Sunteți pe pagina 1din 11

SUBIECT DE EXAMEN

Sesiunea Iunie 2020


Disciplina: PTSF (Proiectarea Tehnologiilor în Sisteme Flexibile)
Titular de Disciplină: Prof. Dr. Ing. Petru Duşa
Asistent Examen: Sl. Dr. Ing. Marius Andrei Mihalache
Precizare: Pentru elaborarea răspunsurilor la subiect este permisă consultarea la toată bibliografia

Nume student: Grupa

1.Componența tehnologică a unui sistem de producţie se află, din punct de vedere


P R evolutiv, în stânsă interdependenţă cu mediul economic şi funcţiunile intreprinderii. Pe
1,5p parcursul timpului componența tehnologică s-a adaptat structurându-se în diferite forme,
sistemele flexibile de fabricație (SFF) constituind răspunsul la tendinţele actuale de
integrare a fabricaţiei.
Prezentaţi patru argumente care au determinat structurarea fabricaţiei în
SFF.

1. Influenţa mediului economic

Mediul economic contemporan se manifestă printr-o tendinţă de creştere a


diversităţii produselor, calităţii, costurilor de manoperă, condiţiilor de muncă, supusă
restricţiilor de scădere a timpilor de schimbare a tehnologiei, timpilor de livrare, timpilor
de reconfigurare, a numărului de muncitori
Acestor tendinţe corespund cerinţe de flexibilizare şi automatizare a producţiei.
Soluţia constă în integrarea sistemică a unităţilor de producţie, fluxului material şi
informaţional utilizând ca mijloc tehnic -- microprocesorul.

2 Creşterea flexibilităţii comportamentului general al grupurilor sociale


3 Distribuirea resurselor de timp în cadrul fabricaţiei clasice

Analiza modului de ocupare a timpului în cadrul fabricaţiei de la intrarea


semifabricatului (materiei prime) până la ieşirea produsului finit ( v.fig.5), relevă că
TOTAL PRODUCTIE Fig. 4.Evoluţia parametrilor E, V şi a productivităţii Q în perioada
1900-1990 în lume Introducere 13 din total numai 5% este timp maşină, restul de 95%
fiind timpi de aşteptare, transport, manipulare, montaj etc. Aprofundând analiza, prin
detalierea timpului maşină, numai 30% este timp efectiv de aşchiere, restul fiind consumat
cu reglajele, poziţionarea, controlul mers în gol etc.

Atingerea unui prag tehnologic în ceea ce priveşte productivitatea muncii


Cu toate ca puterea instalata si viteza de aschiere au crescut in perioada analizata de
peste 200 de ori, productivitatea muncii pe baza acestei cresteri aproape ca numai s-a
triplat.

4 Disproporţia dintre repartiţia fabricaţiei de serie mare şi a fabricaţiei de serie mică


şi unicate din totalul producţiei
Disproporţia dintre repartiţia fabricaţiei de serie mare şi a fabricaţiei de serie mică
şi unicate din totalul producţiei Modificarea structurii producţiei în sensul micşorării
producţiei de serie mare în favoarea producţiei de unicate şi serii mici implică fabricarea în
structuri adaptabile la sarcini diferite

2. Flexibilitatea unui sistem este o funcţie F=f(X,T,t) definită ca fiind capacitatea


unui sistem de fabricaţie de a răspunde optimal la variaţia sarcinilor şi de a funcţiona
P R perioade mari de timp, în condiţii de eficienţă economică.
2p Când se pune problema măsurării flexibilităţii, în scopul comparării între ele a
sistemelor, se folosesc cuantificatori.
Comparaţi efortul de flexibilitate între două structuri de fabricaţie definite
astfel:
Structura A: prelucrează 1000 tipuri de repere dintre care 15 % se fabrică
pentru prima dată, iar în fiecare lot de fabricaţie sunt incluse câte trei tipuri
asemănătoare de repere.
Structura B: prelucreaza 100 tipuri de repere, toate diferite.

Dacă se abordează fabricaţia sistemic, atunci pe baza unei structuri de


transformare T, mulţimea mărimilor X care sosesc la intrare sunt transformate în
mulţimea mărimilor Y la ieşire, totul petrecându-se ţinând cont de timp.
Legendă:
{X} - mulţimea mărimilor de intrare
{Y} - mulţimea mărimilor de ieşire
[T] - structura transformatoare
Fig. 1.6. Schema de principiu a unei structuri tranformatoare.

Cazul 1. Dacă {x}Ý, (adică, mulţimea mărimilor de intrare creşte) iar sistemul poate
prelua cu aceiaşi structură (deci T = ct.) variaţia intrărilor, capacitatea de
a prelua cu aceiaşi structură variaţia intrărilor îi conferă flexibilitate în
utilizare.
Cazul 2. Capacitatea sistemului de a prelua variaţiile mărimilor de intrare {x}Ý, cu
modificări minime ale structurii transformatoare T, defineşte flexibilitatea de
adaptare.
Aşadar, flexibilitate este o funcţie F = f (X, T, t) definită ca fiind
capacitatea unui sistem de fabricaţie de a răspunde optimal la variaţia sarcinilor şi
de a funcţiona pe perioade mari de timp, în condiţii de eficienţă economică.
Grupul de probleme care însoţesc evoluţia structurii transformatoare T în
timp pot fi reprezentate ca în fig. 1.7.
a) b). c)
Fig. 1.7. Moduri de solicitare a unei structuri transformatoare.

Mărimile X şi Y sunt intrarea şi ieşirea din structura transformatoare. În


mod normal atât intrările cât şi ieşirile sunt multiple. În acest caz atât intrarea cât şi
ieşirea se vor reprezenta prin mărimi vectoriale X(t), Y(t), fiecare componentă a
vectorului fiind funcţie de timp.
Cele trei forme de structuri din fig. 1.7. se deosebesc prin ceea ce Kerr
numea observabilitatea semnalului de intrare şi anume: observabil, observabil dar
contaminat de zgomot, neobservabil.
Prelucrarea semnalelor observabile şi a cunoştinţelor a priori posibile (de multe ori
prin metode statistice) furnizează informaţia necesară adaptării stării sistemului.

IF= N*K/n*100

Structura A

IF 1000*15/3*100=50
N=1000
K=15
n=3

Structura B
IF 100*100/100*1=100
N=100
K=100
n=100

Cu cât numărul de variante tipologice de piese posibil a se prelucra în sistem este


mai mare cu atât flexibilitatea sistemului poate fi apreciată ca fiind mai mare ,piesele din
lotul b sunt toate diferite in numarul de 100.

3. În structura sistemului care a constituit suport pentru temele de laborator se


P R imaginează următorul scenariu:
3p O piesă dintr-un post de aşteptare trebuie preluată pentru a fi montată pe una din
maşinile unelete.
a. Prezentaţi un graf de sarcini la care ar trebui să răspundă sistemul pentru
ca scenariul prezentat să se poată realiza.
b. Prezentaţi o succesiune de operaţii pentru realizarea scenariului.
c. Stabiliti relaţiile temporare asociate pentru cel puţin două operaţii.
d. Alegeţi o strategie de interfaţare a fluxului informaţional cu fluxul material,
pe care o consideraţi adecvată, şi explicaţi modul de acţiune în contextul
scenariului prezentat.
 Pozitionare robotului in apropierea piesei
 Ajustarea si pozitionarea lui astfel incat robotul sa poata cuprinde piesa cu
Gripperele
 Ajustarea bratului incat bratul sa poate face contact cu piese si aproprierea
gripperelor astfel incat piesa sa fie imobilizata de brat
 Mutarea piesei pe masina unealta in prevederea prelucrarii acesteia

Tipul operaţiei Caracterizarea operaţiei


1 Încărcare sculă în
STS
O sculă particulară este transferată din magazinul
central de scule sau din magazinul M.U. la STS şi
fixată pe el.
2 Transportul sculei O sculă particulară este distribuităla destinaţie de
către STS.
3 Descărcare sculă
de pe STS
O sculă particulară este transferată din STS la
magazinul central sau în magazia M.U. unde este
depozitată.
4 Pornire (în
vederea reglării)
O M.U. este pornită (iniţializată, reglată, testată)
în vederea începerii operaţiei de prelucrare.
5 Încărcare piesă pe
STS
O piesă dintr-un depozit temporar este montată
pe STP.
6 Transport piesă O piesă este transportată către destinaţia cerută
prin intermediul STP.
7 Descărcare piesă O piesă este transferată de pe STP într-o zonă de
depozitare tampon.
8 Încărcare O piesă este încărcată pe o M.U. în scopul
prelucrării
9 Prelucrare O piesă este prelucrată pe o M.U

P R 4. Pentru modelarea evenimentelor (de regulă discrete) în sistemele de fabricaţie,


2,5p în diferite medii de simulare, sunt disponibile funcţii parametrice specifice.
Prezentaţi o soluţie prin care se poate modela o bifurcaţie precum şi modul în care
se parametrizează logica selecţiei.
BEGIN,1,1,YES,dusa2,NO;
CREATE,1: !S-a creat o entitate
fictiva 20.5;
ALTER: !Utilizare fictiva a masinii
1 POST1, +1;
ASSIGN: !Sosirea pieselor de tipul 1
X(1)=AINT(UN(1,10)); Setul IP=1;IS=10
ASSIGN: !Sosirea pieselor de tipul 2
X(2)=AINT(RN(2,10)); Setul IP=2;IS=10
ASSIGN: !Sosirea pieselor de tipul 3
X(3)=AINT(UN(1,10)); Setul IP=1;IS=10
ASSIGN: !Sosirea pieselor de tipul 4
X(4)=AINT(RN(2,10)); Setul IP=2;IS=10
DELAY: !Utilizarea fictiva masina
1 18.5;
ALTER: !Retragerea entitatii fictive
POST1,-1:DISPOSE;
CREATE,X(1): !Se creaza piesa
1 20.5:MARK(3);
ASSIGN: !A(1)-Atribut tip de piesa .
A(1)=1; A(1)=1; Piesa 1
ASSIGN: !A(2)-Atibut traseu
piese A(2)=0:NEXT(FIRUL1);
CREATE,X(2): !S-a creiat piesa
2 20.5:MARK(3);
ASSIGN: !A(1)=2;Semnifica piesa
2 A(1)=2;
ASSIGN:A(2)=0:NEXT(FIRUL1);
CREATE,X(3): !S-a creiat piesa
3 20.5:MARK(3);
ASSIGN: !A(1)=3;Semnifica piesa
3 A(1)=3;
ASSIGN:A(2)=0:NEXT(FIRUL1);
CREATE,X(4): !S-a creiat piesa
4 20.5:MARK(3);
ASSIGN:A(1)=4;
ASSIGN:A(2)=0;
FIRUL1 QUEUE,1;
Universitatea Tehnică Gh.Asachi Iaşi Aprobat
Facultatea de Construcţii de Maşini şi Director Departament
Management Industrial Prof.Dr.Ing. Gheorghe Crețu
Catedra Tehnologia Constructiei de Maşini
SEIZE: !Selecteaza masina 1
POST1;
DELAY: !Ocupa masina 1
1.683;
RELEASE: !Elibereaza masina 1 POST1;
BRANCH,1: !Bifurcatie dupa masina 1
IF,A(1).EQ.4,FIRUL3: !Piesa 4 orientata la masina 4
ELSE,FIRUL2; Orientare la masina 2 FIRUL5 QUEUE,5;
FIRUL2 QUEUE,2;
QPICK,POR: !Selectie cu prioritate
FIRUL5: !Selectie din firul 5
FIRUL2; Selectie din firul 2
SEIZE: !Selecteaza masina 2

5. Subiect la liberă alegere.


P R Vă rugăm să scrieţi un eseu pe o temă ce se poate încadra în domeniul ingineriei.
1p

Page 11 of 11

S-ar putea să vă placă și