Sunteți pe pagina 1din 3

RECUPERAREA TRAUMATISMELOR UMARULUI LA

SPORTIVI

Marin Robert PS II

Recuperarea umarului
Umarul este compus din mai multe entitati anatomice, dintre care amintim: articulatia umarului,
articulatia acromio-claviculara, coafa rotatorie, muschiul deltoid, muschiul biceps brahial, aceste
formatiuni fiind frecvent expuse la traumatisme.
 
Aceste traumatisme pot fi directe (cadere pe umar, lovituri) sau indirecte (cadere pe mana sau cot).
 
Pierderea raportului normal dintre oasele articulatiei umarului (scapula si humerus) poarta
denumirea de luxatie scapulo-humerala. Aceasta poate aparea in urma unui traumatism indirect,
prin caderea pe mana cu cotul extins. Reprezinta o urgenta medicala datorita durerilor si
complicatiilor pe care le dezvolta si se reduce ortopedic, imediat dupa prezentarea in camera de
garda,  dupa o evaluarea radiologica prealabila. In cazul imposibilitatii reducerii, aceasta se va
realiza sub anestezie generala sau chirurgical. In 48% din cazuri, luxatia este insotita de recidive,
acest procent variind in functie de varsta. Astfel, vorbim de luxatie recidivanta de umar care nu se
poate trata decat chirurgical (procedeu Latarjet/ Bankart).

Disjunctia acromio-claviculara apare in urma unui traumatism direct, prin caderea pe umar. Prin
ruperea ligamentelor acestei articulatii, membrul superior este coborat de catre forta gravitationala,
aparand o treapta la nivelul de unire al scapulei cu clavicula. Tratamentul este conservator
(imobilizare si repaus) pentru disjunctiile usoare (gradul I si II), tratamentul chirurgical fiind rezervat
pentru disjunctiile grave (gradul III, IV, V) si la sportivii de performanta.

Sindromul de snapping scapula apare atunci cand la miscarea articulatiei scapulo-toracice


pacientul descrie o jena sau sunete de razuire, macinare, trosnit. Tratamentul este conservator si
consta in administrare de medicatie antialgica/antiinflamatorie, aplicatii locale reci, fiziokinetoterapie,
tratamentul chirurgical fiind rezervat pacientilor la care tratamentul conservator a esuat.
 
O entitate aparte este coafa rotatorie (ms. supraspinos, infraspinos, subscapular si rotund mic)
predispusa la rupturi sau dezinsertii humerale. Se gaseste in partea superioara a articulatiei
umarului, si este afectata fie prin traumatisme de intensitate mica, dar repetate: hanbal, aruncatori
de ciocan, culturisti, dans sportiv, fie in urma unui traumatism indirect, violent prin cadere pe mana
sau cot cu bratul pe langa corp. In acest caz se poate insoti de fractura tuberculului mic al capului
humeral. Tratamentul este chirurgical si consta in reinsertia coafei cu ancore.
 
Tendinita calcica a umarului apare prin depunerea unor depozite de calciu la nivelul tendoanelor
musculare ce se regasesc la nivelul umarului, in special in muschiul supraspinos. Odata cu
depozitele de calciu va aparea si o inflamatie locala, insotita de dureri puternice. Apare indeosebi la
persoanele peste 40 de ani, tratamentul consta in repaus, medicatie antialgica/antiinflamatorie,
aplicatii locale reci, urmate de o perioada de fiziokinetoterapie.In cazul in care durerile persista iar
pacientul pierde din mobilitatea umarului, se recomanda interventia chirurgicala.
 
Capsula articulara, chiar daca este ingrosata in partea scapulara, este predispusa la leziuni. Pot sa
apara leziuni SLAP (dezinsertii sau rupturi in partea superioara a articulatiei), rupturi anterioare (in
luxatii antero-inferioare) sau posterioare. Aceste leziuni se trateaza chirurgical prin reinsertia
capsulei cu ancore sau prin suturi.

Capsulita adeziva (frozen shoulder) apare in special in a 5a si a 6a decada de viata, fiind mai


frecvent intalnita la sexul feminin. Se caracterizeaza prin limitarea mobilitatii umarului prin contractia
si cicatrizarea posttraumatica a capsulei articulare. Cauze poate fi multifactoriala: trumatism direct la
nivelul umarului, sindroame cervicale, procese autoimune. Simptomatologia consta in dureri
moderate la nivelul umarului, ce se accentueaza noaptea, cu redoare si limitarea progresiva a
miscarilor. In timp, pacientul nu va mai prezenta dureri dar mobilitatea activa si pasiva a umarului va
fi sever limitata. Tratamentul de electie este chirurgical si consta in injectii intra-articulare cu
corticosteroizi si medicatie antialgica/antiinflamatorie. In cazul in care simptomele nu se remit, se
recomanda interventia chirurgicala (distensie articulara sub control artroscopic, mobilizare sub
anestezie, sinovectomie sau chiar artroliza).
 
Ruptura tendonului proximal al muschiului biceps brahial apare la ridicarea unei greutati egale
sau mai mari de 68 kg (reprezinta forta de tensiune la nivelul tendonului). Ruptura se localizeaza la
nivelul portiunii intra-articulare sau in partea proximala a santului intertubercular. Majoritatea
leziunilor, cu exceptia tinerilor, se trateaza conservator, singurul inconvenient fiind cel estetic,
mobilitatea si forta fiind pastrate la nivelul membrului superior.

Tendinita muschiului biceps brahial este asociata de obicei cu alte afectiuni primare ale umarului:
sindromul de impingement, stenoza canalului intertubercular, leziunile coafei rotatorilor. Are ca punct
de reper in anamneza pacientului o durere in partea anterioara a umarului, accentuate la miscarile
de anteflexie a bratului si de rotatie interna a bratului peste 10 grade. Tratamentul poate fi
conservator (AINS, corticoterapie locala, anestezite infiltrate local, fizioterapie) sau chirurgical
(tenotomie sau tenodeza).
 
Umarul este o articulatie complexa, expusa la traumatisme directe si indirecte, iar patologia sportiva
la nivelul umarului este foarte variata si inselatoare. De cele mai multe ori diagnosticul necesita
investigatii paraclinice multiple. Tratamentul indicat de catre medicul ortoped, chiar daca este
conservator cu antiinflamatoare locale sau orale, imobilizari, repaus fizic, gheata, infiltratii locale,
trebuie insotit de un program complex de recuperare medicala in vederea obtinerii unui rezultat
functional bun. De cele mai multe ori pacientul prezinta la sfarsitul tratamentului ortopedic deficit de
mobilitate, tulburari de vascularizatie, de sensibilitate, atrofie musculara, de aceea dr. Andrei Ioan
Bogdan va recomanda un program complex de recuperare ce consta in fizio si kinetoterapie.
Fizioterapia are rolul de a scadea inflamatia si este recomanda inca de la primele simptome ale
afectiunii pentru a diminua durerea, inflamatia, practic pentru a imbunatatii starea generala a
pacientului. In medie dureaza 10 zile, fiind urmata de o evaluare a medicului curant. Kinetoterapie
are rolul de a reda functia, mobilitatea, tonusul muscular, asigurand integrarea pacientului in mediul
familial, social si profesional.

Sursa:centrukinetic.ro