Sunteți pe pagina 1din 5

IANUARIE 2013

51

tigarea particularităţilor faptei în


cadrul unei componenţe de infrac-
ţiune concrete.
PROCEDURA LEGISLATIVĂ ÎN REPUBLICA
MOLDOVA ȘI ÎN ROMÂNIA:
ASPECTE COMPARATIVE
Referințe bibliografice

1. Церетели Т. В. Причинная
связь в уголовном праве. Москва: Го- Larisa BUGA,
сударственное Издательство Юри- doctorandă
дической Литературы, 1963, c. 75.
2. Бунге М. Причинность. Место
принципа причинности в современ- SUMMARY
ной науке. Москва: Изд. Иностран- In this article the author made a order try of the legislative process carried
ной Литературы, 1962, c. 9. on in the Parliament of the Republic of Moldova and Romania in a comparative
3. Церетели Т. В. Op. cit., p. 75. plan. So, the stages of the legislative process in these countries were highlighted,
4. Малинин В. Б. Причинная were enunciated the resemblances and differences. Also the author mentioned
связь в уголовном праве. СПб.: Из- a succession of utile conclusions for the legislative process of the Republic of
дательство «Юридический центр Moldova.
Пресс», 2000, с. 126-131. Dacă e să REZUMAT
facem referire nemijlocită la autor, În acest articol, autorul a făcut o încercare de elucidare a procesului legislativ
apoi acesta consideră că „legea desfășurat în cadrul Parlamentului Republicii Moldova și în cel al României în
cauzalităţii în forma sa natural-firească plan comparativ. Au fost scoase în evidență etapele procesului legislativ în aceste
constituie legea generală a naturii şi a țări, fiind enunțate asemnănările și deosebirile. La fel, autorul a tras o serie de
societăţii”. concluzii utile pentru procesul legislativ al Republicii Moldova.
5. Трайнин А. Н. Общее учение о
составе преступления. Трайнин А.
Н. Избранные труды. Составление,
вступительная статья Н. Ф. Кузнецо- P rocesul de creare a legilor
constituie o etapă foarte im-
Parlamentul României are o
structură bicamerală, fiind format
вой. СПб.: Издательство «Юридиче-
ский центр Пресс», 2004, с. 101.
portantă în viața oricărei societăți. din Camera Deputaților și Senat.
6. Ковалев М. И., Васьков П. Т. Astfel, ne-am propus drept scop Organizarea și funcționarea fiecă-
Причинная связь в советском уго- în acest articol să trasăm momen- rei camere se stabilesc prin Regu-
ловном праве. Москва: Государ- tele-cheie ale procesului norma- lament propriu. Potrivit art. 75 din
ственное Издательство Юридиче-
ской Литературы, 1958, с. 8; 36. tiv, iar pentru ca studiul să aibă Constituția României, una dintre
Autorii respectivi în lucrările lor se un conținut științific rațional, am camere este prima sesizată cu anu-
ghidează de conceptul teoriei condiţiei inițiat cercetarea în plan compa- mite proiecte de legi sau propuneri
obligatorii. rativ. Studierea prin comparație a legislative, cealaltă fiind cameră
7. Малинин В. Б. Op. cit., p. 126.
8. Церетели Т. В. Op. cit., p. 76- procedurii de adoptare a legilor decizională, manifestarea acesteia
77. elucidează atît laturile deja cunos- din urmă încheind procesului le-
9. Церетели Т. В. Op. cit., p. 77. cute, cît și cele necunoscute, dar gislativ.
10. Тарасов Н. Н. Методологиче-
ские проблемы юридической науки.
utile pentru procedura legislativă Spre deosebire de România, în
Екатеринбург, 2001, c. 165. din țara noastră. Republica Moldova Parlamentul
11. Шаргородский М. Д. Престу- Atît în Republica Moldova, [1] este unicameral, iar potrivit
пления против жизни и здоровья. cît și în România activitatea nor- art. 60 din Constituție este unica
СПб.: Издательство «Юридический
центр Пресс», 2003, c. 82. mativă este desfășurată de anu- autoritate legislativă a statului.
12. Ca, de exemplu, Codul mite autorități publice, abilitate Fiind autoritatea reprezenta-
penal al Bavariei din 1813, art. 144; prin constituție sau prin alte acte tivă a societății, parlamentul este
Regulamentul militar al lui Petru I, normative, cum ar fi: parlamentul investit cu o serie de atribuții, cea
art. 154.
13. Шаргородский М. Д. Op. cit., (autoritate legislativă) și organe- mai importantă dintre acestea fi-
p. 82. le puterii executive (autoritățile ind legiferarea [2] – activitate su-
administrației publice centrale și pusă unor norme ce reglementea-
celei locale). ză calea pe care o parcurge legea
52 IANUARIE 2013

din momentul exercitării dreptului deținător al suveranității naționale președintelui țării, proiectul con-
de inițiativă legislativă și pînă la este poporul. Propunem legisla- firmat prin decret se prezintă par-
publicarea legii în ,,Monitirul Ofi- torului moldovean să completeze lamentului.
cial (MO)”, norme care formează prevederile art. 73 din Constituția Proiectul de lege elaborat se
conținutul procedurii legislative Republicii Moldova după cum transmite parlamentului, unde este
parlamentare. Procedura legisla- urmează: ”Dreptul de inițiativă înregistrat de către Biroul perma-
tivă cuprinde totalitatea regulilor legislativă aparține deputaților în nent.
pentru pregătirea dezbaterii, dez- parlament, Președintelui Republi- În cazul Parlamentului Româ-
baterea și votarea unui proiect de cii Moldova, guvernului și unui niei, a cărei structură este bica-
lege în parlament. număr de cel puțin 200000 de merală, propunerile legislative și
Atît în Republica Moldova, cît cetățeni ai Republicii Modova cu proiectele de legi se transmit către
și în România actele normative [3] drept de vot. Cetățenii care înain- camera competentă să le adopte, ca
parcurg următoarele etape: tează inițiativa legislativă trebuie primă cameră sesizată. Acestea se
- inițierea și elaborarea proiec- să provină din cel puțin jumătate comunică guvernului pentru a se
tului actului normativ; din unitățile administrativ-terito- pronunța. Propunerile legislative
- dezbaterea proiectului actu- riale de nivelul doi, iar în fiecare făcute de cetățeni se distribuie sena-
lui normativ; dintre ele trebuie să fie înregistra- torilor și sînt transmise comisiilor
- adoptarea (votarea) proiec- te cel puțin 20000 de semnături în permanente competente, împreună
tului actului normativ; sprijinul inițiativei legislative”. cu hotărîrea curții constituționale
- promulgarea actului normativ; Atît în Republica Moldova, cît privind îndeplinirea condițiilor
- publicarea oficială a actului și în România, în cadrul exercită- pentru exercitarea inițiativei legis-
normativ. rii dreptului de inițiativă legisla- lative de către cetățeni.
Inițierea. Conform art. 73 din tivă deputații și președintele țării O problemă distinctă, preala-
Constituția Republicii Moldova, prezintă parlamentului proiecte de bilă examinării proiectelor și pro-
dreptul de inițiativă legislativă legi și propuneri legislative, iar punerilor legislative, o constituie
aparține deputaților, Președintelui guvernul – proiecte de legi. avizarea acestora. Aceasta este sar-
Republicii Moldova, Guvernului Proiectele de legi și propune- cina comisiei permanente sesizate
și Adunării Populare a unității te- rile legislative se primesc spre în fond, de competența căreia ține
ritoriale autonome Găgăuzia. examinare împreună cu expunerea proiectul sau propunerea legislati-
Inițiativa legislativă reprezin- scopurilor, sarcinilor, a concepției vă. În România avizarea este rea-
tă dreptul de a sesiza parlamen- viitoarei legi, a locului ei în lizată de către Consiliul Legislativ.
tul, acestui drept corespunzîndu-i legislația în vigoare, precum și a De asemenea, propunerile legisla-
obligația corelativă a parlamentu- efectelor ei social-economice și de tive și proiectele de lege sînt supu-
lui de a declanșa mecanismul pro- altă natură. La proiectul de lege a se avizării Consiliului Economic și
cedurii legislative [4, p. 35]. cărei realizare necesită cheltuieli Social, organism cu rol consultativ
În România, dreptul de materiale și de altă natură se ane- în stabilirea politicii economice și
inițiativă legislativă aparține atît xează o fundamentare economico- celei sociale a țării.
guvernului, deputaților, senatori- financiară. Avizarea este obligatorie sub
lor, precum și unui număr de cel Elaborarea proiectului este o aspectul solicitării și însoțirii
puțin 100 000 de cetățeni cu drept etapă foarte serioasă, fiind ne- inițiativei legislative.
de vot [5]. cesară constituirea unui grup de Proicetele de lege al cărăr
Considerăm bine-venită ideea autori, specialiști de forță în do- inițiator este guvernul, și care vin
legislatorului român de a include meniul respectiv. În cazul în care însoțite de toate avizele necesare
în prevederile constituționale nor- inițiativa vine de la guvern, acesta sînt înregistrate în ordinea pri-
ma privind acordarea inițiativei îl va examina în cadrul ședinței mirii lor, Biroul permanent al fi-
legislative cetățenilor țării. Pute- sale și, prin hotărîre de guvern, îl ecărei camere analizînd dacă este
rea aparține cetățenilor, iar unicul va înainta parlamentului. În cazul competent Senatul sau Camera
IANUARIE 2013
53

Deputaților să dezbată, ca primă tul Parlamentului Republicii Mol- fond sau altei comisii competente
cameră sesizată, proiectul de lege dova”, și anume: și guvernului spre examinare, pre-
respectiv [6, p. 59-60]. - prezentarea proiectului de zentarea raportului și avizului în
În continuare, proiectele de către autor, cu expunerea scopuri- termen de 3 săptămîni;
lege și propunerile legislative sînt lor, sarcinilor, concepției viitoarei - efectuarea, la decizia parla-
analizate în cadrul comisiilor per- legi, locului ei în legislația în vi- mentului, a expertizei economi-
manente. goare, precum și efectelor ei soci- co-financiare imparțiale asupra
Astfel, după înregistrarea al-economice și de altă natură; amendamentelor în cauză;
inițiativelor legislative și rezol- - audierea raportului comisiei - discutarea raportului comisi-
varea problemelor de competență, permanente sesizate în fond; ei permanente sesizate în fond, a
Biroul permanent, sub semnătu- - luarea de cuvînt a deputaților, avizului guvernului și a rezultate-
ra președintelui fiecărei camere, cu respecatrea obligatorie a ordinii lor expertizei.
sesizează comisiile permanente acordării de cuvînt reprezentanților Dacă la votarea proiectului nu
competente în vederea întocmirii tuturor fracțiunilor parlamentare. s-a obținut majoritatea de voturi
rapoartelor și elaborării avizelor. În această fază a dezbaterii nu stabilită pentru acea categorie de
Comisia permanentă sesizată pot fi propuse amendamente. lege, proiectul se consideră res-
în fond are obligația de a examina Celei de-a doua lecturi îi sînt pins. Astfel, proiectele de lege
proiectul în decurs de 25 zile de lu- specifice următoarele acțiuni: respinse nu mai pot fi readuse în
cru. Comisia poate invita experți, - transmiterea proiectului, discuția Parlamentului pe durata
precum și grupul de autori, pentru după dezbaterea lui în prima lec- acelei sesiuni [8, p.150].
unele explicații, sau poate expedia tură, comisiei sesizate în fond, Votarea. Conform art. 76
proiectul unor instituții specializa- altei comisii sau mai multor co- din Constituția României, legi-
te pentru a obține un aviz. misii competente, cu desemnarea le se adoptă cu votul majorității
Dezbaterea. Potrivit autorului comisiei responsabile pentru exa- cerute. Ceea ce ține de legile
Mihai Grigore [6, p. 67], dezbate- minarea obiecțiilor și propunerilor constituționale, acestea se adoptă
rea unui proiect de lege sau a unei de principiu examinate în prima cu o majoritate de cel puțin două
propunei legislative se face succe- lectură și prezentarea unui raport treimi din numărul deputaților. În
siv, potrivit ordinii de zi adoptate, privind rezultatele dezbaterii; mod corespunzător se adoptă și le-
și presupune trei faze: dezbaterea - dezbaterea proiectului pe ar- gile Republicii Moldova.
generală, dezbaterea pe texte, vo- ticole; În stabilirea rezultatelor votă-
tul final. În conformitate cu art. 74 - votarea proiectului pe articole rii este esențial numărul minim de
din Constituția Republicii Mol- și în ansamnblu, dacă Parlamentul voturi necesare pentru ca decizia
dova, pentru legile organice sînt nu va hotărî altfel. respectivă să fie adoptată. Această
necesare două lecturi, iar legile În cadrul acestei lecturi, majoritate poate fi simplă [9], ab-
ordinare pot fi adoptate și în urma deputații pot lua cuvîntul pentru solută [10] sau calificată [11].
unei singure lecturi. Alta este a exprima punctul de vedere, de Condiția esențială pentru ca
procedura de adoptare a legilor asemenea se pot pune în discuție votul să aibă loc este existența
constituționale, pentru care se cere amendamentele depuse în termen cvorumului. Constatarea cvoru-
dezbaterea proiectelor acestor legi la comisie. mului se face de către președinte
în trei lecturi. Potrivit prevederilor la deschiderea ședinței.
De regulă, dezbaterea, avînd constituționale, doar pentru unele Deputatul votează personal
ca scop clarificarea unor aspecte categorii de legi [7] se impune lec- prin vot deschis sau secret. În cur-
de principiu ale proiectului, nu se tura a treia. Această a treia lectură sul votării deputaților nu li se dă
încheie prin vot. necesită respectarea regulilor: cuvînt.
Procesul dezbaterii proiectului - transmiterea amendamente- Rezultatul votului este anunțat
de lege în primă lectură este supus lor parvenite din lectura a doua de președintele de ședință
unor reguli fixate în ,,Regulamen- comisiei permanente sesizate în (președintele parlamentului).
54 IANUARIE 2013

În Republica Moldova cazul legilor organice și ordinare, lor, evitarea contradicțiilor între
președintele parlamentului sem- dar nu și în cazul legilor de revizu- prevederile actelor normative și
nează legea adoptată, iar în Româ- ire a constituției. constituție. Consiliul legislativ
nia președinții camerelor semnea- Promulgarea este un act cu o poate propune modificări de formă
ză legea după adoptarea de către dublă consecință [6, p. 75]: 1) se și de fond care le consideră nece-
ambele camere. recunoaște de către șeful statului sare pentru corectitudinea și cla-
Promulgarea. În țările supu- că acesta este conținutul autentic ritatea redacției juridice, coordo-
se studiului, procedura legislati- al actului normativ votat și 2) se narea cu principiile și concepțiile
vă se termină prin promulgarea dispune publicarea în ,,Monitorul economice, sociale și politice ale
legii. Promulgarea reprezintă ac- Oficial”. Legea odată adoptată este constituției. Totodată, Consiliul
tul șefului statului prin care se ia publicată în ,,Monitorul Oficial al legislativ, ca organ consultativ de
cunoștință de epuizarea procesului Republicii Moldova” sau, respec- specialitate al parlamentului, avi-
zează proiectele de acte normative
legislativ și se dispune publicarea tiv în ,, Monitorul Oficial al Ro-
în vederea sistematizării, unificării
legii în Monitorul Oficial [6, p. mâniei” în limba română. În Re-
și coordonării întregii legislații.
72]. Constituția României (art. 77 publica Moldova textul legii este
Statutul acestui organ este regle-
alin. 1) stabilește că promulgarea publicat în MO și în limba rusă.
mentat prin lege organică. Prin ur-
legii se face în termen de cel mult Prin urmare, publicarea legii
mare, urmărim actualitatea și utili-
20 de zile de la adoptare. constituie etapa decisivă ce finali- tatea unui astfel de organ pe lîngă
Totodată, atît Președintele Re- zează procesul de elaborare a acte- Parlamentul României, esența că-
publicii Moldova, cît și cel al Ro- lor normative. Nepublicarea legii ruia constă în prevenirea adoptării
mâniei are dreptul de veto [12], atrage inexistența acesteia. legilor neconstituționale. Prezența
adică în cazul în care acesta are Astfel, procedura legislativă în Consiliului legislativ în cadrul Par-
obiecții asupra unei legi, are drep- Republica Moldova și în Româ- lamentului României contribuie
tul să o trimită spre reexaminare nia îmbracă aceleași etape privind esențialmente la edificarea statului
parlamentului. Președintele țării, adoptarea legilor, cu mici excepții, de drept, iar crearea unui astfel de
atît în Republica Moldova, cît și ca, de altfel, în majoritatea țărilor organ pe lîngă Parlamentul Repu-
în România, poate beneficia de lumii. Fiind o procedură esențială blicii Moldova ar constitui un pas
acest drept doar o singură dată. pentru edificarea unui stat de drept, necesar și impunător pentru inte-
Astfel, în acest sens Președintele aceasta implică activitatea legislati- grarea Republicii Moldova în Co-
României poate sesiza Curtea vului în vederea inițierii, avizării în munitatea Europeană. Prin urmare,
Constituțională a priori cu pri- comisii, dezbaterii în plen, votării la acest capitol Republica Moldova
vire la constituționalitatea legii, proiectului de lege, precum și acti- mai are mult de lucru.
înainte de promulgarea acesteia. vitatea șefului statului, ca autorita- Concluzionînd, vom menționa
În Republica Moldova, controlul te executivă, privind promulgarea că adoptarea actelor normative
constituționalității are loc doar (semnarea) legii deja adoptate în este o procedură necesară și am-
după intrarea în vigoare a legii parlament. Transmiterea spre publi- plă. Procesul legislativ consti-
(posterioară adoptării legii). Con- care, ca etapă finală și decisivă, este tuie procesul de formare a siste-
siderăm că și pentru Republica pusă în sarcina Biroului permanent mului legislativ, atît de necesar
Moldova ar fi bine-venit controlul și a Cancelariei de Stat. unei societăți pentru existența și
evoluția prosperă, unde garantarea
de constituționalitate exercitat îna- În cadrul Parlamentului Româ-
drepturilor și libertăților funda-
inte de promulgarea legii. În felul niei, țară-membră a Comunității
mentale ale omului și cetățeanului
acesta s-ar înlătura contradicția Europene, funcționează Consiliul
prevalează altor valori.
dintre actul normativ și constituție legislativ, ca instituție ajutătoare.
Recenzent:
înainte ca acesta să intre în vigoa- Consiliul legislativ nu este un organ
Valeriu BUJOR,
re și să-și producă careva efecte politic, sarcina acestuia constă în
doctor în drept,
juridice. vegherea întocmirii proiectelor de
profesor universitar
Promulgarea se face doar în legi, coordonarea și perfecționarea
IANUARIE 2013
55

Referințe bibliografice
1. Parlamentul Republicii Moldova PREVENIREA ŞI CONTRACARAREA
este compus din 101 deputați. FENOMENULUI NEGATIV DE ABANDONARE
2. Art. 64 din Constituția Români-
ei, art. 66 lit. a) din Constituția Repu- A TERENURILOR AGRICOLE:
blicii Moldova. REGLEMENTĂRI ŞI SOLUŢII
3. Parlamentul adoptă legi
constituționale, legi organice și legi Angela CUCIURCĂ,
ordinare.
doctor în drept
4. Negru Boris, Cojocaru Viole-
ta. Tehnica legislativă. Note de curs.
Chișinău: Tipografia Centrală, 1997.
5. Art. 73 alin. 1 din Constituția SUMMARY
României. We consider the land legislation modifications suggested by the Ministry of
6. Grigore Mihai. Tehnica nor- Agriculture and Food Industry to be justified, in spite of the fact that a number of
mativă. București: Editura C.H.Beck. aspects, such as climate in the territory of the RM, owners’ age, procedural aspect
2009. of examination and implementation, etc., has not been taken into consideration.
7. Proiecte de legi constituționale, Moreover, the process of imposing “harsh” fines on landowners, as suggested by
organice în problemele bugetului, the Ministry of Agriculture and Food Industry, and for cleaning the lands in their
finanțelor și economiei; proiecte de property, should pass the “corruption test:” Another aspect of this problem is that
legi considerate de Guvern ca fiind such sanctions established by law may have the effects suggested by the Minis-
prioritare, tratate internaționale. try of Agriculture and Food Industry. As a result of the sanctions which may be
8. Popa Victor. Drept parlamentar. imposed on farmers as landowners for their negligent soil cultivation, one of the
Monografie. Chișinău: ULIM, 1999. effects may be transmitting abandoned plots to a land bank to be administered;
9. Majoritatea simplă reprezintă such lots may be regained by means of paying the maintenance fee.
majoritatea raportată la cvorumul de
vot, asigurînd ca rezultatul votării să fie
al voinței majoritare a celor prezenți. S fîrşitul celui de-al doilea mi-
leniu purta cununa multor
maşi în ţară, care sînt apţi de mun-
că, afirmă că nu dispun de surse
10. Majoritatea absolută este ma-
realizări în domeniul funciar, dar financiare pentru a-şi întreţine te-
joritatea raportată la numărul total al
deputaților prezenți. Majoritatea abso- şi mai multe speranţe pentru vii- renurile pe care le deţin cu drept
lută coincide cu cvorumul de vot. tor. Una dintre aceste speranţe era de proprietate.
11. Majoritatea calificată privește prevenirea şi combaterea feno- Prevederile legislaţiei funcia-
cele mai grave și mai importante măsuri menului negativ de abandonare a re în vigoare, în special art. 29 din
ce pot fi adoptate în procesul decizio- terenurilor agricole, adică sistarea Codul funciar al RM (în continu-
nal, cum ar fi revizuirea constituției.
12. Termenul este utilizat în activităţilor agricole pe un anumit are – CF al RM), reglementează
legislația SUA. teritoriu. Transpunerea în fapt a că deţinătorii de terenuri sînt obli-
acestui imperativ al timpului con- gaţi:
stituie în activitatea legislativă • să folosească terenurile în
una dintre sarcinile primordiale conformitate cu destinaţia lor;
– elaborarea unei baze normative • să respecte, conform reco-
care să reglementeze sub toate as- mandărilor agrotehnice, condiţiile
pectele fenomenul abandonării te- de exploatare a terenurilor, struc-
renurilor agricole. tura asolamentelor, să nu admită
În condiţiile democratizării folosirea abuzivă a îngrăşămin-
tuturor sferelor vieţii sociale, la telor chimice şi a preparatelor de
începutul mileniului trei, declan- fitosanitărie;
şarea procesului migraţionist, cri- • să achite la timp impozitul
za economică, precum şi nivelul funciar şi alte plăţi pentru folosi-
de trai mai redus decît nivelul de rea terenurilor;
asigurare a unei supraveţuiri fizio- • să ia măsuri de prevenire şi
logice au condiţionat abandonarea combatere a eroziunilor, a com-
unui număr considerabil de tere- pactării solului, a alunecărilor de
nuri agricole de către moldovenii teren, a salinizării sau înmlăştini-
plecați peste hotare, dar şi cei ră- rii secundare;

S-ar putea să vă placă și