Sunteți pe pagina 1din 4

Morometii

-tema si viziunea-

Conceptul de tema literara denumeste ideea principala in jurul careia este structurat un
text. Orice opera literara prezinta o tema care sub raport compozitional este rezultatul
utilizarii unui lant de motive care uneori se pot repeta. Literatura, ca expresie a vietii
cunoaste o gama larga de teme ce sunt abordate in viziuni artistice originale in functie de
epoca si de ideile predominante ale acesteia.
Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial,societatea romaneasca intra intr-o profunda
criza cultural,din pricina instaurarii regimului communist, pana cand scriitori reusesc
sa reinvie literatura romana.
Realismul este un curent literar aparut in Franta, la inceputul secolului al XIX-lea si se
caracterizeaza prin obiectivitate si detasare. Curentul denumeste o atitudine ce presupune
o raportare veridica la realitate,opunandu-se idealismului si fanteziei romantice si prezinta
trasaturi precum: obiectivitatea perspectivei narrative,preocuparea pentru problematica
sociala, stilul sobru si impersonal, personajele reprezentative pentru anumite categorii
sociale,iar temele preferate sunt : banul,mostenirea si familia.
Reprezentativa pentru viziunea despre lume a autorului Marin Preda dar si pentru
perioada postbelica este creatia literara “ Morometii “ un roman realist, obiectiv,
social si postbelic, care surprinde destramarea unei familii de tarani din Campina
Dunarii in preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial. Cele doua volume ale romanului
au aparut la o distanta de 12 ani si desi modalitatea artistica este diferita, romanul
poate fi considerat unitar pentru ca destine personajelor sunt urmarite pana in
deceniul al patrulea,iar imaginea satului se transforma odata cu schimbarea
mentalitatilor
Caracterul realist al operei este dat in primul rand prin intentia autorului de a
realiza o literatura de tip mimetic. Universul fictional creat de Marin Preda aduce in
fata cititorului imaginea satului Silistea-Gumesti din Campia Dunarii, un sat supus
destramarii de catre istorie. Cititorul descopera insa imaginea unui sat diferit de cel
surprins de romanul”Ion” a lui Liviu Rebreanu, de exemplu, o differenta in ceea ce
priveste modul de raportare a taranului la pamant.
Un al doilea argument al apartenentei la realism il constituie obiectivitatea
perspective narrative, intrerupta uneor de interventia reflectorilor, Ilie Moromete in
volumul I si Niculae in volumul II, dar si a informatorilor cum ar fi parizianul care
povesteste vizita lui Moromete la Bucuresti.
Tema reflecta amestecul de traditie si modernitate ,discursul narativ abordand
atat teme traditionale: familia, paternitatea,timpul, istoria, iubirea, cat si teme
moderne : criza comunicarii, instrainarea.
Viziunea despre lume este obiectiva si este evidentiata prin intermediul unor
secvente simbolice : cina, taierea salcamului,secerisul, intalnirile duminicale din
Poiana fierariei. Ceea ce aduce nou Marin Preda in perioada postbelica este
renuntarea la pamant pentru un motiv concret sau o preocupare intelectuala.
Titlul este alcatuit dintr-un substantive propriu si are o functie anticipative
orientand cititorul catre evocarea unei vieti de familie. Morometii reprezinta simbolul
unui sat traditional si sunt o familie numeroasa macinata de conflicte si preocupari
diverse.
La nivel structural, primul volum este alcatuit din trei parti si prezinta povestea
unei familii de tarani din Campia Dunarii, in preajma celui de-al DRM. Actiunea din
prima parte se petrece de sambata seara pana duminica noaptea si prezinta moment
cu o puternica incarcatura simbolica : cina,taierea salcamului,foncirea. Partea a doua
incepe cu plecarea lui Achim la Bucuresti iar a treia parte prezinta monografic
secerisul si se incheie cu fuga celorlalti baieti la Bucuresti.
Volumul al II este alcatuit din cinci parti si prezinta viata satului de la reforma
agrara din 1945 pana la sfarsitul anului 1949. Sunt surprinse transaformarile societatii
interventia socialismului asupra satului traditional I aparitia colectivizarii. Imaginea lui
Ilie Moromete din primul volum se schimba,devenind un personaj lipsit de glorie si
autenticitate.
La nivel compositional, volumul I se realizeza prin tehnica decupajului,
naratiunea fiind lenta, iar “ timpul parca avand nesfarsita rabdare cu oamenii”. In
volumul II tehnica este cea rezumativa,sunt reflectate anumite evenimente,apar
intoarcerile in timp, iar oamenii se confrunta cu “ viclenia timpului
Actiunea primului volum este plasata cu cativa ani inaintea celui de-al DRM si
prezinta viata satului Silistea Gumesti de la inceputul verii pana spre sfarsitul aceluiasi
anotimp. Reperele temporale sunt bine determinate,actiunea incepand intr-o
sambata seara cu intoarcerea Morometilor de la camp.
O secventa reprezentativa pentru problematica textului o reprezinta scena
cineim plasata in expozitiunea romanului. Episodul se deschide printr-o precizare
temporala semnificativa “cat ieseau din
O alta secventa reprezentativa pentru surprinderea temei si viziunii despre lume
a lui Marin Preda este scena taierii salcamului. Este un moment incarcat profunde
semnificatii simbolice. Salcamul sugereaza unitatea si trainicia familiei si a satului
traditional.Taierea lui marcheaza inceputul destramarii societatii traditionale.
Moromete taie salcamul ajutat de Nila in zorii zilei cand din cimitir se aude glasul
femeilor care isi bocesc mortii.Plansul lor poate simboliza tristetea provocata de
disparitia vechii oranduiri. Salcamul este un “axis munti”,locul pe care toata lumea il
cunostea si pe care copii il lua drept punct de intalnire.Copacul este doborat cu greu
,insa taierea lui anunta inceputul destramarii familiei.
Conflictul in roman este triplu. Mai intai apare conflictul dintre tata si baietii din
prima casatorie: Paraschiv,Achim si Nila,acest conflict se naste dintr-un mod diferit de
a vedea lumea. Cei trei baieti mai mari actioneaza in spiritul veacului,iar dorinta lor de
a face bani si de a-si depasi conditia este specifica unei noi societati.
Al doilea conflict se desfasoara intre Moromete si Catrina, sotia lui. Moromete i-
a promis Catrinei ca va trece casa pe numele ei in schimbul lotului de pamant
vandut,insa amana de fiecare data acest moment. Catrina este exponent femeii
simple din familia traditionala, preocupata de treburile gospodaresti gasindu-si
refugiul in biserica.Nemultumita de atitudinea lui Moromete,Catrina allege in volumul
al II sa-l paraseasca.
Un alt conflict familial se desfasoara intre Ilie Moromete si sora lui, Maria,
poreclita Guica. Ea ar fi vrut ca fratele ei sa nu se fi casatorit a doua oara pentru a
avea grija de casa si de copii. Considerandu-se nedreptatita ea este cuprinsa de ura
impotriva tatalui sau si ii atata pe cei trei frati mai mari impotriva tatalui.
In volumul al II , conflictul principal este de natura sociala,cel familial trecand in plan
secundar.Familia Morometilor se destrama definitive,iar Ilie Moromete moare singur,
parasit de toti si fara sa mai recunoasca realitatea al carui exponent a fost.
In concluzie, romanul “Morometii “ de Marin Preda ramane o creatie reprezentativa
pentru viziunea despre lume a autorului, reusind sa impresioneze prin perspectiva moderna
in care scriitorul abordeaza tematica rurala si problematica taranului.