Seminar curs 5

1. Rata şomajului in condiţiile lipsei şomajului ciclic reprezintă _____ RATA NATURALA
DE SOMAJ
2. Şomajul , apărut ca rezultat al neconcordanţei abilităţilor profesionale a forţei de muncă
şi
structurii economiei este _____SOMAJ STRUCTURAL _________
3. Şomajul fricţional apare in rezultatul ___ Tip de şomaj asociat cu fluctuaţia normală a
forţei de muncă_
4. Se presupun următoarele corelaţii intre indicatorii monetari şi variabilele independente:
Cererea de monedă pentru motivul tranzacţional şi precauţional: L1 = 0,4Y + 100, unde Y =
venitul naţional, Cererea de monedă pentru motivul speculaţiei: L2 = 200 – 2r, unde r este rata
dobanzii exprimată in procente, Oferta de monedă este perfect inelastică in raport cu rata
dobanzii la nivelul de 500 u.m. Să se determine:
- nivelul ratei dobanzii care asigură echilibrul pieţei monetare cand Y = 1000 u.m.,
- noua rată a dobanzii in condiţiile creşterii cu 25% a venitului naţional,
- Expresia pentru curba LM, oferta de monedă fiind cea din ipoteză,
- Expresia pentru curba IS, ştiind că: C = 190 + 0,6 (Y – T), T = 150, G = 400, I = 100 – 6r,
- Nivelurile de echilibru pentru Y şi r.
a) 80%, 100%, Y = 100 + 2r; Y = 100 – 15r, 700 şi 20%;
b) 100%, 150%, Y = 500 + 5r; Y = 200 – 12r, 520 şi 25%;
c) 100%, 150%, Y = 500 + 5r; Y = 1500 – 15r, 750 şi 50%;
d) 50%, 150%, Y = 400 + 4r; Y = 2000 – 25r, 800 şi 30%;
e) 100%, 150%, Y = 500 + 2r; Y = 1500 – 10r, 750 şi 70%.
5. Creşterea generală şi rata durabilă a preţurilor este _ ___ Inflatie___________
6. Reducerea nivelului general al preţului este ____  DEFLAŢIA__________
7. Nivelul inflaţiei se calculează =P1-P0/P0___ __
8. Inflaţia prin cerere apare in rezultatul cheltuielilor agregate excedentare in conditiile
caracteristice utilizarii integrale a factorilor de productie______________
9. Inflaţia prin costuri apare in rezultatul cresterii costurilor medii si a reducerii ca uramare a
ofertei agregate_________
10. Cum poate Banca Naţională prin politica monetară să modifice oferta de bani? Cresterea
ofertei de moneda va duce la  majorarea ofertei reale de moneda si la reducerea lui r  si
deplasarea liniei ofertei de moneda spre dreapta
11. Guvernul majorează impozitele pentru a reduce deficitul bugetului de stat. Aplicand modelul
ISLM ce măsuri va intreprinde Banca Centrală pentru a menţine neschimbat:
- nivelul venitului  sa scadem rata dobinzii
- rata dobanzii.  sa scadem venitul
- Daca impozitele cresc inseamna ca curba IS se va deplasa spre stinga jos  adica va
scadea
12.Ce politici ar trebui să aplice Guvernul pentru a reduce inflaţia cauzată de creşterea
costurilor?
 Reducerea costurilor
 Politici de crestere a productivitatii-stimulente fiscale, incurajarea cercetarii
dezvoltarii, acordarea subventiilor firmelor ce investesc in tehnologii de
performanta
13. Ce politici ar trebui să aplice Guvernul pentru a reduce inflaţia cauzată de creşterea cererii
agregate?
 Blocajul monetar-restrictionarea cresterii masei monetare
 Blocajul cheltuililor publice- mai putine piete publice pt sectorul privat inseamna o
activitate mai redusa a acestuia si un somaj mai ridicat
 Blocajul veniturilor si al costurilor salariale-poate lua forma autoritara a blocajului
salariilor, ceea ce afecteaza compromisul ce se face, de regula, intre patronate si
salariati.

14. Explicati sensul economic al ecuatiei ofertei agregate in perioada scurtă

totalitatea marfurilor si serviciilor oferite pe piata nationala de catre toti agentii economici
intr-o perioada relativ scurta de timp
15. Biroul Internaţional al Muncii defineste şomerul ca fiind persoana care îndeplineşte
următoarele condiţii :

- este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani și până la

îndeplinirea condițiilor de pensionare;
- starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice o fac aptă pentru prestarea unei
munci;
- nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activități
autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de
referință al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, în
vigoare, respectiv 500 ron;
- este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă s-ar găsi
un loc de muncă.
16. Şomajul involuntar se manifestă sub diferite forme :
-ciclic conjunctural
-sezonier
-Frictional
-structural
-natural
Deghizat
Voluntar

17. Estimarea sau măsurarea şomajului, într-o perioadă sau alta, presupune luarea în considerare
a dimensiunii, structurii, intensitatii si duratei acestuia, intr-o perioada sau alta, apeladu-se
in acest sens la indicatorii cantitativi si structural - calitativi
18 Termenul “economisire” este abordat identic de către persoana fizică şi antreprenor.

19 Punctele de pe dreapta IS reflectă combinaţiile ratei dobanzii şi venitului pentru care piaţa
mărfurilor este echilibrată.
20 Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile externe.
21 In cadrul economiei comunicarea şi dimensiunea valorică a activităţii economice se
realizează prin intermediul banilor
22 Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa deficitele bugetare.
23 Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au posibilitatea de a crea bani.
24 In cazul in care curba LM este verticala atunci cererea de bani nu depinde de nivelul ratei
dobanzii. şi de nivelul venitului.
25 De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă.
26. Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import şi export de bunuri şi servicii
27 Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi.
28 Daca inclinaţia marginală pentru import este mică, atunci multiplicatorul fiscal creşte.
29 Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului curent plus excedentul contului
de capital.
30 Scăderea preţurilor la mărfurile străine comparativ cu preţurile mărfurilor autohtone va
deplasa cererea spre produsele de import
31 Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza monetară.
32. In perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte in caz dacă:
a) preţurile cresc mai repede decat salariul nominal;
b) creşte salariul real;
c) productivitatea muncii creşte mai repede decat salariul real;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
33. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie:
a) vor beneficia şomerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;
d) nu se vor produce schimbări.
34. Şomajul este rezultatul:
a) pierderii locurilor de muncă;
b) creşterii ofertei de muncă;
c) reducerii cererii de muncă.
35. Rata şomajului efectiv reprezintă:
a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă
36. Şomajul fricţional are loc in cazul cand:
a) in economie se petrec schimbări tehnologice;
b) firmele disponibilizează lucrătorii in condiţiile recesiunii economice;
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil;
d) răspunsul corect lipseşte.
37. Modificările in cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează:
a) şomajul fricţional;
b) şomajul structural;
c) şomajul ciclic.
38. Cei care au pierdut locul de muncă in urma recesiunii economice se includ in categoria
şomerilor:
a) fricţionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.
39. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:
a) lipsa totală a şomajului;
b) existenţa şomajului ciclic;
c) existenţa şomajului natural.
40. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia cand:
a) există şomaj ciclic;
b) lipseşte şomajul fricţional;
c) şomajul natural este constant; somajul structuratl si frictional caracterizeaza somajul
natural si
determina rata naturata a somajului care nu este constanta
d) şomajul structural este de scurtă durată;
e) nici o variantă corectă.
41. Somajul tranzitoriu sau frictional:
a. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care, desi dispuse sa lucreze pentru un
salariu real mai mic, nu gasesc locuri de munca disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care presteaza concomitent o
activitate remunerata, de obicei, in domeniul serviciilor de consum sau al comertului;
c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de munca de a accepta o
retributie corespunzatoare salariului de echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre
schimbarea locului de munca in vederea ameliorarii conditiilor de viata;
e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de alte crize specifice unei
conjuncturi.
42. Somajul intermitent:
A. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, precum si de
centralizarea unor capitaluri si unitati economice care impun restrangerea locurilor de munca;
B. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale
sau de maternitate;
C. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte din cauza incertitudinii
afacerilor;
D. este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, sociala, etc. care au loc
in diferite tari, mai ales, sub incidenta revolutiei tehnico-stiintifice;
E. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau realizarea unei noi
angajari la o alta unitate.
a. A+C;
b. B+C;
c. C+D;
d. A+D;
e. C+E.
43 Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului structural:
a) imbunătăţirea condiţiilor de muncă;
b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.
44. In situaţia in care, intr-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări poate
adopta una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobanzii.
45. In care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?
a) cand sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) cand cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) cand cresc preţurile la resursele energetice;
d) cand are loc o creştere generalizată a preţurilor.
46. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:
a)nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului
precedent;
b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor anului
precedent;
c)diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent
raportată la nivelul general al preţurilor anului precedent;
d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la
nivelul general al preţurilor anului curent.
47. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se datorează
ofertei agregate:
a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune
monetara cerere
b) o creştere a preţului petrolului; oferta
c) o reducere a impozitului pe venitul personal; oferta
d) o descreştere in inclinaţia marginală spre economisire a manajelor. cerere
48. Stagflaţia este situaţia:
a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie;
b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie;
c) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie.
49. In corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai inalt al inflaţiei determină creşterea:
a) stocurilor monetare ale populaţiei;
b) ratei nominale a dobanzii;
c) ratei reale a dobanzii.
50. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi incasează 30%. Cu ce va fi
egală rata
reală a dobanzii?
a) 10%; rata reala=rata nominala a dob-rata eventuala a inflatiei
b) 20%;
c) 30% .
51. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii.
Dacă i-ar
depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual.
Ce sfat ii veţi da studentului?
a)să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să facă economii.
52. Ce sfat ii veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la depuneri o
dobindă in mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va răminea neschimbată?
a)să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să le depună la bancă.
53. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă:
a) afectează in mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afectează in mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează in mod negativ sectorul public, ducand la creşterea datoriei publice;
d) afectează in mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.
54. Gradul de indatorare a unei tari se evidentiaza prin:
a. soldul anual al balantei de plati;
b. raportul dintre marimea datoriei publice si PIB;
c. raportul dintre PIB si marimea datoriei publice;
d. ponderea imprumuturilor externe in acoperirea deficitului bugetar;
e. serviciul datoriei publice.
55.Impozitele indirecte:
A. sunt insusite de catre producatori;
B. contin elemente de inechitate sociala;
C. sunt suportate de catre consumatori;
D. sunt suportate de catre producatori;
E. nu sunt suportate de catre consumatori.
a. A+E;
b. B+C;
c. D+E;
d. B+E;
e. A+C.
56. Rata optima de presiune fiscala este:
a. acel prag de impunere fiscala ce multumeste pe toti agentii economici;
b. o constructie teoretica, imposibil de atins in practica;
c. stabilita de catre guvern;
d. acel prag de impunere care asigura maximul incasarilor fiscale;
e. acel prag de impunere care asigura minimul incasarilor fiscale.
57. Deficitul bugetului de stat se formează in cazul cand:
a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
58. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:
a) cheltuieli publice;
b) deficite publice;
c) cheltuieli pentru apărarea naţională.
59. Scaderea nivelului de impunere fiscala are efecte pozitive atunci cand:
a. asigura cresterea accentuata a veniturilor impozabile;
b. conduce la deficite bugetare;
c. stimuleaza disponibilizarile;
d. duce la o scadere a cheltuielilor publice pentru obiective sociale;
e. asigura scaderea veniturilor impozabile.
60. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:
a) modificarea achiziţiilor publice;
b) reglementarea ratei dobanzii;
c) reglementarea transferurilor;
d) modificarea cotelor impozitare.
61. Politica fiscală stimulatoare presupune:
a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
62. Politica fiscală stimulativă este indreptată spre:
a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării in economie;
b) micşorarea ritmului inflaţiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.
63. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:
a) vanzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) nici un răspuns nu este corect.
64. Politica fiscală restrictivă presupune:
a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
65. Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează:
a) in condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.
66. Moneda reprezintă:
a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;
b) mijloc de plată oficializat in ţara dată;
c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
67. Prin cerere monetară se inţelege:
a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b) cererea de active financiare sub formă monetară;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.
68. In condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară:
a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie
b) scade din motive de speculaţie;
c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.
69. Cererea monetară creşte cand:
a) PIB-ul real creşte;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominală a dobanzii creşte;
d) rata nominală a dobanzii scade.
70. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:
a) Ministerul finanţelor;
b) Banca Centrală şi băncile comerciale;
C) Instituţiile publice.
71. Oferta monetară depinde de:
a) rata dobanzii la credite bancare;
b) emiterea banilor in numerar şi a banilor scripturali;
c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.
72. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:
a) cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;
c) rezervele bancare şi rata dobanzii;
d) operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului.
73. Oferta de bani va creşte dacă:
a) BC va mări rata rezervelor obligatorii;
b) BC va reduce rata rezervelor obligatorii;
c) statul va emite obligaţiuni;
d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă.
74. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină:
a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b) restrangerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c) creşterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.
75. Creşterea ratei de refinanţare duce la:
a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni.
76. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă:
a) vanzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) creşterea ratei dobinzii;
d) reducerea ratei dobinzii.
77. Creşterea masei monetare in economie este rezultatul:
a) majorării bazei monetare; baza monetara este numerarul inafara sistemului bancar si
rezervele
bancilor comerciale
b) micşorării ratei rezervelor obligatorii;
c) micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;
d) toate cele enumerate mai sus.
78. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală:
a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) ridică taxa rescontului;
c) toate răspunsurile sunt corecte;
d) sunt corecte răspunsurile a şi b.
79. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează :
a) in condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.
80. Panta curbei LM devine abruptă cand:
a) politica monetară este eficientă;
b) politica monetară este ineficientă;
c) politica fiscală este eficientă;
d) politica fiscală este ineficientă.
81. Creşterea ofertei monetare va determina:
a) deplasarea curbei IS la stanga şi reducerea ratei dobanzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobanzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobanzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei
dobanzii.
82. Creşterea cheltuielilor publice va determina:
a) deplasarea curbei IS la stanga şi reducerea ratei dobanzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobanzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobanzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobanzii.
83. Majorarea impozitelor va determina:
a) deplasarea curbei IS la stanga şi reducerea ratei dobanzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobanzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobanzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobanzii.
84. Mica economie deschisă semnifică:
a) un teritoriu mic după suprafaţă;
b) o pondere mică a importului-exportului in PIB;
c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobanzii
mondiale;
d) o populaţie cu un grad inalt de emigrare.
85. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine minus
cheltuielile agenţilor străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă:
a) consum naţional;
b) export net;
c) export;
d) import.
86. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri in exportul net :
a) deprecierea monedei naţionale;
b) stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c) deprecierea monedei străine;
d) partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.
87. Balanţa comercială reprezintă:
a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul;
b) exportul şi importul de bunuri şi servicii;
c) cumpărarea-vanzarea activelor financiare din exteriorul ţării;
d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului.
88. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă:
a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decat cel importat;
c) ţara cumpără din străinătate bunuri cu valoare mai mare decat vinde in străinătate;
d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decat cumpără de acolo.
89. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:
a) majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale;
b) reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale;
c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale.
90. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:
a) scumpirea relativă a bunurilor de import;
b) scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c) creşterea exportului net.
91. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. In tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul
fiecăruia din ele pentru 2 perioade de timp:
Bun An 0 An 1
Q P Q P
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade.
2. PIB real pentru anul „1”.
3. Indicele de deflaţie
92 Completaţi tabelul:
An PNB nominal PNB real IP
1 6720 6200
2 5634 1.0835
3 2200 1.691
4 4000 1.667
5 4200 1.1476
6 5281 4600
93. Populaţia in varstă de muncă a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de
muncă.
Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă
şi sunt dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă
2. Rata şomajului efectiv
94. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):
0 1
Forta de munca 84889 95453
Angajati 80796 87524
Someri
 Rata somajului
Cerinte:
1. Completati tabelul
2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 1 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă?
95. Lunar sunt concediaţi 2% şi reangajaţi 4% din forţa de muncă. calculaţi rata şomajului.
96. Iniţial numărul celor ocupaţi constituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil.
persoane. După o lună, din numărul celor ocupaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar 1mil
şomeri inregistraţi au incetat să caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.

1Ru0=U0/L0=10/90+10*100%=10%
2E1=90-0,5=89,5 mil persoane
3U1=U0-1mil+0,5=9,5mil persoane
4RU=U1/L1=9,5/19,5+9,5=9,5/99*100%=9,6%

97. Impozitul este o prelevare:

A. obligatorie;
B. fara contrapartida;
C. presupune o contraprestatie;
D. nu este obligatoriu;
E. nu presupune o contraprestatie.
a. A+C;
b. B+D+E;
c. C+D;
d. A+B+E;
e. B+D.
98. Care dintre afirmatiile urmatoare reprezinta functii importante ale impozitelor?
A. fiscala;
B. sociala si regulatorie;
C. monetara;
D. de realizare a echilibrului economic;
E. de stimulare a progresului tehnic.
a. A+B;
b. A+C;
c. C+D+E;
d. A+C+D;
e. B+D.
99. Nivelul şomajului natural a alcătuit, in anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB efectiv şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB
faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic, dacă PIB efectiv a constituit 600 mil.u.m.?
100.Prin politica monetara se urmareste:
A. organizarea profesiunii bancare;
B. realizarea cu competenta a schimburilor banesti;
C. pastrarea in conditii de siguranta maxima obligatorie a disponibilitatilor banesti ale populatiei;
D. ca volumul masei monetare si conditiile crearii ei sa contribuie la realizarea obiectivelor
economice
fundamentale;
E. fluidizarea maxima a circulatiei banesti.
a. B+C+E;
b. A+D;
c. B+C;
d. A+B+C;
e. A+D+E.
R: B
101.Pe plan extern, politica monetara urmareste:
a. incurajarea intrarilor si iesirilor de capitaluri pentru echilibrarea balantei de plati si
descurajarea intrarilor de capital speculativ;
b. incurajarea intrarilor de capital speculativ;
c. reglarea cererii de moneda de plati;
d. achizitionarea de valuta straina.
e. reglarea cererii de moneda de schimb.
102.In totalul veniturilor bugetare ale statului, cea mai mare pondere o au:
a. cotizatiile pentru asigurari sociale;
b. varsamintele din beneficiul intreprinderilor de stat;
c. incasarile din impozite si taxe;
d. cotizatiile pentru indemnizatia de somaj;
e. imprumuturile de la organismele financiare internationale.
103.Imprumuturile facute pentru acoperirea deficitului bugetar reprezinta:
a. datoria interna;
b. datoria externa;
c. datoria publica;
d. serviciul datoriei externe;
e. emisiune de obligatiuni de stat.
104. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Calculaţi cererea
monetară totală in baza datelor tabelului.
Rata anuala a dobanzii 14 13 12 11 10 9 8
Cerere moneda pe motiv speculativ 30 50 70 90 110 130 15
0
Cerere monetara totala 400+30=43 400+50=45 400 490 510 530
0 0 +70
=47
0
Oferta monetară alcătuieşte 510 mlrd.u.m. Determinaţi rata dobanzii de echilibru. Determinaţi
rata dobanzii de echilibru pentru condiţiile cand oferta monetară creşte pană la 530 mlrd.u.m., se
reduce pană la 450 mlrd.u.m.
Rezolvare:
LM- piata monetara
LD = Li(V)+L2(d’)- cererea de bon
L1- moblilul de tranzactie
L2-mobilul de speculatii
V(PIB)- venit
d’-rata dobinzii

Qm=510 mlrd u.m

2.LD=510mlrd u.m      d’=10%
3.Om=530=Ld=>d’9%
4.Om=450=Ld=>d’13%

105. In economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare. Completaţi tabelul indicand consecinţele apariţiei in economie a următoarelor
evenimente:
Eveniment Ce piata este Ce curba Cum Cum
influentata este evolueaza evolueaza rata
influentata venitul de dobanda
national
cererea pentru bani ca avere Piata LM ↓ ↓
scade monetara
impozitul pe venit creşte Piata LM ↑ ↓
monetara
exportul ţării creşte Piata IS ↑ ↓
bun&serv
reducerea inclinaţiei Piata IS ↑ ↑
marginale spre economii bun&serv
viteza de rotaţie a banilor Piata LM ↓ ↑
scade monetara
oferta de bani creşte Piata LM ↑ ↓
monetara
106. Multiplicatorul fiscal presupune:
a. marirea cheltuielilor publice fara modificarea volumului impozitului;
b. diminuarea impozitelor, totalul cheltuielilor ramanand nemodificat;
c. marirea in proportie egala si simultana atat a veniturilor, cat si a cheltuielilor statului;
d. cresterea intr-o proportie mai mare a impozitelor decat a cheltuielilor;
e. cresterea cheltuielilor intr-o proportie mai mare decat a veniturilor statului.
107. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m.,
importul de bunuri : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate in exterior: 3621 u.m.,
venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism in alte ţări :
1919 u.m., veniturile ţării din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale in exterior : 2388 u.m.,
ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m., intrarea de capital in ţară : 6612 u.m..
Determinaţi:
1. Soldul contului curent
2. Soldul contului de capital şi financiar
3. Soldul balanţei de plăţi
108. Datoria publica exprima acele imprumuturi interne si externe pe care le face statul atunci
cand:
a. tara se confrunta cu dificultati economice pe care printr-o concentrare a eforturilor le
poate
b. dificultatile economice necesita investitii de capital, iar statul le finanteaza recurgand la
imprumuturi;
c. apar dificultati datorita unor greseli de guvernare;
d. urmareste ridicarea standardului de viata al populatiei in perioada preelectorala;
e. toate afirmatiile sunt corecte.
109.Indatorarea externa poate fi rezultatul:
A. deficitului bugetar;
B. deficitului comercial;
C. gestionarii gresite a banilor publici;
D. conceptiei gresite cu privire la echilibrul bugetar;
E. nici una dintre afirmatii nu este corecta.
a. C+D;
b. E;
c. A+B;
d. A+B+C;
e. A+B+C+D.
110.Elaborarea politicii fiscale este un act de decizie pe baza caruia se afla:
A. criteriul de eficienta;
B. interesele guvernantilor;
C. asigurarea unui venit cat mai mare care sa ramana la dispozitia agentilor economici;
D. mobilizarea unor venituri publice cat mai mari in conditiile incurajarii afacerilor economice, a
investitiilor, concomitent cu promovarea echitatii in contributia fiecaruia la venituri, cu
asigurarea protectiei sociale;
E. asigurarea bunastarii unor grupuri defavorizate ale societatii.
a. A+D;
b. B+C;
c. C+D;
d. C+E;
e. B+E.
111.Indicatorii utilizati la calcularea indicelui dezvoltarii umane (IDU) sunt:
A. speranta de viata;
B. PIB pe locuitor, ca masura a standardului de viata;
C. gradul de alfabetizare si gradul de cuprindere in invatamant;
D. rata profitului;
E. rata dobanzii.
a. A+B+D;
b. A+B+E;
c. A+B+C;
d. C+D+E;
e. B+D+E.
112.Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective, dar si subiective:
A. nivelul ratei profiturilor dintr-o economie;
B. nivelul dobanzilor;
C. criza economica;
D. nivelul de pregatire profesionala, in discordanta cu cererea de munca;
E. ritmul de crestere economica.
a. A+B;
b. B+C+D+E;
c. A+C+D;
d. C+D+E;
e. B+D+E.
113. Inflatia monetar-baneasca s-a manifestat:
A. sub forma devalorizarii mascate a monedelor din metale pretioase;
B. prin punerea in circulatie a unor monede false, cu o greutate mai mica sau cu un continut in
aur mai redus decat cele oficiale;
C. in perioada trecerii de la feudalism la capitalism;
D. prin deprecierea banilor de hartie si a banilor de credit care se exprima in cresterea preturilor
si in lipsa de incredere a agentilor economici in moneda existenta;
E. printr-un dezechilibru intre banii depreciati si circulatia bunurilor economice.
a. A+B;
b. C+D;
c. A+E;
d. B+D;
e. C+E.
114.Inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur s-a manifestat:
A. sub forma devalorizarii mascate a monedelor din metale pretioase;
B. prin punerea in circulatie a unor monede false, cu o greutate mai mica sau cu un continut in
aur mai
redus decat cele oficiale;
C. in perioada trecerii de la feudalism la capitalism;
D. prin deprecierea banilor de hartie si a banilor de credit care se exprima in cresterea preturilor
si in lipsa de incredere a agentilor economici in moneda existenta;
E. printr-un dezechilibru intre banii depreciati si circulatia bunurilor economice.
a. A+B;
b. D+E;
c. A+E;
d. B+D;
e. C+E.
115.In esenta, dezechilibrul de ansamblu al economiei datorat inflatiei este evidentiat de trei
tendinte
majore:
A. scaderea preturilor;
B. cresterea preturilor;
C. cresterea mai rapida a cantitatii de moneda comparativ cu cresterea altor variabile ale
economiei, in
primul rand productia;
D. scaderea mai rapida a cantitatii de moneda comparativ cu scaderea altor variabile ale
economiei, in primul rand productia;
E. scaderea puterii de cumparare a banilor.
a. A+C+E;
b. B+C+E;
c. A+D+E;
d. B+D+E;
e. B+C+D.
116.Somajul tehnologic:
a. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, precum si de
centralizarea unor capitaluri si unitati economice care impun restrangerea locurilor de
munca;
b. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale
sau de maternitate;
c. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte din cauza incertitudinii
afacerilor;
d. este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, sociala, etc. care au loc
in diferite tari, mai ales, sub incidenta revolutiei tehnico-stiintifice;
e. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau realizarea unei noi
angajari la o alta unitate.
117. Somajul de discontinuitate:
a. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, precum si de
centralizarea unor capitaluri si unitati economice care impun restrangerea locurilor de munca;
b. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive
familiale sau de maternitate;
c. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte din cauza incertitudinii
afacerilor;
d. este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, sociala, etc. care au loc
in diferite tari, mai ales, sub incidenta revolutiei tehnico-stiintifice;
e. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau realizarea unei noi
angajari la o alta unitate.
118. Somajul structural:
a. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, precum si de
centralizarea unor capitaluri si unitati economice care impun restrangerea locurilor de munca;
b. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale
sau de maternitate;
c. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte din cauza incertitudinii
afacerilor;
d. este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, sociala, etc. care
au loc in diferite tari, mai ales, sub incidenta revolutiei tehnico-stiintifice;
e. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau realizarea unei noi
angajari la o alta unitate.
119. Somajul involuntar:
a. persoanelor neocupate care, desi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic, nu
gasesc locuri de munca disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care presteaza concomitent o
activitate remunerata, de obicei, in domeniul serviciilor de consum sau al comertului;
c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de munca de a accepta o
retributie corespunzatoare salariului de echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre schimbarea
locului de munca in vederea ameliorarii conditiilor de viata;
e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de alte crize specifice unei
conjuncturi.
120.Somajul “la negru”:
a. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care, desi dispuse sa lucreze pentru un
salariu real mai mic, nu gasesc locuri de munca disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care presteaza
concomitent o activitate remunerata, de obicei, in domeniul serviciilor de consum sau al
comertului;
c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de munca de a accepta o
retributie corespunzatoare salariului de echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre schimbarea
locului de munca in vederea ameliorarii conditiilor de viata;
e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de alte crize specifice unei
conjuncturi.
121.Somajul voluntar:
a. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care, desi dispuse sa lucreze pentru un
salariu real mai mic, nu gasesc locuri de munca disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care presteaza concomitent o
activitate remunerata, de obicei, in domeniul serviciilor de consum sau al comertului;
c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de munca de a accepta
o retributie corespunzatoare salariului de echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre schimbarea
locului de munca in vederea ameliorarii conditiilor de viata;
e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de alte crize specifice unei
conjuncturi.
122.Somajul ciclic sau conjunctural:
a. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care, desi dispuse sa lucreze pentru un
salariu real mai mic, nu gasesc locuri de munca disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care presteaza concomitent o
activitate remunerata, de obicei, in domeniul serviciilor de consum sau al comertului;
c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de munca de a accepta o
retributie corespunzatoare salariului de echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre schimbarea
locului de munca in vederea ameliorarii conditiilor de viata;
e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de alte crize specifice
unei conjuncturi.
123.Care dintre urmatoarele procese contribuie direct la aparitia sau extinderea somajului?
A. pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate;
B. inflatia;
C. emigrarea populatiei autohtone;
D. cresterea ofertei de munca prin realizarea de catre noile generatii a varstei legale pentru a se
putea angaja;
E. scaderea ofertei de munca.
a. A+C;
b. B+E;
c. B+D;
d. A+E;
e. A+D.
124.Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la indemnizatia sau ajutorul de somaj sunt
corecte?
A. este primita de catre orice persoana care nu lucreaza;
B. se plateste numai celor care indeplinesc toate conditiile pentru a fi somer si realizarea unui
anumit venit sub un anumit nivel;
C. este acordata pe perioade stabilite prin acord intre someri si intreprinderi;
D. se acorda pe o perioada limitata;
E. este primita de catre orice persoana care nu lucreaza ca salariat.
a. A+B+C;
b. B+D;
c. C+E;
d. A+B+E;
e. C+D.
125.Criteriile care definesc continutul si sfera de cuprindere a resurselor de munca sunt:
A. varsta de munca stabilita prin legislatia muncii;
B. gradul de pregatire a populatiei;
C. gradul de disponibilitate a persoanelor pentru activitati economico-sociale;
D. cresterea ofertei de munca;
E. diminuarea cererii de munca.
a. A+B+C;
b. C+D;
c. A+C+E;
d. A+C;
e. A+B+C+D.
126.Precizati care dintre actiunile enumerate mai jos, referitoare la somaj, se incadreaza in
masurile ce privesc populatia ocupata:
A. crearea de noi locuri de munca;
B. masuri intreprinse pentru indepartarea imigrantilor si repatrierea lor la tarile de origine;
C. angajarea somerilor cu contracte pe durata scurta;
D. acordarea echitabila a ajutorului de somaj;
E. indemnizatia de somaj sa acopere in intregime salariul avut.
a. A+C+D;
b. A+B;
c. C+D+E;
d. A+B+D;
e. B+C.
127.Precizati care dintre actiunile enumerate mai jos, referitoare la somaj, se incadreaza in
masurile ce ii privesc pe someri?
A. prevenirea cresterii somajului prin pregatirea si calificarea la locul de munca a persoanelor
care lucreaza efectiv;
B. garantarea locurilor de munca pentru cei care lucreaza;
C. angajarea pe timp partial sau cu orar redus, anagajarea provizorie cu contract de munca pe
perioada
determinata;
D. facilitatile acordate de stat pentru crearea de noi intreprinderi;
E. reducerea impozitelor si taxelor.
a. A+B;
b. C+D;
c. A+B+E;
d. B+C+D;
e. A+B+C+D.
128.Gradul de ocupare se determina astfel:
a. prin raportarea procentuala a populatiei ocupate la populatia activa disponibila;
b. ponderea somerilor in total populatie activa;
c. ponderea emigrantilor in total populatie activa;
d. prin rate brute de ocupare a populatiei;
e. ponderea somerilor in populatia totala.
129.In care dintre situatiile de mai jos o persoana poate fi considerata somer?
A. nu are loc de munca si vrea sa lucreze ca salariat;
B. a primit preaviz;
C. intrerupe lucrul, din motive de sanatate;
D. lucreaza la o unitate cu activitate sezoniera;
E. persoanele ce nu au loc de munca, cauta un loc de munca, si pot incepe lucrul imediat.
a. A+B+E;
b. A+B+C;
c. A+E;
d. B+C;
e. B+C+D.
130.In ansamblul masurilor de diminuare a somajului un rol deosebit il au:
A. cresterea volumului investitiilor;
B. recalificarea somerilor;
C. sporirea ajutorului de somaj;
D. cresterea duratei de acordare a ajutorului de somaj;
E. intensificarea actiunilor greviste si revendicative.
a. C+D;
b. C+D+E;
c. A+B;
d. A+B+C;
e. B+C+D.
131.In ce faza a ciclului economic somajul atinge cote ridicate?
a. expansiune;
b. punctul de relansare;
c. criza;
d. boom;
e. crestere economica.
132.Somajul se poate reduce, dar nu elimina, in conditii de:
a. boom;
b. recesiune;
c. criza;
d. conjunctura economica interna si internationala nefavorabila;
e. nici unul dintre raspunsuri nu este corect.
133.Rata somajului se determina ca raport intre:
a. populatia totala si populatia ocupata;
b. numarul somerilor si populatia totala;
c. numarul somerilor si populatia activa disponibila;
d. numarul somerilor si populatia ocupata;
e. populatia activa disponibila si numarul somerilor.
134.Diminuarea somajului este consecinta:
A. calificarii, recalificarii fortei de munca;
B. cresterii investitiilor la nivel de economie nationala;
C. sporirii numarului de falimente;
D. cresterii numarului celor care emigreaza in scopul de a gasi un loc de munca;
E. boom-ului economic.
a. A+B+C;
b. B+C+D;
c. C+D+E;
d. A+B+D+E;
e. B+C+D+E.
135. Un ritm mediu anual de pana la 3% corespunde:
a. inflatiei moderate;
b. inflatiei taratoare;
c. inflatiei galopante;
d. inflatiei deschise;
e. hiperinflatiei.
136.Existenta unui deficit bugetar, cresterea cantitatii de moneda emisa si deteriorarea valorii
monedei in raport cu valutele straine, sunt caracteristici ale:
a. inflatiei latente;
b. inflatiei moderate;
c. inflatiei taratoare;
d. hiperinflatiei;
e. inflatiei deschise.
137.Lupta impotriva inflatiei comporta, in general, trei categorii de politici:
A. blocajul monedei;
B. blocajul productiei;
C. blocajul cheltuielilor publice;
D. blocajul veniturilor;
E. blocajul ofertei de bunuri si servicii.
a. A+B+C;
b. C+D+E;
c. A+C+D;
d. D+E;
e. A+E.
138.Metodele de control asupra preturilor si veniturilor au ca obiective principale:
A. restrangerea influentei monopoliste asupra cresterii preturilor si a veniturilor (vizeaza
actiunile patronatului);
B. cresterea influentei monopoliste asupra cresterii preturilor si a veniturilor;
C. restrangerea presiunilor privind cresterea salariilor (vizeaza presiunile sindicale);
D. ingreunarea fuziunilor de firme (formarea de oligopoluri), care pot lua decizii in sensul
cresterii preturilor;
E. stimularea fuziunilor de firme.
a. A+C+E;
b. B+C+D;
c. A+C+D;
d. B+C+E;
e. A+C+E.
139.Populatia apta de munca este de 60 milioane, iar populatia ocupata este de 25 milioane.
Persoanele aflate in cautarea unui loc de munca sunt in numar de 3 milioane. Gradul de ocupare
al populatiei apte de munca este de:
a. 4,16 milioane;
b. 41,6%;
c. 4,16%;
d. 9,6%;
e. 9,6 milioane.
140.Populatia apta de munca este de 60 milioane, iar populatia ocupata este de 25 milioane.
Persoanele aflate in cautarea unui loc de munca sunt in numar de 3 milioane. Rata somajului este
de:
a. 4,16 milioane;
b. 41,6%;
c. 4,16%;
d. 9,4%;
e. 9,4 milioane.
141.Elementele definitorii ale inflatiei monetar-banesti au fost:
A. deprecierea banilor de hartie si a banilor de credit;
B. inmultirea nemasurata a sumelor monetare fara a se tine seama de cantitatea de marfuri sau
servicii aflate in circulatie;
C. continutul real in aur al monedei metalice a fost mai mic decat continutul nominal, deci s-a
separate continutul nominal de cel real al monedei;
D. scaderea volumului marfurilor ce urmau sa se realizeze pe piata sau scaderea vitezei de
circulatie a monedei, concomitent cu manifestarea excedentului de bani de hartie, deci cu
discreditarea semnelor valorii si scaderea puterii de cumparare pe fondul general al cresterii
preturilor;
E. transformarea existentei – aur a monedei in aparenta – aur.
a. A+B;
b. C+E;
c. B+D;
d. A+B+D;
e. C+D+E.
142.Care dintre enunturile urmatoare nu constituie forme istorice ale inflatiei, in corelatie cu
formele banilor cunoscute de-a lungul secolelor?
A. inflatia banilor convertibili in aur;
B. inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur;
C. deflatia;
D. inflatia monetar-baneasca;
E. inflatia prin cerere.
a. A+B+E;
b. A+B+C;
c. A+B+D;
d. D+E;
e. C+E.
143.Fenomenul inflationist poate fi pus in evidenta si prin dezechilibrul dintre masa monetara si
PIB a carui circulatie si realizare trebuie sa se efectueze prin intermediul monedei, putand aparea
in urmatoarele situatii:
A. scaderea vitezei de rotatie a banilor;
B. scaderea masei monetare sau a diferitelor ei componente in ritm mai rapid decat scaderea PIB;
C. scaderea PIB fara o scadere corespunzatoare a masei monetare sau in conditiile scaderii mai
lente a acesteia;
D. cand cantitatea de bani ramane aceeasi, desi se reduce considerabil cantitatea de bunuri
economice oferite pietei;
E. cresterea masei monetare sau a diferitelor ei componente in ritm mai rapid decat cresterea
PIB.
a. C+E;
b. A+C+E;
c. A+B;
d. D+E;
e. A+C+D.
144.Hiperinflatia pune in evidenta o serie de caracteristici esentiale ale oricarei inflatii, si anume:
A. existenta unui excedent bugetar;
B. cresterea cantitatii de moneda emisa;
C. aprecierea monedei nationale in raport cu valutele straine;
D. deprecierea monedei nationale in raport cu valutele straine;
E. cresterea anuala a preturilor se incadreaza intre 3 si 6%.
a. A+B+D+E;
b. B+D;
c. D+E;
d. A+B;
e. A+C+E.
145.Pentru masurarea inflatiei se folosesc instrumentele:
a. indicele de schimb valutar;
b. indicele salariului nominal;
c. indicele productivitatii muncii;
d. indicele sintetic al preturilor;
e. indicele puterii de cumparare a banilor.
146.Inflatia contemporana se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. este un proces permanent si continuu;
B. este un proces material si monetar deoarece fluxurile materiale sunt dublate de fluxuri
monetare, acestea stimulandu-se reciproc;
C. este un proces de crestere durabila a tuturor preturilor;
D. este un proces inevitabil;
E. este o situatie de functionare normala a economiei.
a. A+D;
b. A+E;
c. A+D+E;
d. B+C;
e. A+B+C.
147.Care dintre formele inflatiei enumerate mai jos sunt corecte, in functie de cauzele care le
genereaza?
A. inflatia prin cerere determinata de emisiunea excesiva de semne banesti;
B. inflatia prin credit rezulta prin cresterea substantiala a creditului;
C. inflatia prin costuri generate de cresterea costurilor;
D. inflatia prin moneda generata de excesul de cerere globala;
E. inflatia prin oferta determinata de abundenta productiei.
a. A+B+C;
b. B+C;
c. B+C+D;
d. A+B+C+D;
e. A+E.
148.Ce exprima slumpflatia?
A. o crestere economica neinflationista;
B. o crestere economica inflationista;
C. declinul economic combinat cu o inflatie rapida sau chiar galopanta;
D. acea situatia din economie in cadrul careia are loc, pe de o parte o scadere a productiei
nationale, iar pe de alta parte, o crestere rapida a inflatiei;
E. cresterea inflatiei in aceeasi proportie cu cresterea productiei nationale.
a. B+C+D;
b. C+D;
c. C+D+E;
d. A+C+D;
e. B+E.
149.In functie de evolutia indicelui general al preturilor cu amanuntul la bunurile de consum si
de durata de timp, inflatia este:
A. un fenomen microeconomic;
B. galopanta (hiperinflatie);
C. latenta sau taratoare;
D. continua si permanenta;
E. structurala.
a. B+C;
b. A+D;
c. D+E;
d. B+C+D;
e. B+C+E.
150.Masurarea inflatiei din punct de vedere absolut reprezinta:
A. raportul dintre marimea absoluta (excedentul de masa monetara) si oferta reala de bunuri;
B. marimea puterii de cumparare a banilor pe piata;
C. indicele general al preturilor;
D. diferenta dintre cererea solvabila nominala si cantitatea reala de bunuri economice pe care
agentii economici o pot pune in circulatie;
E. masa monetara care nu are acoperire.
a. A+B+C;
b. C+D+E;
c. B+C;
d. A+C+E;
e. D+E.
151.Masurarea inflatie se realizeaza prin:
A. cunoasterea puterii de cumparare a populatiei (cantitatea de marfuri ce poate fi obtinuta cu o
unitate monetara);
B. intermediul unor indici de preturi care sintetizeaza modificarile preturilor marfurilor corporale
ce compun indicatorii sintetici;
C. cunoasterea ofertei agregate de bunuri si servicii;
D. intermediul cunoasterii costurilor sociale;
E. cunoasterea emisiunilor monetare.
a. A+B;
b. A+B+C;
c. C+D+E;
d. B+D;
e. A+D.
152.Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta efecte ale inflatiei contemporane?
A. creeaza o stabilitate economica;
B. redistribuirea veniturilor si a avutiei de la persoanele cu venituri fixe si pozitii slabe spre cele
care detin putere economica;
C. creeaza o stare de incertitudine;
D. contribuie la imbunatatirea relatiilor economice externe;
E. avantajeaza creditul pe termen lung.
a. A+B;
b. D+E;
c. B+C+D+E;
d. A+C;
e. B+C.
153.Politicile de combatere a inflatiei vizeaza:
A. controlul cererii agregate in sensul reducerii ei;
B. controlul ofertei agregate in sensul sporirii ei;
C. controlul preturilor produselor de consum;
D. controlul costului vietii;
E. controlul cursului de schimb valutar.
a. C+D;
b. C+D+E;
c. A+B;
d. A+B+C;
e. A+B+D.
154.Emisiunea excesiva de moneda peste oferta reala de bunuri si servicii, constituie o cauza a:
a. inflatiei prin cerere;
b. inflatiei prin costuri;
c. inflatiei prin moneda;
d. inflatiei prin structuri;
e. hiperinflatiei.
155.Cresterea cheltuielilor de productie, independent de cererea agregata, constituie o cauza a:
a. inflatiei prin cerere;
b. inflatiei prin costuri;
c. inflatiei prin moneda;
d. inflatiei prin structuri;
e. hiperinflatiei.
156. Analizand relatia dintre inflatie si somaj, putem observa ca:
A. inflatia prin cerere este insotita, intr-o anumita proportie, de cresterea gradului de ocupare a
fortei de munca;
B. inflatia prin cerere duce la scaderea gradului de ocupare a fortei de munca;
C. nu exista nici o legatura intre inflatia prin cerere si gradul de ocupare al fortei de munca;
D. cu cat rata somajului este mai mare, cu atat rata inflatiei este mai redusa;
E. exista o relatie de compensatie intre inflatie si somaj.
a. C+E;
b. A+B;
c. A+D+E;
d. A+C+D;
e. B+D+E.
157.Un ritm mediu anual de crestere a preturilor care se apropie de 10% corespunde:
a. inflatiei taratoare;
b. inflatiei moderate;
c. inflatiei rapide;
d. inflatiei galopante;
e. hiperinflatiei.
158. Şomajul, prin dimensiuni, durată prelungită şi consecinţe, ridică în faţa guvernelor şi
forţelor sociale responsabilitatea de a elabora politici al căror obiectiv îl constituie reducerea
porporţiilor acesteia, asigurarea …DE LOCURI DE MUNCA…………………
159. Venitul asigurat şomerului se numeşte în România … SOMAJ………………..
160. Inflaţia reprezintă acea stare de dezechilibru economic în care masa monetară existentă în
economie depăşeşte necesarul real de monedă, ducând la creşterea generală a …
PRETURILOR…………. şi la scăderea puterii de cumpărare a banilor.