şi
moşia oraşului şi tot pe această s cu rsu ră p este o podişcă
de peste acest p îrîu se pierde d în d în b alta Craiovitei, şi
de aci pe linia cu muşuroae făcu tă de d-1 G rigore O teteli-
şanu cu ocazia hotărniciei dumnealui din a n u l i855, D e ­
chemvrie 3 0 , făcută moşiei oraşului p în ă la G u r a Podbani-
ţii, unde abutează această linie a d-lui.

V III.
D espre m oşia B r e a s t a a dom nului D im ltrie
H aralam bie
Domnul D im itrie H arala m b ie n u s ’a a r ă t a t în tata lo­
cului la termenul de a5 M ai, anul 1 8 6 9 , ficsat prin a doua
citare. Din p artea sf-tei monastiri Brîncoveni, pentru m o­
şia Craioviţa s'a a r ă t a t d-1 D aniil Petrescu, revizorul O c o ­
lului de cimp al A şezăm intelor Brîncoveneşti, însoţit de ma*
m ulţi locu ito ri d in s a tu l C r a io v ita . L a c e rc e ta r e a h o ta ru lu i
d e s p ă r ţ i t o r d in tr e am b e le p r o p r i e tă ţ i vecine, a m g ă s it că
a c e s t a e ste mijlocul m atc ii a p ii J i u l u i , h o t a r c a p u lu i dela
apus, a l moşiei C r a io v iţa . P rin u rm a re , n e g ă s in d d e s p r e a-
c e s t h o t a r n ici o p rig o n ire , a m lăsa t a c e a s tă m a tc ă a a p ii
J iu l u i , a s e r v i d e h o t a r ş i în v iito r ca ş i în t r e c u t, m ărgi-
n i n d u - s e lin ia a c e s tu i r ă z o r d e s p r e m ia z ă n o a p te în m uşu­
ro iu l d in m a lu l J i u l u i , pe p la n s u b t lit. ( A ), r id ic a t în locul
p lo p u lu i de v e c h e s t ă p î n ir e , h o t a r ş i c u m o şia C e r n e lile de
Sus a d -lu i Ioan R iz o iu , i a r d e s p re m ia z ă z i în p u n c tu l pe
p la n s u b t lit. (M ), a l p r e l u n g i r i i linii t r a s e p r i n sem nele-
m u şu ro a ie rid ic a te în îm p lin ir e a t r ă s u r i l o r a II şi a I II , s u b t
lit. (K şi L ), h o t a r şi d e s p re m o şia F r ă s i n e tu l a d-lui D i ­
m itrie P a ţ a .

P erim etrul m oşiei Craiovita

i
Despre moşia Cernelile de Sus a
domnului Ioan Rizoiu
P e lin ia d r e a p t ă t r a s ă din locul p lo p u lu i, p e p la n s u b t
lit. (A), d in m alu l J i u l u i la vechiul m uşuroi, p e p l a n s u b t
lit. (B ) d in capul d e r ă s ă r i t a l lacului B îrco v u lu i.

II
Despre moşia Troaca a domnului Dimitrie Paţa
P e lin ia d re a p tă , t r a s ă d in locul p lo p u lu i p e plan s u b t
lit. (h) d in m alu l J i u l u i la v echiul m u ş u r o i, p e plan s u b t
lit. (B) d in c a p u l d e r ă s ă r i t a l lac u lu i.B îrc o v u l.

III
Despre moşia Breaza ce-i zic şi Albeşti
a domnului Iile Sinescu
D in c a p u l de r ă s ă r i t a l lacului B îrc o v u l, p e p la n su b t
lit. (B ), linie d r e a p t ă la v echiul m uşuroi, dela c a p u l d e a p u s
al la c u lu i c u F e r ig a , p e p l a n s u b t lit. ( C ) ; d e aci linie
d r e a p t ă la c e la lt vechi m u ş u r o i d e la c a p u l d e r ă s ă r i t al
a c estu i lac, pe p la n s u b t lit. ( D ) ; de aci linie d r e a p t ă la v e ­
c h iu l m u ş u r o i d e la lo c u l p ă r u lu i, p e p l a n s u b t lit. (E).
 _____________, O L f gNiA*_______________ _____

IV
Despre m oşia Breaza a d-|ui Gheorghe SBndoiu
... , IP i“ VeCî iuI “ u ţ o ro i d e ,a locul p ă r u l u i . J.e p l a n s u b t
iu b t m (F) pialra din lflCuIJ d r m u r o s >p '

v
Despre moşia Şimnicul de Jos a domnului
Ioan Hagiad
D i n p i a t r a din lacul Ţ ă r n ,uroB# pe p ]nil s u t , ]i t . (F)
linie d r e a p t ă l a p ia tra din m uchia d e s p re m ia z ă n o a p te a
văii Ş a r p e l u i , p e plan subt lit. (G).

VI
D e s p r e m o ş ia o ra ş u lu i C ra lo v a
D i n p i a t r a din m uchea d eSp re m ia z ă n o a p te , a văii
Ş a r p e lu i, pe p l a n subt lit. ( G ) pe d .u m e a g u l - h o t a r numit
C ă r ă r i le , în , o s s p re m iezâzi P cs,e v a le a Ş a i p e l u i şi apoi
n sus p e u e a l, to t sp re m ia z ă zi pe a c e s t h o t a r , p în ă la un
l ă c ş o r - h o t a r p e plan s u b t !>t. (I), din mijlocul v ă ii P o d b a - j
m ţii, de aci s p r e apus, pe m a t c a v ă ii P o d b a n iţii. p î n ă la
c c a d a u n e . b ă l t i c u tre s tie , ap o i pe m a r g in e a d e miază* §
n o a p te a a c e ş t i a p î n ă la he le şteu . a p o i pe m a r g i n e a de
m ia z ă n o ap te şl a p u s a a c estu i heleşteu, pîn ă d ă i a r în inatca J
F o d b j n i t u , a p o i tot s p r e a p u s , pe a c e a s tă m a t c ă p în ă în
m u şu ro iu l p e p l a n s u b t lit. ( J ) , r id i c a t , n g u r a văii Pod-?!
b a n it n , de aci î n linie d r e a p t ă | a m u şu ro iu l, p e p la n subt 3
lit. »K), a p r o a p e de g u r a Bălfii S iliş tii, r id ic a t la î m p l i f - l
i - a suni ii s tî n j e n i l c r tră s u rii a H deia mij | oc>

V It
Despre codru de m oş|e numit Frfiainelul
nl domnului Dimjtrjc Paja
pr plan s u b t , i i - <k > flpr ° - p e g urft 1
f l T l I ' M r , ,Cat a Im PIin i« a sum n s tîn je n ilo r trăsuri* 1
I 63 i°C’ " J*e -d r e a P tă Spre a p u s la se m n u l-m u şu ro i 1
p e plao s u b t i . t . ( L ) d in m a r g i n e a ptrfu lu i C r a io v i ţ ii , ridi' f
cat la împlinirea suinii stînjenilor tră su rii a treia, dela capul
dela apus d esp re J ii, de aci linie d reap tă la sem nu l pe
plau su b t lit. (M ) îu prelungii ea linii lungului, prin sem­
nele-muşuroaie de tr ă s u r i de subt literile ( K —L).
V III
Despre moşia Breasta a d-lul Dimitrie Haralambie
D in semnul-muşuroi pe plan su b t lit. (A), ridicat în
lacul plopului, în vecbea s tă p în iie în jcs pe m atcă-holaru
?a £pii J iu lu i, pînă la sem nul pe plan subt lit. ( M ) în p r e ­
lungirea semnelor m uşuroaie de trăsuri, pe plan s u b t lite­
rile ( K - L ) .
S u p r a f a ţa moşii Craioviţii în perimetrul d at p rin a-
ceastă hotărnicie :
Rezultatul eşit prin calcul al suprafeţei coprin 6 ă în
p erim etrul dat prin această hotărnicire, s ’a găsit pogoane
două mii una sută treisprezece ( 2 1 13) şi stînjeni pătraţi
şase sute ( 6 0 0 ).
In tr 'a c e s t mod săvîi şindu-se o p erarea de hotărnicie a
moşiei Craiovita, ce-i zic şi Cernelile, din jud. Dolji, p ro ­
prietate a sf-tei monăstiri Hurezu, despre proprietăţile ce o
înconjoară, s ’a d a t de subsem natul acest act, şn u ru it şi pe­
cetluit îm p reu n ă şi cu planul fotografic, M ării sale Prin-
ului Bibescu B a s a r a b de Brancovano, ctitorul aşezăminte-
or Brîocoveneşti, la anul u n a mie opt sute şase zeci, luna
\fartie zece, în oraşul Bucureşti.
-lotarnic inginer, (ss) C. V . Paleologu*
N. PLOPŞOR

D ocum ente 1
— - j

1699 August 25. C onstantin B a s a ra b Voevod

în tăreşte stă p în ire a „popei Iul Mihailă dela satul
Anlnlşul ot su d G orju" p este jum ătate din m untele
Vîrtopul din judeţul G o r j 2
f M lstiiu Bjiiu Io C ostandin BSsrab V oevoda i gspdrâ

* A rh . S ta tu lu i, B u nuri P u b lic e . P a rtid a Planuri (1 h o tă rn ic it. H o tă r­

nicia N o. 8, din 1860 M a rtie 10.
1. D o c u m e n te d e fam ilie a l e D r. T lt u N icolin d in C ra io v a . C o le c ţ ia
P r. D. B ălaşa.
2. O rig in a l d e hîrtie. ru p t la în d o itu ri. C ru c e a iniţială şi ll te r a M în ­
florate. P e c e t e a b in e c o n s e r v a tă , a r e u r m ă io a r e a l e g e n d ă : f Io K o sta n d ln
V o e v o d B jiiu m ltliu g d r â z e m li U g r V lh ti L itera â d ela sf îrş itu l c u v in ­
t e lo r n u s e c i te ş t e . A m tr a n s c r i s - o s p r e a r e d a fid el te x tuL
văsoe zemle VlahiisCoe, davat, gsdvmi siiu povelenie go8.
podvmi, popei lu Mihail dela salul A ninişul ot sud Gorjii şj
cu feciorii lui cîti i va da D um nezeu, ca să-i fie lui Ua
mu(n)te anum e V îrtopul ju m ăta te ot sud Gorjii, pentrucă
această ju m ătate de munte ce scrie mai sus fost-au al R a.
dului Bîca, feciorul Udrei Vătaful ot Cgrpiniş şi tot l-au ţinut
el prea seam a lui cu bun, pacea pîrf’ în zilele lu D acăi Voe­
vod. D eci cînd au fostu atunci, el au fost v îndut popei lui
M ih ăil den satul Aninişul drept b an i tl. 6 o, cu zapis dela
mîna lui de vînzare şi cu multe m ă rtu rii iscăliţi în zapis,j
Şi ia r s ă fie popei lu M ihăil dela satul Aninişul toată partea|
lui Ion Diiaconul dela Urşani şi a l u i ' J itiîa n feciorul luij
S tan Bîrsil dela Cărpiniş, cîte vor avea în tră acest (sic)‘
munte ce să chiaam ă (sic) V îrtopul de peste tot hotarul, veri
cît se va aleage, care l-au vîn d ut ei popei lu M ihail dereptul
bani tl. 6 0 , cu zapis, dela mîna lor de vînzare şi cu mărturii
iscăliţi în zfpis, precum am văzut Domnii M ea (sic) şi za"
pisele acestor oameni ce scriu mai sus, la mîna popei luj
M ihail ce iaste mai sus zis- D ereptu aceia am dat şi Donj
nii M ea această carte a Domnii Meal(e) popei lu Miha|
ce scrie mai sus, ca s(ă) aibă a ţinea acestu munte ce seriei
mai sus, Vîrtopul, cu b u n . . . 3 fie moşie stătătoare şi... 1'
şi feciorilor lui, în veaci. I n tr 'a lt chip să nu fie, I is. saa;
reci gsdvmi.
Agusfc 25 v t 7 2 0 7 ( 1
Io C o stan d in Voevod Mlsti Bjiiu gpdnâ
(A u to g rafu l) Io Costandin Voevoda

II.

1775 Fev. 15. C arte privitoare Ia pricina dintre

Stanciu C urelaru şi Cfrstea cu cetaşil lor, în
hotarul C irloganilor (pe Oiteţ)
N oi 2 boeri, care din cinstit(â) porunca divanului Cravi
iov(ei,), am u fost orînduiţi ca să-i cercetăm pricina ce au-|
av ut Stanciul Curelariu, cu Cîrstea i cu cetaşii lui care sîntl
cu toţi moşteani în hotarul Cirloganilor şi dupe poruncă, viind]
noi în fa ţa locului, la dealu cu viile, unde au avut pricină,j
I . Lo» rupt,
am cb e m a t o a m e n i b ă t r î n i , d e s p r e a m în d o a o p ă r ţile f a t ă , ca
să spue a d e v ă r u l . Şi întîi î n t r e b î n d p ă S ta n c iu l C u r e la r iu ,
acele p a t r a r ă z o a r e d e v i e c u c e tem ei le tin e , e l a u r ă s -
punsu c ă fiin d c u m p ă r ă t u r ă v e c h e dela n e a m u l m ai sus n u ­
m i ţ i l o r , le - a u s tă p în it s t r ă m o ş u l său şi m oşul să u P a r a s c h iv u

şi ta t ă - s ă u S tanciul acel s c a u n d e vie cu c u p r i n s u l lui, tot

c u b u n ( ă ) p a c e p în (ă ) a c u m . I a r acum s 'a u s c u la t c u pri­
c i n ă a s u p r a lui c a r e îl r e v î n d u - s ă C î r s t e a c u c e ta şii lui să

r ă s p u n z ă î m p o t r i v a s t ă p î n i r e i viei, el sîn g u r cu un D r ă g h ic i
Unchiaşu a u r â s p u n s u c ă n u m a i 10 r î n d u r i de viie a u a v u t
luate p e 3 f ă r d e le d e m e i, i a r n u m a i m u lt, c a r e l a a c e a s t a
c e r î o d noi z a p is ă c a s ă a r a t e S ta n c iu l C u r e la r iu d e cum -
părâtoarea viei, el a u r ă s p u n s u c ă p r in z in d T â t a r î i pe m oşu
său P a r a s c h iv u , d u p e ce a u lip s i t N e m ţii d in t a r ă , a tu n c i
le-au lu a t to a te s c riso rile c u ha in e le ce a u a v u t ; i a r viia
i-au fost t o t s u p t s t ă p î n i r e a lo r p în (ă ) ac u m . D u p ă c u m m ai
ales la a c e a s t a a m u c h e m a t p e O p r e a U n c h iia ş u l, v ă r u l
Cîrstei şi a l lui D r ă g h ic i c e e ste m oştean d i n c e a t a lo r şi
i-au fost v iia din v e n it u r ă a lă t u r e a c u v iia a c e s t u i S ta n e i
şi au a r ă t a t sem nele p e u n d e a u fost g a r d u viei cel b&trin
pe unde a u ţin u t c u m o şu S t a n d u lu i . Ş i s 'a u a d e v ă r a t c ă
acele 4 ră z o a re cu c u p rin s u l lor, în la t şi d e la v a le a u fost
acolo b u n ă c u m p ă r ă tu r ă (sic) şi nu s 'a u t i n s in ai m u lt. I a r
îq capu viei dela d e a l a u c u p rin s ă p u fîn te l loc, c i acolo s 'a u
învoit cu m o şte a n i pe un d e să-ş m u te g a r d u . D e c i fiin d
pricinile d u p e cum scrie m ai su s şi spun(!)nd O p r e a U n -
chiiaşu cel B ă trîn a d e v ă ru l, fiind c e la ş u c u C îr s te a p îrîş u (l)
Stanciului,
N o i a ş a a m s o c o tit a fi c u cale ş i c u d r e p t a t e c a s ă
tie S ta n ciu l acele 4 răzoare de vie cu c u p rin s u l lor, c u b u n ă
pace de c ă tre C î r s t e a c u cetaşi(i) Iui, fiin d C u m p ă ră tu ră
veache d e la s tr ă m o ş u să u . I a r h o tărlre a c e a m a i d e p r e
urmă şi d e s ă v îrşit ră m în e dupe c u m v a «ocoti c in stitu l
divan.
F e v . i 5 , 1775.
K . T e to ia n u Logofăt.
 III.
1778 G h en arie 27, Hotfirlrea divanului Craiovei,
în pricina d in tre G h eo rg h e Log. z a divan şi Ene
B u riean u şi Sandu dela Poenari, JujJ. Vilcea, p e n ­
tr u moşie îa Clrlogmni.
Dela Dlvanu C raiovi(i)
A u v u t-au judecată înaintea n o astră G h to rg h e Log. za
D ivan, cu E n e B urieanu i S an d u b r a t ego dela Poenari sud
Vilcea, zictnd cu M itu Log., că astă p rim ăv ară, la trecuta
lună a lui M ai, cumpărî(r>)d ei nişte p ă rţi de moşie, din
hotaru Cirloganl, după apa Oltefalui sud V ilcea, dela Florica
P rioteasa sotiia popi(i) C o stan d in Ciocănoiul, i dela Stanca
ce au ţinut-o Mihai Tălpăşanu şi fiindcă aceste păr^i de m o­
şie s îa tâ dela neamul soţii sale, are cădere mai multă a le
cu m păra însuşi, p e n tru care vînzări dovedind i-au şi apucat
aici Sn C raio v a, ca ori să-i dea zapisăle şi să-şi prim ească
bani(i) sau de au judecată să iasă la d iv a n , să stea de faţă
Şi ei au zisu că nici un feali de judecat n'au, fără de cît
să-i ad u că zapisăle să-şi prim ească bani(i), fiindcă atunci
nu s ’au a f la t lîn g ă dînşii, dîndu*i şi Z8 pisu cu soroc pînă
la Sfinţii Apostoli, că vor aduce acele zapisă şi îşi vorâ
primi bani(i), c are zapisu s ’au v ăzu t şi de noi scris de la
lun i 3, 1 7 7 7 , şi zicea G heorghe Log. c ă nici pîn(ă) acum!
n 'au mai venit ca să şi ia bani(i), p e n tru aceia cerea prin
judecat să-şi afle d rep tatea, în treb în d u -să şi E n e şi b r a t
ego Sandu, ce a u să răspunză cum că n’au cu m p ărat ei a-;
cele părţi de moşie şi n’au d a t acel zapisu că-şi vor primi;
bani(i), n ’au tăgăduit, c ă ro ra cerîndu-li-sâ ca să arate acele
zapisă de cu m p ărăto are, aratîndu-le de faţă, să văzură scris
am îndoao to t d in tr ’o zi, dela Mai 2 8 , 1 7 7 7 , unda s în t iscă­
liţi î n t i ’u n a Florica P rioteasa i soţia sa popa C ostandin ;
şi în t r ’altu S ta n c a ce au ţinut-o M ih a i T ă lp ăşan u , ce scrie
la m îna Burleanilorâ, cum că le-au vîn d ut p ă iţile lor de
moşie dia hotarul Cîrlogani; Insă cuprinderea zapisalorâ,
în tr’am îndouă stînjioi : 1 4 , stj po bani 9 0 , statornice. Şi ni-
minea din neamul T âlpăşanilor nu să văzu iscăliţi mărturii,
ci de vrică (sic) Burleni(i), f ă r de ştirea T ălpăşanilorâ, au
c u m p ă r a t acele părţi de moşie, care ei aveau datorie întîi
a să iscăli ds toţi încă şi vecinătoarele, să în treb e p ă nea*
mul lo râ şi cînd nu vrea cu m p ăra, să vînză la altă p arte
şi mai vîrtos, ca Burleui(i), cunoscfndu-şi dreptul lo râ au
fost d at şi acel zapisu, cîţi vor primi bani. de u n d e s'au
văzut că cererea Logo(fătului) Gbeorghe, iaste cu cale. D up(ă)
d re p ta te am h o tărît ca toţi bani(i) p ă acei stînj. 1 4 sâ-i în­
toarcă Burleanilorâ şi să-i ia întru stăpînire, care bani i-au
şi împlinit in divan şi luu n d u -li'să şi acele zapisă dela m îna
lorâ, p entru aceia deacum înainte să aibă G heorghe Log. a
ţinea şi a stăp îni acei stînj. de moşie din hotarul Cîrlogani,
cu b u n ă pace, de către E n e şi S an d u Burleani şi de către
tot neam ul lorâ, că aşa am g ăsit cu cale şi cu dreptate.
1 7 7 8 G hen. a 7
Ştetan... Ioan Glog. Sărd.
Ioan Brăiloiu, Sluger.
D rag o m ir 3 Logof. procit.
T rec u t (în) Kond.

IV.
1780. G henarle 21. J a lb a lui G heorghe şl Nlcolae
Logofeţi d e divan, p en tru p a r te a lo r d e m oştenire
din Cîrlogani, judeţul Vîlcea, cu rezoluţia
C aim acam ului Craiovei

J a lb ă către D unH ul C aim acam

JăH iim Dum t. să avem d rep tate p entru că răp o saţii
socrii noştri, av în d moşie de moştenire la hotarul Cîrloganli
sud Vîlcea, îm preună cu fr? ţii lor, din c are trei p ă rţi le am
eu Gheorghie Log., ră scu m p ă rate cu ju d ecata divanului, cînd
în an u tre cu t le vînduse feciorii şi soţiile unchilor noştri
la alţii s trein i; ia r o p a rte o am eu Nicolae Log. de zestre
şi toate cărţile, c î t şi cart. de h otărnicie a 1 2 boeri ce este
de ani 2 8 , cînd socrii n o ştri a u h o tărît moşiia şi şi-au ales
Părţile m ai noi, şi deosăbit t o t socrii noştri, în u rm a acei
hotărnicii, au mai ră s c u m p ă ra t şi a ltă p a rte dela un N icola
Cîrloganu, tot de acolo, precum zapisul a r a tă . D a r feciorii
unui frate a l socrilor noştri anume Dincă ei să atlă şăză-
tori acolo îm p re u n ă şi cu alţi veri şi cetaşi ai lor şi cu alţii
ce le zic Borleani şi to a tă agoniseala ce s V r face, ei
□ î n c ă şi cosesc şi-şi fac h r a n a şi noi nici-un folos d e aceale
p ă rţi de moşie nu avem, aflîndu-ne şăzători a i c i ; ci p e n tru
ca să ştim şi noi cîtă p arte să stăpînim şi pe unde, ca de
nu vom p u t e a noi să ne facem acolo agoniseală cevaş, fncai
să ne orîaduim un om purtători de grije acolo, c a s ă n e fo­
losim şi noi cu m ult puţin ce să va a g o n i s r p e p ărţile noa­
stre de moşie. N e rugăm să fie cin st(ită ) porunca dmit. la
dînşii, ca să vie aici şi din d iv an să cerem ca să ni să o»
rîn d u iască doi b o e ri anum e Ioniţă Benescu b iv vel V i s t
şi Grigorie L ă c u s te a n u Pah. ca d upă cart(ea) de hotărnicie
a 1 2 boeri ce este la noi, să n e aleagă aceale p a tru p â r l i
ale noastre, cum şi acea cu m p ărăto a re dela N icolă Cîrlo-
ganu deosăb it de dînşii ca să ştim şi noi ce să stă p în im .
D e ace asta şi cum v a lum ina D u m n ezeu p e D um n(eata).
Plecat D um (itale).
Gheorghe [
N ic o la , i Loi' la div°
Grigorie R a z o biv vel Clucer Caimacam u Craiovei
Poruncim tie D u tu le i Simioane, feciori(i) lui D u ic ă i
Sandule şi l a n e —Burlenilor, prim ind poruuca aceasta să c ă u ­
taţi să veniţi aici cu cârti ce veti fi mai avînd şi voi c a s ă
cercetez pricina ca a r a t ă Log(ofetii), câ neviind, veti fi
aduşi cu treapăd .
G rigorie R azo vel Klucer
1780 G h en . 21.

V.

1780 S eptem vrie 17, D um itraşcu f a v u din Cîrlo-

gatii, vinde Floricăi un scau n de vie în Dealul
Cîrlogani (copie)
Adică eu D u m itraşcu S avu ot Cirlogani am d at a c e ş ti
zapis al mieu la mîna aceşti(i) Floricăi M ă tu ş ă i, precum
să să ştiie că am vîn d u t un scaun de viie în dealu Cîrlo­
gani, ce au căzut p ă moşia mea, cu m asur(ă) lungu v i e i '
dinâ cap p în ă în cap, 1 0 0 s(tîn)j(ini) şi latu la cap u viei
din deal 6 0 s(tîn)j(ini) şi d in c a p u viei din vale, sînt 3o
s(tîn)j(ini) cu vie şi cu ţealina ei şi i-am vîndut-o de a mea
b u n ă voie cu tocmeal(ă) b u n ă în taleri 3o, adică treizăci, şi
să aib ă a o stăp în i în b u n ă pace ia şi copii(i) ei şi nepoţi(i)
9 trenepoţi(i), neam â din neam â, atît a nu sâ mai su p ă ră de
nimeni, de copii(i) miei i d e nepoţii miei i de nici un neam
al mieu, că precum am zisâ mai susâ, că am vîn d u t de a
mea bu n ă voie. Şi p entru cre d in ţă n e-am â iscălit şi cîndâ
s’au tă c u t ace stâ zapis a u fost şi alti oameni, care să vor
iscăli mai jos.
1 7 8 0 Săpte(m )vrie 1 7 .

E u D um itraşcu S a v u i cu feciori(i) miei anum e Preda

i D u(m )itru.
i V la d u i T r a ş c ă v în ză to ri.
E u C î r s t e a ot C îr lo g a n i m a r to r
E u Ilie L u n g u „ „
E u G heorghe „ „
Ş i a m s c r i s â eu D a s c ă l u D u m itr u , c u zisa şi cu î n v ă ­
ţ ă t u r a a c estu i D u m itr a ş c u S a v u şi s în t m a r t o r .

A c e a s tă copie s ’a u s c o sâ întocm ai din c u v î n t în cu*

v î n t d u p ( ă ) ce a a d e v ă r a t( ă ) de m ine p o p a V l a d u ot C îr lo ­
ga n i şi s î n t m a r t o r .
i838 Noe(m)vr. a9.
H risto d o r K . m artor
P o p a I o n â ot C îrlo g a n i.

V I.
1780 Octomtirle 20. J a lb a lui G h eo rg h e şl Nicolae
Logofeţi de divan, p e n tru m oşie In C îr lo g nnl şi
re z o lu ţia lui G rigorie Razo Caim acamul Craiovei

3. Ja lb ă c ă tre Dum(nea)!ui Caim acamu,

C u plecată r ă v a ş jăluim D um . pentru V lăd u ţu sin
D u ică cu fraţi lui i D u m itraşco B ărb ălan şi S a n d u Bîrleanu,
dela Cîrlogani sud Vîlcea, că av în d şi noi moşie de zăstre
dela răposaţi socri noştri în h o ta ru l Cîrlogani, c are moşie
iaste deavalm a cu a a c e sto ra şi to t ei m ănîncă (sic) şi p ă r ­
ţile noastre, i a r noi cu nimic n u ne folosim şi osăbit de mo-
şiie de moştenire mai avem stînj. 1 4 răscum păraţi dela Sandu
B urlan şi dela frate-său Iane şi nefiindu-ne părţile noastre
alesă de către ale lor, noi nu ştim ce să stăpînim . Am mai
d at jalbă mai a stă p rim âv a ră şi li s’au făcut porunca Dumi.
ca să vie la divan să ne luom boeri, să ne a lţ^ g ă părţile
fieştecărora şi arătîndu-le porunca nu s'au "supus a veni,
pentru că lor nu le-ar mai fi voia să-şi ia boeri îm părţitori,
ca să o măoînce tot ei. Ci ne rugăm D um . să fie cinstită
porunca Dum. cu călăraşii s î - i aducă aici, ca să n e luom un
boeri să ne aleag ă părţile tieştecărora, că va fi cu p ă c a t sâ
ne mănince ei şi părţile noastre şi cum va fi mila Dumi;
Piea plecaţi D am i.

M c o T .f' 1 «* <Mv.n.

Grigorie R azo b iv vel Cliuce(r) Caim(acam) Craiov(ei).

Dsv(*)riro că aceşti num iţ în j î lb ă nu s ’au supus d upă po­
runcă a veni la divan. Volnicim acest c ă l ă r a ş i ................... 4
sa meargă şi pe to ii să-i ia să i aducă aicea să să înfăţişeze
la divan şi cine va râm iu ea de jadccatâ va plăti treapădu.
1780 O c . ao
G rigorie R azo vel Ktucer.
3. Log.

VII.
1780 O ctom vrie 30. Divanu Craiovei însărcinează
pe loniţă O tetelîşanu biv vt. Vist. s ă a leag ă m oşia
lui G h eorghe şi Nicoiae Logofeţi d e divan, din
Cîrlogani, pe Olteţ.

Dela Divanu C raiovei

Dami(tale) lo n iţă O tetelişane, b iv vt. Vist., facem D u-
m;t. ştire că dî.idu-ne ja lb ă G heorghe şi Nicoiae Logofeţi
za D ivan, a r ă t î n d că au moşie în h o ta ru Cirloganii, după
apa O lteţului sud Vilcea. Insă G heorghe Log(ofă)t trei părţi
ră s c u m p ă ra te : doao dela Borleani ce le-au fost v îndut popa

4. Loc gol.
C ostân d . Giocănoiu i S ta n c a ce au ţinut-o M ih ai Tălpă-
ş an u t â r ’ de ştirea lui. Şi o p arte o are cum părătoare dela
socrfl-sa. Şi Nicolae Log(ofă)t are parl(e8) aocru-său de zestre.
Şi zicea că neiiind alese aceste păi ţi nu ştiu ce să stăpâ­
nească, ci tot venitul ce a r Ii, il iau feciorii lui D u ic ă şi
D u m itraşco B ă rb ă la n şi ei cu nimic nu să folosesc. P entru
care ne-au a r ă ta t şi ca tte a de hotărnicie a 1 3 boeri, cu leat
7 2 6 0 Noemv. 8 , de ani 2 8 , în c a ie alege părţile de moşiie
ale socrilor lor cît să stâpîneascâ înpreună cu verii lcr Bor-
lenii, iar nu-i deosăbeşte pe dînşii cu părţile lor de să-şi
ştie, cine ce să stăp in ească. Am trimis de au venit ţa ţă la
divan atît Dum itraşco B ă rb ă la n i V U duţul, unul d in feciorii
lui D uică, cit şi Iane B o rle an u .Ş i întrebindu-i de au şi nu­
miţii Log(ole)ţi p arte de moşie în Cîrlogani şi au răspunsu
că au acele p lr ţ i de moşie, numai zic că nu sînt alese, ci
sîn t tot d eav alm a în p re u n ă cu ei. Şi zicîndu-le ca să-şi a-
leagă boeri pe care vor c ere să să dcosăbească de către
dinşii, au prim it şi ei a să desp ărţi sâ nu mai aibă pricină,
ci să se aleagă partea Logofeţilor pe deoparte, pre unde să
va cădea. Şi cu toţii priim iră şi ceru ră pe Dum neato, ca sâ
le faci această îm p ă r ţe a lă şi alegere, d upă a căro ra cerere
şi de c ătre divan te orinduim . Şi prim ind c a rtea aceasta
d e l a ....................5 num ai decît la sorocu ce-şi v o r pune în ­
tre dinşii să te scoli, să mergi la n um ita moşie şi Iiind toţi
moşnenii tată, cît şi Logofeţii, în tli să vei(i) ca să nu se
cajce niscaiva hotară ale cuivaşi despre vre-o p arte, apoi
m âsurînd cu stînj, dom nesc, d upă obiceiu, să d ai p artea fieş-
tecărui", după c a rtea de hotărnicie a 1 2 boeri ce s ’au văzut
la mina Logofeţilor.
Şi acele patru p ă rţi ce le au ei, alegîndu le cîţi stîrj.
sînt, să-i d e o s ă b îşti pe d e o p a rte pe unde să v a cădea, d îr -
du-le şi din buu şi din râu, şi să le pui semee.
C ît şi alte c u m p ă ră tu ri ce vor avea dela hotătoicia de
1 2 boeri încoace pînă acum, unii dela alţii să le alegeţi şi
să le daţi căruia le vor fi cu m p ărat. A sem ene şi de pre
a!ţi din moşneni, pricini ce vor avea întră dînşi, sau de să
vor fi întinsu cu s tă p în ire a peste cît nu li s'au căzut, iarăşi
cerc etîn d să îndreptezi şi de alegerea şi îm p ărţeala ce le

5. L o c g e l In o rig in a l.
 ei (ace să dai Sa scris, c are aducîndu-o la noi, de vom'cu-
oaşte că ai urm a t cu dreptate, vom in tă r i ca să poată stă-
Ini cu pace.
Şi fiindcă lu m inată poru n ca m ării sale lui V o d ă este
a boerii ce să o rlo d u esc cu hotărnicii, nici un fejfi de su-
arare locuitorilor să nu te facă, fă r’ de cit num ai'D um fnealui)
t Portari, să-i dea de boeri cile bani doao sule şi portărelului
reapădu judeţului ş t botrilor cheltuiala m incării lor şi a cailor,
ncit să vor afla la cercetare. Ci nici dum neata, nici un ieli
le su p ărare de cevaşi să nu le faci p en tru cereri de havaet.
1 7 8 0 O c t. 36
prigorie Razo vel C lu c e r ; Hagi S ta n J i a n u Pah. ; Ioan....
3. Şt. S e r d .; Gheorghe Bîngescu Sluger; Şt. K. Sluger.
P ro cit 3-ti Log

V III

1784 Sept. 13. J a lb a Iui G h eo rg h e Log. za Divan

c ă tre C aim acam , p en tru m oşia Cîrlogani, judeţul
Vilcea, cu rezoluţia Caimacamului, c a re deleagă pe
lonifă O tetelişan u s ă facă m ă su ră to a re a
’ Prea Cinstite Dum. biv vel Ban,

M â rog D u m . să aibu d rep tate, p en trucă sîot doi ani

tre cu ţi de cînd am a v u t hotărniciie la moşiia Cirloganilor,
d u p ă apa O Ueţului, sud Vîlcea, din poru n ca divanului de
mi s'au ales părţile mele de moşie ce am a v u t acolo, p re­
cum şi o p arte de moşie a răp(osa)tu!ui cumnatului Nico­
iae Log. Şi mi le-am osăbit cu semne de câtre mâşneni(i)
de acolo, după cum c a rtea de hoterniciie ce mi-au făcut
D um nealui biv vel V ist. lo n iţă OtetelişaDu, ce au fost o-
r ln d u it hotarnic, a r a tă . Şi fiindcă în p artea r o a s t r ă de
moşiie au căzut o casă a unui R ad u To.letu i a Barbului
nepotu său cît şi ogrăzile lor cu pomi, precum şi o ogradă
cu pomi a unui D um itraşco. ficioru Savului, s ă hotărăşte
în carte(a) de hotărnicie să să măsoare ogrăzile i casele
acestora cu cuprinsul lor, cu falcea şi pe cîte fălci vor ieş 1
să dea accşti mai sus numiţi loc p en tru loc depotrivă sau
din loc ară to ri la criv in ă sau livade să st&pînească înfun­
dat după obiceiu. Şi pînă acum nici un loc n u ne-au dat, ci şi-
o stăpînesc, casele i ogrăzile cu cuprinsul lor şi noao nici
un adet nu ne dau, ci fiindcă acum, cu v o in ţa D(um)neatale
sâ merg în p a rte a locului p entru culesul viilor ce am acolo.
M â rog să fie cinstită porunca D u m (n ea)tale tot către
Dum(nea)!(uiJ biv vt. V ist Ioniţâ O tetelişanu, fiindcă sâ află
acii la c a s a Dum(nea)l(ui), să meargă D (u m )n ealu i la fata
locului şi d u p ă cuprinderea hotărnicii, făcînd măsurătoare
ceiace s ă va cădea, ori loc arăto ri, ori livade să-mi dea mai
(j)os num iţii la altă p a rte şi m ăsurînd şi acolo să să potri­
vească cu cuprinsul casălor şi ogrăzilor lor şi să p u e s e m n e
să ştiu pe unde şi cît să stăpînesc din părţile lor pentru
acele ţin utu ri şi să d ea şi în scris,
Plecat D um . G heorghe Log. za D iv a n

Ianache Hrisoscoleu biv vel Ban, Caimacam Craiovei

D u m n e a ta b iv vt. Vist. Ionifă O tetelişane, judecătoriule
ot sud Vîlcea, fiindcă pricina aceasta, este ap ro a p e aci de
casa Dum. şi ca unul ce ai fost şi mai n a in te hotarnic şi
le ştii pricinile, iată te orînduim, ci să mergi la fata locului
şi fiind toate p ă rţile de fată, să faci d re a p tă măsurătoare
pe cît v a ajunge dreptul, a da aceia pămînt, locuri sau li­
vezi din părţile lor, p e n tru aceale coprinsuri, să le şi dea
şi aşa să şi ţie coprinsurile acealea înfu n d ate, d înd şi car­
tea Dum. de alegere. V ei p une şi seam ne ca să să ştie de
unde şi pînă unde să stăp înească, să nu mai aibă pricină-
Şi p entru săvîrşire s'au orînduit şi num başiru acest.
___________________ 1 7 8 4 Sept. i3
P ecetea
C a im a c a m u lu i

IX.
1785 Apr. 4 „Zapisul Stancăi I fiiu să u Ilîe pentru
cu m p ă ră to a re a a d oao ră z o a re de viie dela Cîr­
logani su d Vîlcea", la m îna lui G heorghe Logofăt
z a Divan
A d ecă eu S tan ca soţia răp. M ih a i T ă lp ă ş a n u impre-
Hoă cu fiiu mieu Jlie, care mai jo s n e vom iscăli, dat-am
înc red in ţat zapisul n o stru Ia mtna dumnealui G heorghe Log.
za d van, precum să s e ştie că răm în în d u -n e dela răp. soţul
mieu doaă răzo ra şă de vie în dealu C îrloganilor, du pă apa
Olteţului sud Vîlcea, avîndu-le şi răp. de moştenire, care
a u căzut la îm p ă r ţa lă p ă s a m a iiiiului mieu celui vitreg
Polihronie, şi nedîndu-mi mie m îna a le stâpîni, aflându-mă
cu şăd erea departe, căci ca şi dela facerea păcii încdaci, cu
voia mea tot dum nealui mai sus num itu le-au lucrat şi le-au
lu a t rodul, fiindu-m mie peste p u tin ţă a le lucra. D eci a*
cum, din bu n ă voinţa n o astră, ne-am a ş ă z a t şi ne-am tocmit
cu dumnealui c a să plătească, să fa c ă un sărin d ari cu toate
cele trebuincioase s ă fie p e n tru pomenirea p ărin ţilo r noştri
şi a soţului mieu cît şi a lui Polihronie, c are au d at şi po*
melnic aici la beseirca S fîn tu lu i Ion, un d e este să slujască
sărindariu şi sâ le stăpîoească d um nealui de acum înainte
statornice în-veci, cu b u n ă pace de către noi şi de către tot
neamu nostru, pentrucă mai mult D u m nealu i i s ’au căzut a
ţinea şi aceste răzoare de viie, fiindcă şi p a r te a de moşiie
ce au av u t râp(osatul) soţul mieu + o a r e dumnealui răscum ­
p ă r a tă dela Borleni, prin judecata divanului.
Pentru aceaia am d at acest zapis al nostru la mîna
Dumnealui, ca să aib ă a s tâ p în i aceste doaoă răzo raşă de
vie cu b u n ă pace şi n estrăm u tat. Şi p e n tru credinţă ne-am
iscălit mai jos ca s ă s(â) crează, puindu-ne şi degetile ÎQ
loc de peceţi
E u Stanca sojiia ră p . M ih ai T ălpoşanu adeverez.
1785A p. 4
Craiova

Eu Ilie sin eg. a d everez, _

Şi am scris eu S ta n Logofăt cu zisa şi în v ă ţătu ra mai
sus numiţilor şi în to arce !
Verso: D u p ă zapisul acesta n e-au p lă tit D(o)m nul Log.
G heorghe cu t(a)l(eri) 1 2 : adecă lei doisprăzăce, noao prtfO
/Hor dela biserica sfîntului Ioan, de am slujit acest sărindari,
dindu-ne şi pomelnicu ce să numeşte în t r ’acest zapis. Pentru
aceia am adeverit cu iscăliturile noastre.
Popa Ş te fa n ot st. I00. P o p a S t a n ot s. Ioan.
i 785 Iul. 38.
 X
1786 (7294) M artie 29 (copie) Z apisul lui P re d a
Savu p en tru un sc a u n d e vie în Piscul P alan g ăi
(C îrlo g a n i)6
A decă eu Preda S a v u dat-am zapisul mieu la mîna lui
Ş ă r b a n , precum să să ştie că Ia vream ea de păsâ, i-am vîn­
d ut o falcie de scaun de viie, în la t şi în lungâ mai mult
cu o funie şi funiia de 1 2 coturi în P iscu Palangăi, despre
apus. l-am vîndut de a mea bu n ă voie, în taleri 7 pl. cu
ştirea tu t u r o r moşneanilor, ca să stăp în ească în bună pace
D u m (n ea)lu i şi copii D u m (n ea)!u i în veac neclintit. Şi m a r­
tori incă au fost cîndâ s ’au fâcu ţ accstâ zapis, care mai jos
ne vomâ is c ă li:
M a r ti e 29, leat 7 2 9 4 .
E u P r e d a vînzătoriu şi tuniea de douăsprezece coturi.
E u l o m m a rto r, eu B a r b u m arto r.
Şi am scri 3 eu p opa L u p u ot Cîrlogani
E u D u m itru b r a t P r e d a m artor
E u V ladu b r a t martor
E u Preda al Samfirei m artor.

X I.
1791 April. 23 , Z apisul Badii Diaconu ot C îrlo ­
g ani, p en tru 12 rîn d u rl d e vie ce am c u m p ă ra t"
eu G h eo rg h iţă tre ti L o g o făt
A dec(â) eu D iiaco nu B ad e a sîn Grigorie ot C îrlogani,
care m ai jos m ă voi iscăli, dat-am acest în c red in ţat zapis
al mieu la mîna D u m . G h eo rg h iţă treti Log., precum să să
ştie că av în d eu cîtva s cau n â de vie în Cîrlogani, pe partea
de moşie a lui G he(o)rghe C ăp ran â, d at de d an ie de dînsul,
în fu n d a t, f ă r ’de dijmă, cît ţine cuprinsul gardului, pe care
scaun am făcut şi vie, eu cu tată-mieu i cu fraţii mei.
D eci eu partea m“a de vie, rîn d u ri doaăsprezece cu
ţclina ce este în căpătîiu rîndurilor dila vale pîn(â) în gard â,
care rîn d u ri sîn t a lă tu r e a pe lîngă ţelina mai sas n u m itu ­
lui C â p r a n î . E u de a mea b u a â voe m'am tocmit cu Dum.
mai sus numitul boeri, de i Ie-am vîndut statornice în tis
6, C opie din 1638 N oeyjvr, 29,
3o, adec(ă) trei zeci tocmai, care b a n i i-a m p rim it toti de­
plin în m ina mea. Ci de acum înainte s ă aib ă ale s tăp în i
dum., coconii dum., nepoţi, strănepoţi, cîţi D um nezeu îi
va dărui. Şi p e n tru cre d in ţă m'arn iscălit c a să creaze.
I n Craiova le t A p r ^ a 3 , 1791.

E u D iaco nu B adea sin G rigorie vînzători.

E u M a te i V iz a r u martor.
A cest za p is l-am scris eu p opa Cost. cu zisa numitului
D iacon şi sîn t m artor.

X II
1798 D echem vrie 10. Zapisul Iul P r e d a Savu
p e n tru o b u c a tă d e m oşie (sub Piscul P alangăi).
Adecă eu P red a Savu d at-am în c re d in ţa t zapisul mieu
la m îna lui Ş ă r b a n , precum să să ştie că la vream ea p ă ­
sului mieu a m â v în d u t dumnealui în polele viei în vale,
trei funiie în lungâ şi în lat p a tru funii şi jum ătate şi f u -
niea de doosprezăce coturi.
C i aceasta s ă o s'.ăpînească ia r în b u n ă pace, neam â
din neamâ.
1 7 9 8 D echem vrie 1 0

E u P red a S av u vînzători şi cîn d s’au făcut acestâ za­

pis, au fosta şi oam eni martori.
E u D u m itru Savu, E u Vladuţi, eu Niţă, eu B arbu
m artor.
Şi am scris eu Popa Nicoiae d in â Omoricea şi sînt şi
m a rto r.

A ceaslă copie, fiind scoasă întocmai dup(ă) cea ade*

v ărat, s ’au ad e v e rită şi de noi p o p a V ladu, popa lonâ,
Sta nu sin Ş ă r b a n â .

(i)838 Noemv. »9
1792 G henarie 24. H otărnicia Iui R. C ră sn a ru biv
vel Ş e tra r, în pricina d in tre nepoţii lu iT o m a
G hiorgoiul şl D u m itrach e sin S toe Rîmniceariu
p e n tru 11 locuri, su d Gorj.
Ioan i Ghi{ă, nepoţii Tomii Ghiorgoiul sin G herghe
d in tr'acest judeţ» au tra s la ju d e c a tă fată înaintea m ea pe
D um itrachie sin Stoe R îm n icean u p e n tru 1 1 locuri, adecă
livezi şi locuri a r ă t o a r e ce le d .* -1, ace st unchi al lor zălog
la num itul d-lui ta ică-său S toe — 1, cea n u i la frate său
Gheorghe d re p ţi zloţi zece, şi stă p în in d —\- c u r i d e multă
vreme cu această zălojire, acum a c ă u t a —1, să întoarcă b an ii
şi să-şi ia locurile în tru s tăp în irea lor, cerînd dreptate. F a tă
fiind şi num itul D um itraiche, s 'a u într(eb at ce are) să răs-
puuză. Intîi n e-au a r ă t a t că zapisul acela, de acest zălog la
ştiin ţa lui nu este, şi de va fi fo st statornică sau zălojire,
nu ştie, făr' decît s 'a u pom enit stăp în in d aceste locuri. îm ­
potriva a c ă ro ra a r ă tă r i, în tă r ia cu zisa numiţii nepoţi ai
Tomii că zapisul a r fi la dînsul, ci să-l arate la judecată.
Şi de v a ti scriind aceste locuri statornice, ei s ă răm îie p ă ­
gubaşi, ia r de vor fi zălojire, să-i înto arcă banii şi să-şi ia
locurile în tr u stăpînire. Şi în t r 'a lt chip n eputîndu-se scoate
zapisul, s’au zis numitului D u m itra ic h e ca să prim ească
m ărturisanie că zapisul la ştiinţa s(a nu este). Ş i văzînd
în tr’a c e s ta ş chip, au scos zapisul la judecată al a(celui
Tom a) Ghiorgoiul, fiind cu le a t 7 2 4 5 ( 1 7 S 7 ) de an i 55, care
za(pis a r a tă ) săliştile i locurile p e anum e zălojire, iar nu
s(tatornice). D eci prin cercetarea ce am făcut, fiind — 1 a rată
mai sus, şi de vrem e ce j . . , . . . 1 la o sumă de ani cunoscîn-
du-şi şi...... 1 zece p entru zălojire, şi taleri 2 şi b a n i . , , . . . 1 că
i*ar fi d a t la un M ih ai G - . . . . . . 1 şi împlinindu-se toţi...... 1
aceasta a m d a t ...... 1 Cu fraţii lor.......’, scrie în zapisul zălo-
jirii de către num itul D u m itr a ic h e , mai multă p ricin ă în tre
dînşii să n u fie, pentrUcă aşa am g ăsit cu cale şi cu drep­
tate, aceasta.
i 7 g 2 G h en arie 2 4
( s s ) R, C r ă s n a r iu biv vel Ş ă tra r
**
A c e st document l-am dat la sfirşit, găsm du-l m a i tîrziu.
Pr. D . B Ă L A ŞA

1, L o c rupt.
 Document referitor la Şetr. lancu Jianu 1
1837. O ctom vrie 19 O cîrm u lrea judeţului Roma-
naţl, în cu n o ştin ţează pe P ostenlicul G avrllă Do-
brlceanu, că e ste înlocuit din p o stul de subocîr*
m ultor cu Ş e tra ru l lancu Jianu.

O cîrm u lrea ju d eţu lu i Romanaţi

D -lui G a v rilă D obriceanu, ce au fo 9 t supt ocîrmuit
Ia p la 9 a O lte ţu lu i. , >
P rin tr'a c e a s ta se dă în cunoştinţă d-le, că viind
O cîrm u ire porunca cinst. D vornicii, cu No. 6 9 0 0 , cu coprin*
:
dere că prin ofisul M ă ririi Sale, P re a în ălţatu lu i nostru
Domn, se au d at sp re răsp u n s la raportul cu c are cinstitul
S ta t ad m in istra tiv , i-au înfiinţat ju rn a lu l dela (recutu De*
chemvrie i836, p entru alegerea cand id aţilor de suptocîr-j—
muitori p e cei ce îi însem nează şi că otcîraiuirea să gră*j
beascâ a-i chema, a l e da în cun o ştin ţă a-i 9upune la jură-j
m întul legiuit, a le lua chezăşie şi a-i orîndui să intre în j
datoriile slujbii. Şi fiindcă toate acestea s 'a u adus la de-1
8 ăv îrşire, să sc rie d-sale ca în d a tă ce se va a r ă t a acolea ]
d . Şetr. lancu J ia n u ce se vede înscris ca subocîrmuitor la
plasa aceia, să-i dai to a tă can ţalaria, acei suptocîrmuiri |
cu toate hîrtiile în prim ire i cu osăbită însăm nare de porun-j
cile ce vei ti avînd în lucrare n esăv îrşite ca să urmeze nu -1
mitu după sorocire cu săvîrşirea lor, precum şi banii capi- |
taţi ce vei fi împlinit din curg ăto rul trim estru şi vor fi a-
sup ră-ţi c u . . . . de u n d e i-a i îm plinit i sineturile pentru ciţi 1
vei fi răsp u n s la canţalarie. Şi p entru toate luînd desfacere
dela numitul, vei ti slobod de această slujbă.
1837 O ctom brie i9. . |
(S em nătura nedescifrabilă)
D u p ă c e te vei desface, să te a r ă ţi aici Ia canţalarie|__
p e n tru cîte mai . . . . trebuinţă.
T ra n s c ris de P r. IO N B Ă L A ŞA

1. A c e s t d o c u m e n t m i-a fo s t p u s Ia d is p o z iţ ie d e d - n a B l a n c b e t o l . 1
A, Dobriceanu.
 D ocum ente din judeţul Gorj
com unicate de Ioan M. N ed a şi Ion C ărăb lş

1 .

1789 M artie 3. Zapisul lui F o ta Ghldiia din Sto!o-

jani, d a t lui Matei Stoiojanu, p e n tru v tn z a re a
a 10 stînjini.
A d ecă eu Fota G bidiia diu Stoloj(ani), d at-am zapisul
mieu la m în a d(u)mnealui M ate i Stoloj(anu), precum să să
ştie că i-am vîadut zăce stîn jăn i de păm înt, c are p ăm înt
iaste în capul vii d(u)m nealui şi spre apus p tn ă în ho tarul
Teleştilor, din teiu(l) b lăjasc ; a l (sic) care stînjeni sîn t ală ­
tu re a cu a lui M ih ai G ă o d u pi dila vale. Şi i-am vîn du t
de bu n ă voia mea cu taleri 5, adecă cinci, ca să-i fie d u m ­
nealui moşie ohabnicfi în veac, copiilor d(u)mnealui, nepo­
ţilor, strănepoţilor, cîţi D (u)m nezău îi v a dărui, Şi, cînd s'au
făcut acest zapis, fost-au mulţi oameni m art(u ri) şi pentru
credinţă, i-am iscălit mai jos.
M a r tie 3, 1 7 8 9
E u Fota G h id iia, vînzători.

2.
1804 S ep t. 13. C o n stan tin Ipsilanti d ă lui Iordachi,
fiul lui Matei Stoiojanu, aşăzăm în tu l pentru a
p u te a Intra in b re a s la b o ern aşilo r mazili.
Milostieiu Bojieiu Io Constandin Alexandru Ipsilanti V o e ­
vod i Gospodar, davat G ospodstvo-M i: fiindcl la aşăzămîntul
ce s 'a u făcut acum la luna lui Iulie, făcîndu-să cercetare şi
breslelor p e n tru acest Io rdach e sin M ate i Stoiojanu ot sud
Gorji arătînd u -lo ari aşăzămînt, este fecior mazil şi după o-
rîn d u ială cu cuviinţă tiind a să aşeza şi el la aceiaşi ortn-
duială, ne-am melostevitu D om niea Mea asupră-i şi l-am
aşăza tu la brasla boarinaşilor mazili, ca purtîndu-şi dajdea
cea orînduită dăla vistierie, sâ fie îm părtăşit de miilile ce
din vecbeme are această b r a s lă acum, d rep t bucatele lui dă
dijmăritu i vinărici. D r e p t aceia s ’au datu prevelegiul a-
cesta al D o m n ie i M eale la mîna susnumitului, ca să i fie
spre adeverinţă.
Toltco pisah Gospodstvo-Mi.
i 8 o ^ S e p t . i3

Io C onstandin A lexandru . ^ M ilostieiu Boj ei C-os-

Ipsilant. ' podar
......vel Vistier
(Vo) C ercetat 1 8 1 2 Iulie, Costache Slugear.
Am aşeaat la catastih, Ioan M edelnicu l .

1831 Sept. 1 i. Înscrisul oam en i’o r din Cîir.pul Fomii

(Oorj), dat iui M cola Coiculescu şi Ion Bălan,
p en tru nişte porum b ce a fost călcat de
vitele satuiui.
Noi omenii ce am fostu chem aţi de Nicola Coiculescu
i de Ion Bălan ca să-i păş^em (sic) nişte porumbiii ce s'au
mîncat d e n işte vite ce să vor arăta. A m mers la faţa lo­
cului şi a m g ăsit m încaţi la Ion B lla n doao sute şi p a tru
zăci şi la N icola şaizeci şi la Staicu Besoi şapte sute. Pen­
t r u aceia am d a t această foaie la mînă. i8 3 i Sept. 1
Vitele î
6 la pop a D u m itru ot Stolojâni,
5 la Ion D ăm ălan,
1 la V ăsâile Cherciu,
x la M a r ia Buregiocea,
j la C o nstan d in Hoţâ.
E u popa C onstandin ad ăvărito ri. E u Constandin pîr-
călabu, ispăşitor. E u D inu Popescu ispăşitor. E u Constandin
Cilscu, ispăşitor. E u D in că Strocea, ispăşitor.
Şi am scris eu Vâsîle Popeacu cu zisa mai susnumi-
ţilor.

1. O rig in al h îrtle , p e c e t e r o ş ie , o v a lă , c u l e g e n d a : Io C o n s ta n d iu A le'

x a n d ru V o e v o d 1802, In m ijloc e m b le m a ,
 4.
1833 Fevruarle 20. F o a ia d e z e s tre a Iul Dumi-
tra c h e Niduţoiu dată fiicei sale Aniţa.
C u ajutoriul lui D um nezeu lie doamne mila T a spre noi
precum am nădăjduit şi noi îa tr 'u n Tine. A d ică eu D u m i­
traiche Niduţoiu cu soţia mea A n iţa dat-am foaia n oastră
de zestre fiicei noastre A n ita i a gineri-meu Nicolaie ot
Arcani, precum să să ştie că le-am d at p a t r u boi mari,
patru vaci, zece rîmători, nouăzeci galbeni auBtriecrşti,una
p ătu ră de Braşov, u n a ladă, una zăvelcă nouă, u n a demie,
trei cămăşii cu mătasă gătcuiţi, una căm aşă cu un brîu
albastru, u n a sprigă albastră, u n a părăche îngustă, una
peşchiri dă şnururi, una părăche de mlnîcei, trei peşchiri
mici, una p ărăc h e imini, u n a cu n u n ă pe cap dă lei 2 0 .
i833 F ev ro arie 2 0
Şi de bună voia mea am d a t aceştia.
E u M ate i Ulinoiu o t A rcan i martori.
E u G h ;o rg h e Boldeiu martor.
Şi pm scris eu Vasile N iduţoiu cu zisa şi în v ă ţă tu ra
mai sus num iţilor şi sînt şi martor.

5.
1835 Noemv. 28. Ja ib a fui M atei sin A ndronache
Ciolac din s a tu l Cîm pu Fomii (Oorj),
în p ric in a unui loc.
J a lb ă către cinstita judecătorie.
C u lăcrămi ferbinţi jăluesc dumitale ca să a m d rep tate
cu un Nicolae M iercioci o t Slroeşti, că acum în ia r n a tr e ­
cută i-am v în d u t un chirivei (sic) de loc în lat stînjini
cinci şi ju m ăta te şi în larg stîn jin i patruzăci, în ta leri 45
?> patru stînjini p ăm înt cu p ăd u re i-am v în d u t în r u p t cu
zapis bun şi acel cu p ăd u re în taleri ^5, c a r e fac ta leri 8 0 .
Şi acel zapis s'au scris de un Ion sin P o p a Achim, Şi de
aceşti b ani am loat tot mălai, dupe cum au u m blat şi acum
®’am pomenit cu numitul că scoate alt zapis, în care scrie
'ocul întreg. Şi acel zapis eu nu-1 ştiu şi zîce că este scris
de un po p a Nicolae şi nu este în ştirea mea şi acum m’a m .
pomenit cu numitul că au pus v ătăşăii satului pe mine, că
ori să-l las să stăp înească dupe acel zapis, sau să-i dau
banii. D eci eu n eav în d ce face, năzuim la mila dumitali,
ca să fie o cinstită poruncă la aleşii satului Stoeneşti, ca
ori să-l îndatorez să stăp în ească dupe zapieul dintîi ce i
l-am dat, de c are eu şliu, s a u să ne trim eţi în a in te a dumi»
tali şi cum D um nezeu Sfînt va lumina asu p ra saraci mele.
P re a p le cat dumitali
M atei sin A ndronache Ciolac ot Cîmpu-Fomii, jăluitoru.
P rezidentul ju d ecătoriti judeţului Gorj
C eruţilor d in tr ’această copiie de jalbă, veţi lua înţă-
legere de cele ce a r a t ă jăluitorul, pentru care după a jălui-
torului cerere vi s ă scrie să mergeţi la fa ţa locului şi iaţă
cu toate prigonitoarele p ărţi să faceţi cercetare şi alegere
n e p u tîn d u să îm p ăca să-i sorociţi a veni la judecătorie,
spre înfăţişare.
C o n s ta n d in O tite lişa n u i835 Noemvrie 2 8
procit, ajutov R . Bratoianu

6 . •AjH
1835 Noemvrie. Form ularul Sfatului adm inistrativ,
prin c a re i s e în tă re s c d re p tu rile d e b o e r mazi!,
lui G h eo rg h e lordachi Matei S tolo jan u 1
Sfatul ad m in istrativ al Prinţipatului Ţârii Romîneşti.
G heorghe Iordache M ate i Stolojanu din satul Stolojani,
dînd la vistieria S tatului toate încredinţările cerute pentru
a sa cuviinţă, pă temeiul articolului 83, al organicescului
regulament, s'au aşăza t la o rîn d u iala boerinaşilor mazili.
D r e p t aceia i s'au d at acest docum ent la mînă, încredinţat
cu iscăliturile şi pecetia Sfatului Administrativ, după cari
urm în d toate îndatoririle legiuite p en tru mazîli, va dobîndi
şi toate drepturile i privilegiurile hărăzite orînduelii acesteia.
P en tru m arele dvornic a treb ilo r din lăuntru,
M ih a i Coraescu.
M arele vistier A. V ilara
Secţia i~ia
P en tru secretarul s a tu lu i: A rsach i (?)
an ul i835 luna Noem vrie Şeful secsii, medelnicer
N o . q3^ B ucureşti Budişteanu
1. Formular tipărit, avlnd sus emblema ţării.
 7.

1836 F ev r. 12. Z apisul lui C onstantin, fiul Iui

Matei B ed a o t Stolojani, prin c a re z ă lo g e ş te lui
A lexandru şi G h eo rg h e 2, r ă z o a r e de vie şi pruni.

A d ecă eu C onstandin sin M ate i Beda, ot Stolojani,

dat-am bun şi în c red in ţat zapisul meu Ia mina vârî-m eu
A lisan d ru i la G heorghe b r a t , precum să se ştie că ne-a
vîndut 2 răzv o re (sic) de vie şi pruni ce să v o r găsi la
toată viea şi la cine vîndut, ca sâ se ştie că i-a m d at în
zălog, în bani g ata taleri o s u tă de lei, ad ecă o su tă lei.
Şi cîndu să va răsp u n d e a r ă t a ţi i de mai sus bani, să aib ă
a-mi slobozi zălogirea. Şi cînd s ’au făcu t aceste zapiste,
s’au făcut de bună voe, fiind şi omeni martore zăciune
(sic). D en d să m ă iscălescu, am ru g a t pă scriitori a me iscăli
puindu deagetul în loc de pecete.
i836, F e v r u a r ie ia,
X E u C o n stan d in sin M a te i B eda ot Stolojani, vînzători.
Eu P ă tr u sin Nicola Popescu, m arto r. E u N iţă sin C ăp raru
Băluţii, martori. E u R a d u Belan, martor.
Ş : am scris eu B t r b u Coiculescu ot Cîmpu-Fomii cu
zisa mai susnumituiui, v înzătore şi m a r to r e : ace st zapis ce
s'au c u m p ă r a t viea şi prunii de A lisan d ru i G heorghe brat,
dela Constandin sin M ate i Beda, nu v ru S taicu Bălinescu
să-şi lase numitul pe el, fiindcă este şi el fra te cu el şi
s'au învoit ca să îm p artă în tre ei părţile frăţeşte şi s’au
legat c are din ei va strica n u m a i şi un stru g ure, s ă aibe a
plăti to a tă stricăciunea. Şi am scris eu V asîle Popescu cu
zisa lor şi martor.
Fiind şi noi faţă la acest zapis, l-am a d e v e r it şi noi
Cu iscăliturile noastre.
Nicola Popescu, Staicu Niculescu, Staicu Băluţi, aleşii
satului Cîmpu-Fomii.
L. S.
N o t ă : Pecete rotundă, în fum, cu legenda : Satul Clmpu-
Fomii, Gorj 1837 .
 8

1839 Martie 31. A deverinţa M ăriei, soţia ful

Vaslle Bărbulescu, d a tă Iul A lexandru Bălan
şl fiilor săi, p e n tru nişte bani.

A decă eu M a r ia soţiea lui V ăsîle B ărbulescu, d a u a-

deverinţa mea la mîna lui A lisan d ru Bălan de a îm p re u n a
cu ficiorii mei V asîle, Costaicu, p recu m să .să ştie că îm-
p ru m u tîn d b ărb a tu (l) meu pe A lisandru B ălan (cu) 7 0 lei
şi întim plîndu-să slăbire de moarte, a făcut şi d at şi după
facere de ţislu, plătită lui A lisandru B ălan, de ce-au fost
dator spre mărturie.
leu Băluti Popescu, martor. G h iţe Dâvi'toiu o t Stroeşti
martor.
Ia r cîndu un an şi ju m ătate, m’arn ru g a t de mi-au fă­
cut bine d e un g alb in şi s'au răsp u n s şi galbinu(l) pren
mărturie.
E u Constandin sin Băluti, martori. Gheorghe Bălan
m artor.
Şi întîmplîndu-să şi soru-sa Măria, cîndu am d a tb a n ii
şi dupe r ă s p u n d e r e a banilor a tră it o zi, ia ră cînd Ali­
san d ru B ălan, omeni şi au c ă ta t d upă d ia lă şi negăsîndu-să
diata, m'am Încredinţat cu aceaste adeverinţe, că cîndu f ă va
găsi dieta, fie ca să a ib ă că am d at banii şi am trăit trei ani
du p ă fora deti (sic?).
1809 M artie 3j.
Stan cu Bălan alesu martore. C onstandin a lui B ă l u t i
martore. D u m itra şi Puposcu mai tor. C o n stan d in Pîrvu-
lescu, m arto r. V ăslle Nicolescu martor.
Şi am scris eu Gheorghe Coiculescu cu zisa şi în v ă ­
ţă tu ra mai sus numiţilor. Staicu Niculescu, Nicola Popescu,
Staicu B ălan, aleşii satului Cîmpu-Fomii.

L . S.

N otă. P ecete rotu n dă în fum, cu legenda : Satul Cîmpu-

Fomii. judeţul G o rj 1 8 5 7 .
 9.
1840 G h e n a rie 28. Z apisul Iui Ilincfi fiul Iui
Io rd ach e C ărăblş din Stolojani, prin c a re v i r d e fra~
telui său 8 sttnjeni d e păm înt.
A d ecă eu care mai gios mă voi iscăli in cred in ţăzi cu
acest a d e v ă r a t şi mai în c re d in ţa t zspisul n e u la mîna
irâti-m i meu G heo rg h iţă ot Stolojani, precum s ă se ştie c ă
de a mea bună voe i-am v în d u t doi stînjini de p ă m în t cu
tocmeală, s t ÎD je n u l 2 8 t a l e r i , 8 adecă opt în lat s-tînje ni, doi
în lung, din O g h en u l G âvăniţii spre răsărit, p în ă s^pfc
Glăjişte, d upă cum merge şi al Păsăliştei să a ib ă d u m n e a­
lui a-i stâpîni accşti stînjini cu b t n ă pace dumnealui, copii
dumnealui, nepoţii, stiănepoţii cîfci Dumnezeu îi v a (dă) ui,
pînă în veci să-i fie hobabnică (sic) şi stato rn ică. Şi pen-
tr u m ai adevărată cre d in ţă am ru g at pă scriitori de ui'au
iscă lit şi eu mi-am pus degetul in loc de pecete ca să să-
crca ză.
1840 G henar 2 8 .

E u llinca sin Iordaiche C ărâb işi ol S to’o j i n i , vînză-

tore. E u Costea Bida, vînzători. E u Mir-găluţă ot G ăv ănita
m arto r. E u Constandin E n e a şi martor.
Şi am scris eu M a te i Coicuci (sic) cu zisa mai sus
num iţilor. S înt şi m arto r.

10

1840 Apr. 17. Z apisul Iui Matei Ciolac şi al fiului

său Ioan d a t lui A lexandru fiul lui Ioan Bălan,
p e n tru v in zarea a 10 stînjeni de păm înt, în hota*
rul T răgoeşti.
A d ecă eu M atei Cio'ac.u dea înpreună cu tiu meu Ioan,
d at-am bun şi în cred in ţat zapisui mieu la mîna dumnealui
A lecsandru sin Ioan B ălan, precum să se ştie că i-am vîn­
d u t 19 stînjsni, adecă zece stînjeni de p ăm int din C u rm ă­
tu r a G olănuşi. pînă în h o ta ru l Trăgoeşfilor, în bani gata
îOO, adecă o sută şi num itul vînzători ş i-au primit banii,
îu m îaâ şi acest p ăm înt s’au vîndut în r u p t ca să stăpîaea-
scă A lecsan dru , copiii lui şi tot neamul lui ce să va trage
din «1. Şi aceşti stânjine ce s ’au d at lui A lecsan d ru Bălan,
s ’au d a t din dania ce au fost d ată lui D răg h ici Ciolac, şi
lui M ihăilă Popescu ot Cîmpu-Fomii, ia r nouă stînjini şi 3
cirte, s ’au d a t din danie, ia r ce nu să va ajunge pînă la îO,
să-i ia din p a rte a lui de moştenire. A ceastă danie este dată
de Radu C a n d re a şi de frate-său P ătru cu to ti'fratii lui ot
Stolojâni. Ia r de s ă v a scula cineva asu p ra aceştii dănii cu
vreo hirtie să o clirisască această danie p rin vreo judecată,
■ ă aibă numitul cumpărători a stăpîni din p artea numitului
vtnzători, din p artea cea de moştenire to t din locul de
deal, precum este şi vinzarea. Ia r de nu va fi de .plin. să
aibă a stăp în i din săleştea casei.
Şi pentru mai b u n ă şi a d e v ă r a tă încredinţare i-am
d at acest za p is şi l-am iscălit eu, i a r neştiind c a r te am
ru g at p s scriitori ca să mă iscălească şi pe mine şi copilul
mieu şi eu am p u s degetul în loc de pecete ca să crează-
1 8 4 0 Aprilie i7
- j - E u M ate i Ciolac şi cu fiul mieu Ioan am d at acest în-
seris de b u n ă voia mea şi vînzători. E u Ionită sin C ăpitan u
D u m itr u m arto r. E u Popa Constandin. E u Popa G herghe
D iv iţ o iu ot S troeşti, martor, E u N. Mircioiu m arto r. E u
C o n stan d in Chirtoc, martor. E u D r ă c i porcar, m a rto r. E u
Nica Popescu m a rto r. E u P ă tr u R u şo u m a rto r. E u Vasile
sin C onstandin Nicolescu, m a rto r. E u D u m itraic h e B ălan,
m artor. E u Constandin sin Staicu Popescu martor.
Eu Staicu Bălan, Eu Gheorghe Băcanu, aleşii satului
Cîmpu-Fomii.
Şi am scris eu G rigore Ioanovici Coiculescu cu zisa
şi în v ă ţătu ra numitnlui mai (sus) vînzători şi sînt şi
martor.
Şi a c e ş ti stînjeni s in 1: pe lÎDgă p a r t e a numitului, p ă
de la deal de m oştenire.
L . S.
Notă. Pecete rotundă în fum, cu lig en da. Satul Câmpu-
F o m i’, jud elu i G orj 1837. La mijloc un fap.
11
1840 August 23. Zapisul lui D um itraşcu Vitulan a
soţiei şi a fiilor să i, d a t lui Alexandru B ălan ot
Cîmpu-Fomii, prin care-i vinde n işte stînjeni de
p&mlnt.
A dică eu D um itraşcu V iţulan o t A rcan i de a înpreună
cu soţia mea M ariia ţ i cu feciorii miei G h eo rg h e şi Iovan
dat-a-mi zapistuli nostru la mina dumnealui A licsandru B ă­
lan ot Clmpu-Fomii, că precum să să ştie că av in d noi
c u m p ă r ă tu r ă în capul viei 1 2 , adecă doisprezece s t f i j e n i î n
lat şi în lung şi o p tîsp re z îc e şi în toată coprinderea stă-
pinirei ce am avut-o, stătornicie să află loo de pruni puşi,
m eri şi peri, am vîndut-o de a no astră b ună voie lui Alic-
saa d ru , fiindcă, i să protemnisăsc fiind din neam, ca s l
cumpere, am vîndut-o cu taleri cinzăci şi doi de lei i-am
vîndut-o în ru p t, să ş tip în e a s c ă el cum şi copii, nepoţii,
strănepoţii, cîţi D um nezeu i v'a dărui pînă în veci. Şi lui
s p re credinţă ne-am iscălit mai gios, ca să crează. Şi n âş-
tiind carte am ru g a t pe scriitor, de nc-au iscălit.
1 8 4 0 A vgust a3
E u D u m itraşco V iţulan ot A rcani, vînzătoari.
E u Soţia lui D u m itraşco , vînzătoare.
E u Gheorghe sin Dum itraşco, vînzători.
E u C ostea sin Costaiche. E u Ion Căpuţ*. E u Nico’ae
V iăd u l, aleşii satului A rcani.
E u Gheorghe Popescu, m a rto r. E u C o n s t a n t i n A. Cănă-
nău martor.*
E u Gligore Cornescu, m artor. E u G h eo rg he Giurgiu-
lescu, martor. E u Ion Gurgiulescu ginerele lui D umitraşco,
m arto r.
Şi am scris eu logofătul Sandu Pirv'uţoiu, am scriscu
zisa lui D u m itra ş c o V iţu lan şi sîn t martor.
L . S.
N ită : Pesete rotundă, îu fum, cu legenda : Satul A rcan i
ju d e ţu l Gorj i 83 ţ ,

12
1811 Iulie 14. J a lb a lui C onstantin Coiculescu şi a
a l t o r a c ă tre su b o clrm u irea plăşii Jiului în priciră
d in tre A lexandru Bălan şi Staicu N icolăescu din
Cîmpu-fomii.
C instita suptocîrm aire a plăşii J iu lu i.
C j plecăciune a m prim it porunca cinstitei su p to cîr”
muiri cu No. 1 0 0 a, slobozită la jalba ce au d a t cinstitei supt-
ocîrmuirii, A lisandru Bălan o t C lm p u -F o m ii, p e n t r u un
Staicu Nicolescu ot, tam , p en tru nişte păm înt ad ecă trei
dela deal ce le-ar ii avînd jăluitoriul cu m p ărătu ră dela un
M atei Ciolacu ot ta m , în hotaru l Cîm pu-Fomilcr şi pfrîtul
a r fi umblînd ca să-l străm ute dintr'un a sa cum p ărătu ră
dela stînjenii ..... p rin care ni se porunceşte nouă ceruţi de
jâluitori, ca să mergem în fata locului să le facem cerce,,
tarej u rm ăto ri fiind cinstitei porunci, am mers în f a ţ a lo*
cului să le facem carcetare, u rm ăto ri fiind cinstitei porunci,
cînd am mers în fa ta locului, în p r ă u n ă fiind fată şi amîn-
două părţile prigonitoare şi cu v în z ă tc a re în p reun ă şi cu
zapisile ce le d ă cum părătură cuprinzătoare, cel întîiu
zapis cu stînjini şapte, iscălit de M ate i Ciolacu ot Cîmpu-
Fomii vînzători şi cel d e a l doilea cu doi stînjini cumpâra(i
tot dela M atei Ciolacu, unul din le a t i84o Aprilie i3, altul
tot din leat 1 8 4 0 Iunie 2 , cari nici vîn zăto riu l nu le tă ­
gădui, ci arătă că cu ad e v ă ra t din p a rte a lui sîn t lui stîn­
jini vînd u t'. c i r e stînjini s ’au şi ales măsurîndu-se pre trei
locuri alături cu vînzătoriu şi s ’au găsit cu deplin. I a r
p îrîtu î s'a mai îotins eu gard u l peste stînjinii jăluitorului.
C a re r ă u şi fără cale a r fi şi socot p ricina de un plastore
încă c u m p ă ră tu ra jăluitorului, n e fiind păgubaşi măcar
de un deget din moşteuirea lui şi n eputîndu-se îm păca prin
a lă tu ra ta alegere şi p rin zapisele satului, să trim isără în a­
intea cinstitei suptocîrm uiri şi cum li se va da cea de 9 ă*
vîrşită hotărîre.
C onstandin Coiculescu, D u m itru Popescu aleşi.
M atei Coicuci ot Stolojani.
A nul i8 4 i Iunie 1 4 . N o. 4 8

13.
1841 A ugust 27. Zapisul lui Matei Ciolac şi al
fiilor săi, d a t lui A lexandru B ălan, prin c a re -i
vinde un stînjin d e păm înt.
Adecă eu care mai gios mă voi iscăli dat-am bun şi
încredinţat zapistul meu la mîna dumnealui A lisan dru B ă ­
lan, precum să se ştie că i-am v în d u t un stînjin de pămînt
din pietrile ce s’au h e tă r ît cu alegere du p ă cum c u p rin d e
alegerea şi zapisul c are i-am dat şi dila vale din p artea de
moşină pi lîn g ă hăi zăce stînjini, unul c a r e din toti în co-
prindere fac unsp răzece, cu cu p rin d ere de două zapise în
lei şaptesprezece.
 Şi p e n tru ca să fie crezut, am ru g a t pe scriitor de
ro'a u iscălit p uind şi degetul în loc de pecete, ca să fie
crezut. »8 4»* A u gu st 2 7 ,
x E u M a te i Ciolacu d in p re u n ă cu fiul meu.
x Ion G h in d ă în fiinţă dela 9 ani vînzători.
E u Popa C onstandin, m artor. B a r b u Băloescu martor.
Şi am scris eu G h eorg h e Coiculescu cu zisa mai sus
num iţilor vînzători şi sîn t martori.
Şi ceilalţi 1 0 stînjini s 'a u cu m p ă ra t cu deosebit zapis,
c are zap is să va a r ă t a şi s ’a u adeverit cu lei 1 0 0 .
D e la aleşii satului Cîmpu-Fomii
V iin d cu acest înscris la noi aleşii acestui sat, vînză-
to ru d im p reu nă cu c u m p ărăto ru n e-au r u g a t c a s ă adeve­
rim sp re a-şi a v ea temei şi am ad ev e rit cu iscăliturile
n o s s tre şi p u n erea pecetii satului.
1 8 4 2 A u g u st 2 7 . N o. 1 8 0 .
C o n stan d in Coiculescu, V asile Popescu aleşii,
L. S.
Scriitor G rig o re Coiculescu.
N otă. Pecete rotundă, în fum, cu le g e n d a : S atu l C lm pu-
Fomii, judeţul G o rj 1 8 3 7 .

14.
1843 G h en arie 24. în scrisul Iui M atei Ciolac dat
iui A lexandru Bălan, prin care-I vinde un Ioc
în Păducei.
Satul Cîmpu Fomii.
Supt iscălitul de mai gios d au ace st înscris la Ali-
x a n d r u Bălan, precum s ă să ştie că d upă zapisul ce i l*am
dat, adecă i-am v în d u t în Păducei în oprelişte, i-am dat
voie ca să o vînză un d e v a putea, ca să-şi prinză bani, să
n u aibă nimeni nici un c u v în t de pricinuiri. I a r cine să va
scula cu vreo hîrtie să m ă scoată din acel păm înt, să am
a-i d a din locul cel ce nev în d u t din vale. Şi p en tru bună
cred in ţă am iscălit de bu nă voia mea, fiind mulţi oameni
de fa ţă precum s ’au iscălit.
1843 G henar 24 .
E u M a te i Ciolacu ot C îm pu Fomii am d a t ace st Înscris.
E u Popa C o n s ta n d in m artor. E u Staicu Bălan ot C lm pu
Fomii. E u C onstandin Popescu. E u Ioan D iaco n u Angliei
ot tam.
Ş i am scris eu suptiscălitul de mai gios, cu zisa mai
sus numitului şi am iscălit de m artor.
G. Coiculescu.

15.
1846 Aprilie 15 Z apisul lui Sandu Răduţoiu din
A rcani d a t lui Nicoiae Vlfido'u ot tam , prin care-i
vinde 4 stînjini de p ăm în t In dealul T ărtoba.
Adecă eu S a n d u Răduţoiu o t A rcan i îucredinţâz cu
acest zapist al meu la mîna dum nealui Nicoiae Vlădoiu ot
A rcani i la mîna dumnealui Ic a n b r a t Nicolaie, că precum
să să ştie că le-am vîndut stînjeni patru din dealul Tîrtoba,
alăturea cu G h e o rg h e Giugiulescu şi dela vale i-am vîn­
d u t în rupt, în bani gata lei două sute, adică 2 0 0 să stăpî­
nească dumnealor, copii d u m n ealo r citi D um nezeu ti va
dărui,ipînă în veaci. Şi cînd s'au făcut a c e s t zap ist a u fost
mulţi oameni m artori, ru g in d şi pe aleşii satului de l-au
ad e v e rit cu ale d u m nealo r iscălituri şi cu p u nerea pecetii
1 8 4 5 A p rilie i5.
E u S an d u Răduţoiu o t A rcani vînzători. E u P ă u n a
soţia lui S an d u R ăd uţo iu o t A rcan i vînzătoare.
E u R a d u Giurgiulescu o t A r c a n i martori. E u Barbu
B ercan ot A r c a n i martori, E u Io a n P opîrlea ot A rcani
martor. Eu M a te i Stoichitescu ot A r c a n i m a r tr r . E u D u -
m itraşco Stoichiţescu ot A rcani m a ito r.
Şi am scris eu Sandu Pîrvuţoiu ot A rcan i, cu zisa vîn-
zătorilor d in tr ’a a c e s t zapist şi sînt şi martor.
C ăn ţălaria satu lu i A rcani.
Cu acest zap ist viin d am lndouă părţile la casa de
a-lunare, s ’au c e rc eta t şi de către noi şi s ’a u găsit ad evărat
acest zapist d a t de a lor bu n ă voie, v în z are c u ra tă fără
p ricină. D e aceea s 'a u adeverit şi de c ă tr e noi cu ale noa­
stre is c ă litu ri şi cu p u nerea peceţii.
1846, Aprilie i5.
 .b ttfc riiA "

Io an L ă p ă d e te sc u , V asile C ă tu ti. D u m itraşco C o r-

nescu aleşi.
Scriitor S an d u Pirvuleacu.
L . S.
N otă. Pecete ro tu n d ă în fum ; J u d e ţu l Gorju* p la ia
V ilcanu lu i, aatul A rcani.

16.
1846 Mai 4. înscrisurile tn pricina Anufei so;ia lui
A lexandru Bălan, p en tru o d a to r ie d e bani
c ă tre Sandu P t m iţo iu .
Suptocîrmuirea plaiului Vilcanului
Cu Înscrisul acesta arătîndu-se la suptocîrmuire însuşi
iscălitul într'însul, R ad u sîn V oim irea Bălanu ot Cîmpu
Fomii, cbezaşul A niţei, soţia .lui răposatu Bălanu, cu viul
seu g ra iu m ărturisit coprinderea de ad e v ă ra t şi tot într'o
vreme, făctnd rugăciune a se adeveri de suptocîrmuirea,
d a r că un asemenea temei îl adeverezi s p r e a-şi a v ea ur*
m a r e a întocmai.
1 8 4 6 M a i 4 . N o. 1 8 7 .

P e n tru su p t cîrmuitor, I. Radom ir

L. S.
D u p ă judecata şi în fă ţişarea ce am a v u t-o la cinstita
suptocîrm uire şi în d a to rîn d u -se Anita, sotiia lui Alicsandru
Bălan, ca să r ă s p u n d ă lei p a tr u zeci, d u p ă cum s'arată şi
zapistul, fiind c e rc eta t şi de cinstita suptocîrm uire şi ade­
v e r i t d u p ă dovezile ce am înfăţişat la cinstita suptocîrmuire,
aşa ea n eav înd bani ca să-i răsp u n d ă la sorocul a r ă ta t au
şi venit la noi suptiscălitii de-a'm p reun ă cu Nicolae Coicu­
lescu, B adea Ţuveloiu ot A rcan i, S taicu B ă la n alesul ot
C îm p u Fomii şi C o n s ta n d in Neam{u vătăşelul şi d upă r u ­
găciunea ce n e-au făcut-o numiţii mai sus p entru Anufa,
ca să-i iertăm lei douăzeci d i* tr ’a a c e s t zapist, fiindcă
zîcînd că n’a r e nimic de u n d e ca să-i ră s p u n d ă arătaţii
bani, de aceea şi no u ă întorcîndu-ni-se mila, i-am ie rtat
lei douăzeci şi am p rim it lei douăzeci, pe ju m ătate i-am
ie rtat de a n o astră b u n ă voie, să fie pom ana n o a s tră şi a
părinţilor noştri.
E u Nicoiae G iurgiulescu o t A r c a n i am d at acesta.
L o go făt S a n d u Pirvutoiu. 1 8 4 6 , Iunie 3.
A d ecă eu R a d u sînt V o im irea B ălan ot Cîmpu-Fomii
InCredinţăz cu ace st zapist al meu, la m îna .dtrfnnealui logo­
făt S an d u P irv u to iu ot A rcan i i la m în a lui Nicola G iu r­
giulescu ot ta m c ă p recu m să să ştie că am lu a t în c h e ­
zăşia mea pe A n iţa , soţia lui Alicsandru B ălan ot Cîmpu
Fomii, de lei patruzeci, cu soroc p în ă la Sfîntul Constau-
din şi la numitul soroc să-i am a i răsp u nd e eu tpt* banii
cît, iar nefiind banii la n u m i t u l ,soroc, să-i am a-i da în ­
doiţi. Şi aşa am lu a t o în chezăşie dela cinstita suptocîi-
muire înd ato rîn d -o cinstita judecată, ca să-i răsp u nd ă banii
lui logofătul S a n d u , şi neavînd ban ii ca să-i ră s p u n d ă ce-i
luase so{ul ei A lic sa n d ru dela logofătul S andu, am luat-o
eu în chezăşia m ea să-i ră s p u n d eu b a n ii p entru num ita
la soroc. D e aceea n e rugăm cinstitei suptocîrmuirii de a
ne subiscăli acest zapist.
i846 M a i 6 .
x E u R a d u sîa V oim irea Bălan ot Cîm pu-Fomii, plat­
nic p entru A n i t a sofia lui A lic sa n d ru Bălan, x E u Anita
sofia lui A licsan dru B ălan ot C îm p u Fomii, platnică.
E u Nicole..., Eu Nicole D o b ro tă o t Brădiceni martor.
Şi am scris eu R ad u c â Tivicâ o t A rcani, cu zisa mai
sus num itului R a d u şi sînt şi martor.

17.

1846 Mai 9 S c ris o a re a (ui Niţă G îrlă din satul

Roşiuta c ătre Sandu Pirvutoiu, prin care-i spune
să n u l m ai c e a r ă banii Aniţei soţia iui
A lexandru Bălan.
Logotete Sandule Pîrvuţoiule, v ă d că veni A nifa lui
A lic sa n d ru B ălan şi spusă că o apuci de banii ce t>' '“a r
d.i, ca să-ti cum peri porc de Crăciun cu tovarăşul tău, iar
d u m n e ata de atunci îţi părăsişi drum ul de p rin satul nostru
Roşiuta şi nu m ă mai întîlni cu tine, p în ă am venit cu
A lic sa n d ru la casa ta şi ai pus soro c cu mine, că vii cu
banii la caaa mea în tr'o săp tă in în ă . Şi ia r nu te-am mai
v ă z u t pînă nu m’am Intîlnit cu tin e mergtnd cu caru l cu
colţaue la ttrg u l «Julii ţi cîn d zisei să mergi să n e ju d e c im
că a-i p u s soroc iar c ă vii cu b anii acasft, cari ştiu tova-
s i j i i tă i cei ce erau cu tin e cu caru l cu colţanile, cînd se
frtosese osia în d rum a caru lu i şi părăsăşte-te d e acest
g â r a c c ă de vei mai năcăji-o, m ă scol cu cheltuiala mea
ţi te dau la O c îr m u ir e că eu am făcu t pe hoerul G h eo rg he
vechil ca să scoată b a n ii de pe tine şi zapisul, d a c i- i vei
f’i d a t b an ii să-ţi cauţi zapisul la dumnealui b osru l G heor­
g he. Şi p e n tru a fi crez u t ori la ce judecată v a m erge a-
c e s t înscris, am pus şi pecetea satului .nostru R o şiu ţa a fi
de b u n temei. 1846 M ai 9
N iţă G îrlă
L . S.
N otă. Pecete ro tu n d ă în fum cu legenda ju d eţu l M e ­
hedinţi p lasa M o tru lu i de S u s s a tu l R oşiuţa. T o a te aceste
şaptesprezece documente su n t In p ă s tr a r e a domnului p ro ­
fesor Io a C&răbiş Bucureşti.

Din docum entele Mânăstirei

Sadova-Dolj
M oara dela Heleşteul cel Vechi
. 1633 Mai 8. Z apis d e v în zare al lui Stan
feciorul Radului c ă tre popa Dionisie,
p en tru p a r te a s a d e m oară
A d ecă eu S ta n feciorul R a d u lu i lu D r ă g a n o t Sadova,
făcut-am zapisul mieu la m în a sfinţii sale popei lui Dionisie,
că s ă fie de mare credinţă, cum s ă se ştie c& ’i a m zălogit
partea mea de m oară d r e p t ta le r e zece, p în ă la V in e re a
mare, s& aib a d a re a b an i la zi, şi să'mi iau m oara, iar
neav înd b ani la zi, Bă fie volnic po p a Dionisie a ţinea
moara el, şi s ă ’mi mai d ea ce a r mai fi p reţu l morii, şi s i
o ţie el cu b u n ă pace, să'i fie lui moşie s tă tă to a re , şi de
nimenea v al sau gtlceavă s ă nu aib ă, pentru c i aşa ne-am
tocmit noi de a n o a s t r i b ună voe. Şi cînd s'au făcu t acest
zapia, fost-au mulţi p ă rin ţi şi oameni b u n i m ărturii, carii
vor p une iscăliturile şi degetele mai jos şi p e n tru mai
ad e v ă ra ta cred in ţă mi-am pus şi eu degetul mai jos în loc
de pecete ca să se crează.
7 1 9 1 M a iu 8
E u S tan feciorul Radului.
E u Ştefau m onahu D iclieu nt Sadova, mattor.
E u Leca m onahu m artor. E u popa ot Sadova
martor.
Eu Iovau feciorul lui C h irijă ot Sadova m s it c r .
E u P ircă lab u Radul ot S adova m artor.
E u O p r e a Ţ în jă re a n u m arto r.
E u m onahul R a d u r e ot Sadova m artor. (
E u M u ş a t b r a t po p a ot S adova m artor.
E u N ed elco C u rte a n u , m arto r.
Şi am scris eu p o p a Spiridon şi sîn t şi m ărturie.

1685 N oem brie 21. Z apis d e v în z a re al lui Stan

feciorul Radului c ătre m în ăstire, p en tru
p a r t e a s a de m o ară
A d e c ă eu S tan feciorul R adu lu i lu D r ă g a n ot Sadova
scris-am zapisul mieu la mîria popii lui Dionisie Eclisiaihul
şi a feciorilor lui Stroe ot s iîn ta m înăstire Sadova, c ă să
fie de b u n ă credinţă, cum să se ştie ce 'i am vîn d u t partea
mea de m oară, în s ă m o a ra dela Hileşteul cel Vechiu de a
m ea bu n ă voie, dinpreună cu frate-inieu Sima, şi cu ştirea
tu tu ro r p ă r ta ş ilo r carii sînt în m o a ră părtaşi, că s ă fie lor
moşie o h ab n ică şi stătătoare în veci neîntoarsă, p en tru că
o am v în d u t de b u n ă voea n oastră, n e a v în d nici o nevoe
de nim enea. Şi o am vînd u t în b an i gata talere 1 7 pol.
Ş i cînd o am v în d u t fost*au mulţi p ă rin ţi şi oameni bnni
mărturie anum e, carii îşi vor pune iscăliturile mai jos ca
să 9 e crează.
N o em v rie 2 1 leat 7 1 9 3
E u S tan v în zăto rul i b r a t ego Sima
E u Stoian P ircă lab u l Sadovei martor.
E u B arbul m a r to r ; E 11 Pavel ot Sadova m a r to r ; Eu
Nedelco, m a r to r ; E u Pătraşco, m a r t o r ; E u Ud rişte, mai tor
E u Iovau siu S la n o t S adova, m arto r. ;
E u Creciun P îrc ă la b u o t Sadova, m artor.
Eu B ad ea, m artor.
E u B i i bul P lrcâ lab u , m a rto r.
Şi am acria eu p o p a Stoica.

Moşia Urzica din Romanaţi

1747 Iunie 14. S criso area b o erilo r contilieri c ă tre
egum enu Bistriceanu, i c ă tre e g u m e n u Brînco-
veanu, cum că avînd şi m în ă stire a Vieroşul, p a rte
de m oşie în hotarul U rzica cu vad d e m o a ră să
fie în g ăd u ito ri d e a stă p în l şl m în ăstirea Vieroşu
ce ’i s e cuvine, ia r de au a răsp u n d e, să m e a rg ă
Ia ju d ecată.
C instite cuvioase sfinţia ta p ărin te A ntonie egumene
B istricen e şi sfinţia ta egumene G henadie, egum en B rln -
covene, dela milostivul D u m n eze u Întreag a sănătate, spa-
şenie su fletească poftim sfinţiilor voastre. P ric in a nu este
de alta fâ r ă cît aicea veni sfinţia sa părintele M ih a i Arhi*
m a n d ritu egumenu dela sfînta m înăstiie V ie ro ş u l de ne
spuse cum că are acea m înăstire p arte de moşie în hotarul
Urzica, c are merge p în ă în pîrău V ădastrii, av în d şi vad
de m o a ră în tr'a c e a apă, şi merge în sus p în ă în heleşteu,
şi de acolo îa sus la p ia tră d upă cum arată hrisovul răpo­
satului M ihai Voevod şi acum sfinţiilor voastre nu '1 îngă^
duiţi a stăpîni, şi zice că a r e şi oameni b ă tr în i care ştiu
s tăp în irea acelui h o ta r . C i sfinţiilor v o astre trebueşte să'l
lăsa ţi să stăpînească şi a : e a sfîntă mînăstire Vieroşul, ia­
ră ş i de veţi avea cevaşi a răsp u ud e, să veniţi aicea la n oi
ca să se îndrepteze lucrul şi să nu aveţi pricină. A ceasta
şi fiţi săuătoşi.
Iulie 1 4 leat 7 * 5 5
C ostandin S ttîm beanu
C ostan din Băleanu.

1747 Iunie 29, C a rte d e blestem a lui Neofit Mi­

tropo litu l a s u p r a egum enului B istriceanu ca să
m ă rtu rise a s c ă adevărul, p en tru vadul de m o ară
ee’l a u ţin u t m în ă stire a Vieroşul, iar dela o vrem e
’i au încotropit, şi nu î n g ă d u e ţt e a stăpîni Vieroşu
Neofit cu mila lui D u m n ezeu A rh ie p is c o p şi Mitra»
polit ţării M unteno*Romîneşti.
Iubitorule de D u m nezeu Episcope al Sfintei Episcopii
Rtmnicului ch ir Grigorie, Intru D u h u l Sfint iubit frate şi
întocma slujitor, dela milostivul Dumnezeu rugăm Sfinţii
tale întreag ă s ă n ătate, v ia ţă cu rată şi spăsenie sufletească,
ia r dela sm erenia noastră trim item molitvă şi blagoslovenie.
D u p ă aceasta înştiinţăm pe Sfinţia ta c i aicea ne-au jăluit
egumenul M ih ai V ietoşanu pentru un vad de m oară care
l-au tot ţin u t m în ăs tire a acel v ad şi în zilele răposatului
C ostandin V oevod B rîn co v eao u , şi fiind sat prea acea
moşie Urzica, mergea vitele salului de se ad ăp a în apa
V ădastrii, u nde e»te acel vad de m o a r ă ; ia iă dela răa-
meriţă încoacea egumenu Bistriceanu şi egumenu Bilnco-
v eanu nu a r fi în g ăd u it să in tre vitele satului să se adape,
la acel vad de moară, şi din poru n ca M ă r ii Sale lui Vodă(
orînduindu se să se caute judecata aceasta la Dumnealui
vel Ban, a ş a s 'a u fost h o tă rît ca să primească egumenu
B istriceanu blestem şi alţi b ătrîn i şi j:osluşnici ai lor să
spue cum au spus Silivestru m onahul ispravnicul Bistriţii,
fiind vecin acolea şi D răg an ei carele este om bătrîn. Ci
d a r de va m ă rtu ris i egumenu Bistriceanu şi alţi bătrîni
şi posluşnici, p recu m vor şti adevărul, să fie iertaţi şi b
gosloviţi, ia ră de nu vor m ă rtu ris i a d e v ă r u l la pricina
ceasta c u m vor şti cu sufletele lor, şi precum au spus Sil;
v e s tru m o n a h u şi D răganei, ci de vor tăgădui să fie proclet»
şi afurisiţi de D o m n ul n o stru Isus H iis to s şi de 3 1 8 sfinţi
p ărin ţi dela N iceia şi de toate sfintele s o b o a r e : fierul,
pietrele să se topească, iar tru pu rile lor să stea întregi şi
netopite, să aib ă p a rte şi lăcaşi cu lu d a şi cu Aria, aâ
moştenească bubele lui Ghiezii, să-l lovească cutrem urul lui
K ain , şi pînă n u v a mărturisi ad ev ă ru l, ertăciu n e nu vor
lua. Aceasta.
Iunie 2 9 leat 7 2 6 6
Neofit al U ngrovlahii.
1750 F e b ru a rie 17. C a rte dom nească prin care
po ru n c e şte Iul vel Ban al C raiovei, ca s ă ad u că
p ă egum enul B rlncoveanu să-i judece pentru
vadul de m oară ce ’l a r e m în ăstirea Vieroşu
tn m oşia Urzica, şi '1 au tncotroplt Brlncoveni
I o : G rigorie G h ica Voevod cu mila lui Dumnezeu,
D om nu Ţ â rii Romîneşti.
C in s tite şi credincioase bo eru l Domniei M ele Ianache
Hrisosculeu Vel B an sănătate. Iţi facem în ştire că aieea
la D o m n ia M e a au d at jalbă M ihail egum enu dela mlnăs-
tirea Brtncoveani, zicînd că av în d s fîn ta m înăstire V ieroşul
tn sud R o m aoaţi o moşie, to t a r fi (m ut o m înăstirea cu
pace şi mai de nainte vrem e, şi acum, d u p ă cum scrie
hrisoavele D om n ilo r ce le a r e la mină, si tn t r ’această mo­
şie ce se chiam ă U rzica a r fi av în d şi un v a d d e m oară
din josul m înăstirii B is triţa , şi merge în sus p e a p ă p în ă
tn hileşteu, unde s 'a r ti h o tă rin d cu m înăstirea B rlncoveni
şi In domnia D om nii Sale C o stan d in Vodă B rlncoveanu,ar
fi stăp lnit m înăstirea V ieroşul p în ă în a p ă , şi p în ă la ră z -
miriţa dintîiu, şi făclndu-să O ltu l h o ta r, a r ti r ă m a s moşia
mînăstirii V ieroşului su b t s tă p în ire a nemţilor, ia r a c u m iă -
cînJu-se tot o stă p tn ire , şi-ar fi lu a t moşiile s u b t stăplni-
rea mînăstirii, ia r acel v a d de m oară ce scrie in hrisovul
răp o satu lu i Mihail Voevod, nu-1 îngădueşte egumenul dela
m inăstire a Brlncoveni ca să-l stăpînească ca şi mai n ain te
vreme, care zice că a r fi av în d şi mărturii oam eni b ătrln i
de atu n cea c are ştiu că ţinea mînăstirea V ieroşul p în ă în
apă, d u p ă cum vei vedea dum neata şi ja lb a lui d in răvăşel,
p en tru c are Iţi scriem dum itale, să trimeţi să ad u că pe egu­
menul d ela m în ă s tiţe a Brîncoveni, şi cu d rep tate d upă
hrisoavele şi cărţile ce vor fi avînd, şi d upă cum vei dovedi
şi vei găsi cu cale să h o tă răşti prin c arte de judecată la
c are p a rte se v a c ă d t a , ia r ă neodihnindu-se vre-o parte
pe ho tărlrea ce le vei tace, să le pui soroc cu zi hotărltă
şi să-i trim iţi la D iv a n .
A ceasta şi fii d u m n e a ta săn ăto s.
F e v ru a rie 17, 7258
 1752 Iunie 13.
Sfinţia ta părinte egumene dela mînăstirea Brîncovenii
să-ţi iai scrisorile ce vei avea de pricina acetano şii, şi să
vii să ataţi faţă la d ivan ( că n eviin d de voe, vom Uimite
călăraşi de le v a aduce cu tr e a p ă d . A şişd e rea şi sfinţia U
p ă rin te egumene B istriceue luându-ţi scrisorile ia răşi sâ
vii la divan.
Iunie i3, 1762.
* "

1816. Hotărnicia moşii Urzicuţa.

D u m n ealu i Ila g i E n u şi Costea Petre, prin jalbă au
făcut a r ă ta re M ării Sale Ioau G eo rg :e C a ra g c a Voevod, prea
înălţatului domn, coprinzătoare că arc cu m p ărate cîteva
moşii statornice dincoace de O lt, şi că după vrem e zmintin-
du 8 e hotarele moşiilor, şi că să nu aibă clironomii gtlcevuri
cu vecinii răzaşi, face cerere de a ’i se da lum inata poruncă
către dumnealui Caim acam i Craiovei, s ă ’i orluduiască ho-
tarnic la acele moşii din p a r t e ’i pă b iv C iauş Scarlat, că
d in p re u n ă cu A n d re i Covaciu inginer, cc este venit dela
Bucureşti, să m eargă la toate moşiile şi s ă le facă tragere
ţ i alegere d upă s in e tu ri i dovezi şi v echea stăpînirc, şi in-
gineru să le facă h a r tă . P iiim ită fiindu-i cererca, s'au şi
d a t lum inată poru n că c ă tr c dumnealui Caim acanu şi (ătre
dumnealor boeri divăniţi, poruncitoare ca să orluduiască
p e cerutul h o tarn ic şi inginer, s ă m e a r g ă la f a ţ a locului şi
să facă u rm are, faţă cu vecinii răsraşi, şi d e vor răn>îr)fa
cu toţi mulţumiţi, să pue pietri, şi să d e a c ă iţi de h o tă rn i­
ci# d upă orînduială, şi inginerul să rădice h a ită ; iar ciud
v r e o parte nu se vor odihni, pietri să nu pue, ci numai
semne să facă, şi cu alegerea din ia ţa locului i cu cerce­
ta r e a divanului, cu zi orînduită să i sorocească şi la luminat
D iv an u M ării Sale, a rătîn d u -se jeluitorul la cinslitu Divan
cu lu m in ata p oruncă, m’am şi o iîn d u it cu pitacul Cinstitei
Caim acam ii, poruncindumi-se că din preu n ă cu ingineru să
merg la num itele moşii, şi să fac urmare întocmai, după
c u m î u ' lu m in ata poruncă se coprinde. U rm ăto r fiind am
mers cu inginerii la U iîic u ţa aud K ouianaţi, u n a din mu­
 şi\le jeluitorului, care moşie o are lu a tă cu schimb la le a ţ
18 1 2 de Ia m ă n ă s tire a Vieroşul, şi iară-şi au d a t - o . schim b
la leat i8x3 sfintei m ănăstiri Sadovei, du p ă cum îu sinetu­
rile Ce are cu luminatele hotărîri, pentru acest schimb, pe
larg se coprinde, un d e mai întîiu am d at de ştire vecini'or
raza*', că să vie cu sin etu rile veih i, noi, cine ce v o r avea,
şi stringiriYlu'se am eşit cu toţi în faţa locului de am dat
ocol moşii de jur în p re ju r du p ă obiceiu. Am ceru t de la
vech'lu jeluitorului să ne dea siueturile ce le are, ne-au d aţ
uq hrisov al Mării Sale răposatului întru fericire M ihai
Voevod, scris din leat 7 1 0 2 , de ani 223, în care hrisov a-
ra tă de Ja cine se trag e această moşie Urzicuţa, şi că au
cum părat-o D a v id S p ă ta ru , de unde se vede că acel D a v id
S p ăta ru au dat-o danie la sf, m în ăstire V ieroşul, d a r de
s emueie ocolului mpşii nimic nu a r a tă . N e mai dete tot ve-
chilu jeluitorului o copie de ocolnic tot a mînăstirii V ieror
şului, ce se v ă z u scrisă to t d in tr'a cel le a t Iulie în aa, iscă­
lită de un popă Stan ot D ăbuleni, i U nchiaş V la d u şi U n-
chiaş M ate i Filişanu, citind u ’i cu p rin d erea unde zic c h ia r
aşa f din Selişte din m ăgura lui D răgulin, ia la deal sp re
o'ohşie Ia hotarul din p ia tră în piatră, p în ă în m ă g u ra Ţi­
ganului, din m ăgura Ţiganului pînă în piatră, din piatră
pînă în măgura A scuţită din m ăg u ra A scuţită p în ă în pîrîu
Vodastrii d in jos de hileşteu şi vine latul în sus p în ă
in hileşteu, din hileşteu merge la p ia tră , din p ia tr ă merge
îu sus de apucă v alea V o d a s trii în sus, şi merge to t spre
vale în sus p în ă în calea ocolnii, c are merge la obîrşie, şi
merge pre valea ocolnii în sus pînă în calea Caracalului,
pre calea C arac alu lu i sp re b altă p în ă la un loc, apoi merge
la m ăg u ra C iobanului, din m ă g u ra Ciobanului Ia poiana
D racii, din p o ian a D ra c ii pe din sus de grindul lui Băcă-
laie p în ă la Fîntînele, dela F în tîn ele în jos p în ă în grindul
cu tufe, din grindul cu tufe, pînă în piatra din calea Enciii
de acolo ia r în p ia tră în tre viile Vodastrii, şi ale Urzicii
la p ia tr ă , şi de acolo ia r la p ia tr a din poiană, d in piatra
din poiană la m ăg u ra cu p iatră, dela m&gura cu p ia tră iar
!a m ăgura lui D răg u lin , u nde se închee tot ho taru l de jur
tuprejur. D u p ă ce am citit această copie de o colnicăîn a u ­
zul tu tu r o r a , de au înţeles coprinderea ei, Uarion iconomul şi
vechilul despre partea Sfintei mînăstiri Bistriţii, s’au.îm po­
trivit zicînd, că din ptrtul V odastrii, p ă a p ă In s u s plnă ta
hileşteul O b lrşii, şi de la hileştau peste deal p in i tn mă­
g ura A scuţită, nu este al mînăstirii V ieroşului, ci se fine
tot de trapul V o d astrii m oşia Bistriţii, şi c ă j l au avut ml-
năstirea subt stăp în ire neclintit, a u făcut f i sat p ă dînsul
ce'i zice Coteni, iar de trei ani încoace, de cînd au luat
jeluitorul moşia U rzicutii, cu schim b, s’au întins cu stăpt-
n irea de au cu p rin s şi a c e s t cot, tăcîn d cere re că să se slo-
bează acest cot s u b t stăp în irea Bistriţii, după cum l’au
avut, şi s ă i se înplinească venitul pe trei ani, ce 'i s ’au
luat de c ă tr e jeluitor.
S’au în t r e b a t iconomul cu ce cu v înt cere a i se da a-
cest cot subt stăpînire, fiind că se vede că acest cot tina
de trupul moşii U rzicutii d upă cuprinderea semnelor din
ocolnica m în ăstirii Vieroşului, ci de are alt sinet înpotrivă,
să ne arate, şi ne aduse condica Sfintei mînâstiri pecetluite
foile cu pecetea M ă rii Sale răposatului întru fericire Ale­
x an d ru Moruzi Voevod, din leatu 1 7 9 4 , în tr u c are zice la
întărirea M ă r ii Sale, că după cercetarea ce s'au tăcut sine­
turilor mÎDăstirii de către dumnealui vel Logoiăt de Ţ ara
d e Sus, prin a n a f o r a ce a ra tă , că d u p ă cercetare ce au
făcut, le-au g ăsit bune, întăreşte şi M ă r ia S a cu lum inata
pecetea, şi căutînd în condică am găsit cîteva hrisoave
unde vo rb eşte de moşia V ă d astra, şi a r a t ă alte semne de
ocolul moşii V ă d a s trii, ia r de acestea semne de care vor­
beşte ocolnica mănăstirii Vieroşului, nimic nu pomeneşte.
A m g ăsit trecut tot în tr'acea condici, şi o ocolnică tot cu
aceiaşi cuprindere de semne, dup ă cum şi ocolnica mlnăt-
tirii Vieroşului vorbeşte, pus leatul 7 2 0 0 Iulie c u 9 8 de
ani, in urm a ocolnicii Vieroşuluî", pus nume, to t popa S tan
din D ă b u le n i şi U nchiaş V ladu, şi U nchiaş M a te i Filişa-
nuî, şi văzîbd că amin două oColuicile au tot o cuprindere
şi de altă c erc eta re sau prigonire, că au av u t m înăstirea
Bistriţii cu m înăstirea Vieroşului, nu vorbeşte, am în treb at
p» iconomul, p en tru ce au îngăduit m îuăstirea Bistriţii pe
m înăstirea Vieroşului de au stăp în it tot tru p ul Ursîicut'i. S*
mînăstirea Bistriţii s ’au mulţum it de au s tă p in it numai un
cot de stînjeni patrusute treizeci, de vreme ce au avu t acest
feliu de ocolnică, cu co p rin d erea semnelor de tot trupul
moşii U riicutii, şi p en tru ce întîiu mi-au a r ă t a t că acest
cot să tine de tru p u l moşii V a d a s tr ii, ia r nu de U r z ic u ţa
după cum acum c h ia r p rin ocolnica ce ne-a a r ă t a t se do­
ved eşte că tine acel co t de U rzicuţa, ia r nu de V a d a s tra .
R ăsp u n seră a tit iconomul, cft şi E n e Călinescu ot Ianca,
om ca la 8 0 de a n i ; i S a v a Călinescu b r a t ego, ca de 7 6 ,
şi Florea D inulescu c a de ani 7 S ce i-au adus iconomul din
p a rte a mînăstirii Bistriţii» cu toate că în condica mînăştirii,
Bistriţii 6 e găseşte acea ocolnică tre cu tă cu semnele a tot
tr u p u l moşii Urzicuţii, d a r nici stăplnire au a v u t mînăstirea
Bistriţii, nici v reo d ată prigonire în t r e d in ţii p e n tru acest
tr u p de moşie n'au avut, ci s'au s tă p ln it tot de c ă tr e ml-
n ă s tire a V ieroşului neclintit, nici acum n u 'l cere, fiir.d că
ştie că U rzicuţa este b u n ă a m în ăstirii V ieroşului, ia r p en ­
tr u ace st cot de loc ce este şi satul Coteni pe dînsul, de 'i
ştnt semnele trecute în ocolnica m înăstirii V ieroşului nu
Btie, că cotu acesta s ’au s tăp în it de m ăn ăstirea Bistriţii,
d a r au auzit de la p ărin ţii lor c ă avea g îlceav ă m înăstirea
B istriţa cu Vieroşul to t p e n tru acest cot, şi c ă au avut
mînăstirea Vieroşului m oară din jos de hileşteu, c are acum
i s ’au găsit şi parii.
D eci la cercetarea ce a m făcut a s u p ra acestii pricini»
d u p ă cum mai s u s a ră tă m , zicem p entru cotul de loc ce'I
cere m în ăstire a Bistriţii, de a i se da su p t s tăp ln ire numai
cu cu v în t că au s tă p în it din vechime, r e a îi este cererea şi
f ă r ’ de nici un cu v în t al d rep tăţii, încă d u p ă dreptate s ’a r
cuveni sâ plătească tot venitul acelui cot ce l-a u lu a t după
dînsul, In cită vrem e l-au stăpînit, căci ch iar dintr’acea
ocolnică ce ne au ară ta t-o iconomul tre c u tă în condica ml-
năstirii, se cunoaşte că dintru Început s’au u r m a t vicleşug,
căci leatul este pus cu 9 8 de an i In urma ocolnicii V ie r o ­
şului, ia r numele ce sînt puse în ocolnica V ieroşului, şi
zic c ă s tn t la iscălituri unchiaşi, care se înţelege cînd au
iscălit trebue să fie to s t ca de an i 6 0 ; şi In ocolnica mt-
n ăstirii Bistriţii, ce este făcută au 9 8 de ani In urm ă iscă­
lesc ia r unchiflşii, şi că fac anii fieşte căruia dela iscălitură
şi p în ă Ia iscălitură i58, şi altă dovadă cu c are să stea în
po triva m înăstirii V ieroşului nu are, ia r m înăstirea V iero­
şul d u p ă ce h riso v al ră p o s a tu lu i M ih ai V o ev o d de stă-
p tnirea trupului moşii U r z ic u ţa îl are, apoi şi stăpînire au
a v u t neclintită întocmai d u p ă semnele ocolnicei, ia r prigo­
nire se vede că au avut, atît cu m în ăs tire a B istriţa, cil şi
cu mioâ 3 tirea B rineovenii p entru a p ă , şi vadul de moară,
du p ă cum ne-am phiroforisit chiar din jelbîle ce au d at
către stăpînire m înăstirea V ieroşului, p en tru ' aurindoă mi-
năstirile, de aceea fiind cererea iconomului l l r ' de nici un
cuvînt al dreptăţii, 3 e dete jeluitorului ace astă alegere, ca
sâ v»e alnîndoă părţile la cinstitul divan, să li se dea ho*
tărlre şi rug poru n că de urmare.
1816 Iulie ap.
S ca rla t Ciauşul.

F â r ă dată. J a lb a egum enului Mihai V îereşanul că­

t r e vel Ban a s u p r a egum enului B istriceanu tot
pentru vadul de m o a ră ce a re m fnăstirea la
Urzica, cerân d să aibă d re p ta te .
Cinstite du m n eata Vel B anr, să fi dun m eata sănătos,
jâluesc dumitale, p e n tru fratele egumenul Brînccvcanul şi
pentru A ih im an d ritu l egumenul dela Bistriţa, că are sfînta
m ănăstire V ieroşul o moşioară Î 11 sud R om anaţi, de se a-
lătu ră cu moşia m înăstirii Btîncovcni şi cu moşia Bistriţii
ce d ă în hileşteul obârşii V a d a s trii, şi tot a ţin u t slînta
m înăstire Vieroşul mai nainte în zilele răposalului C ts l a n -
d m Vodă B rîn co vcan u l, tot pii ă in a p ă av în d şi un vad
de m oară m înăstirea Vieroşul acolo, după cum a r a t ă h r i­
sovul mîuăstirii şi pînă la răsm iriţa cea dinţii. D a r făciudu-se
O ltul hotar, au r ă m s s m ăn ăstirea p ăg u b ită şi dc moşie, iar
acum fâcîudu-se O ltu l cu ţa r a tot uns, s'au milostivii D om­
nia de nc-au d a t moşia Urzica. . . . am găsit-o împresurată
de aceşti părinţi egumeni, de Brîncoveannl şi Bistriceanul
şi i-am ch em at la D iv a n , şi n’au v r u t t ă vie, şi au găsit
şi oameni de atunci din zilele lui Ş erb an V o d ă şi C ostan-
diu Vodă carii ştia cînd stăpînea m înăstirea V ieroşul, piuă
în apă, şi m e rg ea vitele satului Urzicăi la ‘apă, şi lutnd
dijmă din cincpă oare se topea în apă despre p artea m ă ­
năstiri, fiind om b ă trîn I au pus pe cal $i am mers acolo la
Bistriceanul, şi s ’au sculat cu toţi călugării şi au mere unde
era pricina cu toţii, şi sătenii din Ianca, c are era sal al
Bistriţei, şi au a r ă t a t acel om b ătrîn Drăgănei, pe unde
 o l t e n ia -

ţinea m înăstirea V ieroşul p iu ă în apă, cum au văzu t etăpt-

nind m ă n ă s tire a aşa au m ărturisit înaintea arh im an d ritu lu i
A n to n ie Bistriceauul şi a tot soborul de p ărin ţi, precum
acrie şi tn hrisovul domucsc, d a r s’au aflat şi un călugăr
b ă trîn ce era cu egum enul Intă anume Siliveslru, de ap u ­
nea şi el că au văzut to tdeauna vilele satului U rzicai mer-
giud la a p ă ueoprile de nim enea, d a r intîi tăgâd u ia, iar
vădind c ă ’i dau c a rtea de blestem, au spus Înaintea tutui or,
fiind fa(ă şi egumenul A utonie Bistriceauul, d a r zicea că
un d e ţinea Brîncoveanul acolea m ergea la ap ă vitele satului
c are şi acum se cunoaşte calea acelor vite pe unde mergea
la a p ă .
Şi ia r i-am chem at la Dumnealui Bauul Iau ac h e Ilri-
sosculeu, şi n’au v ru t să vie, ci ini>au făcut uu răvăşel a-
mtndoi egumeni să aib vc.e să m eargă vilele salului la
ap ă la hileşteu. D a r acum iacă s'au lăsat de acea tocmeală
ce am făcut în mănăstirea Brîncoveni. Ci mă rog dumitale
cinstite B ane să aibă m în ăstire a dreptate, şi ce v a fi m>la
dumitale.
Al dumitale ru g ăto r c ă t r e D u m n e z e u :
M ih ail egumenul Vieroşului.

F ă r ă dală. J a lb a egum enului Vieroşanu cu care

jă lu e ş te la dom nie p e n iru pfiguba ce i s ’a fâcut
p e n tru n işte g rîu şi un cal, şi ccre ca p rin d for
C aim acani s ă ’l se in plinească pnguba, şi p e n tru
vadul d e m o ară dela Urzica, ce’i s ’au Îm p resu rat
d e c ătrc B rlncoveni, şi cerc s ă aibă d re p ta te .
L u m in a te şi P re a în ă lţa te D oamne !
S ă fii M a r ia ta sănătos.
J î l u e s c D o am n e M ă rii Tale, pentru că a r e sfiuta mi-
nâ3tire o m oşioară în sud Komana(i, şi trim i(tnd acum uu
a u uu popă al mînăstirii că lu g ă r ispravniccl acolo, i-au
fu rat calul din mijlocul satului, şi s t r î r g t n d puţintel gi îu
cu om de la dumnealui Banul şi cu c a rtea dumnealui i'au
pus în g r o a p ă , iar un popă Stan de la Viitoarea au venit
cu turcii şi mi l-au luat, alătu rîn d u -se cu un popă Stan de
la U rzica, care se cuuoaşte, maria ta, ca meşteşugurile sa­
 tului slnt acestea, fiind «mestecaţi cu turcii acolo tn p artea
locului, Infricoşindu-ne p r e ooi ca s ă d u mai trimitem pe
nim eni acolo: ci ne ru g ă m milii şi b u n ă tă ţii M ării Tale să
avem dreptate de la M a ria T a ca s ă nu răm te sfînta mtnă-
stire pagubaşe de g r îu şi de cal, fiind in mijlocul satului,
şi viind cu turcii să fie lum inată porunca M ă rii Ţ a le la
d um nealor C aim acanii de la C raio v a, ca eă'm i scoată a-
cestea dumnealor, că noi M ă r ia T a nu mai îndrăznim a
merge acolo la acel sat de frica lor. Şi iar m ă rog M ă rii
T ale că am mers acum un an cu o lum inată carte a M ă rii
Tale la dumnealui Banul la C r iio v a , p e n tru un vad de
moară al m înăstirii, tn pfitul V adastrii, mergînd moşia U r ­
zica pînă în ap ă, d u p ă cum scrie hrisoavele m înăstirii ca 6ă
cheme pe egumenul Bistriceanul, şi pe egumenul dela Brln-
coveni, că se in p re so a ră de dînşii, şi trimiţindu-le dumnealui
Banul c arte să vie înaintea dumnealui cu scrisorile lor,
n ’au vrut să vie, ci ne-am strîn s cîte trei la mînăstire la
Brîncoveni, şi ne-am înfăţişat cărţile şi hrisoavele cîte trei,
şi au cunoscut c ă merg toate moşiile In a p ă , şi mi-au făcut
ră v a ş la mîna mea iscălit de dînşii, ca să n u ’mi oprească
vitele satului de la apă, precum am m ers şi mai înainte în
zilele răposatului Costandin Vodă Biîncoveanul, c are oameni
bătrîn i care ştia şi vadpl de moară, şi ad ăp ă to are a vitelor
Înnaintea egumenului Bistriceanul A ntonie p ă D răgănei
om de noâzeci de a n i, m ărturisind adevărul, precum ştie,
cu cartea de blestem şi pă Silivestru m o nah u al mînăstirii
Bistriţii, iar aşa au m ărturisit că mergea vitele urzicenilor
la apă la acel vad în V a d a s tra ; ia r făcîndu-se Oltul ho tar
în partea nemţilor, n ’au mai mers m înăstirea acolo, şi satul
s ’au s p art de atu n cea şi de atu n cea înco ace au Început a
tn p re s u ra m ăn ăstirea B istriţa acel v a d de moară, şi moşia
ce merge fn a p ă la V a d astra. Ci n e ru g ăm milii M ării Tale
cu o lum inată c arte a M ării T ale la d u m n ealo r Caimacanii,
ca să poruncească egumenilor, să nu’mi im presoare acel
v ad de moară, şi moşia ce m erge în a p ă , au să vie Înaintea
dumnealor cu cărţile, că iar nu ţine In seam ă răvaşul ce
au făcut ei. D e aceasta înştiinţez pe M ă r i a Ta, şi ce v a fi
mila M ă rii Tale.
A l M ării T a le ru g ăto r către D um nezeu.
M ih ail egumenu Vieroşului.
D u m n e a ta vel B an e să iai seam a, şi să ne faci ştire.
F ără d ată. P o ru n c a dom nească c ă tre vel Ban
Caimacamul Craiovei, sft ortn d u iască boerinaşi ce­
ru ţi s p r e a le g e r e a şi hotfirlrea moşiilor.
Io Io a n G e o r g ie V o e v o d C a r a g e a şi D o m n u Ţ ă rii ro«
m tneşti.
C i n s ti t e şi c re d in c io s b o e ru le a l D o m n ie i M e le , d u m ­
n e a t a biv-vel Bane, G e o r g ie A r g iro p o l C a i m a c a n u l e al
C r a io v e i , şi d u m n e a v o a s t r ă b o e rilo r d i v a n i t i de acolo veţi
ved e a j a l b a a c e a s t a p e n t r u c a r e p o r u n c im D o m n ia M e a să
ortuduifi b o e ră n a ş i a le g ă to ri a m erg e la f a ta locului, ce­
r u ţi şi prim iţi atît de jălu ito r, c it ş i de vecinii răzăşi, carii
s ă f ac ă t r a g e r e şi a le g e re moşiilor jelu ito ru lu i, d u p ă s c ri­
sori şi d o v e z i, c u m şi d u p ă v e c h e a s t ă p î n i r e şi r â m t in d Cu
to ţi m u lţ u m i ţ i, s ă p u e p ie tri şi h o t a r e , şi să d e a Înscris
c a r t e d e alegere d u p ă o r ln d u i a lă ; i a r n e o d i h n i n d u - t e vre*o
p a r t e d e acolo cu a le g e r e a d in f a ţa locului, şi cu c e rc e ta r e a
d u m n e a v o a s tr ă , Înscris s ă 'i so ro c iţi la d iv a n u l D o m n i i M ele,
p e n t r u c a r e o rtn d u im şi m u m b a ş ir p e sluga D o m n ii M ele.
V e l L o g o f ă t procit.

F ă r ă d ată. F oaia unui p o p ă din Dăbuleni şi a unul

Unchiaş Vladu, şi M atei Filişanu, In c a re a r a t ă
sem n ele moşii U rzica su d Romanaţi, c a r e e ste a
m ănăstirii Vieroşu
S ă se ştie s e m n e le m oşii U r z ic a d in s u d R o m a n a ţi
c a r e moşie e9te a m ă n ă s t ir ii V ie ro ş u l, d a t ă de p o m a n ă de
j u p î n e a s a S t a n a C o c o ra sc a , în să p r e c u m m 'a u d u s s ătenii
de acolo, c a re a u fost m o şn e n i d in s e m n în s e m n , din p ia ­
t r ă în p i a t r ă sem nele a n u m e . Iu n ie 4 l«»t 7aoo.
D i n Selişte din m ă g u r a lui D r ă g u lin , ia la deal spre
o b â rş ie la h o t a r d in p i a t r ă în p i a t r ă p în ă In m ă g u r a Ţ ig a ­
n u lu i, d in m ă g u r a Ţ ig a n u lu i p înă în p i a t r ă , d i n p i a t r ă p în ă
în m&gura A sc u ţită , d in m ă g u r a A s c u ţ it ă p î n ă In p ărăul
V â d a s t r i i d in jos de heleşteu, şi v in e la tu l în s u s p î n ă în
he le şteu, d in h e le ş te u m e r g e la p ia tr ă , din p i a t r ă m erg e în
sus d e a p u c ă v a le a V â d a s t r i i în sus, şi m e r g e tot s p r e v a le
ta >us p în ă la calea O doinii, care merge la obârşie, fi merge
pe c a le a O c o ln ii In s u s piu ă In c a le a C a r a c a l u l u i , «pre calea
C a r a c a lu lu i a p re b a l t ă p t n ă la un loc, a p o i r a e rg e la m ă ­
gura C io b a n u lu i , d i n m ă g u r a C io b a n u lu i la p o i a n a D r a c ii ,
din p o ia n a D r a c i i p e d i n sus din g r i n d u l lui B u c ă la e ptn ă
la F în tî n e le , d e la F î n tî n e le în jos la g rindul c i ^ T u f ă , din
g r in d u l cu T u f ă p î n ă în c a le a E n c ii la p ia tr ă ,'d e acolo pînă
i a r ă la p i a t r ă , î n tr e viile U rz ic ii şi a le V ă d ă s t r i t i i la p ia ­
t r ă , şi de acolo i a r ă la p i a t r ă la P o ia n ă , d e la P o i a n ă la
m ăg u ra c u P i a t r ă , de la m ă g u r a c u P i a t r ă i a r la m ăg u ra
lui D ră g u lin . Aici se în c h e e se m n e le m oţii U rzicăi de pe 9 t«
tot ho taru l, a l e a s ă şi î n p ie t r i tă şi s ă se ştie.
E u po p a S ta n d in D ă b u l e n i a ş a m ă r t u r i s e s c cu s u ­
fletul meu.
E u U n c h i a ş V la d u .
E u U a c h i a ş M a t e i F ilişa n u l.
D e s p r e P r a p o r d e l a m ăg u ra d in G o l p în ă la p ă r ă u l
R ă tu n d ,
 N o te $1 c o m iin lc f t r l

- • I.

V a m a dela Jiu
c r a i o VA

D o m n u l C. C . G i u r e s c u v o rb in d în a sa Isto rie a-Ro*

m înilor despre, vămi., am inteşte şi v a m a dela J i u pom enită
în p rivilegiul din 1368, a c o r d a t d e V ia ic u b r a ş o v e n ilo r ,
D sa b ă n u e că a c e a s t ă v a m ă „poate fi p u n c tu l unde
d ru m u l dela S l a tin a la C a l a f a t t ă i a a p a J i u l u i * şi p une în
p a r a u t e r ă cu se m n u l în tr e b ă r i i n u m e le C r a io v e i *)
V a m a J i u l u i o găBim a m i n t it ă m ai apoi şi d e B a s a r a b
cel T î n ă r 1 4 8 0 A p r i li e 3, c î n d î n t ă r e ş t e T is m a n e i „ v a m a
d e la C a l a f a t cu t î r g u şi b a lt a B is tr e ţu a u v a m a " ,., „să a ib ă
voe c ă lu g ă r ii d e la T i s m a n a s ă i a cele ce li se c u v in dela
a c e s te v ă m i “... „şi orice b o e r v a r id ic a v a m a ( c a r v a n u l) el
s& a i b ă voe s ă ia v a m a la J i u , un d e a fost şi m a i îuaint.-,
i a r la C a l a f a t să nu a i b ă t r e a b ă * 2)
I&tă în a f a r ă de cele m ai în s e m n a te văm i dela h o ta re
c u m e r a u l a p ă s u r i le m u n ţilo r v a m a V ilc a n u lu i şi ce a dela
G e n u n e , ia r la D u n ă r e V a d u l C o m a n il o r şi T o p o r n a şi o
v a m l în in te rio ru l O l t e n i e i : „ V a m a dela J i u “.
S i în c e r c ă m a s it u a geografic v a m a d e la J i u .
D a c ă n e -a m a r u n c a ochii pe o h a rtă a O lt e n i e i, cu
v e c h ile d r u m u r i c a ri v in d i n s p r e p ă s u rile m u n ţilo r , v a d u ­
rile D u n ă r i i şi ale O l t u lu i , nu f ă r ă s u r p r i n d e r e vom c o n s ­
t a t a c ă ele se întîlnesc la C r a io v a . D a t o r i t ă a c este i m ari
î n c r u c iş ă r i de d r u m u r i, a l u a t n a ş te r e aici ce a m ai în s e m ­
n a t ă a ş e z a r e a .Olteniei.
D e ş i num ele a c estu i o r a ş apa-re d o c u m e n ta r p e n tr u
p rim a o a ră , d u p ă cîte. ştiu în tim p u l do m n ie i lui B a s a r a b
cel B i t r î n la 1 6 Iulie 1 4 7 6 , c în d este pom enit î n tr e m arto ri
şi „jap'tn N eagoe dela C ra io v a “ şi în a in te şi d u p ă a c e a s tă
d a t ă a v e m in O l t e n i a o v a m ă la J i u , ca mai apoi pe lîngă
b a n ii d e S e v e rin , d e T is m a n a şi d e C ra io v a aă avem fi
b an i de Jiu ,
D-1 F ilitti c re d e c ă r e ş e d i n ţa b a n i l o r a'a m u ta t dela
T is m a n a la J i u ş i d e la J i u la C r a io v a . 3)
Să v e d e m tnaă d a c ă p rin J i u n u ae s u b în ţe le g e a Cra­
iova. * ^
I n tr e i 5 3 i — 1538 b a n ii o lte n i H a m z a din O b i s la v ,
B a r b u a l I I I - l e a C raioveacu şi Ş e r b a n s u n t num iţi etnd
b a n Jilski, e t n d b a n C r a le v s k i . *)
V a m a C r a i o v e i a'a n u m it şi v a m a J i u l u i , d u p ă cum
şi v a m a S la tin e i e r a c u n o s c u tă p tn ă d e c u r t n d şi sub n u ­
mele de „ v a m a Oltului".
A ltfel S lătiorenii d in R o m a n a ţi c e r la 2 7 Iu n ie 1 7 9 4
„ a se a p ă r a d e c ă t r e v am eşii O l t u lu i şi ai C r a io v e i, a ou
li se face nici u n fel de s u p ă r a r e p e n tr u v a m ă " dovedind
p r in c a r t e a l u i G r i g o r i e C h i c a V o e v o d d in i y 5 y că „nu
s u n t a m e s te c a ţi c u o răşe n ii S lătineni,... nici că s u n t legaţi
In o r tn d u i a la c e lo r două sp re z e ce s a te ale v ă m e i dela S l a ­
t in a , nici t t r g u l d e a c e ia p a r t e nu se f a c e " . 5)
F a ţ ă de d o c u m e n ta re a d e m ai sus, c onc luz ia fire as c ă
e s te c ă v a m a d e la J i u e r a la C ra io v a , d u p ă cum v a m a de
la O l t e r a l a S la tin a .
D i n v r e m i s tr ă v e c h i aceste d ouă v a d u r i de tre c e re ale
O l t u l u i şi J i u l u i , a u fost a p ă r a t e şi s u p r a v e g h i a t e p rin f o r ­
tificaţii cum s u n t G r ă d i ş t e a dela S l a t i n a 6) ; J id o v i i le din
p ă d u r e a B u c o v ă ţu lu i 7) ; c e ta t e a dela G h e r c e ş t i şi urm ele
c a s tr u lu i r o m a n d e la M ofleni, u n d e v a ti fost P a l e n d a v a *).

1) C. C, Glareacu. Is to ria R o m â n ilo r V oi. II p. II p a g . 510.

2 ) P. P . Panaitescu. D o c u m e n te le Ţ ârii R o m â n e ş ti V . I. Buc. 198§
p a g . 3 15 —3 i 6 . 0
3 ) I. C. F ilitti. B a n a tu l S e v e rin u lu i şl C r a i o v e ţt ll. A rh iv e le O lteniei
1932 p. 19.
A) Idem p . 340.
5 ) G. Poboran. Is to ria o ra ş u lu i S la tin a . E d . 11. S la tin a 1908 p . 04.
0 ) Idem . p. 122.
7 ) C. S. Nicolăescu-Plopţor. C e ta t e a jid o v iile B uco văţ-D o lj. A rh i­
v e le O lte n ie i A n . 11 1922 p. 2 5 0 - 2 5 1 .
8 ) A. Vincenz. O c ă r ă m id ă ro m a n ă cu In sc rip ţie l a C ra io v a . O lte n ia
C ra io v a 1940 p . 18— 19.
Miclăuşevăt, C u rilo şi Grădanovăţ
I n t r ’un d o c u m e n t n e d a t a t , M i r c e a cel B ă t r t n ( 1 4 0 8 —
1418) d ă r u e ş t e Coziei „ s a tu l pe D u n ă r e M ic l e u ş e v ă t şi C u ­
rilo şi G r ă d a n o v ă ţ * *•
„ C u r ilo s p u n e d-1 A . S a c e r d o ţ e a n u , a r p u te a să fie
pîrîu l C u r i l a din M e h e d in ţi, azi 9 a tu l P ia tr a A l b ă , c a r e ţine
d e Ş im ia n u l. A l ă tu r i e şi d e a lu l G î r d a n u l , u n d e v a ii
f o s t satul G r ă d a n o v ă ţ - M i c l ă u ş e v ă ţ u l nu-1 pot identifica* 2.
In c e iace p r iv e ş te C u r ilo şi G î r d a n u l id e n tific ă rile
ge ogra fic e s u n t a p r o a p e de r e a l it a te , totuşi se i m p u n unele
m ă r u n t e p rec iz ări.
D i n d o c u m e n tu l lui M i r c e a reiese că a c e s te sate e ra u
aş ezate la D u n ă r e . R a d u V o d ă P r a s v a g l a v a n e s p u n e c ă
e r a u la S e v e rin : „Şi la S e v e rin t r e i s a te C u r ilo şi G r ă d a -
n o v ă ţ şi M ic l e u ş e v ă t " 3.
I n d o cum entul lui A l e x a n d r u A ld e a — x^36 Iunie a5—
îm p r e u n ă c u a c e 9 te s a te a p a r e şi s a tu l C ă r a r e a ; „ M ic l e u ­
ş e v ăt, C ă r a r e a , C urilo, G â r d a n o v ă t “ 4-
V l a d is l a v I I i4 5 i A u g u s t 7 le p o m e n e ş te s u b n u m e le
„ M ic le u ş u l şi C ă r a r e a şi C u r ilo ş i G â r d a n u l " 5.
M a i tirz iu M a t e i B a s a r a b a m in te ş te ş i P o r o in i ţ a „Po-
ro in ita d e la D un ă re ... şi C ă r a r e a şi G r ă d o v ti .. moşii bă-
trîn e şi d r e p t e în c ă de mai în a i n t e , d i n zile b ă t r î n e de c în d
M i r c e a V o e v o d “ 6.
C o n s t a n t i n B r l n c o v e a n u la 1 6 9 7 S e p tem b rie 1 0 , po­
r u n c e ş te i s p r a v n ic i lo r m în ă s ti r ii G o v o r a „să s t r î n g e t i d ijm a
de pe m oşiile ot C e r n e ti, pe c a re a r e g îlc e a v ă c u p ă rin te le
G r ig o rie e g um enul ot m în ă s ti r e a Cozia... s ă o s tr în g e ti îm ­
p r e u n ă c u o a m e n ii e g um enului G rigorie... şi d upe ce o veţi

1 —5. P. P . Panallescu, D o c u m e n te le Ţ arii R o m â n e ş ti, V oi. I. Buc.

1938
2. A. Sacerdofeanu A şe z ă rile o m e n e ş ti tn Ţ a ra R o m â n e a ic fl pânfi
c 1418. B u c u re şti 1942.
0 - 1 6 . C o n d ic a M ănăstlrel C o zia.
 s t r î o g e s ă n u l u a ţi n ici unii n ici alţii, ci să o p uneţi să
s te a t o a t ă d ijm a la un loc, p taă îşi v o r c ă u ta cu 2 4 de
b o e r i " 7.
D i n a c e a s t ă p o r u n c ă vedem că G o v o r a şi C ozia a-
v e a u la C e r n e ţ i moşii a lă t u r a t e . C a r e e r a u «acfle moşii ne
lă m u re ş te p o ru n c a a c e lu ia ş „ s c r is - a m d o m n ia m e a yo u ă 2 4
d e boeri, c a r i s în t e ţi lu aţi p r e r ă v a ş e le do m n ie i mele de...
egum enul V a silie dela... C o z ia şi d e Paisie... dela G ovora
a d e v ă r â to r i p e n t r u n i ş t e moşii a n u m e C ă r d a n u l , i Curila,
i M icleuşu l, i C ă r a r e a . . . s ă vedeţi s î n t t o t un h o t a r cu mo­
şia M a lo v ă ţu l i G e m e t u l a... G o v o r ii" 8.
In a c e a s tă p r ic in ă se p r o n u n ţ ă î n tîiu V la d u l vt P o r ta r
la 1 7 0 1 Iu n ie 4 p r i n t r ’o s c ris o a r e d a t ă la rnîua e g u m e n u ’ui
d e la Cozia. „ C u r il a şi G î r d a n u l —zice el — , n 'a u a v u t nici o
pric e , fiind u e s c h i m b a t e şi n e m u ta te ... ia r p e n t r u M icleuşi
ş i C ă r a re a ... s 'a u s c h im b a t de i zic Ilişnic şi V a l e a G oişi
c a r e la G o v o re a rtu l n u scriu a c e s t e n u m e M ic le u şu l i C ă ­
r a r e a nici Ilişnic n ici va le a Goişei... deci fiin d p r ic i n ă p e n ­
t r u a c e s te m oşii, şi n e p u t î n d u s e a ş e i a lu c ru l î n t r ’a l t chip,
a u so c o tit to ţi b o e rii c a r e a u s t i î n s şi a u îm p ă r ţit aceste
m oşii î n do u ă , p e M ic l e u ş i şi C ă r a r e a şi a m d a t s ă ţ i n ă
m ă n ă s t i r e a C ozia j u m ă t a t e , şi m ă n ă s t i r e a G o v o r a i a r pe
ju m ă t a t e , deci f ă c î n d u - s e a c e a s tă aşeza re,... p ă rin te le Paisie
s 'a u s c u la t de a u c e r u t d e la egum enul V a silie ... ju m ă ta te
d e m oşie ce li s’a u venit p a r t e a lor din M ic le u ş i i din
C ă r a r e a ... şi v o i n d u -s e î n a i n t e a b o e rilo r a u d a t egum enul
P a is ie p e n tr u a c e a s t ă p a r t e de moşie, a u d a t M alovăţul cu
S e liştea şi cu t o t h o ta r u l şi şi-au făc u t s c riso ri unul la
m î n a a ltu ia p e n t r u p a c e şi s 'a u î m p r e u n a t M alovăţul cu
C u r i l a şi s 'a u f ă c u t to t un hotar... p î n ă în h o ta r u l C erne-
ţu lu i pe u n d e m ă r tu ris e s c oam enii ştiuţi... c ă este h o ta ru l
C e r n e ţ u l u i : îa ogaşul Sec în jos p înă în a p a T o p o ln ite i, în
sus pe va le a T u r c u lu i p înă in şleaul la p ie trile Roşii, i a r
e g um enul P a is ie zicea că e s te h o ta r la p ia tr ă Albă, deci...
a m scos a cea p i a t r ă s ă văz este h o t a r c u m zicea G o v o re a -
nul... am g ă s i t o c ă p ă ţ î n ă de om că a u f o s t se m n la acel
m ort... hotarul C e r n e ţ u l u i este ogaşul Sec... n u este a cea
p i a t r ă h o t a r , ci un s e m n c u m a u fost şi m a i n a in t e " 9.
In u r m a c ă r ţ ii de b lestem a p a tr ia r h u lu i D o s ite i al
Ieru e a lim u lu i „ p e n t r u d e s c o p e r ir e a b o t a r ă l o r moşiilor Mi*
cleuşul. C ă r a r e a , C u r i la , G ă r d a n u l şi P o ro in ita 1 7 0 2 A u ­
g u s t 6 10, s ă te n ii d i n satul P ă tu le ş ti m ă r tu ris e s c c ă ei se ho
t ă r ă s c „cu m oşia Coziei, Micleuşul, C ă r a r e a ce s ă n um eşte
llişnicul, î n s ă ne h o tă rîm şi d in su s şi d in jos... a c e a s tă
m oşie a Micleuşului este a Coziei... c ă aşa om po m en it dela
m ojii n o ştrii, i a r n u a G o v o r ii* '11.
O a ltă p o r u n c ă dom nească, a lui C o n s t a n t i n B rîn co -
v e a n u , f ă r ă dată, c ă t r ă 2 4 boeri h o tărn ici, le c e re s ă a de-
vereze „de vo r fi fost ac este moşii G ă r d a n u l i C u rila i M i ­
cleuşul i C ă r a r e a alte h o t a r ă alese, nu s u n t to t u n a î n tr 'u n
h o tar cu m o şia M a lo v ă ţu l i C e r n e ţu l... a G o v o rii şi de vo r
a d e v ă r a c ă s ă cade s â o ţie... C o z ia s 'o a le a g ă de c ă tr e
m oşia .. G o v o r ii de o p a rte şi să o h o tă r a s c ă şi s ă o îm ­
p ie tr e a s c ă d u p ă o b ice iu “ 12.
C e zic b o e rii h o t ă r n i c i ?
„ A d e v e r i n d noi c u m acele m oşii C u r i la şi G ă r d a n u l ,
a u Iost moşii adev«rite ale Coziei, scoţlnd V a s ilie e g um enul
şi m u lte h ris o a v e ale r ă p o s a ţ i l o r dom ni, în tîiu un h r is o v al
M ir c e i V o d ă de l e a t 6 8 9 4 şi a lt h r is o v al R a d u lu i V o d ă
cu lea t 6 8 9 8 şi a lt h r is o v al lui D a u Vodă — 6 9 0 0 — ....
V i â d u lu i 6 9 4 8 ... A l e x a n d r u 6 9 9 0 ,.. B a s a r a b 6 9 6 1 .., V la d is -
la v 6 9 5 9 ... M a te i 7 1 4 6 ... G r i g o r i e 7 1 7 1 ... s c riin d i n tr 'a c e s te a
c ă rţi, în to a te , m oşia C u r ila şi G ă r d a n u l c ă s în t ale... C o ­
ziei... le - a m d a t s ă le ţie să le stă p în e asc ă ... Cozia.», b ă -
nuind... C o z i a n u l c ă n u este h o t a r u l G ă r d a n u lu i î n piatra
Albă, u n d e zice G o v o r e a n u l ci este la o g a şu l Sec, ci a u fost
m ers... Cozianul... la V o d ă d e i a r s’a u m ai j ă lu it c ă nu i
s’a u făc u t d ire p ta te ... n o i d u p ă p o r u n c a M ării Sale... i a r
le-am cetit t o a t e cărţile... şi n e s c r i in d nici în c ă rţile Coziei,
nici î n t r ’a le G a v o r i i se m n e le h o ta r u lu i, şi n e p u t î c d dovedi
u nde e s te h o t a r u l G ă r d a n u l u i d e s p r e h o t a r u l C e r n e ţu lu i,
a m s t r î n s oa m e n i b ă t r î n i d in p r e j u r u l locului, şi a m a d u s
şi b ă t r î n i d in o r a ş u l C e i n e ţ u l şi le-am d a t c a r l e a de a lu -
r i s a n i e a p ă r i n t e l u i P a t r i a r h u l u i D o s o fte i şi a p ă r i n t e l u i
V lăd icii Teodosie, c a s ă s p u e p r e u o d e este h o ta r u l G ă r ­
d a n u lu i şi a C e rn e ţu lu i, şi a ş a au m ă r t u r i s it şi a u l u a t
acele c ă r ţ i d e a i u r i s a n i e a s u p r a lor, c u m c ă este h o t a r u l
G ă r d a n u l în ogaşul sec. N oi d u p ă m ă r tu ris ir e a a c e s t o r b ă ­
t r î n i î m p r e ju r e n i, am p.us şi p ietrii, Întîiu lîngă a p a Topol-
n iţii ş i d in a p a Topoluiţii î n sus p în ă în g u r a o g a şu lu i Sec,
u n d e am pU9 p i a t r a la c ru c e , şi din p i a t r a dela cruce p r e
o g a ş u l Sec, la dea! to t p r e v a le a ogaşului pÎDă tn g u r a văii
T u r c u lu i, deci pe v a le a T u r c u lu i tot p re m a tc ă tn sus p înă
î n slem ne în m u c h ie d e s p r e D u m b r ă v i ţ ă unde s’a u pus
p i a t r a , deci pre s le m n e a d e a lului î d s u s p r e poteca c a ie
v ine dela D u m b r ă v i ţ a pînă d i în m a t c a M a lo v ă ţ u lu i , şi din
m a tc ă , p î n ă în p i a t r ă diD m ă g u r a d in jos, şi i a r îu p ia tr a
din c a p u l P iscului la v a le p înă îu a p a Pleşovei, şi p r t Ple-
şo v a în jos p în ă în a p a Topolniţei şi p re a p a Topolniţei
în jos p în ă i a s ă la p i a t r a d e sp re C e r n e ţi, a ş a a m a d e ­
v ă r a t ” 13.
C u r ila şi G â r d a n u l a u fost deci d ouă sate a ş e z a te lîngă
C e r n e ţ în s tîn g a Topolniţei c u p r i n s e î n tr e T o p o ln iţa ,c g a ş u l
Sec, V a le a T u rc u lu i, slem nea D u m b r ă viţei, m a tc a M a lo v ă -
ţului şi a p a P le şu v e i.
C ă m oşia C u r i la — ac u m P i a t r a A l b ă — era la S. de
M a l o v ă ţ n e o s p u n ţ i boerii h o tă r n ic i.
„şi am a le s şi o m oşie a G o v o r i i, a n u m e M a lo v ă ţu lf
c a r e se h o t ă r ă ş te cu C u rila * 14.
A m in tire a a c e s to r do u ă s a te se m a i p ă s tr e a z ă a stăzi
î n toponim ia locală. Astfel la sud de P le şu v a , în d re p tu l
s a tu lu i P i a tr a A l b ă , o v a le şi un d e a l p o a i t ă num ele
C u rila .
V a l e a C u r i le i se u n e ş te c u P le ş a v a î n a i n t e de a se
v ă r s a P le ş u v a în T o p o l n iţ a .
P i a t r a A l b ă este deci vechiul s a t C u r i l a . S c h im b a r e a
n um elui se d a to r e ş te . c re d , acelei p ric ini d e h o t a r c a re va
fi f ă c u t v îlv ă m a r e pe v rem u ri, c î c d e g u m e n u l dela G o­
v o r a p r e tin d e a că h o ta r u l M a lo v ă |u lu i m erg e p în ă în P ia tr a
A l b ă , c a re s’a d o v e d it apoi că nu e ra p i a t r ă de h o t a r , ci
u n se m n pus la u n v echiu m o rm ln t.
M a i la S. de d e a lu l C u r ila , p a ra le l cu a c esta se a fiă
d e a lu l G â r d a n u l u i î n t r e P ia tra A l b ă şi C e r n e ţ.
In p lanul m oşiei M a lo v ă ţu lu i rid ic a t de G r . Pleşoianu
la i838 a v e a în s e m n a tă la îo ju g a re a moşiei P ia tra A l b ă cu
m oşia D u m b r â v i ţ e i o h u n ie a G â r d a n u l u i , u nde s'a făcut
m ă g u r a de h o t a r N o . 1 7 15.
 F a m il ia G ă r d â r e a n u o r ig i n a r ă din C e r n e ţi a m in te ş te
ia r â ş v e c h iu l s a t G ă r d a n u l a c ă ru i localizare se poate face
f ă r â g r e ş a l ă în s tîn g a T o p o ln iţe i în tre C e r n e t şi Curila sau
P ia tra A lbă.
M a i g r e a a r p ă r e a lo ca liz a rea g e o g ra fic ă a M ic lc u şe -
vătului. D a r a c e s ta , cu v r e m e a îm p ă r ţi n d u - s e în d o u ă ; M i-
clă u şu l şi C â r a r e a şi a p o i schim bîndu-şi n u m e le în Ilişnicul
şi V a le a Goişii, d ific u ltă ţile de lo ca liz a re d i s p a r .
M ic l ă u ş u l - C ă r a r e a se în v e c in a c u Pătuleşti», d u p ă cum
a u m ă r t u r i s it m o şn e n ii P ătuleşti.
O r , P â tu le ş tii, în p r o n u n ţ i a locală P ă to le ş ti sa u P ă to-
lani, s u n t şi azi o m a h a la de m oşneni în Isv o ru l Bîr*ii.
D i n s p r e isvorul B îrzei, se v a r s ă în P le şu v a , la M a lo v â t,
a p a lleşnicu, M a lo v â t u l a v în d p e d r e a p t a P le şu v e i o m a ­
h a la cu a c ela ş nume.
M ic lă u ş u l, n u m it m ai tlrz iu Ilişnicul e ra deci p e d r e a p ta
P le şu v e i î n tr e P ă tu le ş ti şi M a l o v ă t , p e va le a Ileşnicului, i a r
C ă r a r e a ce s 'a n u m it m a i apoi V a le a G o işii, e ra în s tîn g a
M a l o v ă t u l u i , pe v a le a G o iş ii, c a r e tre c e p e lingă dealul
Goişii şi se v a r s ă în P le ş u v a , to t în d re p tu l M a lo v ă t u lu i .
D e p ă r t a r e a la c a r e se a f l a u aceste m oşii de m în ă s ti-
r e a Cozia, n e p re c iz a r e a h o ta r e lo r , l ip s a de grije a e g u m e ­
nilor, lăc o m ia B u z e ş tilo r şi a c ă lu g ă r il o r dela G o v o r a , a u
dus c u v re m e a la pierderea unui în tin s do m en iu a l Coziei
aici.
M a i a c tiv i cei dela G o v o r a , c a r e a v e a u şi Î n t ă r i r i mai
noi, s ’a u Î n tin s ap o i şi a u c u p r i n s h o ta r u l G ă r d a n u l u i pe
c a re l-au î n g lo b a t m oşiei C e r n e ţu lu i.
A s e m e n e a d e s ro b e s c M ic lă u ş u l şi C ă r a r e a , p e ca ri le
c u tr u p is e r ă B uzeştii şi le în g lo b e a z ă în h o t a r u l M a l o v ă ţ u -
lui, l n ti n z în d u - s e şi p e s te o b u n ă p a r t e din C u rila .
L o c u ito r ii satului G ă r d a n u l s’a u m u ta t p r o b a b il la
C e r n e t ; cei din M ic lă u ş şi C& rarea a u m e r s la M a lo v ă ţ
şi o d a t ă c u ei G o v o r a şi-a Î n tin s şi h o t a r e le .
D o a r c u rile n ii şi p o ro in iţe n ii a u s t a t pe loc. A stfel că
din c in c i s a te : C u r ila , G ă r d a n u l , M ic lă u ş u l, C ă r a r e a şi
P o r o in iţa , C o z ia n a m ai s t ă p î n e ş t e d e c ît o p a r t e d in C u ­
r i l a - P i a t r a Albă.
In f a ţ a în d e lu n g a te i p o s e s i u n i a m în ă stirii G o v o r a
p e s te m oşiile C oziei, de c a r i egum enii acestei m t n i s t i r i
h a b a r nu a v e a u , precum şi lu p ta p e n t r u d e s ro b ire a lor, de
s u b silnica s tă p î n ir e a Buzeştilor, t n d re p tă te ş te boerii h o ­
t ă r n i c i să d e a a c e s tc moşii în s t ă p t n i r e a G ovorii,
Iată ce s p u n e i :
...„ D e c i noi c ă u tt n d şi î n t r e b t n d d e m ulţi b â trin i ţi
m egiaşi d in p r e j u r u l locului u n d e şi c a re sînt aceste moşii,
ci n e -a u a r ă t a t o v â lc e a c ă a u p o m e n it, zictndu-i G ă r d a n u l
ce se a flă în moyia C e r n e ţu l u i, şi un v î r f de deal c e J au
pom enit, z ic în d u -i C u r i l a c a re l-au m ă r t u r i s i t c ă este ia r
tn m o şia m în ă stirii G o v o rii M a l o v ă ţ u l u i ; ia r p e n tr u M icleu-
şeşti, i C ă r a r s a , d u e în d u - n e p ă rin tele ... dela Cozia, unde
zicea că s în t a c e s te moşii, şi t n t r e b î n d noi i a r p e m oşn e n ii
şi m egiaşii b ă t r t n i d in p r e ju r u l acelui loc.., cum se chiam ă
a cea moşie, ei a ş a m ă rtu ris e s c ... cum d e M icleuşeşti şi de
C ă r a r e n 'a u po m en it ei nici dela p ă r i n ţ i i lor, a u a u z it ca
să se c h ie m e acolo M ic le u şe ş ti, a u C ă r a r e , c«le ce ştiu şi
le-au p o m e n it d e la p ă r i n ţ ii lor, z ic ln d u ri I liş n ic şi V a le a
G o iş ii, şi le -a u s t ă p î n i t tot s f î n t a m în ă s tir e Govora, îm ­
p r e u n ă c u M e d v e jd e a , i a r noi a c e s te num e Ilişnicul ş i G o i -
şea n u le g ă s im scrise n ice în c ă r ţ i l e ...Cozii, nici într'a le ...
G o v o r i i, şi n e p u t î a d î n t r ’a lt c h ip a d e v ă r a , nefiind a c este
moşii Împietrite, f ă r ă cît le ţin p e s e a m n e le ce a u pom enit,
s trIn s-a m pe toţi b ă t r î n i i m ă r t u r i s it o r i a c e ş tia , şi le-a m d a t
tn a in te - le şi c a r t e a p r e a sfin ţitu lu i p ă rin te lu i p a tr î a t b u l u i
D o s o t e i I e r u s a li m l c a n u l d e blest<m a s u p r a lor, ca să m ă r ­
tu ris e a s c ă ce a r şti d r e p tu l, fă c u tă dc p ă r i n t e l e - eg. Gri*
g o rie C o i i a n u l şi a u p r i m i t 'c a r t e a a c eia de b lestem , zicliid
c ă vo r ş i ju ra î n t r ’a c e s ta c h ip , c u m c ă ei dc a c e s te moşii
nu ştiu, fo s t- a u a le m -tirii C ozii, a u n ’a u fost, f ă r ă de cit
din pom eneala l o r d e la 8 0 , 9 0 a n i şi dela p ă r i n ţ ii lor n ’au
auzit, nice n ’a u p o m e n it ca s ă fie ale... Cozii a c c s le m oşii,
nice să fie l u a t vre*un v e n it de p re dîn se le , ci le-a u p o m e ­
n i t şi le-a u a f l a t d e la p ă rin ţii lo r şi î n tr u to a tă v i a t a lor,
s tă p în in d u -le ... G o v o r a , şi t n t r ’o v r e a m e le stăpÎDea Buzeşti.
şi i a r le-au lu a t... G o v o r a dela B u z e ş ti şi p t n ă în z iu a de
azi le-au s t ă p î n i t şi le-au l u a t ve nitul tot... G o v o r a peste tot
a c e s to r moşii c e s în t m ai su s zise. I n t r ’a c e a s ta şi noi,
d u p ă m & rtu rise a la a c e s t o r megiaşi b ă tr în i... şi v ă z în d .—
In ctte r în d u r i a u a v u t egum enii dela G o v o r a p î r ă şi multe
jţîleevi cu B u z e şti şi cu alţi to t p e n tr u a c este m oşii şi i-au
 r ă m a s şi le*au to t s t ă p î n i t c u p a c e p în ă î n tr 'a c e a s tă vrem e,
i a r p ă r i n ţ ii dela s fin ta m î n ă s t i r e C oz ia , n u s 'a u s im ţit în-
t r 'a c e a l e vrem i, nici a u m ai s tă p în it, nici a u a lte c ă rţi au
z apise mai noi, f i r ă cît a c e a le h r is o a v e de a t î t e a a n i, noj
î n că d i n t r u cît n e -a u d ă r u i t D-zeu c unoştiinte, a ş a am a d e ­
v ă r a t şi am a fla t cu ale n o a s tr e sufle te pe d r e p t a t e şi pe
lege, şi p e sfîn ta p r a v ilă , şi am ju d e c a t c a s ă ţie şi să stă-
p în ea sc ă .,. G o v o r a a c este moşii c e scriu m a i su s precum
le-au s t i p t n i t p în ă ac um fi de ac um în aiu te în veci. A -
c e a s t a sc rie m S e p tem b . 3. lea t 7 2 0 6 “ 16.

Satul Bucureşti pe Luncavăţ

L a i3ga I a n u a r ie 8 , M i r c e a cel B ă lrîn, în tă re ş te ml-
n â s tirii C o z ia între a lte le *şi s a tu l pe L u n c a v ă ţ , B u c u ­
reşti" .
D 1 A . S i c e r d o t e a n u c ă u tt n d a-1 id en tific a g e o g ra fic
s c r i e : „ B u c u re ş ti s a t d i s p ă r u t , în V îlce a p e L u n c a văl*,
d t o d în n o tă , lis ta sa te lo r d e p e v a le a L u n c a v ă ( u lu i, dela
isv o r pîn ă la v ă r s a r e .
D in d o c u m e n te le m în ă s tir e i Cozia p r iv i to a r e la sa tul
B uc u re şti, se poate preciza c u u ş u r i n ţ ă a ş e z a r e a geografică
a v e c h iu lu i s a t B uc ure şti.
P o ru n c a lui C o n s t a n t i n B rîcc o v e a riu din 1 6 9 7 O c t c m -
v rie a c ă t r â 6 b o e ri p e n tr u a le g e rea moşiei B u c u r e ş ti ne
a r a t ă c ă sa tul acesta e r a lîn g ă I o n e ş t i: a v u r ă gîlceavă
p ă r i n t e l e G r i g o r i e E g u m e n u l dela M î n ă s t i r e a G o v o r a p e n ­
t r u n iş te h o t a r ă ale u n o r m oşii ce s ă c h ia m ă B u c u r e ş ti şi
Ioneşti o t sud V îlce a , j e l u i n d u - s e p ă r i n t e l e G rig o rie ... p e n ­
t r u P a is ie ... că nu ţine h o t a r u l m oşiei Ioneşti p e u n d e a u
fost de v e a c ci i n tr ă cu h o t a r u l în moşia B u c u re şti* .
A c e l a ş l u c r u îl r e p e t ă şi M itr o p o litu l T eodosie în
c a r t e a s a din b le s te m din a c ela ş a n O c t . xi c ă t r e aceiaşi
boeri.
D i n t r ' o î n s e m n a r e de h o ta r u l B u c u re ştilo r din L u n c a -
vă{ d in sud. V îlc e a a i m în ă s tirii C o z is i c a r e h o t a r t r e c e
O l t u l în sud. A r g e ş d e să h o t ă r ă ş t e cu h o ta r u l T e iu lu i al
d u m n e a lu i M ihai O s t r o v e a n u l i c u N â n ă ş e ş tii G o v o rii fă­
c u tă la »7 5 o F e b r u a r i e a, a f l ă m u r m ă t o a r e le : „C a p u l h o t a ­
ru lu i d e s p re a pus... m erg e a lă t u r e a cu h o t a r u l Slăviteştilor,
d u p ă cum ocolnica b o iarilo r d i n S l ă v it e ş t i a r a t ă ... Insă din
p i a t r a d i n d r u m u l cel m a re s p re O lt... de acolca trece O l ­
tul... In sud. A r g e ş ... a l ă t u r e a c u h o t a r u l T e iu lu i p i c ă în
R eacea... a p u c ă R e c e a în sus... p î n ă în coadjj Recii ce să
a l ă t u r ă c u h o t a r u l S lăviteştilor*.
A m c it a t din a c e a s t ă în s e m n a re d o a r p u n c te le de r e ­
p e r m ai în s e m n a te din p r e j u r u l h o t a r u l u i moşiei B ucureşti,
A c e a s tă m oşie e r a deci pe L u n c a v ă ţ şi tre c e a şi în A rg e ş ,
fiind s i t u a t ă la g u r a L u n c a v ă ţ u l u i , în v e c i n în d u - s e cu Slă-
v ite ştii şi c u I o n e ş tii G o v o r ii d in V î l c c a şi cu Teiul şi Os-
t ro v e n ii din A r g e ş .
In tr e Ioneşii G o v o rii şi S lă v ite ştii se a flă a c u m satul
M a r e e a , deci B u c u r e ş tii n u a disp ă ru t, ci şi-a sc h im b a t
d o a r num ele.
A c e a s t ă s c h im b a r e de num e o m ă r t u r i s e s c c h i a r unele
d o c u m e n te , c u m e s te d e p i l d ă : .O c o l n i c a moşiei B u c u re şti
ce se c h ia m ă a c u m M a r e e a ... d e c ă tr e h o t a r u l Ioneşti i de
c ă t r e h o t a r u l E n e ş ti ai O s t r o v e a n i i, i d e c ă t r e N ă n ă ş e şti...
şi de o ă tre b o e rin a ş ii S l ă v it e ş t i , f ă c u t ă în 1 7 6 0 , A p rilie 5 “,
şi C a r t e a de a le g e r e p e n t r u moşia S l ă v it e ş t i , în c a re să
v o rb e ş te şi p e n t r u h o t a r u l moşiei M a r e e a , din a n u l 1 7 9 3 ,
A p r ilie 2 6 .
D e s p r e M a r e e a m ai a v e m ;
C a r t e d e m u lţ u m i r e a S to ln ic u lu i Io a n L n h u v a r i pe
h o t ă r n i c i a m o şie i M a r e e a , din a n u l i838 D e c e m b r ie 1 0 , şi
C a r t e de m u lţ u m i r e a E fo rii S p ita le lo r pe h o tă r n ic ia moşiei
M a re e » , d i n a n u l 1 8 4 3 M a r t i e 4 .
D i n p u n c t d e v e d e re isto ric este i n te r e s a n t de a m in tit
c ă în tim p u l o c u p a ţie i a u s tr ia c e , C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t
î n tă r e ş t e m î n ă s t i r e i C o t m e a n a , m oşiile C oziei ce e r a u d in ­
colo de O l t , î n t r e c a r e şi M a r e e a , al c ă re i h o t a r tre c e a
O ltu l.
A stfe l în c ă r ţ i l e s a le d in 1 7 3 2 I a n u a r i e 12 şi l 7 3 7 Fe-
b r u a r i e i a c ă t r e M ă n ăs tire a C o t m e a n a din A r g e ş , privitoare
la m oşiile : M a r e e a , J i b l e a , B r ă tiv o e ş ti şi altele, C onstantin
M a v r o c o r d a t s p u n e : „să a ib ă a ţin e a şi a stă p în i tre i moşii
ce a u fost a le M ă n ă s t i r i i Cozii d e p e s te O lt, c ă r e i moşii
s u n t d in co a c e d e O lt,... M a r e e a ... J i b l e a . . . B r ă tiv o e ş ti...
p e n tr u c ă fiin d a c e ş te m oşii şi s c h it ale M înăstirii Cozii, şi
r ă m t n ln d M în ă s t ir e a C ozia d e ceia p a rte de O l t , î n t r u s t ă ­
p â n i r e a altor streiui, şi moşiile ce a v e a dincoace r ă m i n î n d
pe s e a m a d o m n e a s c ă , şi Iiind şi a c e a s tă m ă n ă s t i r e Cot-
m e a n a , d o m n e a s c ă , fă c u tă t o t de acelaş... dom n M ir c e a
V o d ă c a re le a u Făcut şi p ă C ozia" *.

C eva d e s p re vechii p ro p rietari ai satului

G ogoşi-M ehedinţi
I n t r e docum entele p e c a re le-a m c o p ia t d e la A c a d e m ia
R o m in ă , c h ia r în i a r n a a c e a s ta , este şi u n u l p r i v i t o r la
vechii p r o p r i e ta r i ai satului G ogoşi d in M e h e d in ţi.
S ătenii acestui s a t a u fost c h e m a ţi, în a n u l 1 7 4 8 p riu
c a r t e a d e b le s te m a M itiopolitului Ţ ă rii R c m în e ş ti, s ă m ă r ­
t u r i s e a s c ă a d e v ă r u l a s u p r a v e c h ilo r s tă p î n i a i s a l u l u i . Ei
s p u n c ă tot s a tu l cu to t h o t a r u l din Gogoşi, a fost s tă p în it
din v r e m e a N e m ţilo r ( 1 7 1 8 —i ! 3 g ) de c ă t r e boierul G olescu.
D u p ă m o artea G olescului, m o şia şi s a tu l a u in tra i în stă p î-
u ire a vornicului C re ţu le scu . A cesta l-a fă c u t danie Mitropoliei
Ţ â rii R o m î n e ş t i .
D ă m m ai la vale c u p r i n s u l a c e s tu i d o c u m e n t a t t l de
i m p o r ta n t p e n tr u s a tu l G ogoşi.
. N o i toţi s ă te n ii d in s a tu l Gogoşii 8 u d M e h (e d in ţi),
ca bă'.rîni, d i m p r e u n ă c u p reoţii c a ri ne vom iscăli m ai jos
( a r ă t ă m ) că viind p ă r i n t e l e d iia c o n u l N ic a i s p r a v n ic u p ă ­
rin te lu i M itro p o litu l cu c a r t e d e b le s te m a s u p r a n o a s tr ă ca
s ă m ă r t u r i s i m a d e v ă r u l p e n tr u m oşia G ogoşii c in e au s tă ­
p în it m ai 'n a in te , noi a şa ştim că din zilele N e a m ţilo r, a-
c e a s t ă moşie, tot h o t a r u l c u t o t satul, l-au s t ă p î n i t d u m ­
n e a lu i ră p o s a tu l G o le scu l, i a r de d u m n e a lu i B r în c o v e a n u l
uu atu p o m e n it s ă s t ă p î n e a s c ă î n t r ’a c e a s tă moşie, nici is­
p r a v n i c u l B ră ilo iu l ce e r a f i ş c u ş 1 de d u m n e a lu i B r î n c o ­
v e a n u l, a s u p r a d u m n e a lu i nu a m p o m e n it c a să in tr e î n ­
t r ' a c e a s t ă moşie. C i am p o m e n it n u m a i p ă d u m n e a l u i G o ­
lescul s tă p î n in d a c e a s t ă m oşie şi d u p ă m o a rte a d um ealui
a u s t ă p î n i t - o d u m n e a lu i v o rn ic u l C reţulescul, a u s tă p î n it
to t h o ta r u l, şi p î n ’ au d a t - o la M itropolie danie a u s tă p î -
p în it-o lot d u m n e a lu i C r e ţu l e s c u l ( i n c c a ila llă r ă z m ir iţă de

•. A. Sacerdolcanu. A ş a z ă iile o m e n e ş ti în Ţ a ra R o m â n e a s c a , pftnă

la 1418. B u c u re şti 1942 «1 C o n d ica M auăstirel C o z ia .
/. Fişcuş, însărcinat cu strtngerea dărilor.
c în d a u l u a t N e a m ţi i t a r a a c e a s ta . A ş a ştim şi m ărtu risim ,
v ă z în d şi c a r t e d e blestem .
Iul(ie) 3o d(ni) ^256 ( 1 7 4 8 )
P o p a Ion ot Gogoşi, m art(or). P opa D u m i t r a ş c o , ot tam.
E u Ion P irc ă la b u , o t ta m . E u D r ă g o i u C în d e s c u l, m a r t(o r )
Ea Bogdan, m ir t( o r ) . E u Ion C îrc iu m a ru , m arm or).
En D u m i tr u C în d e scu l, m art(o r). E u S tanciul S â la n , m art(o )r
E u Efrem , m art(or) 3
____________ P r. 1. POPESCU-CILIENj

P ictura olteană în sec. al XlX-lea

în c ă de p rin mijlocul v e a c u lu i al X V I I l d e a p r e o c u p ă ­
rile s p i r i t u a l e ale O l t ş n i e i — in c lu s iv acele a ale a r t e lo r
plastice — se î n d r e a p t ă s p re lum inile a p u su lu i.
Un c ă lă t o r fra n c e z , J e a n - C l a u d e F A C H O T , în d a re a
d e seam ă a c ă lă to riilo r sale tip ă r ită la L y o n în anul i756,
v o rb e ş te despre bogatele biblioteci p a r t i c u l a r e din tai'»
n o a s t r ă , în ţe s a te , zice el, „cu cărţi de g u st şi de p rej" pe
c a re le-a c e rc e ta t, a d a o g ă el.
L a B u c u re şti, Ia primul sfe tnic al D o m n u lu i, l a b o e r u l
A n d r o n a c b e , a a d m i r a t „ ta b lo u ri şi s c u lp t u r i de seam ă*
c eea ce la s ă să se înţe lea g ă că boerul A n d r o n a c b e v a fi
a v u t o b o g a tă c o le c tiu n e de a r t ă .
N u m ult m a i tîr z iu , veatitul R h i g a s , în r e s t im p u l şe­
d e rii sale la C r a i o v a , îşi îm podobeşte c a s a , a căim ăcăniei,
Cu „ta b lo u ri a v în d s u b ie c te tra s e din mitologia g r e a c ă " , cari
deci prin înseşi subie c tele lor, n u p u t e a u fi, p e a cea vrem e
de o a ltă fa c tu ră d e c ît de aceea a p u s e a n ă .
P u t :n m ai tîrziu, pe Ia s f î r ş 't u l v e a c u lu i al X V I I I - l e s ,
c ă lă to ri a p u s e n i, In tr e c e r e p r in O l t e n i a p o p o s e s c voelnic
la boierii craioveni, fiind p lă c u t s u rp r in ş i d e p u t in ţ a d e a
c o n v o rb i cu a c e ş tia d in u rm ă în f r a n ţ u z e ş t e ori nem jeşte
d e s p r e idei şi c u r e n t e a tu n c i ale zilei.
R ă d ă c in ile in flu e n ţe i a p u s e n e a s u p r a vieţei sp iritu a le
a le O lte n ie i t r e b u e s c c ă u t a t e în a d în c u l secolului a l X V III-
len, n u m ai a stfe l e x p lic în d u - s e p e n tr u c e c h ia r î n p ra g u l
secolului al X l X - l e a , d u p ă p o to lire a f r ă m în t ă r i lo r p o litic e
şi sociale şi în fecunda- p a u z ă d e r e f a c e r e c a re v ine d u p ă
p a c e a C ongresului dela V ie n a pîn ă în zorile revoluţiei din

2. Academia Rom ână, Ms. 1071, fila 1 r. şi v.

i8 48 — tn -c c e a ce ne p r i v e ş t e — la Craiova g ă s im o a m ­
b i a n t ă de in te le c tu a lita te f o a r t e e v o lu a tă şi c a r e n u v a in-
tîra ia să ae desvolte In m in u n a ta şc oală s p ir itu a lă a O l t e ­
niei din mijlocul v e a c u lu i al X l X - l e a .
î n c ă dela 1 8 2 0 , C r a i o v a este u n p o p a s c u r o d p e n tr u
p ic to r ii s tr ă in i in tre c e re n u m a i prin ţ a r ă , sa u p e n tru a c eia
c a r i ră p iţi d e h u z u ru l ei ae v o r a ş e z a tem e inic la noi, a d u t
c in d u - n e tec h n ie a şi o d i r e c t i v ă de s p ir itu a lita te o a re v a
d e a ă v î r ş i e vo luţia plasticei r o m î a e ş t i, smulgă b r u t a l şi vom
v e d e a c u ce s la b folos, dela tru n c h iu l t r a d i ţi il o r s tră m o şe şti.
W a llen slein , c a re n u e a lt de c ît b ă n ă ţ e a n u l s îr b S c a r -
la i V elea, a d e s c ă le c a t de t i n ă r în C ra io v a . unde se a ş e a z ă
p r i n a n u l 1 8 1 6 te m e in ic , p i c tîn d „ p o r t r e t u r i de p e rs o a n e "
ori d î n d ici şi colo lecţii de desen tin e r e tu lu i b o e r e s c d o r ­
n ic d e a se a r ă t a c ă lc în d în pasul tim pului.
D u p ă c îţiv a agi, c ă s ă t o r i n d u - s e î n tr e t im p cu o ol­
t e a n c ă , W a l l e n s t e i n p ă r ă s e ş t e C r a io v a p e n tr u uu c îtnp de
a c tiv ita te m ai larg, a ş e z în d u -s e de d a t a a c e a s t a p e n tr u t o t ­
d e a u n a în B u c u re şti.
U n a l t pictor, de o şi m a i m a r e î n s e m n ă t a t e p e n t r u
r e î n o i r e a p ic tu re i ro m în e şti, cchul A n to C hladek, v a fi t r e ­
c u t ş i el p r in C r a io v a , m i n i a t u r i l e b o e rilo r o lte n i f ă c u t e de
el şi d in c a ri o b u n i s e a m ă n e -a ră m a s , fiind o do v a d ă .
M a i t îr z iu şi d u p ă d e s c ă l e c a r e a lui C. Lecca îu O l t e ­
nia, f r a n c e z u l V alery se o p re ş te destul de în d e lu n g a t la CrR-
iova p e n tr u a l ă s a c îte v a v e d e ri p e rs p e c ti v e a le o raşului
m in u ţio s şi precis r e d a t e şi a-şi în cu sc ri fam ilia c u b ă ş ti ­
naşii.
Ia p e re g r in ă r ile lui, d e a lu c g u l şi d e a l a tu l ţ ă r i ',
S z a l m a r y , v a r e ţin e d in C r a io v a o viziune a „ T îrg u lu i de
a f a r ă " d e s tu l de a t e n t o b s e r v a t ă şi de c u lo a r e c a ld ă şi îm ­
b ie to a re .
D e s i g u r că şi el v a fi fost popo sin d m ai m u ltă v r e m e
în C r a io v a şi cu folos, urm ele r ă m î n s ă fie g ă s ite în a rc h i-
v e le p a r t i c u l a r i l o r d in C r a io v a iubitori de a r t ă , a c es t o r a ş
fiind pe a c e a v r e m e s t r ă b ă t u t de un fior de s p ir i tu a l it a te
u im i to r de de svolta t şi de o p re c is ă a c tu a l it a te , p r e - a n u n -
ttn d o r e d e ş t e p t a r e p lin ă de făgădueli din n e n o ro c ire abia
îu p a r t e ţinute.
D a r aceşti p ictori s tr ă in i c ă lă t o r i , v e s tito ri a i nouei
s p ir itu a lită ţi, n u a u s ă lă ş lu it d e c lt îb t r e a c ă t în sufletul
deschis al Craiovei, fiind s tr e in i de m e le a g u rile ei.
U n u l d in ei, va r e d e s c ă le c a în O l t e n i a lui de b a ş t i n ă
şi va poposi c u v r e d n ic şi n e m ă s u r a t folos, fiird u -i de h a r
norocul fericit, să în se m n e E L în s u fle ţire a n ouă a C r a io ­
vei şi p e n t r u c u v în tu l scris şi p e n t r u frum Ssul p ic tu ra l.
A c e s ta v a fi C , L E C C A ( 1 8 1 0 — 1 8 8 7 ), reveni.t m ate ei
s tr ă b u n e olteneşti d u p ă un p opas p r ib e a g de do u ă veacuri
tn A r d e a l şi c ă r u i a m a re le I E l ia d e îi va î n c r e d i n ţ a p e n ­
t r u C r a io v a , focul s a c r u al r e d e ş t e p t ă r e i n aţionale.
P rin s c ris, p r in chip, prin g r a i, p r i n je rtfă , p rin ve ş­
n icul t î n ă r e n tu z ia s m p a trio tic , el v a ti o v r e m e însufleţi"
torul o ra ş u lu i c a r e se tre z e a în zorile î n t î r z i a t e ale celui
de al X l X - l e a veac.
D a c ă , cronologic, L a p a ly este cel dintîi c a r e se a p ro p ie
şi se slujeşte e x c lu s iv d e technica p ic tu r e i a p u s e n e , reuşind
să şi-o în su ş e a s c ă şi să se s e rv e a s c ă efe ea a t î t de bine,
c ît a c e a s tă d o b în d ir e să-i d e s c h id ă po t'!e S a l o a r e l o r O f i ­
ciale de p ic tu r ă din P a i i s — ceeace în s e m n a pe a tu n c i o
fru m o a s ă c o n s a c r a r e — L e c c a este totuşi a c e la c a r e v a duce
b ă lâ lia p e n tr u a r t a nouă, el, în în su ş i lă u n t r u l cetăţii.
L î p a i y , a v în d la în d e m în ă larg i m ijlo a c e bă n e şti şi
î n tr u c ît v a a p r o a p e i n d if e r e n t f a tă de f r ă m în t ă r i le ori de
c h e m a r e a m e l e a g u r i lo r pe c a ri se n ă s c u s e , p ă i ă s e ş t e ţ a r a
t n c a re a d ia un s u flu a r t i s t i c in s u f i c i e n t poate r e s p ira ţie i
sale mai largi, m ai a p r o p i a tă de id ea lu l de a r t ă , c îş tig a tă
în atin g e re cu apusul.
A l ă tu r i d e L e c c a , în su fletito ru l E u f r o s i n P o te ca va
v - g b ia p înă t îr z iu ş i c h i a r d in s ih i m n ic i a lui dela m în ă s ­
t ir e a M o tr u lu i, p ă ş ' t a vrem ii, s f ă t u in d , u m e r in d c în d v a fi
nevoie p e C . L e c c a şi mai t îr z iu pe P e t r e A l e x a n d r e s c u .
O>toit de r ă z b a t e r i a c ă r o r r ă s p l a t ă m a t ria lă nu se
ivise p e n t r u el, sleit şi d e s a m ă g it de î n f r în g e r e a d e la i848
sufleteşte, el îşi va a tin g e e n tu s ia sm u l în g r o p î n d u -1 în s c ru ­
m u l u nei a d e v ă r a t e în tr e p r i n d e r i c o m e rc ia le d e z u g ră v e li
b isericeşti, în t o v ă r ă ş i a u n u i m ai t î n ă r d a r mai p r a c tic
c o n f r a te , a rd e le a n u l M i ş u P o p p , t o v a r ă ş m a i m ult de cîş-
tig şi de t r u d ă , d e c ît d e gînduri.
Cu s u fle tu l z ă b r ă n i t şi în a m a r de d esam ăgire, L e c c a
p ă ră s e ş te C i a i o v a , p e n tr u a conâci d e a c u m î n a i n t e ori
u n d e v r e o b ise ric ă m - i d e s e a m ă ti v a c e re lui şi m a i mult
lui M i ş u P o p p , d i b ă c i a î n d e m î n ă r e i lor p icto ric e şti, m eşte­
ş u g in d fă r ă m u ltă c a z n ă d e m in te şi de i n a p i r a ( i e , du p ă
c a l a p o a d e p r e g ă t i t e g a t a d u p ă o p e rile m a r i l o r m a e ş t i i ai
a p u s u lu i , pe cape le ţin e a la în d e m în a g u s tu lu i fiecăruia)
p r e g ă t i n d a s tf e l a c e l a t l t d e p r o s t g u st a l o ră ş e n im e i de
c a r e a c e a s t a cu g r e u se v a desface.
R a r , d in cîn d î a c în d , şi a tu n c i, a tu n c i c în d a v e a tn
f a ţ ă n e v o ia de a p ic ta v r e u n p o r t r e t te m e n in c a r e îl inte ­
r e s a , în e x e c u ţ i a a c e s tu ia , a r t i s t u l se r e g ă s e a şi u i t î n d a-
m ă ru l, lă s a d a r u r ile p e c a ri î n a d e v ă r le^a a v u t, s ă r ă b u f ­
n e a s c ă în a p u s u l c e lo r c e e r e a u c u d e stin şi a le s e în m intea
şi în s u fle tu l său.
In u l t i m a p e rio a d ă a vieţii sale C. L e c c a îşi v a î n ­
t o a r c e d e fin itiv p r iv ire a şi g în d u l d e la c e e a c e a ltă d a tă
p e n t r u el în s e m n a totul, s ti n g î n d u - s e să i n t r e d ouă in d if e ­
r e n t e : î n t r e a c e e a d e s in e -ş i c a a r t i s t şi a c e e a p e c a r e p u ­
b lic u l, a c u m i-o a ş t e r n e .
C . L » c c a a a v u t d e stin u l şi sfîrşitul o a m e n ilo r c a ri a u
n e n o r o c u l s ă s u p r a v i e ţ u i a s c ă o p e re i lor,
L u p t ă t o r i i d e -o -laltă şi u r m a ş ii lui C . L e c c a n u a u
d u s î n s ă m a i d e p a r t e m eşteşugul pictoricesc, nici m ă c a r
n e a j u n g î n d u -1 şi n ici n u a u d a t o m ai m a r e lă rg im e p ictu ­
r a l ă t e n d i n ţ e l o r n a ţi o n a li s te din a r t a lui C . Lecca.
P e Petre A le x a n d r e s c u ( 1 8 2 8 — 1 8 6 7 ) îl a p r o p i e d e Lecca
p r i e t e n i a a le a s ă şi p e n tr u a m în d o i î n s u f le ţito a r e a lui E u -
f ro s in P o te c a , m a i r e p e d e decît un g în d d e î n v ă ţ ă c e l sau
o v r e r e de c o n ti n u a r e a celui ce-i fu m a e s tr u .
N i m ic din sufletul de a r g i n t viu şi c h in u i t a l lui L ecca
nu s t r ă b a t e în a c e s t î n v ă ţ ă c e l a t t t de g riju liu de m ă s u ră
şi d e a n u p ă ş i a l ă t u r i de c ă r a r e a b ă t u t ă de toţi.
D i n a r t a p icto ric e a sc ă s a u m âi bin e zis din m e ş te şu ­
gul p icto ric e s c pe c a re P. A l e x a n d r e s c u îl d o b în d e ş te la
P a r i s î n a te lie re c e rc e ta te d e elevi lipsiţi de î n d r ă z n e a l ă şi
de p e r s o n a l it a te , d in î n v ă ţ ă t u r a m ae ştrilo r, P. A le x a n d re s c u
n u v a r e ţ i n e decit l u c r a ti v u l îndeletnicire)', r ă m î n î n d î n a ­
i n t e a a ce se în a l ţ ă din a v în tu l tin e rei ş coale d e p i c t u r ă
f r a n c e z ă c a şi î n a i n t e a un e i porţi c a r e în c h id e dincolo de
ea, c e v a de n e p ă t r u n s p e n t r u î n ţe l e g e r e a şi sim ţul s ă u a r ­
tistic.
 P . A le x a n d r e s c u s e v a îndeletnici c îte v a decenii c u p o r ­
tre tu l în d im e n s iu n i c h i a r d e p ă ş i n d n a t u r a l u l , al f e ţe lo r de
boeri de b a ş t i n ă s a u d e ciocoi î m b o g ă ţ iţ i de p r i n C r a io v a
şi din B u c u r e ş ti, d e v e n in d m ai t î r z i u p o r tr e ti s tu l c ă u ta t
a l f e ţe lo r s im a n d ic o a s e bisericeşti, l ă s î n d u - n e ca m oştenire
a r t i s t i c ă o crilâ de a r c h i e r e i şi de e p is c o p i c ople şiţi sub
m itre şi odăjdii.
A c e s t d r u m s p re c e le b ise ric e ş ti îi v a fi fost a r ă t a t de
E g u m e n u l E u f r o s i n P o te ca î n t r ' u n g î n d p e c a r e sc h im n ic u l
d e la G u r a M o t r u l u i îl î n t r e z ă r e a ca pe u n dulce vis.
G î n d i t o r u l ş i b i n e c re d in c io su l, r e n o v a t o r u l şi cuviosul
c a r e tu la o la ltă E . P o te c a , n ă d ă jd u i a d e s ig u r r e în o ire a
a rte i m u r a l e b is e r ic e ş ti p r i n P . A l e x a n d r e s c u , gînd generos
c a re d e p ă ş e a î n s ă c e e a c e p u te a d a a c e s t a rtis t, lip s it v ă d it
de i n s p i r a ţ i e r e l i g io a s ă în ta b lo u r ile p e ca ri le-a Î n c e r c a t
î n l in ia u n u i a s tf e l d e s u b ie c t ca ri s u n t m ai p rejo s p o r t r e ­
telo r a r h i e r e i c e ş t i In c a r i el c ă p ă t a s e o d e x te r it a te o n o ­
rabilă.
T o t în j u r u l lui Lecca şi al id e ilo r al c ă r o r p ro m o to r
le e r e a el, g r a v i t e a z ă o a l t ă fig u ră a R e v o lu ţie i din 1 8 4 8 ,
B a r b u Isc o v e sc u , m o r t în s u r g h i u n în i 8 5 i , d e s p re care
d a c ă n u a v e m uvm e n ici biografice nici p icto ric e şti p r o p r i u
zis, p u ţin e le s a le d e s e n u r i r e p r e z e n t î n d v e d e ri din C r a io v a ,
n e d a u m ă s u r a t a l e n t u l u i s ă u , c a r e nu d e p ă ş e ş te v a lo a r e a
m e n ţiu n e i în n ici u n fel.
D i n B i s e r i c a „ S f . D u m i t r u " d in „ P o a r t a Puşcăriei*
din „ T î r g " s e d e s fa c e u n s e n ti m e n t de p ă r ă s i r e , d e gol, de
p u s tiu p e c a r e l-a r e d a t p o triv it c u a c e l a pe c a re îl p u r ta
în s in e , f ir a v ş i p l ă p î n d .
O a l t ă f ig u r ă d e p i c t o r c ra i o v e a n , c a r e nu se poate
a l ă t u r a s a u c o n s id e r a şc o lă re ş te de nici u n u l d i n t r e pictorii
olte ni, e s te p icio ru l actor E lliescu.
A c e s t a p l e a c ă d in j u r u l lui A n t o n C h la d e k , c u a l c ă ru i
fiu A l e x a n d r u , E l l i e s c u f ă c u o s tr î n s ă şi t r a i n i c ă p rie ten ie .
A r t a lui s e r e s i m t e de f ă ţ i ş a in f l u e n ţă p e c a re o im ­
p u n e v i a ţ a d e z i de zi d e a d r e p t u l : a c to r , el îşi v a î m p r u ­
m u ta s u b i e c t e l e şi telul de a le viziona vieţei d e culisă şi
d e d i n c o lo de c o r t i n ă p e c a r e o d u c e a în t r u p a lui M a t e i
M illo,
P u t e r n i c a p e r s o n a l i t a t e a c to r ic e a s c ă a ac estu ia slujeşt*
d r e p t model în m ă r u n te le sale p tn z e c a ri a m in te s c to a te
m arile s u c c e s e ale M a e s t r u l u i : B a b a H f r c a , C o a n a Chiriţa,
C o v r i g a r u l , etc.
M o a r e t î n ă r , în v î r s t ă d e 39 d e ani, doi a n i d u p ă C .
L e c c a f ă r ă c a p o a te ac esta s ă fi a v u t v re - o l e g ă t u r ă cu
tin&rul p ic to r -a c to r o lte a n .
D a c ă î n d r ă z n e a l a sa se m ă r g i n e ş t e la mici ta b l o u r i de
mici d im e n s iu n i — în c a re a m ă n u n t u l s c u te şte p e a r t i s t de
m ulte ori, t a l e n tu l s ă u n u este lipsit de o o a r e c a r e n e r v o ­
z it a te şi de o a p r i n d e r e c a r e n u e s tr e in ă de s u f e r in ţ e le
c a r i îl v o r r ă p u n e de t î n a r în a i n t e c a el s ă fi p u t u t d a tot
Ce un t e m p e r a m e n t in a d e v ă r în z e s t r a t f ă g ă d u ia .
D a r s ă r e v e n im la C. L e c c a a d e v ă r a t u l s t e a j ă r al noii
s p ir i tu a l it ă ţi oltene.
D e s c ă le c în d din B r a ş o v — d u p ă m u lte peregrina{iuni
î n t a r ă şi în s t r ă i n ă t a t e , L e c c a v a găsi la C r a io v a o a m .
b i a n ţ ă b i n e f o r m a t ă în c a r e e l v a a r u n c a a lu a t u l p r a c tic
al n a ţio n a lis m u lu i.
M i s i u n e a lui C . L e c c a v a fi s ă î n d r e p t e c u r e n t u l s p i­
r i t u a l — p r e - e x i s t e n ţ a lui — s p r e o e x p r e s i u n e n a ţio n a lis tă
şi r e v o l u ţ i o n a r r e g e n e r a t o a r e a ro m în is m u lu i a c ă re i în-
c h e e r e p r e m a t u r ă şi n e d e s v o lta tă se găseşte în e v e n i m t n -
tele dela 1 8 4 8 .
I n l ă u n t r u l acestei idei el v a a c tiv a — î n C r a io v a — ca
pictor, ca l i t e r a t şi ca politic, a l ă t u r i de m a r ile figuri de
a tu n c i a le C ra io v e i c a : un l 'e t r e P o e n a ru , E u f r o s i n P o te c a ,
Ion M a io re sc u şi alţii.
D i n a c eeaşi a m b i a n ţ ă s p ir i tu a l ă a C r a i o v e i — în ju ru l
a n i l o r i83o şi i 8 4 8 — se î n a l ţ ă de d a t a a c e a t i n . b i y t t
în g e m în a t, celelalte d o u ă f ig u ri d e pictori olteni c a e i a t i t
p r in a r t a lo r c î t p r in s it u a ţi a lor socială şi p r i n t e m p e r a ­
m entul lor a l tim p u lu i m ai m ult bo e re sc decît a ris to c r a tic se
v o r ţin e d e p a r t e de f r ă m în t ă r i le s e c u n d a r e ori d e acelea
l u c r a t i v e ale a rte i, oficiind d e -o p a rte , p e n t r u e a şi n u m ai
p e n tr u e a s in g u ră .
E c o u r il e f r ă m î n t ă r i l o r n a ţio n a lis te şi a v în t u r il o r so­
c ia le r ă b u t n e s c s la b şi r ec e a t î t în o p e ra lui L a p a t y c ît şi
î n a c e e a a lui T h . A m a n .
P i c t u r a b isericească, s in g u r a a v e r e p ic to ric e a sc ă de
veacuri a romînismului, ou-i chiamă nici pe unui nici pe
c e lă l a l t — tie d in lipsa lă u n tr ic ă fie d i n t r ’o n e în c r e d e r e în
p u t e r e a f o r ţ ă ce s ta fa z id u l d e p ic ta t.
Ş c o a la d e c a lig ra fi d e la M î n ă s t i r e a B i s tr i ţa d ă p e cei
d in u r m ă în c o n d e e to ri ai b ise ric e i o l t e n e : pe D io n isie Ecli-
■ i a r h u l şi p e A r h i m a n d r i t u l C h i r i a c R î m n i c e a n u , f ă r ă ca
a c e s t o r a s ă le fi fost p r il e ju i tă p o s ib ilita te a d e j u g r ă v i r e de
iz n o a v ă a u n e i b iss r ic i.
L i m i t a ţ i la c a li g r a f ie r e s a u Ia î n f r u m u s e ţ a r e a c ă rţilo r
d e p o m e n ire cum lu cra D io n isie E c l is i a r h u l s a u la mici
ta b lo u r i c a r i n u s u n t ic o a n e c u m f ă c u A r c h im a n d r i t u l
C h i r ia c , a r t a ju g ră v itu lu i b ise ric e s c Cu t r a d i ţ i i m onastice
d e la S f. M u n t e ori a î n a i n t a ş i lo r localnici, p ie r e la oraşe .
D e ac u m î n a i n t e , j u g r a v i i vo r p r i v i c u gînd de a face
la fel, la m o d u l de a ju g ră v i al u n u i Lecca, a l u n u i ’ Popp
s a u a l u n u i T ă t ă r e s c u , r i s i p i n d c ît v o r p u t e a p r o s tu l g u st
al p ic tu r e i zise m o d e r n e c a r e va fi tot u n a cu m o a r te a pic*
t u r e i bisericeşti.
Nici L a p a t y n ici A m a n n u a u a v u t c h e m a r e p e n t r u
p ic tu r a b is e r ic e a s c ă , a m îndoi a u a v u t pe a c e e a a p i c t u r e i
î n t r ’u n c u v în t.
D i f e r e n ţ a de v î r s t ă c a r e s e p a r ă pe L a p a t y de A m a n ,
tn g ăd u e s ă se lase să se iv e a s c ă b ă n u i a l a c ă f o rm a ţiu n e a
lu i A m a n n u a fost s t r ă i n ă de c u r a j u l şi d e e x e m p lu l lui
L a p a t y , c a r e n u e s te e x c lu s s ă fie c h i a r î n r u d i t c u cel
dintîi.
O b î r ş i a c o m u n ă a r a n g u l u i social, L a p a t y e s te d o a r
n e p o tu l C a im a c a D u lu i C r a i o v e i şi T eodor A m a n f i u l s e r d a -
r u lu i D im i* rîe , îi u n e ş te p r e c u m şi î n d r ă z n e a l a lo r de a
de v e n i z u g r a v i d e p o r tr e tu r i* .
L a p a t y , f ii n d m a i în v î r s t ă cu v re o i 5 a n i d e c î t T h
A m a n v a ti n e te z it fă r ă îndoia lă d r u m u l în g ă d u ir e i la DeB-
p i n a A m a n , h o t ă r î n d - o s ă a c c e p te d e s tin u l d e c u te z ă to a r e
v o caţie a r t i s t i c ă a l fiului său.
L e c c a şi W a l l e n s t e i n v o r fi p r im ii lui dascăli l a d e sen
şi e x p li c a ţi a f o r m ă r e i şi d e s v o l t ă r e i s a le a r t i s t i c e s 'a r e v i ­
d e n ţi a u ş o r d i n b o g a tu l m a t e r i a l a u to b io g r a f ic p e c a r e T h .
A m a n l-a l ă s a t î n u r m a sa.
N u a c e l a ş lu c r u se p o a te s p u n e d e M . L a p a t y .
Sobru despre el însuşi în orice fel de amănunte e o
nile şi d e cele d o u ă u m flă tu ri c e a ra tă şo ld u rile , a b s o lu t to a te
celelalte linii şi p u n c te d e p e figu rin ă, s u n t indicaţii a le podoa»
b e lo r şi ale v e ş tm in te lo r. P e n t r u a n u r e p e ta însă o s e rie d e ob*
serv a ţii, v o m r e v e n i în a c e a stă p r iv in ţă d u p ă d e s c rie re a tu tu r o r
figurinelor.

N r . 2 (fig. 2, a şi b) 2 0 ,8 c m . înălţi-me (capul 2 , ' c m ,} b u s ­

tul 7 c m . ; talia l ,3 c m . ; r o c h ia 1 0 / c m . ;) d ia m e tr u l bazei S 4 *7, c m .
D e r e m a r c a t c ă g u r a d e jos a c lo p o tu lu i — e lip tic ă — se
s tr â m te a z ă p u ţin , aşa î n c â t d ia m e n tr u l clo p o tu lu i e s te c u c â ţiv a
m m . m a i m a r e la m ijlo cu l să u . D ia m e tru l lateral al b u stu lu i 6 , 8
c m . G r o s im e a b u stu lu i la c e n tr u l ,5 c m . D ia m e tr u l m in im al
taliei 4, 9 c m . G r o s im e a p e re te lu i c lo p o tu lu i, la bază, în tr e 5—6 m m .
L u c r a tă d in tr ’u n lu t fin şi p u te r n ic ars, p e u n e le lo cu ri c u
în c e p u t d e calcin are. D in a c e a stă p ric in ă , n u m a i c â t e v a p o rţiu n i
a le sup rafeţei a u r ă m a s ro şii, re stu l fiind d e u n c e n u ş iu specific
c e r a m ic e i c a lc in a te .. C â te v a c ră p ă tu ri p e c a p u l fig u rin ii p r o v i n
d in a c e e a şi c a lc in a re . F ig u rin a a fost g ă sită în tre a g ă , însă frâ n tă
la m ijloc, c u c e le d o u ă b u c ă ţi a d e r â n d p e rfect şi a b s o lu t fără
nici o lipsă. Ţ in â n d s e a m ă d e g ra d u l d e ca lc in a ţie al acestei figu«
rine (din a c e a stă p ric in ă c u lo a re a albă c a lc a r o a s ă s’a p ă s tra t m u lt
m a i p u ţin d e c â t la c e a d e s c r is ă su b N r . 1), s u n te m în d reptăţiţi
să c r e d e m c ă v a fi fost a r s ă şi a d o u a o a r ă , î m p r e u n ă c u o a se le
m o rtu lu i, deşi la în g r o p a r e n u a fost a ş e z a tă în in te r io r u l u rn e i,
c i afară, p e u m ă r u l a cesteia, s u b c a p a c . C a înfă ţişa re g e n e ra lă ,
a c e a s ta este c e a m a i sv eltă d in tr e c e 'e p a tr u fig u rin e d e la C â rn a .
C a p u l'b u to n , tu rtit la p a r te a s u p e r io a r ă , este p ro p o r ţio n a l m a i
m ic d e c â t la N r . 1 şi d e lim itat la p a r te a s u p e r io a r ă , p rin aceiaşi
linie u ş o r in c iz a tă o rizon tal. S u b e a , p e faţă, d istin gem în p r im u l
r â n d şa p te găure le » p u n c te , a şe z a te în lin ie; a p o i u n d e se n care,
in linii g e n e r a le ,‘ p o a te fi asefnuit c u o liră, r e p r e z e n t â n d neîn»
d o e ln ic ochii, n a s u l şi g u r a figurinii, c h ia r d a c ă s tiliz a re a este
d estu l d e e x a g e ra tă . La alte e x e m p la r e s im ila re , s e p o t d isting e
m ai b in e diferitele o r g a n e a le feţei 4). P ă r u l e ste r e p r e z e n ta t p rin
trei ş u v iţe o n d u la te paralel, c e m e r g p â n ă la m ijlo c u l spinării,
u n d e cele d o u ă ş u v iţe la te ra le s e ră s u c e s c spiralic, ia r c e a c e n ­
trală se bifurcă. în tre g u l b u s t e ste a c o p e r it c u u n o r n a m e n t în
f o r m ă d e c o lie r c u c a p e te le ră s u c ite spiralic, d a r c a r e n u stă
a tâ r n a t d e g â t, ci e s te d e s e n a t pe piept. O s e rie d e o r n a m e n te
d in a c e le a p e c a r e le«am n u m it flu tu ra şi — c a la N r. 1 — p r e ­
c u m şi g r u p e d e p u n c te şi p a t r u g ă u r i c u d ia m e tr u l d e ca. 5 m m .,
în so ţesc p e d in a fa ră a c e st colier. In s c h im b , în tre cele d o u ă ca*
p e te 's p ira lic e a le c o lie ru lu i e s te aşezat u n a lt o r n a m e n t, o a r e c u m
c u r i o s : dela u n c e r c p u n c ta t d e se n a t în jurul u n e i găuri=im pri.
m ate, p o r n e s c în s u s d o u ă m ici a n te n e sp ira lic e , iar în jo s o linie

4) Ip o te z a lui D. B erciu (loc. cit., p. 133), d u p ă c a re a c e a s ta s tiliz a r e

ar p re s u p u n e u n sim b ol al u n e i d iv in ită ţi a m uz icii, e s te o co p ilărie.
punctată ce se termină într’un fluturaş dublu. Din centru şi din.
marginile laterale ale acestuia pornesc trei raze formate din câte
trei puncte incizate. Aceleaşi raze pornesc dealtfel pieziş şi din
capetele spiralice ale colierului. Braţele şi mâinile sunt realizate
exact ca la exemplarul precedent: aceleaşi trei grupuri de câte
trei crestături paralele dgalungul braţelor şi aceeaşi indicare a
mâinilor cu câte trei degete. O inovaţie o c o n s titu i ornamentarea
muchiei laterale a bustului — respectiv a braţelor — turtită, având
o lăţime de ca. 6 —8 mm. şi pe care aleargă câte o spirală«fugă«
toare alcătuită dintr’o serie de spirale în S, culcate şi îmbinate^
desenate cu aceleaşi linii punctate.
Pe spinare este desenat un colier asemănător celui de pe
piep', aşezat însă ceva mai sus şi cuprinzând în interiorul său
cozile părului. In dreapta şi în stânga, pe linia celui mai m are
diametru lateral al torsului, sunt imprimate două găuri, înconju»
rate cu câte un cerc liniar punctat. Sub colier, cam la mijlocul
spaţiului rămas liber, - este desenat un romb, q i laturi liniare pune*
tate, având in calţuri câte un punct mai accentuat, iar în inte»
rior trei puncte piezişe-paralele.
Talia acesei figurine, mai puţin înaltă ca la figurina prece*
dentă, este încinsă cu o cingătoare lată de ca. 9 mm., formată
dintr’o bandă mărginită de două linii paralele punctate, acoperită
în interior cu haşuri liniare-punctate, piezişe şi paralele. La spate,,
cingătoarea nu este însă închisă: unul dintre capete se termină
arcuit, iar celălalt printr’un fel de cataramă mai lată şi mai com=
plicat ornamentată, reprezentând fără nici o îndoială un adevărat
brâu-cingătoare cu catarama respectivă.
P a rte a in fe rio a ră (clopotul) c onstitue c e v a m ai m u lt d e ju*
m ă ta te d in în ă lţim e a totală a idolului. Şi la a c e st e x e m p la r şol*
d u rile su n t in d icate p rin d o u ă p ro e m in e n ţe la te ra le ; pe d e altă
parte, tr e b u e m e n ţio n a t că, d e data aceasta, „clopotul" a re m ai
d e g r a b ă o fo rm ă d e cilindru p u ţin turtit, c u pereţii u şo r arc u iţi
şi c u baza eliptică. F a ţa şi spatele, b o g a t o rn a m e n ta te , co nstitue
d o u ă zo n e distincte. Baza este subliniată p r in tr ’o linie p u n c ta tă
orizo n tal în ju ru l ei.
Cele două proeminenţe — şolduri — inponjurate cu câte
două cercuri concentrice liniar — punctate — sunt legate între
ele prin trei linii punctate, dintre care cele exterioare sunt în zig»
zag, iar cea interioară este dreaptă. Linia zig=zag de deasupra
se opreşte Ia dreapta şoldului, iar la stânga ocoleşte şoldul şi co­
boară apoi vertical până aproape de baza figurinei, unde se bi­
furcă în fluturaşi, constituind astfel o linie de demarcare între
zona ornamentală a feţei şi cea a spatelui figurinii. In schimb
linia inferioară în zig=zag se termină răsucindu*şi capetele spi-
ralic sub cele două şolduri=proeminenţe. Suprafaţa anterioară este
împărţită orizontal în două, printr’o bandă ornamentală, lată de
ca. 9 mm., delimitată de o linie punctată, care«i trasează perime­
trul, şi având în interior, ca elemente decorative, patru spirale
în formă de S culcat, alternând cu patru grupuri de câte trei
liniUpunctate verticale. Cu loate că, in genere, se poale vorbi de
o dorinţă de simetrie în decorarea celor două zone orizontale de
deasupra şi dedesuptul acestei benzi, meşterul preistoric a intro-
dus şi o serie de inovaţii. Astfel, două desenuri în formă de C
dublu cu capetele răsucite spiralic stau spate în spate — ca nişte
parenteze in sens contrar — separate printr’o linie verticală cu
vârful desfăcut în patru şi cu capătul inferior bifurcat şi răsucit
cu prelungiri spiralice, amintind de „lira11, care schematizează re.
prezentarea chipului uman. Doi fluturaşi separă linia verticală de
corpul celor doi C. La dreapta şi la stânga, în jurul unui punct
înconjurat cu un cerc punctat, sunt desenate patru serii de fiu»
turaşi şi de raze liniare punctate, ce dau acestor ornamente as*
pectul unor stele complicate, unite cu interiorul celor doi C, prin
câte un şir de puncte orizontale.
Ornamentul din zona inferioară este în linii generale, acelaş,
dar mai simplificat şi într’o oarecare măsură inversat. Cei doi C
nu mai au decât capetele superioare răsucite spiralic, în timp ce
capetele inferioare se termină,.-printr’o simplă bifurcaţie. Linia
verticală dintre cei doi C se termină aci cu totul simplu, fiind
separată de aceşti doi C prin câte; două liniuţe punctate paralele.
In locul „stelelor" complicate, la găurile înconjurate c u câte un
cerc punctat, avem numai câţe pătru raze de puncte, dintre care
u n i pătrunde până în interiorul celor doi C. Din linia orizontală
punctată ce însoţeşte baza figurinei, se desprinde, Ia dreapta şi
la stânga, câte o spirală cu coadă; Intre acestea se poate ob»
serva o bandă de haşuri verticale, care completează ornamentarea
feţei clopotului.
Ca şi la exemplarul precedent, spatele clopotului este ca­
racterizat printr’o ornamentare verticală, spre deosebire de ten»
dinţele zonelor orizontale ale decoraţiei feţei, pe de altă parte,
nici aci nu. avem- o simetrie perfectă, ci se poate vorbi de unele
inovaţii. O serie de şapte „franjuri11 liniare punctate coboară ver»
tical şi aproximativ paralel, cam dela I cm. de sub centură şi
până la l,5 cm. de bază. Dintre aceste şapte franjuri, două se
termină simplu, alte două se răsucesc într’o volu’ă spiralică, iar
celelalte trei se bifurcă în futuraşi. Intre cele două franjuri cen­
trale mai este desenat un altul în zig»zag, terminat spiralic cam la
jumătatea clopotului; sub el sunt trei linii punctate orizontale şi
apoi un alt franj, al cărui capăt superior este răsucit spiralic, iar
cel inferior bifurcat într’un fiuturaş dublu şi continuat cu trei
puncte, ca şi cozile franjurilor alăturate. La dreapta acestor fran­
juri se află o zonă verticală bogat ornamentată, mărginită de
acel franj rezultat din prelungirea verticală a uneia dintre liniile
punctate orizontal ce unesc şoldurile. Două şiruri verticale de
câte opt găuri (un şir la stânga franjului ce desparte ornamen­
tarea feţei de: cea a spatelui clopotului, iar altul la stânga pri­
mului franj din spate) şi între e l e . o serie de liniuţe punctate
p a ra le le şi In zig-zag, lfriiuţe p u n c ta te în fo rm ă d e p a ra n te z e , etc.,
a lc ă tu e sc zo n a v e rtic a lă distinctă, în so ţită p e d re a p ta d e o serie
d e fluturaşi«dubli.
Şi pe partea stângă se poate observa o ornamentare diferită
de cea centrală a spatelui: pe o linie verticală-punctată, dublu-
bifurcată jos şi înclinată sus spre şoldul-proemiijpnţâ, pornesc
patru perechi de crochet uri spiralice, ale căror capete sunt legate
vertical prin două şiruri de puncte ce coboară paralel cu linia
punctată; acest ornament pare a eşi din cadrul obişnuit vesti­
mentar al părţii inferioare a figurinelor de tip Câma, având într’o
oarecare măsură un caracter de decoraţie vegetală.
Nr. 5. (fig. 3, a şi b ) ; capul lipseşte. 17,9 cm. înălţime
(bustul 6,7 cm ţ talia, l,3 c m .; clopotul, 9 cm.); diametrul ori-
zontal al bustului, 8 cm. f diametrul minim al taliei, 5,8 c m . ;
diametrul bazei, IO,3 - 8 , 7 c m .; grosimea bustului, la centru, I,®
cm .; grosimea peretelui clopotului Ia bază, 4 mm..
Lucrată dintr’un lut fin, care în secţiune nu este pretutindeni
roşu, deşi a fost bine ars. Restaurată din mai multe bucăţi, Ilp-
slndu»i — în afară de c a p — şi câteva mici porţiuni din clopot.
Suprafaţa e brună deschis, pe alocuri păstrându»se urme de lus­
truire ; într’un singur loc, pe piept, pojghiţa roşie s’a ros şi apare
lutul cenuşiu-negricios. Culoarea albă ce fusese fixată în toate
ornamentele nu s’a păstrat In chip egal, in multe locuri fiind căzută.
Bustul, aproape circular, are marginile bine reliefate, pentru
indicarea braţelor. Prin două şnururi este prins de gât un pen*
dantiv în „ochelari*, exact ca la figurina nr. 1. Pieptul este
acoperit de două coliere,' formate din câte o linie dublă punctată;
amîndouă colierele sunt însoţite exterior de câfe un şir de pun:te
şl de câte cinci fluturaşi*dublii, întocmai ca la figurina nr. 2.
Colierul mai mic porneşte de pe gât, în timp ce colierul cel
mare se continuă larg pe spate. In interiorul acestui colier atârnă,
pe spate, coada triplă şi ramificată jos. O serie de 16 găuri, cu
diametrul de ca. 3>4 mm. urmează traseul exterior el colierului.
Pe bust, trei grupe de câte patru linii punctate crestează braţele
la intervale egale, iar mâinile propiu zise sunt indicate prin câte
patru degete, aşezate în acelaş fel, ca la exemplarele precedente.
Muchea laterală a braţelor este ornamentată şi la acest idol:
câte o linie punctată în zig-zag coboară de Ia umăr până in ime­
diata apropiere a taliei.
Talia este ceva mai lată, fiind acoperită de o cingătoare
mărginită orizontal de ambele laturi cu câte o linie dublă-punc-
tată. La spate, cele două capete - dintre care unul se sugrumă -
nu se unesc direct, ci printr’o serie de găuri imprimate, repre­
zentând de sigur catarama. Trei şiruri de găuri - imprimate ori­
zontal împodobesc întreaga cingătoare.
Partea inferioară este foarte largă, având aceleaşi proemi*
nenţe laterale pentru indicarea şoldurilor. De data această insă
ele sunt străpunse de câte două găuri ce răsbat până în interio­
rul clopotului. Alte trei găuri - în linie orizontală - străpung spa*
tele figurinii, imediat sub catarama centurei, pe creasta reliefată,
care constitue marginea superioară a fustei. Această muche este,
dealtfel, crestată, de jur împrejur, de o serie de liniuţe indzate
paralele. In faţă, între centură şi creastă, sunt desenate patru linii
verticaUpunctate, paralele. Baza clopotului, eliptică, este însoţită
de u n şir de puncte şi de o linie dublă punctată ce aleargă pa=
ralel împrejurul figurinei.
Ornamentarea clopotului porneşte dela aceleaşi principii
generale: Faţa şi dosul constitue două zone diferite; la rândul ei,
faţa este împărţită în două sub - zone orizontale, printr’o bandă
ornamentală lată de ca. I,3 cm., al cărui perimetru este format
de o linie dublă punctată, continuă. In interiorul acestei benzi, 14
spirale în formă de S culcat se îmbucă una într’alta, amintind de
ornamentul numit „Laufendehund". Această bandă ornamentală
este înconjurată de un şir de haşuri incizate paralel.
Cele două subzone astfel despărţite sunt mai sobru orna­
mentate. Sus, la mijloc, un pendantiv atârnă de o serie de triun*
ghiuri concentrice, realizate prin linii simple punctate ; pendantivul
este de tipul în „ochelari" şi e desenat c u linii duble-punctate.
Din cele două capele spiralice, pornesc pieziş în sus câte trei
puncte în linie. La dreapta şi Ia stânga acestui pendantiv au fost
adâncite două mari găuri (ce nu străbat însă peretele clopotului),
cu un diametru de ca- 9 - 1 0 m m ; interiorul acestor găuri a fost
săpat în uşoare cercuri concentrice, ca pentru un şurub. Gaura
este închisă într’un cerc dublu-punctat foarte fin. Intre acest or­
nament şi pendantivul în ochelari, se vede câte o grupă de trei
linii punctate paralele, aproape verticale.
In zona inferioară sunt trei găuri cu interiorul in cercuri
concentrice, aşezate pe aceeaşi linie: cea din mijloc este încon«
jurată de un cerc liniar punctat şi de un cerc de puncte, pe când
celelalte sunt cu totul simple. Marginile din dreapta şi din stânga
ale zonei inferioare sunt încadrate şi precizate de câte un cro«
chet spiralic, realizat din câte o linie dublu=punctată, pornită din
şirul punctat ce aleargă în jurul bazei. Buclele acestor crochete
spiralice şi cele trei găuri amintite sunt legate printr’un şir ori»
zontal de puncte, despărţind in acest fel încă odată zona in«
ferioară.
Spatele clopotuluUfustă este mai simetric decorat : şapte
franjuri duble-liniare, punctate, coboară vertical de sub crestă*
turile amintite, până la câţiva mm. de şirul de puncte de lângă
bază. Franjul din mijloc este ondulat într’un zig*zag larg şi neregulat,
în timp ce celelalte sunt perfect verticale. Cele trei franjuri cen­
trale au codiţele bifurcate jos. De sub şoldul stâng al figurinii
porneşte în jos un franj similar, mărginit pe ambele laturi de o
serie de Iiniuţe*punctate piezişeoparalele şi bifurcat ‘la bază. In
schimb, sub şoldul drept au fost imprimate trei rânduri verticale
de găuri (cu diametrul de 3 — 4 m m ) ; nu se poate preciza câte
găuri au fost, deoarece o porţiune de sub şold lipseşte: pe por­
ţiunea păstrată (mai mult de 2/3 avem câte nouă găuri în rân.
durile exterioare şi zece găuri in rândul central; în orice caz nu
lipsesc mai mult de cinci găuri din fiecare rând.
Nr. 4 (fig. 4, a şi b): 17,? cm. înălţime (canul, 2,* c m ;
bustul, 5,3 cm .; talia, 1,' c m .; rochia, 8,® cm.); diametrul maxim
orizontal al bustului, 7,6 c m . ; grosimea în centrul bustului 1,®
c m . ; diamentrul minim al taliei, 5,2 c m . ; diametrul maxim al
clopotului, 9,7 cm., minim, 5,9 c m . ; grosimea peretelui clopotului
la bază, 4 — 6 mm. Clopotul are gura foarte eliptică.
In afară de câteva uşoare crăpături, această figurină este
intactă, fiind dealtfel cea mai bine păstrată din toate punctele de
vedere; culoarea albă din ornamentare s’a păstrat aproape în
întregime. Pasta e arsă bine la r o ş u ; s’a putut constata, după cu.
răţirea calcarului depus, care o acoperea, că unele porţiuni ale
suprafeţei au rămas cenuşii, în special înţreg spatele figurinii. O
serie întreagă de crăpături foarte uşoare ale pojghiţei de supra­
faţă şi dispariţia desăvârşită a oricărui lustru, par a dovedi că
această figurină a fost supusă unei calcinaţii secundare, odată cu
arderea rămăşiţelor mortului. Dealtfel ea a fost descoperită in
fundul urnei, făcând ca un fel de bulgăre cu oasele calcinate.
Capul, teşit la partea superioară, nu mai este aşa de bine
diferenţiat de bust făcând aproape corp comun cu acesta, bustul
nu mai are o formă oarecum circulară, ci — împreună cu capul—
are o înfăţişare cam triunghiulară, cu colţurile laterale arcuite.
Două linii incizate orizontal şi paralel mărginesc capul; sub ele
urmează ornamentul în „liră”, reprezentând stilizarea figurii ome­
neşti. Pe spate, coboară de pe cap părul, în trei şuviţe .paralele,
până în mijlocul spinării; cele două şuviţe laterale sunt bifurcate.
De gât este agăţat obicinuitul pendantiv în „ochelari", mai
puţin bine realizat, de mijlocul căruia atârnă o liniuţă verticală,
având la vârf două liniuţe orizontale. Lin colier liniar— punctat
ce acoperă întregul bust, încadrează acest pendantiv. Cei trei
fluturaşi dubli de pe marginea exterioară a colierului au câte o
codiţă punctată, care le dă înfăţişarea unor săgeţi. Braţele sunt
indicate prin două linii punctate ce pornesc d la umeri şi merg
paralel cu bustul până spre pântece, unde se răsucesc şi îşi în­
torc capetele într’un crochet spiralic. Mâinile nu mai sunt indicate,
în schimb se observă pe antebraţe câte un grup de câte trei li­
niuţe paralele, ca la celelalte exemplare. ‘
Pe spinare, un mare colier liniar-punctat, însoţit de franjuri
mici liniare, încadrează cozile şi acoperă întreaga spinare. In
stânga cozii, destul de sus, se află o. linie verticală puternic im­
primată, lungă de 8 — 9mra;., fără corespondent în partea dreaptă
şi al cărei sens nu poate fi precizat.
Talia figurinii este destul de puţin înaltă, fiind acoperită cu
obicinuitul brâu«cingătoare, indicat prin două linii paralele ce se
închid pe spate, fără a se u n i : in stânga, capul cingătoarei este
rotunjit, iar in dreapta este lăţit şi neînchis. Catarama ce face le­
gătura dintre capetele cingătoarei este indicată printr’o linie punc­
tată, orizontală, secţionată vertical de alte două linii punctate pa­
ralele. întreaga cingătoare este acoperită cu liniuţe verticale pa­
ralele, făcute din câte 2 — 3 crestături în continuare şi umplute
cu foarte multă culoare albă calcaroasă, care in unele puncte
formează o masă compactă.
Şoldurile sunt şi Ia această figurină indicate printr’o uşoară
proeminenţă, mai puţin reliefată decât Ia celelalte. Fusta clopot
este împărţită tot în d o u ă zone distincte de ornamentare: faţa şi
spatele.
O linie punctată orizontal uneşte cele două şolduri. La mij­
loc, sub această linie, un ornam ent mai complicat, poate fi con­
siderat ca provenind dintr’o liră răsturnată sau dintr’un pendantiv
in .ochelari” cu bucla desfăcută, în spiralele căruia se îmbucă
alte spirale cu coada piezişe şi terminată în alte \ olute. La dreapta
şi la stânga, câte o linie mică punctată ondulată coboară de sub
talie. Ceva mai sus d e jumătate, faţa clopotului este secţionată
de o bandă orizontală lată de 1,® cm., formată din două linii
orizontal.paralele, la capetele cărora sunt patru găurele ce răsbesc
în interiorul figurinei. In cuprinsul acestei benzi este desenat, cu
o linie punctată continuă, un triplu meandru. Micul spaţiu rămas
liber la extremitatea stângă a acestei benzi a fost acoperit cu trei
linii punctate verticale.
. Marginea inferioară a clopotului nu mai este mărginită de
o linie punctată continuă, ci de două linii: în faţă, una cu cape#
tele răsucite in sus în crocheturi spiralice, iar în spate o simplă
linie punctată orizontală, ale cărei capete se opresc lângă croche-
tele spiralice ale liniei din faţă.
Sub banda cu meandre, a u fost trasate două linii punctate
verticale-paralele, in dreapta şi in stânga cărora sunt câte doi
fluturaşi-săgeţi, cu cozile punctate. Câte o linie punctată orizontal,
având capătul barat d e două liniuţe, separă săgeţile de sus de
cele de jos. Intre săgeţi şi crochetele spiralice, câte o linie punc­
tată în zig-zag vertical neregulat desparte spaţiul intermediar, în
două părţi aproape egale.
La spate, cele d ouă şolduri-proeminente sunt unite printr’o
linie punctată orizontală, care se răsuceşte spiralic pe ambele
şolduri. Din şoldul drept coboară un şir vertical de puncte, des»
părţind astfel zona decorativă a feţei de cea a spatelui, în timp
ce din şoldul stâng coboară numai câteva puncte.
Nici la această figurină n u se poate observa simetrie per.
fectâ în ornamentarea spatelui Din trei găurele situate la mijloc,
sub linia ce însoţeşte talia, coboară vertical trei franjuri de linii
punctate; cel din mijloc se bifurcă la bază, iar celelalte două
se răsucesc in afară în câte o volută spiralică. Aceste franjuri
sunt legate intre ele prin două linii orizontale, accentuate prin
câte o gaură la punctele de ple:are din franjurile laterale şi la
intersecţia cu franjul central. De ambele părţi ale acestui orna­
ment central, se mai află câte trei franjuri: primele, la dreapta
ca şi la stânga, mai simple, constituite din câte o linie de puncte
ce coboară până deasupra spiralelor franjurilor precedente, iar
celelalte două perechi formate din câte o linie punctată terminată
la bază cu câte o gaură ceva mai mare. Aci începe însă deose»
birea între ornamentarea din dreapta şi cea din stânga: ultima
linie punctată din dreapta este însoţită de o serie de liniuţe pa­
ralele orizontale pe toată lungimea ei, spre deosebire de ultima
linie punctată din stânga, lipsită de acest adaus. Intre ultimele
două franjuri din dreapta sunt desenaţi trei fluturaşi, în linie
verticală, cu vârful spre stânga, dintre care cei doi de sus au
aripile duble inchise, iar al treilea aripi simple, mărginite la capăt
de câte două liniuţe paralele. Cozile acestor fluturaşusăgeţi nu
sunt realizate în acelaş f e l : cel din mijloc are o coadă formată
din cinci puncte aşezate în linie, pe când ceilalţi doi au câte o
codiţă ondulată, formată dintr’o linie punctată.
In partea stângă sunt numai doi-fluturaşi dubli, cu codiţe
liniare-punctate drepte, şi aşezaţi în afara franjurilor, nu între ele,
constituind astfel linia de despărţire dintre podoabele feţei şi
acelea ale spatelui clopotului-rochie.

III. ORNAMENTAREA

B o g a ta o r n a m e n ta r e a idolilor dela Cârna — în concor­

danţă dealtfel, cu aceea a celor mai mulţi idoli similari din regi­
unea de răspândire a civilizaţiei respective — are o întreită semni­
ficaţie. O mică parte dintre desenurile ce acopăr idolii sunt
indicaţii privind corpul omenesc ţ alte. câteva reprezintă podoabe
şi, în sfârşit, cele mai multe trebue socotite chiar vestmintele
idolilor.
Dintre indicaţiunile privind corpul omenesc în sine, numai
două au fost întâlnite la toate cele patru exemplare descrise mai
s u s ; ele se găsesc însă la cele mai multe dintre exemplarele
similare: a) braţele cu mâinile, şi b) părul. Primele sunt repre­
zentate prin grupele de patru sau trei liniuţe punctate — paralele —
şi într’un caz numai prin linia incizată ce conturează braţele—,
iar părul este indicat printr’o serie de şuviţe ce coboară pe
spinare.
Chipul, cu organele feţei, atunci când este indicat, este sti­
lizat în aceeaşi măsură exagerată ca însuşi capul; uneori la (Nr. 1)
lipseşte însă orice indicaţie a organelor feţei. Stilizarea în formă
de „liră", cu o linie verticală la mijloc, trebue privită ca o re­
prezentare destul de completă a'feţei: linia de mijloc arată nasul,
cele două capete spiralice ale lirei, la dreapta şi la stânga, ochii,
Fig. 1 a
F ig . 1 b
 Fig. 2 a

S ta tu e te le delă~'Câiţna.
F ig . 2 b
Fig. 3 a
Fig. 3*b
Fig. 4 a
F ig . 4 b
 Cuprinsul cărţii a IV-a
A U T O R II:
B ă la şa P r. D . a ) D e sp re familia lui Alexandru al II Voe­
vod (Ştiri noui bazate pe descoperirile dela
m rea Bucovăţul) . .. pag. 29—36
b ) Documente . . pag. 1 0 7 — 121
B ă la ş a , P r . Io a n Document referitor la Şetr. Inncu Jianu i2 2
B ă r c ă c ilă , p ro f. A l. Un depozit de mici dinari, tip vienez, din
veacul al 13-lea la Turnu-Severin (cu un
rezumat în franţuzeşte) . pag. 37— 52
C ărăbiş, Ion Documente din judeţul Gorj (în colaborare)
pag. 123 — 137
D u m itr e s c u V la d im ir , Statuetele din epoca bromului descoperite
în necropola de la Cirna (jud. Dolj), în
colaborare . . . pag. 173— 192
N e d a , Io a n Af., Documente din judeţul G o rj (în colabo­
rare) . . . . . pag. 123—137
N ico lă escu -P lo p şo r, D r. C. S., a) Hronograful lui Moxa (un ma­
nuscris nou) . . pag. i — 28
b ) Satul Iamnic şi documente privitoare la
satul Iamnic . . . pag. 5 2 — 67
c ) Documente privitoare la satul Bucovăţ
şi altele . . . pag. 6 7 — 87
d ) Actul de hotărnicie al moşiei Craioviţa
pag. 8 7 —107
e) Vama dela Jiu-Craiova pag. i 5 l — 152
f ) Miclăuşevăţ, Curilo şi Grădanovâţ
pag. 153 — 159
g ) Satul Bucureşti pe Luncavăţ 159— 161
h ) Statuetele din epoca bronzului descope­
rite în necropola de la Cîrna (jud. Dolj)
în colaborare . . pag. 173—192
P a leo lo g u G . V. Pictura olteană în sec. al XIX-lea p. 1 6 2 - 1 7 2
P o p e s c u -C ilie n i, P r . C e v a despre vechii proprietari ai
satului Gogoşi* Mehedinţi pag. 161 — 162
 D O C U M E N T E

1557 (7066) Ianuarie 8 F ă tra ş :u cel Bun întăreşte stăpînirea

lui Manciu, Mihai, Pătru şi Pană, peste jum ă tate 'din Iani-
nic, pag. 52 —54
1586 Iulie 1 8 . Porunca lui Mihnea Voevod pentru satul B uco­
vătul, pag. 67 —71.
1587 Aprilie 8 Porunca lui Mihnea Voevod pentru satele Bu­
covătul, Cornătelul, Săcuiul, Bucoviciorul, Vilcăneşti, Smăr-
dăjteţul ale m-rii Coşuna pag. 7 i —77.
1588 Sept. 1. Mihnea Voevod întăreşte m-rii Coşuna stăpînirea
peste satul Cornă{el, pag 77 —80.
1592—3. Hrisovul lui alexandru Voevod pentru moşia Craioviţa
a m-rii Horezu, pag 90, 99.
1607 (7115) Iunie 6 Act prin care locuitorii satului Iamnicul se
vind lui Preda Buzescu mare Ban, ca să-i fie rumîni, pag.
52 —55.
1609 Martie 29. Hrisovul lui Radu Voevod prin care întăreşte
m-rii Coşuna satele Bucovăţul, Radovanul. Cornătelul, Să
cuiul, Vîrvoru, Perişorul, etc pag. 8 0 - 8 7 .
1611 (7120) Mai 23 P orun:a lui Radu Vodă prin care întăreşte
stăpînirea m-rii Coşuna peste a şasea parte din Iamnic,
pag- 55 —57,
1613 (7121) M s i 12. Radu Voevod întăreşte stăpînirea m-rii Ji­
tianu peste jumătate din Iamnic pag. 57—58.
1616 (7125^ Noemvrie 7, Cartea lui Alexandru lliaş Voevod prin
care scuteşte Iamnicul, partea m-rii Jitianu, de toate dările
şi năpăştile, pag 5 8 - 5 9 .
1620 Cronica iui M oxa fragment, pag. 8 —28.
1625 (71331 Aorilie 16. M-rea Coşuna vmde o funie din Iamnic
m-rii Jitianu, pag. 60
1637 Aprilie 26. Mihai dto Cîrcei dârueşte m-rii Jitianu moşia
sa din Iamnic o funie mare şi din Hîrsova de Sus şi de Jos
şi venitul din vadul podului, oag. 6 0 —61.
1664 Iunie 27 Caitea lui Stroe Vornic şi Dumitraşco v. Vistier
pentru Iamnic, pag 61.
1678 Sept 25. Şase boeri hotărnici judecă pricina pentru Iam-
mc. pag. 6 1 —6 2 .
1 6 7 9 -1 6 8 0 . C artea Patriarh, de Ierusalim Dorotei p. 20 liude,
pag. 63,
 1680—1(581. Hrisovul Iui Şerban Voevod pentru 20 de casc de
rumîni, ale m-rii Jitianu, pag. 62.
1683 Mai 8. Zapis de zalogie p, o moară în Sadova, pag. 137 — 138.
lo85 Noem. 21. Zapis de vînzare la mîna popii lui Dionisie dela
m-rea Sadova p. partea dc moară, pag. 1 3 8 - > 3 9 .
1 6 8 8 —1689 Hrisovul Iui Const. Basarab Voevod pentru 25 ru­
mîni ai m-rii Jitianu, pag. 63.
1689 O c t . 25. Cartea a 6 boeri pentru moşia Craioviţa pag.
S9, 99.
1693—1691. Cartea lui Const. Voevod prin care porunceşle
slujbaşilor să nu supere m.rea Jitianu, pag. 63.
1697 Iunie 11. 12 boieri hotărnici hotărnicesc moşia m-rii Ji-
tiaau de către Livezi, pag. 6 3 —66.
1699 August 25. Cartea lui C-tin Brîncovcanu pentru satul A-
ninişul-Gorj şi muntele Vîrtopul, pag. i07.
1711 — 1712. Cartea lui Cotst. Voevod prin care poruneeşte boe-
rilor slujbaşi ca să nu supere oamenii m-rii Jitianu, pag. 63.
1713 Ian. 5. Const. Vodă porunceşte boerilor slujbaşi să nu su­
pere oamenii mînăstirii Jitianu, pag. 65.
1714 M ai 24. Ştefan Cantaouzino înoieşte m-rii Jitianu mila cu
25 de oameni rumîni din satul Iamnic, pag. 63.
1727 M artie 24. Carte de hotărnicie a i 2 boieri p. Craioviţa,
pag. 88, 91. 93, 99, 102.
1727 A ug.'3. Cartea C. C. Administraţii p. moşia Craioviţa
m-rii Horezu, pag. 89, 93 99, 102.
1744 Apr. 13. Cartea de blestem a episcopului Climent pent
m-rea Jitianu pag. 80.
1746 Noem. 6 Porunca căimăcămiei Craiova p. a hotărnici C i
iovi ţa a m-rii Horezu, pag. 89.
1746 Noem. 13. Hotărnicia moşiei Craioviţa a m-rii Horezu,
pag. 90, 99.
1747 Iunie 14. Scrisoarea boerilor consilieri către egum. Bistri­
ţei pentru o parte de moşie a m-rii Vieroşul şi un vad de
moară, pag. 139.
1747 Iunie 29. Carte de blestem a mitrop. Neofit asupra egum.
dela Bistriţa p. vadul de moară al m-rii Vieroşul, p*g-
139-140. •
1748 Iulie 30. Carte de mărturisire a siăpînitorilor moşiei GogoŞ',
Mehedinţi, pag. 161 — 162.
1750 Fev. 14. Cartea lui Grigorie Ghica p. vadul de moară dela
Urzica al m-rii Vieroşul, pag- 141. . ._ .
1752 Iunie 13. Porunră adresată igumenilor dela Bistriţa Ş) tsrm-
coveni să vie cu scrisorele ia divan, pag. 142. •
I 7 6 I Iunie 20. Carte de hotărnicie p. Craioviţa, hotarul Negu-
leştilor, pag. 92.
1764 Noem. 10. Zapisul egum. Ilarion al Bucovâl»1" ' la mma
 egumenului dela jitianu prin care la moşia Iamnic, dau pri­
cina pe îndouă, pag. 65 — 6 7 .
1 7 7 5 Fev, i5. C a rte de hotărnicie p. moşia Cîrlogani (pe Ol-
tet), pag. 1 0 8 - 1 0 9 .
1 7 7 5 Iul. 23, Ocolnica Clucerului C . Fotescu şi Clucer Barbu
Piersiceanu (p. Craioviţa), pag. i02.
1 7 7 8 Ian. 2 7 . Motărîrea divanului Craiovei p. mofia Cîrlogani
(pe Olteţ), 1 1 0 — 1 1 1 .
1 7 8 O Ian. 2 1. Jalba Iui Gheorghe şi Nicolae logofeţi de divan, p.
Cîrlogani, pag. u t .
1 7 8 O Sept. 1 7 . Zapis de vînzare de vie în dealul Cîrlogani,
pag. 1 1 2 .
I 7 SO Oct. 20. Jalba şi rezoluţia Caimacamului pentru moşia Cîr­
logani, pag. 1 1 3 - 1 1 4 .
1 7 8 O O ct. 30. Porunca Divanului Craiovei p. hotărnicia moşiei
Cîrlogani pe Olteţ, 114 116.
1 7 8 3 Aprilie 9. Ocolnică a lui Zamfir Jianu Şetrar p. Craioviţa,
pag. 1 0 2
1 7 8 J M ai 25. Zapis de cumpărătoare dela Barbu Ştirbei p. nişte
livezi la Craioviţa, pag. 1 0 2 .
1 7 8 4 M ai 29. Carte de hotărnicie a lui Vlăduţ Tetoianul Clucer
pentru Craioviţa şi Frăsinetul, pag. 1 0 1 .
I 7 8 4 Sept. 15TjaIbă pentru moşia Cîrlogani cu rezoluţia Caima­
camului, pag. 1 1 6 —1 1 7 .
1 7 8 ! A pr. 4. Zapis p. o vie în Ctrlogani Vîlcea, pag. 1 1 7 —118.
1 7 8 6 M a rt. 29. Zapis p. o vie în Piscul Palangăi (Cîrlogani)
pag. 119.
1 7 8 8 Aug. 13. A ct de vînzare al Iui Popa C-tin Ciocânoiul cu
semnele Craioviţei, pag. 95.
1789 M a rt. 3. Zapis p. moşie în Stolojani, Gorj, pag. 123.
1791 Apr. 23. Zapis p. vie în Cîrlogani Vîlcea, pag. n 9 — 1 2 0 .
1 7 9 2 Ian. 24. Hotărnicia Şetrarului Crăznaru p. 1 1 locuri în.
Gorj, pag. 1 2 1 .
1 7 9 S D e c . 10. Zapis p. moşie sub Piscul Palangăi, pag. 120.
i804 Sept. 13. Const. Ipsilanti carte de boerenaş mazil p. lor-
dache sin Matei Stoiojanu, pag. 123 — 124.
1 8 1 6 . Hotărnicia moşiei Urzicuţa, pag. 142 — 146.
i 8 3 i Sept. 13. înscrisul oamenilor din Cîmpul Fomii, Gorj,
pag. i24.
i833 Fev. 20. Foaie de zestre, Gorj, pag. 125.
i835 Noem. 28. Jalbă p. moşie în Cîmpul-Fomii, Gorj. pag. 12,5-126.
1835 Noem. C ariea de boer mazil a Iui Gheorghe I, M atei Sto-
lojanu, pag. 126.
1836 Fev. 1 3 . Zapis p. zalogire de vie şi pruai în Stolojani,
pag. 127.
jS 3 7 Oct. 13. Numirea lui Iancu Jianu suptocîrmuitor în R-ti,
pag. 1 2 2 .
1839 M art. 31. Adeverinţa p. bani, pag. i28.
i840. Ian. 28. Zapis de vînzare în Stolojani, pag. i29.
1840 Apr. 17. Zapis de vînzare p. i 0 stînjini în Trăgoeşti,
pag. 1 2 9 - 1 3 0 .
1840 Aug. 23. Zapis de vînzare în Cîmpul Fomii, pag. 130—131.
1 841 Iulie 14 Jalba către plasa Jiul p. o pricină în Cîmpul Fo­
mii, pag. 311 — 132.
i841 Aug. 27. Zapis de vînzare în Cîmpul Fomii, pag. 132 —133.
i843 Ian. 24. Zapis de vînzare p. un Ioc în Păducei Gorj, pag.
133-134.
i846 Apr. 15, Zapis de vînzare p. 4 stînjini îa dealul Tăr-
toba, pag. 134.
i846 Mai 4. Hotărîrea plăşii Vilcanului p. o pricină în Cîmpul
Fomii, pag. 135 —136.
i846 M a i 9. Scrisoare pentru nişte bani, satul Roşiuţa, pag.
136-137.
1 8 6 O. Act de hotărnicia moşiei Craiovifa despre Cernelele de
Sus, Troaca. Albeşti (Breaza), Şimnicul de Jos, Frăsinetul,
Craiova, Breasta, pag. 87— 107.
Fără dată. Jalba egum, Vieroşanul p. vadul de moară dela Ur­
zica, pag. 146 — 147.
Fără dată. Jalba egum. Vieroşanul, p. o pagubă şi p. vadul de
moară dela Urzica, pag. 1 4 7 — 1 4 8 .
Fără dată. Porunca lui Io?n G eorge Caragea p. alegerea şi ho­
tărnicia moşiilor.
F ără dată. Foaie p. semnele moşiei Urzica a m-rii Vieroşul,
pag. 149—150.
 I N D I C E
A
A bel 11. A ndrei al II, reg. Ung. 39, 43.
Adam 10, 11, 12. Andrei b. v. Vist. 77.
A d r i a n I m p . 25. Andronache 162.
Afet 12. Aninişul 107, 108.
Afroiita 10. Antonin, împ. 25.
Alba Regală 39. Apele Vii 65.
Albeşti (Breaza) 8 8 94 - 9 6 ,1 0 5 . Arcani 124, 130, 131, 134, 135,
Alexandrescu Petre 164. 165. 166 136.
Alexandru Aldea Voevod 153. Arfaxad 12.
Alexandru Voe/od 60 90, 99,155, Arghiropol Gheorghe v Ban 149.
Alexandru II Voevod 29 —36, 57, Argitoianu C-tin b. v. Stol. 67,
67, 6 8 , 7 .O 72, 73. 74, 75, 76. b. v. Vor. 8 8 .
77, 78 79. 83, 8 6 . Aris 10.
Alexandru lliaş Voevod 53, 58. Arlea 65.
Alexandru Macedon 15. Arşova (Hîrşova) 53, 57.
Alexandru Moruzi Voevod 144. Asiria 12.
Alep 3 2 - 3 3 . Asurdin 1 2 .
Aman D-trie Serd. 168. Aşjzămintele Brîncovpneşti 84 —
Aman Th 167, 168. 104, 107.
Amulius 18, 19. A thos 57, 58.
Amza 55. August Caezar 21.
B
Babilon 12. sarab 155.
Banatul Severinului 43,s 44. Bălan Ion 124.
Barbu III Ban-Craiove$:u 152. Băleanu C-tin 139.
Barbu Clucer 60. Bărbălan Dumitraşco 113, 115.
Barbu v. vist. 92. B ă rc an v. Stol. 87.
Basarab cel Bătrîn 151. Bela IV 39, 43, 44.
Basarab cel Tinăr 151. Belciugata 89.
Basarab Voevod v. şi Neagoe Ba- Benescu loniţă b. v. Vist. 112.
Bengescu Gh. Slug. 116. Brădiceni 136.
Bibeseu-Basarab 87, 107. Brăneşti 70.
Bibescu Dumitrache b. v. Şetr. Breasta 6 8 . 72, 8 8 , 104, 107.
101 . Breaza (Albeşti) 8 8 , 89, 93, 94,
Bireovul (lac) 89, 9 1 ,9 3 , 94, 98, 96, 98, 102. 105, 106. _
100, 102, 103, 105. Brîncoveauu 161.
Bistreţ 151. Brlncoveni m-re 90, 92, 96, 98,
Bistriţa m-re 139,140,141,142, 101, 104, 139, 140, 141, U 2 ,
143, 144, 145, 146, 147, 148, 146, 147, 148.
168. \ Brutus 20
Bîrza 70. Bucureşti (sat) 159, 160.
Birseşti 70. Budişteanu Medelnicer 126.
Bizdina 60, 61. Bucovăt 65, 67, 72, 8 0 ,8 1 , 152.
Boltaşul Milco 92. Bucovăţul Vechi m-re (vezi şi
Borleni 111. Coşuna) 29, 33, 34, 35, 52 54,
Boţea 82. 65, 6 6 , 80. 85.
Braniciogu 93. Bucoviciorul 71,74, 75, 7 6 ,8 0 ,8 4
Branişte 80, 83. Buna 85.
Braşov 85. Bungeţelul (lac) 74, 79, 83.
Bratovoieşti 74, 84, 160. Buileanu Ene 110, 111,113, 115.
Braţul Cluci 56. Burleni 111, 112, 114.
Braţul Comis 58. Buzescu P re d a m. Ban 52.
Brailoiu Isprav. 161. Buzescu R a d u v. Cluc. 87.
Brailoiu Ion Slug. 111. Buzeştii 157, 158, 159.
Brădescu Preda 65.
C
Cacaleţi 65. Cârăbiş Iordache 129.
C a in 11. Cărpiniş 10S.
Cainan 11, 12. Căzan Vor. 70.
Cais lat 151. Ceauri 30,
Calea Caracalului 143. Cernelele 87, 96, 107.
Calea Diiuiui 74, 79, 83. Cernelele de Sus 8 8 , 90-92, 93,
Caplea 52. 105.
Caracăl85. Cernefi 153, 15^, 155, 156,157,
Carada Nic. 96. 158.
Carol cel M a re 48. Cernica v. Post. 55, v. Vor. 87.
Cazane 37. Cioroiul 84.
Călulu m-re 55. Chezar v. Log. 71, b. v.Log. 77,
Cărarea 153, 1 5 4 ,1 5 5 ,1 5 7 , 158. v. Vor. 80.
Chîajoa 34. Cornescu Mihai 126.
Chiriac Rîmuiceami Arhm. 168. Corneşti 53, 61.
Chiru, împ. 14. Cornet 62.
Chladek Anton 163, 166. Costache Sluger 124.
Ciolacu Andronache 124.' Coşuna (vezi şi Buc. Vechi) m- re
Ciuturoaia 62. 52, 53, 55, 57, 60, 67,71, 72,
Cîmpul Fomii 124, 127, 128, 130, 73, 75 76, 77, 78, 7 9 ,8 0 .8 1 .
131, 132, 133, 134. 135, 136. Coşuştea-Crivelnic m-re 38. 4 5 ,
Cîndescu (fam.) 162. 49.
C îrcei 53, 60. Coteni 144, 145.
Cîrligele, lacui cu 82. Cotmeana m-re 160, 161.
Cîrlogani 108,110, 111, 112 113, Covaci Andrei inginer 142.
114. 115, 116, 117, 118 119. Cozia m-re 153, 154, 155, 157,
Cîrstea Spâr. 56, 58. 158, 159. 160, 161.
C îrste a v Vor. 59. Craiova 60, 61, 62, 79, 81, 84,
Claudius Caezar 23. 8 8 , 98, 10}, 104, 106. 110, I 4 8 ,
Climent ep. 80. 151-152, 163, 164, 166, 167.
Cocorâssu Stâna 149. Craiovila 87, 8 8 , 89, 9 0 ,9 1 ,9 2 ,
Coiculescu Nicola 124, Barbu 127. 93, 96, <3 8 , 9g, 101, 103, 104,
Cojeşti 89. 105, 107.
Comod, împ. 26. Craleva 55.
Constantin Basarab Voevod 63, C răsaaru b. v, Şetrar 1 2 1 .
8 8 , 89, 107, 108, 140, 141, I 4 6 ,
Crems 46.
148, 153, 155, 159. Creţeşti 70, 89.
Constantin Ipsiianti Voevod 123, Creţeştii din Jos 98.
124. Creţulescu Vornic 161.
Constantin Mavrocordat 160. Cri va 91. 93.
Constantin, împ. 28. C riv a de Sus 89, 9 8 , 99, 102.
•Constantin, împ. 27. Cron 10.
Constantin vt. Port. 64. Curelaru Stan ciu 108^109'.
Constantin Pîrc. 124, Curilo 153, 154, 155, 156, 157,
Cornătelu! 6 8 , 7 1 , 7 2 ,7 3 ,7 4 ,7 7 , 158.
78, 79, 80, 83.

Damian Iuzbaşa 65. D atco'C luc. 70. Post. 85.

Dan Log. 65. Da vid împ. 13.
, D an Voevod 155, David Spăt. 143,
D ana Jup. 52,. 53, 57, Dăbuleni 143, 144, 14 9 , 150.
Danciul Post. 85. Dăneşti fam. 29.
Deadiul Vist. 55, 57. Dragomir Log. 111.
Decius împ. 27. Dragomir v. Com, 54.
Dell M arco (căpetenie de hai­ Dragomireşti 70.
duci) 52, 55. Drăghiei Isprav. 61.
Deltu 60. Drăghici Log. 60.
Dima Clucer 60, 61. Drăgoi Log. 55.
Dima Iuzbasa 65. Drubeta 37.
Dinari vienezi 3 8 —39. Drumul Muntenilor (sau M o c a ­
Diocliţian împ. 27. nilor) 89, 91, 92, 93, 94, 98,
Dionisie Eclisiarhu 168. 99, 100, 102, 103, 104.
Dîlga 60, 62. Duca Vodă 108.
Dobre Judeţ 60. Dumbrăviţa 156,
Dobriceanu Gavrilă Post. 122. Dumitraşco v. Vist. 61.
Domitian împ. 24. Dumitraşco căpit. 62.
Dorotei patr, 63. Dumitru b. v. Vor. 77.
Dosoftei patr. 155. Dumitru v. Ban 59.
Dositei patr. Ierus. 154. Dumitru Post, 62.
Dracea Armaş 2g. Dumitru v. Log. 80.
Draculea 29.

Ecaterina de Salvoresso 33, 36, Eneea 18.

Eftimie ep. 75. Enos 11.
Elliescu 166. Ermia 10.
Eneşti 160. Eufratul 10
Enoh 11. Eva 11.
E nric IV 48. E v e r 12.

Fachot, Jean-Claude 162. Fintînele 143, 150.

Falcc 12. Formbach m-re 46.
Fălcoi 55. Fota v. Post. 56.
Filişanu M atei 143, 144,149, 150. Fotescu C. C lu :. 102.
Fintîna Coconilor 98, 99, 100. Frăsinetul 8 8 , 100-104,105, 106,
Fîntîna Cucului 64. 107.
Fîntîna Oborului 6 6 .

G abrovu 65. Gani 55.

G aius Caezar 21, 22. Gărdanul 153-151 155,156, 158.
G ărdăreanu 157. Goişte 61. ^
Găvănita 129. Golescu 161.
Geamenii 82. Gorgan v. Stol. 59.
G h e o n 10. Gostavăţ
Gheorghe Corn. 55, Govora m-re 153, 154,155,156,
Gheorghe Log. 110, 111, 112, 157, 158, 159. *
113, 114, 115, 116, 117, 118. Grădanovăţ 153.
Gheorghe v. Post. 71, 77. Grădiştea 152.
Gheorghiţă treti Log. 119. Gretimea (fîntînă) 79, 83.
Gherceşti cetate 152. Grigorie ep. 140.
Giorman 65. Grigorie v. Com, 59, 87.
Giorocel 65. Grigorie Ghică Voevod 152.
Gisnei 64. Grigorie Voevod 155.
Gîrdanul 153. G u ra Cornului 6 6 .
Ghiorgoiul Toma 121. G ura Cosacului 65.
Glogoveanu Ion Sărd. 111. G ura Motrului m-re 164.
Gogoşi 161, 162. G ura Tinoasei 72.
Goişa 154, 158.

Hîgiad Ioan 83, 101, 106. Hîrsova de Sus 53, 60.

Hagi Enuşi 142. Hlovina 80, 85.
Ham 11. Horezu m-re 87, 8 8 , 89. 90, 98,
Hamza Ban 152. 99, 102. 107.
Hamza (din Creţeşti) 70." Hrisoscoleu Ianache b. v. Ban
Hamza Log. 85, (vezi şi Ianache v. Ban) 101,
Haralambie D -trie 8 8 , 104, 107. 117, 141, 147.
Hirsăvescu Matei 102, 103. HristoJor K . 113,
Hîrsova de Jos 53, 60.

Iafet 1 1 . -Ilişnicul 157, 158.

lamnicul 52-57, 58, 60, 61, 62, Iscovescu Barbu 166.
65, 6 8 , 72. Iscrul Log 55.
Ianache v. Ban 71, 77. Işalni{ă 70.
lanca 145, 150. Ioan Medelnicer 124.
Iane v. Post. 59, 60, 80. Ioan Vodă 34, 35.
Iared 1 1 . Ioan George Caragea Voevod 142,
Ierusalim 63 149.
Iliaş Vodă 58. Ion luzbaşă 65.
loneşti 159. 160. Ivan vt. Port. 65.
Iscrul V o r . 60. Ivaşco Post, 55.
Iulian, împ. 28. Ivaşco Vor. 74, v. Vor. 77, 79.
Ivan b. v. Log. 70.

|iauu lancu Şetr. 122. Jidoviile 152.

Jianu, Hagi Stan, Pah, 116. Jieţ 101.
Jianu Zamfir Şetr. 102. Jitianu m-re 53, 54, 57, 58, 60,
Jiblea 160. 61, 62, 63, 64, 65.

Lacul Cioarei 6 6 . Leca Post. 87.

Ladislau Cumanul 41, 42, 52. Leopold V 45, 46.
Lahovari Ioan Stol. 160. Lepădat Pah. 54.
Lameh 11. Leu 65.
Lapaty 164, 167, 168. Litovoi 44, 52.
Laurenţiu Ban 43. Livezi 53, 62, 93, 64, 65.
Lăcusteanu Grig. Pah. 112, Luncavăţ 159,
Leamna 65, 6 8 , 70. Lupu Dascălu 87.
L ecca C. 163, 164, 165, 166, Lupul Pah. 58. v. Log. 87.
167,168.

Maiorescu Ioan 167. Miclăuşevăţ i53-157.

Maleleil 11. Micleuşeşti 158.
Malovăţul 154, 155, 156. M ihai v. Stol. 77.
Manciu scriitor 54, Mihaifa!ău (Bihor) 4 0 ,4 1 ,4 2 , 50,
M areea 160. 51.
M areea Post. 67, 6 8 ,6 9 ,7 2 ,7 3 , Mihai Voevod 53, 56, 82, 84,
74, 78, 83. 13g, 141, 143, 145.
Marcu Antonin împ. 25. Mihail mitrop. 75.
M atei Voevod 62, 153, 155. M ihnea Voevod 29, 30, 31, 32,
M atasal 11. 33, 36, 55, 57, 59, 67,71,72,
Maximian, împ. 27. 77, 80, 83, 84, 85.
M ă g u ra Ascuţită 149. Milio Matei 166.
M ăgura Ciobanului 149, 150. Miloş Voevod 3 1 ,3 2 ,3 4 ,3 5 ,3 6 .
Melinescu Mihai 8 8 . Mircea Voevod 30-32, 36, 38,
M e te ora 81. 57, 67, 6 8 , 72, 153, 155, 159,
Micleuşul 152, 153, 154, 155. 161.
Mircea Vodă Pretendentul 30, 31. M îrz e a v. Pah. 59. v. Spăt, 87.
Miroslav v. Vist. 77, 79. Moara Bibescului 98, 99.
Misirul 12. • Mofleni 7 i , 152.
M itrea Post. 60. Mofleni (Bucovăţul Vechi) m-re
Mitrea v. Vor. 71, 77. 36.
M i tu Log. 110. Mosrein 12.. --

N
Nabor 13. Nica v. Log. 56.
Nanăşeşti 159, 16o. Nica vt. Log. 59.
Neagoe Basarab Voevod 70,73, Nica v. Vist. 87.
81. Nicola P o rt. 7 i .
Neagoe dela Craiova 151. Nicola Vătaf 60.
Neagoe Log. 56, 77, 87, 8 8 , Nicolae Log. m , n 2 , u 3 , n 4 ,
Neagomir judeţ 60. - 115.
Negoeşti 70. Niduţoiu Dumitrache i24.
Neguleşti 92. Nilul îO.
Neofit mitrop. 139, 140. Noe i i , i2.
Nero, împ. 24. Novac Văt. 55.
Nevrod 12. Numa Pompiliu i9.
Necula v. Log. 58, 59. N um itor 1 8 , i9.
Nica v. Arm. 69, 70.

Obedin 93, 96. Ostroveni i60.

Obislav i52. Otetelişanu C-tin i26.
Ocolna i49, i50. Otetelişanu Grig. 98, i04.
Omorîcea i20. Otetelişanu Ioniţă b. vt. Vist. n 4 ,
Oprea Căpit. 65. 116, n7.
Ostroveaou Mihai i59. Ottokar 40, 4 i , 43, 46, 49, 50.

Palavul (drum şi pod) 74, 79, 83. Pavel, Sf. m-re 53, 57, 58.
Paleologu V. C . i07. Pavel Ban de Severin 44.
Panait Stol. 56, v. Stol. 58. Păducei i33.
P a p a Post. 53, 63. P ăeru 55.
Paraschiv Post. 60, Părceşti 55.
Paraschiv v. Vist. 7 i . Pătraşco Pah. 62.
Paţa D -rie 8 8 , 92, 93, i 0 i - i 0 4 , Pătraşeu cel Bun 32, 3 3 ,3 4 ,5 2 ,
i0 5 , i 0 6 . 54.
Pătraşcu Vodă 57, 75. Piăvieeni 55.
P ă tru Log. 55. Pleşoi 60, 65.
Pătru Spăt. 7 i , v. Spăt. 75, 76, Pleşuva »56, i 5 7 .
77, 80. Pleun 43.
Pătuleşti i57. Plevna (Pleun) 43.
Peiendavă i52. Podbaniţii 65, 89, 90, 9 3.98, 9 9 ,
P era 33. xOO, 1 O1 , i02, i04, 1 O6 .
Perişorul 80, 85. Podbănieeanu Sandu 92.
Pertinax împ. 26. Poenari 1 1 0 .
Petre Şchiopu Vodă 3 i , 32, 34,35, Poenarti Petre 1 6 7 .
36. Ponith Ban 43,
Petru Rareş 32. Pop M iş u i64, i65, 1 6 8 .
Petru Vodă 33, 34, 07, 6 8 , 7 2, Popa Stoica ot Bîzdîna 60.
73. ; 5 . Poroiniţa i53, 1 55.
Petru Portărelul 65. Portărescu Radu 65.
Petrescu Daniil 8 8 , 90, 92, 93, Porţile de Fier 37.
98, j 04. Poteca Eufrosin i64, i65, i6 7 .
Piatra Albă i53, i56, i57. Povarul 64, 65.
Pietroaia 72. Preda m. Ban 54, 55.
Pinoasa.69, 70. B fost m. Ban 57.
Piscu Palangăi n 9 , 1 2 O. Preda Savu 1 1 9, i20.
Pizoiu Ion 8 8 , Priam i5, 1 8 .
Pîrvu Banu Craio*ves;u 67, 6 8 , Priseceanu Barbu Cluc. .02.
69, 7 0. 72, 73. Prodila (G ura) 54, 64.
P îrv u Post. 70. Protopopu Mihail 67.
Pîrvu v. Cluc. 67, 6 8 , 69, 70, Ptolomeu Iepure i5.
v. Log. 74, 75, 76, 77, 78, 85. Putten (comiţi) 46.
Plata 70. Purcăreşti 84.

Racoviceanu C-tin b. v, Şetr, 67. 72, 76, 80, 8 i , i55.

Radovanul 80. 82. Radu Pah. 60, 7i.
Radu Post. 67, 6 8 , 69, 70, 72, Radu Post. 85.
73, 75. Radu Vor. 60.
Radu Stol. 54. Radu v. Com. 77, 80.
Radu Vodă Şerban 5 2 ,5 3 , 55,57. Ragav i2.
Radu Vodă (Sf. Treime) m-re Răzmiriţă scriitor 80.
33, 34. Recea 1 6 O.
Radu Vodă Prasnăglava i53. Rhigas 1 6 a.
Radu Voevod a9, 54, 59, 6 0 , 7 i. Rizea 9 2 .
Rizoiu Ion 90, 1C4, 105. Roşiuţa 136, 137.
Rîm 19. Rotunda 84.
Rîmniceanu Stoe 1 2 1 . Ruda 70.
Rîpa Roşie 82. Rudolf r 40, 4 i, 42, 49.
Romii i9. Rudolf IV 47.
Romu i9. R u s v. Spât. 59.
1ţj?

Sadova m-re 1 37, i38, i43. Spineni 62.

Sadova 1 37, i38. Stanciu Post. 60.
Salla 84. Sostrie Egipteanu i3.
Sasul 84. S tagora 57 vezi Athos.
Saul Pire 60. Stan Log. 70, 1 1 8 .
Săndoiu G h. 8 8 , 96, 1 O6 . Stan Pire. 70.
S:a rla t b. C iauş i42, i46. Stanciu Post. 6 0 . y
Scarlat Velea (Wallenstein) 1 6 2 . „ v. Pah. 87.
Seaca 84. Stanciu Spăt. 54.
Secuiul 7 i , 74, 75, 80, 84. Stănescu Mihui vt. Arm. 89, 90,
Seruh 12, 13. 99. '
Sever împ. 26. Siepan b. v. Clucer 67, 6 8 , 69,
Severin 153. 70, 72, 73, 74, 76, 77, 78, 79,
Severin (bani de) 152. 83, 84, 85, 8 6 .
Sf. Dum itru bis. 166. Stepan Banul Craiovei 36.
Sim 11, 12. Sterian v. Vist. 59.
Sinescu Ilie 8 8 , q4, 96, 105, Stolojani 123,124, 127,129, 130,
Sionca Pire. 60. 132.
Sit 1 1 . Stoeneşti 126.
Slatina 151. Strimba 84.
Siâviteşti 1 6 0 . Strîmbeanu C tin 139.
Smărăndăşte{ul 71, 76. Stoiojanu M a te i 123, 126..
Socol v. Vor. 54. Stroe v Vornic 61.
Socoleanu Radu Stol. 98. Strof şti 125, 128, 130.
So:o!escu Mihai 96. Stupinelele 6 4 , 65
Socoteanu Grigoraşco b. v. Şetr. Sulari 80, 85.
67. Szatmary 163.
Socoteanu Radu b. v. Stol. 67.

?
Şerban Ban 152. Şimian 153.
Şerban Voevod 53, 62, 146. Şimnicul 8 9 , 90, 98, 99, 100,102.
Şimnicul de. Jos 88, 101, 106. Ştefan Mihai Racoviţă Voevod 65
Şitoaia 65, 68, 72. Ştefan Voevod 81.
Ştefan Cantacuzino 63. Ştirbei Barbu b. v. Pah. 101,102.
Ştefan V, 42. Ştirbei Barbu Serd. 116.
Ştefan cel Sfînt 44. Ştubei 74, 83.

Tacotă Stan 90 T îrnava 82.

Tălpăşanu Mihai 110, 116, 117, Tîrtoba 134.
118. Topolniţa 155, 156.
Tâtărăscu George 168. Toporna 151.
Teiul 159. 160. Traian împ 24.
Teleşti 123. Trăgoeşti 129.
Teodosie ep. 155. Troaca 88, 92, 105.
Teodosie mitrop. 159. Troian 74, 79, 83.
Tetoianu Vlăduţ Cluc, 101, Tu dor v. Log, 54.
Tetoianu Log. 109. Tudor vt. Log.
Tiberius C aezar 22. Tulie 19, 20.
Tigru 10. Turnu-Severin 37, 4 0 ,4 1 ,4 2 ,4 4 ,
Tinoasa 72, 73. 48, 50.
Tismana m-re 30, 151, 152. Troada 12,
Titus împ. 23. Troanu 12.
Tîrgovişte 56. Tudosie Spat. 62.

Ţărmuros (lacul) 96, 97, 98, 99, Ţoţea, 79, 83.

f 102, 106.

U
Udrea V ătaf 108. Urzica 65, 139, 140, 141, 146,
Ulmulet 74, 79, 83. 147, 148, 149, 150.
Ursu (lacul) 74, 83. Urzicuţa 142, 143, 144, 145-
Urşani 108.

Vadul Călăraşilor 92, 93. Valea Şarpelui 98, 101, 106.

Vadul Cumanilor 151. Valea Turcului 156.
Vadul Podului 53, 60. Valery 163.
Valea Goişii 157. Vama dela Jiu (Craiova) 151 2.
Valea Mînăstirii 5 4 Vama dela Genune 151.
Vama Vilcanului Ifîi. I Visegrad 31. _
Vama Slatinei i 5 i . i 5 2 Vtlcan 135.
Varlaam m-re 8 ». VNcăneşti 52, 5 3 , 55, 5 7 , 60,
Vasile Căplt. 6 ». 7 i, 75. , A
Vasile Vameş 55, Viitoarea i47.
Vâdastra 1 3 9 , 1 4 3 , 1 4 4 , 1 4 5 , 1 4 6 , Virlţi 60. ' -■*
1 4 8 . i4<>. Virtopul 107, 108.
Vădăstriţa 1 6 O. Vfrvorul 65, 6 6 , 6 8 , 80, 8 4 .
Vâlceaua Viezurilor 6 6 . Vlad Petru Voevod 35, >36,
Vela 72. Vlad Voevod 30, 3 1 , 155.
Vespasian C aezar a3. Vlad v. Pah. 77, S0.
Vieroşul m-re i39, 1 4 O, i 4 i , 1 4 3 , Vlad vt. Port. i64.
I4 4 , 1 4 5 , 1 4 6 , 1 4 7 , ' 1 4 8 , 1 4 9 . Vladislav al Ungariei 30.
Viezuri 90. Vladislav II i53, i5 5 .
Vilara A. m. Vist. i 2 6 Vlaicu Vodă i 5 i ,
Vintilfi Stol. 80. Vlaicu aprod 6 1 .
Vintilă v. Vor. 6 6 , 58. . VLHdoianti Fota Mcdel. 98.

Wallenstcin (Scarlat Vele a) i63, Wiener Ncustadt 46.

168.

Z
Zătreanu Petre b, v, Şetr. 89, Zevs i0.
90, 9 ) . Zloeşti 8 4 .
Zătreni 55. Zvctislau (ţarul Bulg.) 43.
 „O L T E N I A "
DOCUMENTE - CERCETĂRI - CULEGERI

C A R T E A IV-a

O R G A N A L IN S T IT U T U L U I D E IS T O R IE N A Ţ IO N A L A ,
R E G IO N A L A C RA IO V A
R e v istă în sc risă în re g istru l p u b lica ţiu n ilo r p e rio d ic e al T rib. D o lj
la Nr. 1/940 şi a u to r iz a tă d e C E N Z U R A M ILITA R Ă, S e rv ic iu l C e n tral, cu
Nr. 370 d i n 24 I u n ie 1940.
T re i fascicole a 6 4 p a g in i a lc ă tu e s c o c a rte , c a r e v a a v e a c o p e rtă
tablft de m a te rii şi indice.

R e d a c ţ i a $1 A d m i n i s t r a ţ i a : A R H IV E L E S T A T U L U I
D ire c ţiu n e a R e g io n a lă C raiova.
D irector, Dr. C. S. N IC O L Ă E S C U -P L O P Ş O R
S e c re ta r d e R ed acţie, P r. D. BĂLAŞA
C asier, M aria P e tre sc u

Colaboratori:
Bălaşa, P reot £>., C ra io v a ; Bălaşa, Pr. Ion, C ra io v a ; Bârcâcllă,
P rof. Al., m u - S e v e r i n ; Câncea, Ioan V., A rh iv a r a ju to r ia A rh iv e le
S ta tu lu i d in C ra io v a ; Ciauşanu. P rootG . F., C ra io v a ; Costescu, P rof. C.
C ra io v a ; DLiculescu, P rof. N. G., fost D ire c to r al A rh iv e lo r S ta tu lu i din
C ra io v a ; Firulescu, P reot Cornii D o lj; Iliescu, Octauian O., C ra io v a ;
M ândroceanu, A rh iv a r p rincipal la A rh iv e le S ta tu lu i d in C ra io v a ; Mazilescu,
Preot Ioan S„ A m ărăşti-R om anal,i; Metzulescu, Dr. Aurel, C ra io v a ;
Neda, P rof. Ioan M., B u c u re şti; Nicolâescu-Plopşor, Dr. C. S., D irectorul
A rh iv e lo r S ta tu lu i d in C r a i o v a ; Paleologu, V. G., C o rla te D o l j ; Petrescu,
M aria A rh iv a r la A rh iv e le S ta tu lu i d in C ra io v a ; Popescu-CiUeni, P r.I.;
Stănlcă, P reot Constantin, O rod el D o lj; Şucu Ion, A rh iv a r A rh iv e le S t a ­
tului, B u c u r e ş ti; Vincenz, Arhitect A., C raiova.

A b o n a m e n tu l ia c a rte a IV -a e s t e d e lei 1000