Dinamica autovehiculelor – Îndrumar de laborator

LUCRAREA 1

DIMENSIUNILE PRINCIPALE , CAPACITATEA

DE TRECERE , RAZELE DE VIRAJ , MASELE ŞI
CAPACITATEA DE ÎNCĂRCARE A AUTOVEHICULELOR

1.1. Scopul lucrării :

Lucrarea are drept scop studierea principalilor parametri constructivi care
influentează caracteristicile dinamice ale autovehiculelor rutiere şi aprofundarea
acestora prin aplicatie practică în vederea deprinderii studenţilor cu utilizarea
acestor noţiuni .

1.2. Noţiuni teoretice :

Gradul de adaptabilitate al autovehiculelor la anumite cerinţe de exploatare

şi asigurarea condiţiilor optime de securitate, confort şi eficienţă economică este
determinat de următorii parametri :
- dimensiunile principale ,
- capacitatea de trecere ,
- razele de viraj ,
- masele şi capacitatea de încărcare a autovehiculelor .

Dimensiunile pricipale sunt :

a) dimensiunile de gabarit ( Fig. 1.1. ) :
- lungimea autovehiculului ’’A’’ - reprezintă distanţa dintre două plane
verticale perpendiculare pe axa longitudinală a autovehiculului şi tangente la
punctele extreme ale acestuia în faţă , respectiv în spate .
- lăţimea autovehiculului ’’B’’ - reprezintă distanţa dintre două plane verticale
paralele cu planul longitudinal de simetrie al autovehiculului şi tangente la
punctele extreme de o parte şi de alta ale acestuia .
- înălţimea autovehiculului ’’H’’ - reprezintă distanţa dintre planul de bază şi
un plan orizontal tangent la partea superioară a autovehicului gol .

H B1 B2 B

c1 L c2
A .

Fig. 1.1.

5
 b) ampatamentul ’’L’’ - reprezintă distanţa dintre axele geometrice
ale punţilor autovehiculului . În cazul autovehiculelor cu trei punţi
ampatamentul reprezintă distanţa dintre axa punţii din faţă şi jumătatea distanţei
dintre axele punţilor din spate . În cazul autotractoarelor cu semiremorcă se
distinge ampatamentul autotractorului ’’L’’ şi ampatamentul semiremorcii
’’L1’’ (Fig. 1.2)

Fig. 1.2
c) ecartamentul roţilor din faţă notat cu B1 şi al roţilor din spate notat
cu ’’B2’’ ( Fig. 1.1. ) - reprezintă distanţa dintre planele mediane ale roţilor
care aparţin aceleiaşi punţi . În cazul roţilor jumelate (roţi duble) , ecartamentul
este distanţa dintre planele mediane ale roţilor duble ( Fig. 1.2. )
d) consolele faţă ’’c1’’ şi spate ’’c2’’ - reprezintă distanţa dintre planul
vertical care trece prin centrele roţilor din faţă şi punctul cel mai avansat al
autovehiculului , respectiv distanţa dintre planul vertical care trece prin centrele
roţilor din spate şi punctul cel mai din spate al acestuia (Fig. 1.1.)
Capacitatea de trecere a unui autovehicul reprezintă capacitatea acestuia
de a se deplasa pe drumuri rele şi desfundate şi în teren natural fară drum ,
precum şi de a putea trece peste anumite obstacole verticale sau şanţuri.
Caracteristicile geometrice ale capacităţii de trecere sunt :

a) lumina sau garda la sol ’’c’’ (Fig 1.3. )

reprezintă distanţa verticală dintre partea cea
mai de jos a şasiului complet încărcat şi planul
de susţinere

Fig. 1.3

6
 c) raza longitudinală de trecere ’’l’’ (Fig 1.3. ) - reprezintă raza
suprafeţei cilindrice tangentă la roţile din faţă , roţile din spate şi punctul
cel mai de jos al autovehiculului situat
între punţi .
d) raza transversală de trecere ’’t’’
(Fig 1.4. ) - reprezintă raza suprafeţei
cilindrice tangentă la suprafeţele
interioare ale pneurilor aceleiaşi punţi şi
punctul cel mai de jos al
autovehiculului .
Fig. 1.4
e) unghiul de trecere faţă sau unghiul de
atac ’’1’’ şi unghiul de trecere spate
sau unghiul de degajare ’’2’’,
reprezintă unghiul maxim dintre
planul de sprijin şi planul înclinat
Fig. 1.5 tangent la pneurile rotilor din faţă ,
respectiv din spate şi caroseria
autovehiculului aflat sub sarcină statică , astfel încât nici un punct rigid al
autovehiculului să nu se situeze sub acest plan . ( Fig.1.5 )
Razele de viraj ale autovehicului determină posibilitatea acestuia de a
vira pe o suprafaţă cât mai mică cu roţile de direcţie bracate la maxim şi cu
viteză redusă .
Caracteristicile geometrice ale virajului autovehiculului sunt (fig. 1.6.):

a) ’’Ri’’ - raza de viraj

interioară
b) ’’Re’’ - raza de viraj
exterioară
c) ’’R1’’ - raza minimă de
viraj a autovehiculului
d) ’’Av’’ - lăţimea spaţiului
ocupat de autovehicul în
viraj
e) ’’U’’ - lăţimea urmei
virajului sau a fâşiei de
Fig. 1.6 gabarit

f ) ’’a’’ - decalajul virajului

( al aripii faţă exterioare
virajului in raport cu roata
aferentă) .
7
 Masele autovehiculului sunt :
a) masa proprie a autovehiculului ’’M0’’ căreia îi corespunde greutatea
proprie ’’G0’’. Aceasta reprezintă masa vehiculului carosat fară încărcătură ,
gata de drum cu 90% din carburant si conducătorului auto (75 kg).
b) masa totală maximă admisibilă ’’Ma’’ , căreia îi corespunde greutatea
totală maximă admisibilă ’’Ga’’ . Aceasta reprezintă masa proprie a
autovehiculului la care se adaugă masa maximă a încărcăturii stabilită de
constructor .
c) masa totală maximă autorizată , căreia îi corespunde greutatea totală
maximă autorizată . Aceasta reprezintă masa totală maximă a fiecarui tip de
autovehicul autorizat pentru circulaţia pe drumurile publice conform legislaţiei
în vigoare. Nu poate depăşi masa totală tehnic admisibilă prevăzută de
constructor .
d) Sarcina utilă maximă constructivă a autovehiculului ‚’’Mu’’ , căreia îi
corespunde greutatea utilă ’’Gu’’ a autovehicului. Aceasta reprezintă masa
maximă a încărcaturii prescrisă de constructor .
e) Sarcinile pe puntea din faţă şi pe puntea din spate reprezintă masele ce
revin fiecărei punţi prin repartizarea masei totale maxime admisibile . Acestora
le corespund greutăţile pe puntea din faţă şi pe puntea din spate notate cu ’’G 1’’
, respectiv ’’G2’’ (Fig. 1.7) .
Poziţia centrului de masă pe directie orizontală şi verticală se poate
determina în funcţie de ampatamentul autovehiculului prin măsurarea
experimental prin cântărire a sarcinilor corespunzătoare fiecărei punţi , mai întâi
cu autovehiculul situat pe un plan orizontal şi apoi pe un plan înclinat .
1.3. Modul de lucru :
Fazele desfaşurării lucrării sunt : selectarea datelor iniţiale , stabilirea
datelor ce urmează a se determina , rezolvarea aplicaţiei .
1.3.1. Datele iniţiale :
Datele iniţiale se vor determina prin măsurători efective , sau se vor
selecta din fişele cu caracteristici tehnice ale autovehiculelor , utilizând pentru
documentare modelul din Anexa 1.
1.3.2. Date necesare a se determina :
Datele ce se vor determina sunt : raza de trecere longitudinală , raza de
trecere transversală , unghiul de atac , unghiul de degajare , raza de viraj
interioară , raza de viraj exterioară , raza minimă de viraj a autovehiculului ,
lăţimea spaţiului ocupat de autovehicul în viraj , lăţimea urmei virajului sau a
fâşiei de gabarit , decalajul virajului .
8
1.3.3. Rezolvarea aplicaţiei :
Pe baza informaţiilor furnizate de caracteristicile anvelopei se determină
raza liberă a roţii r0 şi apoi raza de rulare a roţii rr în condiţii de aderenţă totală.
rr = r0 x . (1.1.)
unde  este un coeficient de deformare a pneului
 = 0,940 ...0,980 - pentru pneurile de autoturisme
 = 0,945 ...0,950 - pentru pneurile de autocamioane , autobuze , etc.
Exemplu : La anvelopa tip 175 / 70 R 14 cifrele inscripţionate reprezintă :
175 - B - balonajul anvelopei în mm ( lăţimea )
70 - H/B - raportul dintre înăţimea secţiunii anvelopei şi balonajul
acesteia exprimat in procente
14 - Dj - diametrul jantei roţii exprimat in ţoli ( 1 ţol = 25,4 mm )
Se consideră  = 0,97
Raza liberă a roţii r0 va fi : r0 = 14 / 2 x 25,4 + 175 x 70% = 300 mm
Raza de rulare a roţii rr = r0 x va fi : 300 x 0,97 = 291 mm .
În cazul în care rapotul H/B nu este precizat se consideră H/B=0,82
Calculul razei de trecere longitudinale si transversale l şi t se va face
considerând că înălţimea faţă de sol a caroseriei autovehiculului este egală cu
garda la sol a acestuia .
Considerând roţile două cercuri de raze rr se construieşte o schiţă pe baza
căreia se vor determina raza de trecere longitudinală şi unghiurile de atac şi de
degajare .
Se construieşte apoi o nouă schiţă pe baza căreia se va determina raza de
trecere transversală .
Se întocmeşte Referatul 1 - Dimensiunile principale şi capacitatea de
trecere a autovehiculelor
Acesta va conţine un scurt rezumat al noţiunilor teoretice studiate
relaţiile matematice utilizate , trei schiţe ale autovehicului pe care se vor
reprezenta şi indica valorile corespunzătoare dimensiunilor pricipale şi ale
parametrilor capacităţii de trecere şi un tabel similar cu cel din Anexa 1
cuprinzând rezultatele calculelor şi masurătorilor efectuate .
Referatul se predă cadrului didactic la sfârşitul şedinţei .

Construind o schiţă similară cu Fig. 1.6 , pe baza dimensiunilor

autovehiculului şi a unghiului de bracaj maxim al roţilor de direcţie , se
calculează : raza de viraj interioară , raza de viraj exterioară , raza minimă de
viraj a autovehiculului , lăţimea spaţiului ocupat de autovehicul în viraj ,
lăţimea urmei virajului sau a fâşiei de gabarit şi decalajul virajului

Av = R1 - Ri ; U = Re - Ri ; a = R1 - Re (1.2.)
9
 Poziţia centrului de greutate a autovehiculului pe directie orizontală se
determină pe baza ecuaţiilor de echilibru de momente cu relaţiile
G G
a = L G b = L G
2 1
; (1.3.)
a a

unde a şi b sunt coordonatele

centrului de greutate pe direcţie
orizontală conform Fig .1.7.

Fig. 1.7.
Poziţia centrului de greutate a
autovehiculului pe directie verticală
h g se determină prin plasarea
autovehiculului pe un plan înclinat cu
unghiul α şi măsurarea sacinii
corespunzătoare punţii din spate .
Din ecuaţiile de echilibru de momente
faţă de centrul roţilor din faţă rezultă
relaţia de calcul a înălţimii
Fig. 1.8. centrului de greutate :

G l2
hg =  L  ctg  a  ctg  rr (1.4.)
Ga

Se întocmeşte Referatul 2 - Razele de viraj , masele şi capacitatea de

încărcare a autovehiculelor .
Acesta va conţine trei schiţe ale autovehicului similare cu Fig. 1.6 ,
Fig. 1.7. şi Fig. 1.8 , pe care se vor indica valorile razelor de viraj ale
autovehicului , respectiv ale poziţiei centrului de greutate pe orizontală şi
verticală . Referatul va conţine in continuare un tabel similar cu cel din
Anexa 1 cu rezultatele calculelor sau masurătorilor efectuate .
Referatul se predă cadrului didactic la sfârşitul şedinţei..

1.4 Concluzii : Pe baza rezultatelor obţinute , ţinând cont de

destinaţia autovehiculului studiat , se vor face aprecieri asupra modului în care
parametrii constructivi determinati satisfac cerinţele de exploatare .

10