LICEUL TEHNOLOGIC TOPOLOG

CLASA A IX-A
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
PRO. ENACHE ANCA

TEXTUL MEMORIALISTIC

Textul memorialistic aparține literaturii de frontieră și reprezintă consemnarea la

persoana I a unor evenimente și stări la care autorul a fost martor sau actant.
Are rolul unei confesiuni, deoarece redă episoade ale existenței cu ajutorul cărora receptorul
poate recompune portretul unei persoane sau atmosfera și culoarea unei societăți, a unui
spațiu sau a unei epoci.
1. Jurnalul
2. Memoriile

Tehnici specifice textelor memorialistice: introspecția, analiza, confesiunea, evocarea,

retrospectiva, retrospecția, decupajul (memoriile), exclamațiile și interogațiile retorice,
povestirea, descrierea, monologul și dialogul.
Trăsături comune celor două tipuri de texte: exprimarea la persoana I și subiectivitatea
(exprimarea propriilor opinii, impresii, viziuni asupra existenței).
Jurnalul se caracterizează prin:
 prezența unei structuri specifice (indicarea zilei, lunii, anului și uneori a orei la
care s-a făcut consemnarea);
 prezentarea unor evenimente semnificative din viața autorului, în mod
cronologic;
 autorul este în același timp și narator și personaj;
 un interval foarte scurt între timpul narări, al consemnării evenimentelor și
timpul narat, al desfășurării lor efective.

Memoriile presupun un decalaj temporal semnificativ între faptele și stările trăite și

momentul consemnării lor (nu se supun unei cronologii). Autorul este liber să

1
plonjeze în mod succesiv în diferite momente și locuri din trecut, pentru a extrage din
acest timp trăit stările, întâmplările, sentimentele care i-au marcat existența.