Sunteți pe pagina 1din 27

LICEUL TEHNOLOGIC “OCTAVIAN GOGA” JIBOU

PROIECT DE OBŢINERE A
CERTIFICATULUI DE
CALIFICARE PROFESIONALĂ
-NIVELUL 4-

PROFIL: SERVICII
CALIFICARE: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

ÎNDRUMĂTOR:
Prof. eco. Pojar Mihaela
ABSOLVENT:
VARGA DARIUS-IONUȚ

-2020-

1
LICEUL TEHNOLOGIC “OCTAVIAN GOGA” JIBOU

CONTABILITATEA
DISPONIBILITĂŢILOR BĂNEŞTI
ÎN NUMERAR

Calificare profesională:
Tehnician în activităţi economice

Îndrumător:
Prof. Pojar Mihaela
Absolvent:
VARGA DARIUS-IONUȚ

Jibou
-2020-
2
Cuprins:
1.Argument...............................................................................4

2.Capitolul I-Partea teoretică................................................7

2.1. Disponibilităţile bănești............................................7

2.2. Forme, tipuri și surse de disponibilități bănești.....8


3.Capitolul II-Prezentarea Firmei S.C. FOLTIȘ S.R.L.......12

4.Capitolul III-Partea practică................................................14

5. Concluzii .............................................................................22
6.Bibliografie ............................................................................23

7.Anexe.......................................................................................24

7.1.Anexa1.........................................................................24
7.2.Anexa2.........................................................................25
7.3.Anexa3.........................................................................26

3
Argument
Contabilitatea este ştiinţa şi arta stăpânirii afacerilor, care se ocupă cu “măsurarea,
evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalelor proprii, precum şi
a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor fizice şi juridice.” (Legea contabilităţii nr.
82/1991 republicata în iunie 2007, art.2, alin. (1). Aceasta s-a “născut” odată cu economia de
subsidenţa a comunei primitive, desenele din peşterile rupestre nefiind altceva decât forme
incipiente ale “socotelilor”: câte animale au fost vânate şi mâncate, câte piei au fost jupuite şi
câte haine s-au făcut, etc.

Prima definiţie a contabilităţii aparţine italianului Luca Pacioli di Borgo, fiind formulate
în lucrarea sa “Summa de Arittmetica, Geometria, Propotioni et Proportiomalita” care a apărut în
Veneţia în anul 1494, adică acum 526 de ani. Autorul a analizat contabilitatea ca un ansamblu de
principia şi reguli privind înregistrarea în partidă dublă (ecuaţia de schimb dintre avere şi
capital). Companiile, întreprinderile, instituţiile, societăţile de oricare fel şi mărime, persoanele
juridice din informaţii, proprietarilor, controlorilor, administratorilor, agenţiilor fiscal, după o
metodă unică.

Contabilitatea nu are hotare. Limitele ei teoretice, ştiinţifice şi practice sunt fără sfârşit,
atât în ceea ce priveşte cuprinderea fenomenelor economice cât şi al modului în care ele sunt
sistematizate, prelucrate şi prezentate, astfel că despre ea niciodată nu poţi să pretinzi că ştii
totul.

În practică şi teoria contabilă, prin contabilitate se înţelege, în primul rând, disciplina


ştiinţifică, ramură a ştiinţelor social-economice care se ocupă cu stabilirea normelor de calcul şi
înregistrarea metodică şi ordonată a operaţiilor economice şi financiare privind elementele
patrimoniale precum şi controlul lor, în scopul caracterizării situaţiei economice şi a determinării
rezultatelor situaţiei economice şi a determinării rezultatelor pe o anumită perioadă de timp,
servindu-se pentru acestea, de mijloacele proprii de reprezentare şi calcul. Fiecare mişcare sau
tranzacţie intervenită în masă averii implicit a capitalului este reprezentată ca un raport dintre
prime şi dâre, respective între debitor, cel care primeşte valoarea şi creditor, cel care o
avansează.

Serviciile financiar-bancare se pot defini ca” activităţi, beneficii şi satisfacţii legate de


vânzarea şi cumpărarea de bani, care oferă valoare financiară utilizatorilor şi clienţilor”.
Serviciile bancare sunt prezentate de către bănci şi instituţii financiare (agenţii de schimb, case

4
de economii, case de împrumut, case de amanet, societăţi de credit pentru construcţii, companii
de leasing şi franşiza, organizaţii emitente de cârduri) care se plasează în cadrul relaţiilor
financiare în poziţie de intermedieri între posesorii de disponibilităţi băneşti şi solicitanţii
acestora.

Banca este o instituţie financiară care are ca obiect principal de activitate atragerea de
depozite şi acordarea de credite. Băncile sunt organizate sub forma unei societăţi comerciale pe
acţiuni şi îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea Băncii Centrale.

Sistemul bancar este structurat în general pe două nivele:

Banca Centrală a Statului - este singura banc ace poate produce noi monede sau
bancnote, răspunde Guvernului şi este o instituţie non comercială

Băncile Specializate - sunt instituţii autorizate ce depozitează banii şi acordă credite


persoanelor fizice sau juridice

Documente folosite în activitatea decontărilor cu numerar.

Pentru efectuarea operaţiilor curente de încasări şi plați, în casieria unităţilor patrimoniale


se reţine o anumită sumă de bani în numerar, numită şold de casă.

Contabilitatea a apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a socetăţii omeneşti, din nevoia de a


cunoaşte volumul de muncă vie şi materializată cheltuită şi rezultatele producţiei şi schimbului.
Ea a izvorât din cerinţele activităţii practice şi s-a perfecţionat continuu ca o consecinţă firească a
dezvoltării relaţiilor economice de producţie şi de schimb.

Fiecare mişcare sau tranzacţie intervenită în masa averi implicid a capitalului este reprezentată ca
un raport dintre primire şi dare, respective între debitor, cel care primeşte valoarea şi creditor, cel
care o avansează.

Contabilitatea este astăzi o ştiinţă economică specializată în gestiunea valorilor separate


patrimonial inclusă în familia ştiinţelor sociale. De aceea, împreună cu alte ştiinţe de aceeaşi
vocaţie, sunt tratate ca o grupă distinctă de ştiinţele economice generale.

Obiectul contabilităţii constă în evidenţa, calculul; analiza şi controlul raporturilor de

Schimb dintre alocarea şi finanţarea, destinaţia şi provenienţa, utilizarea şi reproducţia valorilor


economice separate patrimonial, cu dezvăluirea situaţiei nete şi financeare a patrimoniului,
precum şi a rezultatelor obţinute.

5
În present actul normativ de bază care reglementează modul de organizare şi de conducere a
evidenţei contabile este Legea Contabilităţii nr.82/1991. Acest act normativ conţine reglementări
unitare cu privire la organizarea sistemului contabil din România atât pentrun agenţii economici
cât şi pentru celelalte entităţi, inclusive pentru instituţiile publice.

Operaţiile băneşti se pot efectua prin casierie (în numerar) sau prin conturile de la
bănci (prin virament) sau tranzacţii cu hârtii de valoare. Agentul economic are obligaţia să îşi
deschidă un cont la banca, pe numele său, din care se efectuează operaţii de încasări sau plati.
Operaţiile în numerar au o pondera redusă şi sunt restricţionate de normele legislative în ceea ce
priveşte volumul valoric al lor.La sfârşitul zilei, sumele care depăşesc plafonul de casa trebuiesc
depuse la bancă.

Operaţiile băneşti se consemnează în următoarele documente: Chitanţa fiscală,


Monetar, Dispoziţie de plată/încasarea către casierie, Registru de casă, Ordin de plată, Cec de
numerar, Extras de cont, Bilet la ordin, Cambie.

6
Capitolul I-Partea teoretică

1. Disponibilităţile bănești în casierie

Disponibilităţile băneşti în conturi la bănci şi în casierie reprezintă active curente ale unei
entităţi şi sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor din Clasa 5 – Conturi de trezorerie.

Operaţiunile financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor


emise de Banca Naţională a României şi a altor reglementări emise în acest scop.

1.1 Conturiledisponibilitatilor banesti in numerar

Conturile implicate în operațiunile privitoare la disponibilități bănești și plăți sunt în


principal conturile din clasa 5, în general conturi de activ, cu excepția conturilor la bănci, care în
urma unui acord de finanțare prin descoperit de cont pot deveni bifuncționale:
Forme de disponibilitati banesti Denumire cont corespondent Simbol cont
Disponibil in numerar Casa 531
Casa in lei 5311
Casa in valuta 5314
Card bancar in lei 5315 *
Card bancar in valuta 5316 *
Disponibil in conturi curente la banci Conturi curente la banci 512
Conturi la banci in lei 5121
Conturi la banci in valuta 5124
Sume in curs de decontare 5125
Disponibil sub forma valorilor de incasat Valori de incasat 511
Cecuri de incasat 5112
Efecte de incasat 5113
Efecte remise spre scontare 5114
Disponibil din credite bancare Credite bancare pe termen scurt 519
pe termen scurt Credite bancare pe termen scurt 5191
Credite bancare pe termen scurt
nerambursate la scadenta 5192
Credite externe guvernamentale 5193
Credite externe garantate de stat 5194
Credite externe garantate de banci 5195
7
Credite de la trezoreria statului 5196
Credite interne garantate de stat 5197
Dobanzi aferente creditelor bancare pe
5198
termen scurt
Disponibil in alte valori Alte valori 532
Timbre fiscale si postale 5321
Bilete de tratament si odihna 5322
Tichete si bilete de calatorie 5323
Alte valori � tichete de masa 5328
Disponibil in acreditive Acreditive 541
Acreditive in lei 5411
Acreditive in valuta 5412
Disponibil din avansuri de trezorerie Avansuri de trezorerie 542
Disponibil in tranzit bancar Viramente interne 581

2. Surse și forme de disponibilități bănești

2.1. Forme, tipuri și surse de disponibilități bănești


Disponibilitățile bănești reprezintă elementele monetare patrimoniale exprimate în lei și
valută cu cel mai ridicat grad de lichiditate care fac parte din categoria activelor circulante și sunt
reprezentate de trezorerie sau de echivalente de trezorerie.

Trezoreria reprezintă disponibilul în numerar sau substitute de numerar în lei și în valută


existent în casierie și în conturile deschise la bănci.

Conturile la bănci cuprind:

· valorile de încasat depuse la bănci:cecuri;efecte comerciale;


· disponibilitățile în lei și valută;
· cecurile;
· creditele bancare pe termen scurt;
· dobânzile aferente disponibilităților și creditelor acordate de bănci în conturile curente.
Prin Codul de procedură fiscală, băncile sunt obligate să comunice bilunar Ministerului
Finanțelor Publice Direcția generală a tehnologiei informației, informații referitoare la titularii de
conturi persoane fizice, juridice sau orice alte entități fără personalitate juridică ce deschid ori
închid conturi de disponibilități la băncile respective.
8
Actualizarea informațiilor referitoare la clienții nou apăruți sau clienții care și-au închis
conturile se efectuează astfel:

· la data de 20 a lunii în curs: pentru informațiile actualizate în perioada 1-15 a lunii;


· la data de 5 a lunii următoare: pentru informațiile actualizate în perioada 15-30/31 a lunii.
Echivalentele de trezorerie reprezintă investițiile financiare pe termen scurt, extrem de
lichide, care sunt ușor convertibile în numerar și sunt supuse unui risc nesemnificativ de
schimbare a valorii.

Clasificarea disponibilităților bănești


A) Trezoreria
În contabilitatea unei firme, disponibilitățile bănești de natura trezoreriei se regăsesc sub
următoarele forme, structurate astfel Anexei 1.

* aceste conturi contabile nu sunt reglementate prin O.M.F.P. nr. 1752/2005, dar sunt introduse
din inițiativa noastră deoarece cardurile în lei și valută sunt foarte frecvent utilizate în țară și în
străinătate cu ocazia deplasărilor externe și trebuie evidențiate distinct în evidența contabilă a
firmei dvs.

Reguli generale de contabilizare a disponibilităților bănești de natura trezoreriei

Contabilitatea disponibilităților bănești aflate în casieria firmelor, precum și mișcarea acestora


generată de încasările și plățile efectuate în desfășurarea tranzacțiilor de natură economică și
financiară, se ține distinct în lei și în valută;

· disponibilitățile bănești se înregistrează în contabilitate în conturi distincte, dezvoltate în


analitic;
· operațiunile privind încasările și plățile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul
zilei, comunicat de Banca Națională a României;
· operațiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat
de banca comercială la care se efectuează licitația cu valută, fară ca acestea să genereze în
contabilitate diferențe de curs valutar;
· la încheierea exercițiului financiar, disponibilitățile în valută și valorile de trezorerie existente
în valută (titluri de stat în valută, acreditive și depozite pe termen scurt în valută) trebuie
evaluate la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României. Diferențele
de curs valutar rezultate din evaluare se înregistrează în conturile de venituri financiare
(diferențe favorabile) sau cheltuieli financiare (diferențe nefavorabile);

9
· în contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilități bănești între
conturile la bănci, precum și între conturile la bănci și casieria entității;
· operațiunile financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor emise
de Banca Națională a României și a altor reglementări emise în acest scop.
B) Echivalente de trezorerie
În contabilitatea unei firme, disponibilitățile bănești de natura echivalentelor de trezorerie
se regăsesc sub forma investițiilor financiare pe termen scurt, structurate astfel Anexei 2.

Reguli generale de contabilizare a disponibilităților bănești de natura echivalentelor de


trezorerie:

· la intrarea în entitate, invesţiile pe termen scurt se evaluează la costul de achiziție, prin care se
înțelege prețul de cumpărare, sau la valoarea stabilită conform contractelor;
· în conturile de creanțe reprezentând împrumuturi acordate se înregistrează sumele acordate
terților în baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobânzi;
· imobilizările financiare recunoscute ca activ se evaluează la costul de achiziție sau la valoarea
determinată prin contractul de dobândire a acestora;
· cu ocazia inventarierii, pentru deprecierea investițiilor deținute ca active circulante, la
sfârșitul exercițiului financiar, se reflectă ajustări pentru pierdere de valoare pe seama
cheltuielilor;
· la sfârșitul fiecărui exercițiu financiar, ajustările pentru pierderile de valoare reflectate se
suplimentează, se diminuează sau se anulează, după caz.
· la bilanț, imobilizările financiare se prezintă la valoarea de intrare mai puțin ajustările
cumulate pentru pierdere de valoare;
· la ieșirea din gestiune a investițiilor pe termen scurt, acestea se evaluează și înregistrează în
contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:Metoda primul intrat primul ieșit -
FIFO; Metoda costului mediu ponderat - CMP;Metoda ultimul intrat primul ieșit - LIFO;
· la ieșirea din entitate a investițiilor pe termen scurt, se anulează eventualele ajustări pentru
pierderi de valoare.
Surse ale disponibilităților bănești
Inițial, la înființare, sursa principală de disponibilități bănești pentru orice firmă trebuie să
fie reprezentată de capitalul social depus, subscris și vărsat de către asociații sau acționarii săi
fără de care o firmă nu se poate constituii.

Ulterior constituirii, sursele de disponibilități bănești pot fi completate prin următoarele


modalități reglementate prin legislația în vigoare:
10
· contractarea și obținerea de credite bancare pe termen mediu și lung pentru investiții;
· contractarea și obținerea de credite bancare pe termen scurt pentru acoperirea nevoilor curente
de trezorerie;
· încasarea de subvenții de la bugetul de stat, atât pentru investiții, cât și pentru acoperirea
cheltuielilor de exploatare;
· vânzarea de active;
· profitul net al firmei;
· împrumuturi publice prin emisiune de obligațiuni;
· majorarea capitalului social prin: admiterea de noi asociați;emisiunea de acțiuni noi;
majorarea valorii nominale a acțiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar
și/sau în natură; subscripție publică;oferta publică de valori mobiliare. Valorile mobiliare
includ:
· Acțiuni;
· titluri de stat;
· obligațiuni emise de administrația publică centrală sau locală și societăți comerciale;
· alte titluri de împrumut cu scadența mai mare de un an;
· drepturi de preferință la subscrierea de acțiuni și drepturi de conversie a unor creanțe în
acțiuni;
· alte instrumente financiare, cu excluderea instrumentelor de plată, care dau dreptul de a
dobândi valori mobiliare echivalente celor menționate mai sus prin subscriere, schimb sau la
o compensație bănească;
· orice alte instrumente financiare calificate de C.N.V.M. ca valori mobiliare.

Așadar, potrivit normelor, plafonul zilnic maxim de plăți în lei, efectuate în numerar, este
de 10.000 lei, iar plățile către o singură pesoană sunt admise în limita unui plafon de 5.000 lei.
Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizori, pentru facturile a căror valoare este
mai mare de 5.000 lei, cu excepția plăţilor către magazinele de tipul cash&carry, pentru care
plafonul maxim este de 10.000 lei.
Lichidităţile monetare sunt mijloacele băneşti efective pe care le deţine o societate, compuse
din:
 numerarul aflat în casieria societatii;
 disponibilităţi băneşti aflate în bănci;
 avansuri de trezorerie.

11
Capitolul II-Prezentare S.C. Foltiș S.R.L.
De aproape 20 de ani, laboratorul s-a consacrat prin calitate, gustul şi aspectul produselor,
ţinând pasul cu cerinţele clientului. Gama de produse conţine: prăjituri de casă, prăjituri de
cofetărie, torturi pentru diverse evenimente, produse de patiserie, fursecuri, cozonaci etc.
Sediul firmei se află pe strada Avram Iancu, blocul I 16, apartamentul 3, cod poştal
455200, localitatea Jibou, judeţul Sălaj, România. Codul unic de identitate al firmei (C.U.I.)
RO12801452, numărul registrului comerţului J31/48/2000, codul fiscal (C.I.F.) 12801452.
Forma legală a firmei este societate cu răspundere limitată (S.R.L.), capitalul propriu este de de
200 de lei, având codul CAEN 1071 şi tipul de activitate,, Fabricarea pâinii, fabricarea
prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie”.
Poate fi contactată la numărul de telefon +40740099854, având programul de lucru luni-
sâmbătă: 07:00-> 18:00 şi duminică este închis. Recenziile acestei societăţi sunt de 4,8 stele
A fost înregistrată în 28 februarie 2000 şi e plătitoare de TVA doar din 01 februarie 2016.
Ultima înregistrare la ANAF a fost în 21 ianuarie 2016 şi prelucrarea ultimelor informaţii depuse
la ANAF a fost în 02 ianuarie 2018. Agentul comercial înregistrat că plătitor pe venit la data de
01 ianuarie 2011. Plata pentru impozitul de venit din salarii asimilate salariilor începând cu data
de 01 ianuarie 2010.

Pagina de facebook a intreprinderii : https://www.facebook.com/laborator.foltis/about?


section=bio&lst=100005168795762%3A100005008483445%3A1570771881

Bilanţul firmei din 2014 până în 2018 este prezent la Anexa 3, iar cifra de afaceri, profitul
sau pierderea, veniturile, cheltuielile, capitalul total, totalul activelor imobilizate şi circulante,
numărul de angajaţi sunt prezente la Anexa 4.

Norme de igiena si de protectia muncii

Igiena muncii

Una din componentele calitatii produselor de panificatie o reprezinta starea lor de igiena.
Prezenta in produsele alimentare a germenilor patogeni sau a toxinelor generate de acestia, a
parazitilor vegetali sau animali, a toxinelor naturale sau adaugate si a altor impuritati modifica
valorile de intrebuintare ale produselor si le scade calitatea.

12
Igiena produselor este conditionata de : materiile si materialele folosite, de echipamentele cu
care se realizeaza fabricatia, de igiena salilor de fabricatie si a personalului, precum si de modul
de organizare si desfasurare a fabricatiei

Elemente vestimentare din componența unei uniforme de lucru din industria alimentară:

 Șorțuri de protecție; 
 Halate de unică folosință; 
 Salopete de lucru;
 Mănuși pentru industria alimentară; 
 Combinezoane; 
 Bonete bufante de unică folosință.  

13
Capitolul III-Studiu de caz privind disponibilitatile
banesti la SC.FOLTIȘ S.R.L.

1.În 02.01 SC.FOLTIȘ S.R.L. a încasat in numerar suma de 6.000lei rezultată din vânzarea
mărfurilor conform monetarului,

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” P(+)

4427 ”TVA colectat” P(+)

5311 ”Casa în lei” A(+)

5311= % 6.000

707 4790

4427 1210

2.În 05.01 delegatul unitatii primește un avans pentru deplasare in valoare de 800lei conform
“dispoziției de plată către casier”nr 003

542 ”Avansuri de trezorerie” A(+)

5311 ”Casa în lei” A(-)

542=5311 800

3.În 06.01 delegatul justifică avansul acordat astfel: diurna 200lei, cheltuieli de transport 500 lei,
diferența se depune la casierie conform ordinului de deplasare. nr 004

625 “Cheltuieli cu deplasări, detașări si transferări”

624 ” Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal”

542 ”Taxa pe valoarea adaugată ”A(-)

5311 ”Casa în lei” A(+)

% = 542 800

625 200

624 500

14
5311 100

4.În aceeasi lună in data de 08.01 se efectuează urmatoarele incasări si plați în timpul zilei cu
chitanța nr 006

Încasări în timpul zilei: 3.000 lei de la clienți și 2.000 lei de la debitori

461 ”Debitori diverși” A(-)

411 ”Clienți” A(-)

5311 ”Casa în lei” A(+)

5311 = % 5.000

411 3.000

461 2.000

5.În data 10.01. S.C. FOLTIȘ S.R.L. deschide acreditivul in valore de 17.000 lei cu foaie de
vărsământ

581 ”Viramente interne” (A/P)

5121 ”Conturi la bănci in valută” (A)

5411 ”Acreditive în lei” (A)

581 = 5121 17.000

5411 = 581 17.000

6.În data 12.01. S.C. FOLTIȘ S.R.L face plata furnizorului S.C. Alert S.R.L. pe seama
acreditivului în valoare de 16.560 lei cu chitanță

401. “Furnizori” (P)

5411 ”Acreditive în lei” (A)

401 = 5411 16.560

7.În data 14.01 S.C. FOLTIȘ S.R.L anulează acreditivul rămas neutilizat cu nota contabilă

581”Viramente interne” (A/P)

5411 ”Acreditive în lei” (A)

581 = 5411 440


15
5411 = 581 440

8.În data 15.01 S.C. FOLTIȘ S.R.L trece partea neutilizată în contul curent

5124 ”Conturi la bănci in valută” (A)

581 ”Viramente interne” (A/P)

765 ”Venituri din diferențe de curs valutar”

5124 = % 690

581 440

765 250

9.În data 17.01 S.C. FOLTIȘ S.R.L acordă avansul de trezorerie în valoare de 25.000 lei cu
dispoziție de plată nr.001

542 ”Avansuri de trezorerie” A(+)

5311 ”Casa în lei” A(-)

542 = 5311 25.000

10.În data 18.01 S.C. FOLTIȘ S.R.L decontează avansul de trezorerie în valoare de 22.500 lei cu
dispoziție de încasare nr.001

542 ”Avansuri de trezorerie” A(-)

401 ”Furnizori” P(-)

625 ” Cheltuieli cu deplasări, detașări si transferări”

% = 542 22.500

401 21.500

625 1.000

11. În data 19.01 S.C. FOLTIȘ S.R.L depune la casierie avansul de trezorerie neutilizat în
valoare de 2.500 lei cu dispoziție de plată

5311 ”Casa în lei” A(+)

542 ” Avansuri de trezorerie” A(-)

5311 = 542 2.500

16
Efectuarea înregistrărilor în cazul în care avansul acordat era de 20.000 lei.

12. În data 19.01 S S.C. FOLTIȘ S.R.L acordă avansul de trezorerie în valoare de 20.000 lei .

542 ” Avansuri de trezorerie” A(+)

5311 ”Casa în lei” A(-)

542 = 5311 20.000

13.În data 20.01 S.C. FOLTIȘ S.R.L restituie suma cuvenită angajatului ( delegatului) în valoare
de 2.500 lei cu dispoziție de plată nr.003

4281 ”Alte datorii și creanțe în legătura cu personalul” A(+)

5311 ”Casa în lei ”A(-)

4281 = 5311 2.500

14.În data 21.01 S.C. FOLTIȘ S.R.L achiziţionează materii prime de la furnizorul SC PRIMA
SRL în valoare de 5 000 lei, TVA 19% cu chitanța nr.008 (anexa 3)

401 ”Furnizori” P(+)


301 ”Materii prime” A(+)
4426 ”TVA deductibila”A(+)

%       =     401                 5 950


301                              5000      
4426            950        

15.În data 22.01 S.C. FOLTIȘ S.R.L platește cheltuielile de transport în valoare de 6144 lei cu
chitanță nr.013

5311 ”Casa in lei ”A(-)


401 ”Furnizori” P(+)

401      =    5311                   6 144

16. În data 29.01 Plata furnizorului se face în numerar. Achiziţia materiilor prime de la SC
PRIMA SRL cu chitanța nr.012

401       =     5311               5 950

17
D 5311 ,,Casa în lei” C
Descriere Suma Descriere Suma
Sold iniţial 50 000,00 05.01 avans pentru deplasare 800,00
02.01 vânzare marfuri 6 000,00 17.01 acordare avans de 25 000,00
trezorerie
06.01 depunere la casierie 100,00 19.01 acordare avans de 20 000,00
trezorerie
08.01 încasări 5 000,00 20.01 restituire suma cuvenita 2 500,00
angajatului
19.01 depunere la casierie 2 500,00 22.01 platire cheltuieli de 6 144,00
a avansului de trezorerie transport
neutilizat
29.01 plată furnizor 5 950,00
Rulaje debitoare 13 600,00 Rulaje creditoare 60 394,00
Total sume debitor 63 600,00 Total sume creditor 60 394,00
Sold final debitor 3 206,00

18
Registru-jurnal al firmei pe luna Ianuarie a anului 2020:
Nr. Dată Documentul Explicaţii Simbol conturi Sume

Crt Inreg. (felul,nr.,dată) Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare

1 02.01.2020 Încasare numerar 5311 % 6 000,00

707 4 790,00

4427 1 210,00

2 05.01.2020 Dispoziție de plată Avans pentru deplasare 542 5311 800,00 800,00
nr.003

3 06.01.2020 Ordin de deplasare Justificare avans acordat % 542 800,00


nr.004

625 200,00

524 500,00

5311 100,00

4 08.01.2020 Chitanța nr.006 Încasări și plăți 5311 % 5 000,00

411 3 000,00

461 2 000,00

5 10.01.2020 Foaie de vărsământ Deschidere acreditiv 581 5121 17 000,00 17 000,00

5411 581 17 000,00 17 000,00

6 12.01.2020 Chitanță nr.007 Plată furnizor 401 5411 16 500,00 16 500,00

7 14.01.2020 Nota contabilă nr.005 Anulare acreditiv rămas 581 5411 440,00 440,00

5411 581 440,00 440,00

8 15.01.2020 Transfer acreditiv in contul bancar 5124 % 690,00

19
581 440,00

765 250,00

9 17.01.2020 Dispoziție de plată Acordare avans de trezorerie 542 5311 25 000,00 25 000,00
nr.001

10 18.01.2020 Dispoziție de încasare Decontare avans de trezorerie % 542 22 500,00


nr.001

401 21 500,00

625 1 000,00

11 19.01.2020 Dispoziție de plată Depunere la casierie avansul de 5311 542 2 500,00 2 500,00
nr.002 trezorerie

12 19.01.2020 Acordare avans de trezorerie 542 5311 20 000,00 20 000,00

13 20.01.2020 Dispoziție de plată Restituire sumă cuvenită angajatului 4218 5311 2 500,00 2 500,00
nr.003

14 21.01.2020 Chitanța nr.008 Achiziționare materii prime % 401 5 950,00

301 5 000,00

4426 950,00

15 22.01.2020 Chitanță nr.013 Platire cheltuieli de transport % 5311 6 144,00

301 120,00

4426 24,00

401 6 000,00

16 29.01.2020 Chitanță nr.012 Plată furnizor 401 5311 5 950,00 5 950,00

17 Total Ianuarie 155 214,00 155 214,00

20
21
Concluzii
Concepţia de autofinanţare, care stă la baza organizării şi funcţionarii firmelor, determina
creşterea în mod substanţial a rolului şi funcţiilor finanţelor, inclusiv a banilor în stimularea
sporirii cantitative şi calitative a producţiei, asigurării echilibrului financiar şi valutar a formării
şi utilizării raţionale a fondurilor întreprinderii.

Trezoreria unei întreprinderi constituie punctul său forţe deoarece de maniera în care voi
fi dirijate fluxurile băneşti şi financiare de care dispune această va depinde. în final, situaţia
partenerială şi rezultatele exerciţiului.

Principalele sarcini ale trezoreriei constau în: prevedere şi asigurarea diferitelor fluxuri de
intrare şi ieşire de bani; asigurarea lichidităţii întreprinderii; aprecierea evaluarea diferitelor surse
de finanţare pe termen scurt, evaluarea diferitelor tipuri de plasamente şi plasarea excedentului
de trezorerie.

Efectuarea încasărilor şi plăţilor prin sistemul de decontări reduce cantitatea de numerar


aflată în circulaţie, accelerează circulaţia banilor în deplină siguranţă, se poate urmări cu
certitudine şi prin sistemul de evidentă a băncilor dată efectuării operaţiunilor legate de
strângerea şi crearea obligaţiilor, iar pentru disponibilităţile în cont se încasează dobânda.

De aici interesul agenţilor economici de a păstra disponibilităţile băneşti la bănci şi a


efectua operaţiunile de încasare şi plăţi prin sistemul de decontare.

Pentru a asigura o desfăşurare firească a activităţii operaţionale, financiare şi


investiţionale SC trebuie să dispună de suficiente mijloace băneşti, astfel încât să fie capabilă nu
doar să acopere consumurile şi cheltuielile rezultate, dar să genereze un profit apreciabil.

Întrucât mijloacele băneşti reprezintă activele lichide ale întreprinderii, ele trebuie să fie
utilizate raţional şi limitat pentru realizarea scopurilor propuse pentru a-şi desfăşura activitatea.

Cunoscând poziţia financiară a firmei, atât din prezent cât şi în viitor, conducerea
întreprinderii vaşti dacă are la dispoziţie suficiente lichidităţi pentru a-şi desfăşura activitatea,
dacă poate profita de anumite reduceri de preţuri acordate în ofertele de achiziţie persoanelor bun
platnice, dacă poate achiziţiona echipamente adecvate realizării planului de înlocuire a bunurilor
uzate, în vedere unei eventuale extinderi, dacă se va apela la credite pe termen scurt său lung.

Contabilitatea decontărilor în numerar presupune că societățile pot efectua o serie de


tranzacții în numerar, fie în lei, fie în valută. În mod normal, aceste operații au o pondere redusă
în totalul decontărilor, întrucât sumele mari de numerar necesită spații mari de depozitare şi
prezintă riscuri în manevrare (distrugere fizică, pierdere, furt etc).
Atunci când se foloseşte numerarul, plata se face individual, imediat şi fără intermediere.
Încasările şi plățile în numerar se fac prin casieria entității, cu respectarea reglementărilor privind
decontările în numerar.
Conform Legii 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și
plăți în numerar și pentru modificarea și completarea OUG 193/2002 privind introducerea
sistemelor moderne de plată:

22
Bibliografie:
 https://www.contzilla.ro/disponibilitati-banesti-inregistrari-contabile/
 https://contabilul.manager.ro/a/363/4-operatiuni-contabile-privind-disponibilitatile-
banesti-si-platile.html
 https://contabilul.manager.ro/a/361/2-surse-si-forme-de-disponibilitati-banesti.html

23
Anexe
Anexa 1

Indicatori bilantieri

Indicatori Derivaţi din Bilanţ 2014 2015 2016 2017 2018

Total datorii / Capitaluri proprii 1.0394 0.4366 0.6302 0 0.5203

Anexa 3
Total datorii / Total active 2.3713 0.9767 1.8435 0 1.2505

Capitaluri proprii / Total active 2.2814 2.2371 2.9252 0 2.4034

24
Anexa 2
Cifră de Profit Active Active Număr
Venituri Cheltuieli Capitaluri
An afaceri net / Pierdere (ro imobilizate circulante mediu
(ron) (ron) total (ron)
(ron) n) total (ron) total (ron) angajaţi

2018 329.603 16.985 329.606 309.325 58.654 24.405 58.981 4

2017 0 -0 0 0 0 0 0 0

2016 340.092 57.955 341.596 280.240 46.608 15.933 60.048 5

2015 242.086 - 5.773 242.090 240.600 29.181 13.044 28.877 4

2014 180.254 416 180.254 174.430 34.953 15.321 55.963 4

25
Anexa 3 Chitanță

S.C. PRIMA S.R.L


Nr. Reg. Com: J34/49/2002
CHITANTA
CIF: 12111367
Seria:sv , nr.:008
Sălaj, Zalău,str.Ciocârliei Data:21.01.2020
Adresa:
Email: Primacom@yahoo.com
Tel: 074178745
Banca: BANCA TRANSILVANIA

Am primit de la: S.C FOLTIȘ S.R.L


CIF 12801452
Adresa: Avram Iancu, blocul I 16, apartamentul 3
Suma de: 5 950lei adica
Reprezentand: cincimiinouasutecincizeci

Semnatura:S.C. PRIMA S.R.L

26
27