Sunteți pe pagina 1din 3

Poluarea mediului in municipiul Buzau

Mediul urban reprezintă un ecosistem specific, un complex de factori naturali şi


artificiali care asigură o serie de facilităţi pentru desfăşurarea mai comodă a vieţii, dar
care, în acelaşi timp, expun populaţia la diverse riscuri şi disconfort, în funcţie de modul
de organizare şi folosire, mai mult sau mai puţin echilibrată, al acestora.
Calitatea vieţii în mediul urban este determinată de calitatea aerului, nivelul de
zgomot urban, alimentarea cu apă potabilă, gestionarea deşeurilor de orice natură, situaţia
spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement, calitatea serviciilor oferite populaţiei. Extinderea
urbană din ultimii ani reconturează peisajele şi afectează calitatea vieţii oamenilor şi
mediul mai mult ca niciodată.
Aerul curat este esenţial pentru sănătatea noastră. Studiile arată că poluarea
aerului, cauzată de activităţile industriale şi de traficul rutier, are un impact semnificativ
asupra stării de sănătate a populaţiei, mai ales pentru persoanele care locuiesc în zonele
urbane. În general, poluarea aerului este de tip complex, astfel încât se traduce prin
prezenţa mai multor categorii de poluanţi care îşi pot însuma sau potenţa posibila acţiune
nocivă asupra sănătăţii populaţiei.
Din analiza datelor furnizate de staţia automată de monitorizare a calităţii aerului
BZ-1, în cursul anului 2018 se constată că pentru indicatorii SO2, CO, Benzen, NO2, nu
s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită şi ale valorii ţintă. Pentru indicatorul O3 s-a
înregistrat o depășire a valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane, cauza fiind condițiile
favorabile pentru acumularea de ozon și dispersia scăzută.
În prezent, cele mai mari surse de poluare ale aerului sunt Centralele de
Termoficare, abatoarele de păsări de la marginea orașului, dar și zonele industriale Sud și
Nord. Zona Industrială Buzău Sud este construită corect, la marginea sudică a
municipiului, vânturile dinspre N și NV îndepărtând factorii poluanți de oraș. Zona
Industrială Nord este situată în NV orașului, astfel că toate noxele și pulberile,
responsabilepentru diferite tipuri de cancer și boli pulmonare, sunt purtate de vânturile de
N și NV în aproape toate zonele municipiului.
• Un mare poluant este fabrica de bere SAB Miller, una din cele mai mari din țară, situată
în NV orașului, care produce mirosuri insuportabile ce se răspândesc pe o rază de câțiva
kilometri.
Poluarea fonică şi efectele asupra sănătăţii şi calităţii vieţii
Precizări asupra zgomotului ca factor de risc, asociat cu rol de declanşare sau
agravare în evoluţia bolilor cardio-vasculare şi bolilor psihice. Zgomotul este definit ca
fiind sunetul sau amestecul de sunete discordante, puternice care impresionează neplăcut
auzul. Un mediu acustic favorabil, ajută la menţinerea zgomotului la un nivel la care nu
perturbă activitatea efectuată într-un spaţiu limitat. Pentru derularea normală a
activităţilor umane pe timp de zi, seară şi noapte confortul acustic reprezintă elementul de
importanţă majoră.
Datorită ritmului alert de desfăşurare a activităţilor zilnice, zgomotul devine unul
dintre cei mai influenţi factori de risc identificați in vederea evaluarii stării de sănătate a
populației, dar deseori neglijat, care poate costa mai mult decât pierderea auzului, putând
conduce la:
-vătămarea urechii în timpul expunerii la substanţe periculoase (ototoxice);
-stresul legat de muncă, anxietate, palpitații, amnezii neașteptate, tulburări psihologice
(ex:lipsa puterii de concentrare), dureri de cap
-creşterea riscului de accidentare la locul de muncă;
-vătămarea fătului, în timpul sarcinii angajatei, etc.
- dificultăţi în comunicare, tulburări ale somnului,
- efecte fiziologice (ex: creşterea presiunii arteriale).
În municipiul Buzău, poluarea fonică este scăzută, în ansamblu. Excepție fac
arterele principale de circulație rutieră, unde autovehiculele produc zgomot destul de
mare, însă suportabil. Pe timpul nopții, circulația feroviară devine cel mai mare poluator
fonic, sunetele trenurilor auzindu-se din sud, unde este situată gara, până în nordul
orașului.
Calitatea apei potabile şi efectele asupra sănătăţii
Apa poate avea o mare influenţă asupra stării de sănătate a organismului uman.
Atunci când calitatea apei nu respectă normele de potabilitate, având, spre exemplu
conţinut de agenţi patogeni ai bolilor infecţioase, gust sau miros care să o facă improprie
consumului, consumul acesteia, poate determina afectarea negativă a stării de sănătate,
mergând până la producerea aşa numitelor boli hidrice. Bolile produse prin apă cuprind
în general un mare număr de persoane, având uneori caracterul unor boli cu extindere în
masă.
În cadrul patologiei hidrice, un loc important îl ocupă patologia hidrică
infecţioasă. Rolul apei în transmiterea bolilor infecţioase este bine cunoscut, înainte
chiar de descoperirea agenţilor infecţioşi ai diferitelor boli. Principala cale de
transmitere este cea prin ingestie (directă sau a alimentelor contaminate prin apă), dar
este posibilă infectarea şi prin spălare şi îmbăiere (leptospiroza, schistostomiaza,
tularemie) şi prin inhalare (aerosoli cu Legionella). Bolile cu transmitere predominant
sau posibil hidrică pot fi atât de natură microbiană, cât şi de natură virală sau parazitară.

Nici în cursul anului 2018, la nivelul judeţului Buzău, nu s–au înregistrat cazuri de
îmbolnăviri care ar putea fi încadrate în patologia hidrică infecţioasă şi nu au fost
înregistrate epidemii hidrice, urmare faptului că au fost luate toate măsurile necesare
pentru evitarea apariţiei acestor tipuri de epidemii. În acest sens, trebuie să menţionăm
că, pe raza judeţului nostru, nu s-au înregistrat epidemii hidrice de mai mult de 20 de
ani.
Principalul poluator din municipiul Buzău este Regia Autonomă Municipală (RAM), care
asigură alimentarea cu apă a orașului, precum și prelucrarea apelor uzate înainte de
deversarea în râul Buzău. La un debit mediu de aprox. 20 de milioane metri cubi/an de
ape uzate evacuate, sunt depășite nivelele de calitate pentru materii în suspensii (aprox.
560 t/an), reziduu fix (aprox. 1100 t/an) și amoniu (aprox. 500 t/an).
Poluarea solului
Principala cauză de poluare a solului în Buzău o reprezintă agricultura. Mai exact,
folosirea incorectă a îngrășămintelor, fie ele chimice sau naturale, precum și
nerespectarea regimului optim pentru irigații. Lipsa irigării poate duce la salinizarea sau
alcalinizarea solului, iar irigarea excesivă poate crea soluri mlăștinoase, dar poate și eroda
solurile. Mai există și microîntreprinderile de la marginea orașului (legale sau nu) care nu
respectă normele de poluare, deversând în sol toate reziduurile.
Ecologizare
În Buzău există singurul parc industrial de reciclare a deșeurilor din România și, totodată,
cel mai mare centru de reciclare din Europa de Est. În 2010, Buzăul a primit locul 3 în
topul celor mai curate orașe din țară.
Concluzii
Orașul Buzău este un oraș cu o poluare moderată, însă se iau toate măsurile pentru
combaterea acesteia, mai mult sau mai puțin efective.