Sunteți pe pagina 1din 2

Szabo Eva-Zsuzsanna

Psihopedagogie specială anul III

Eseu argumentativ
(Pro-părinţi)

Pentru ca evaluarea copiilor care prezintă semne atipice în procesul de dezvoltare, să fiu
una foarte corectă, ca în urma evaluării să primească formele cele mai optime şi
adecvate de interventie atât în plan educaţional, cât şi cel personal, este esenţial ca
informaţiile să provină din surse multiple. Sursele de informaţii despre starea copilului
sunt indicate să fie părinţii, medicul, şi cadrul didactic.

În eseul meu voi aduce argumente pentru beneficiile aduse de implicare părinţilor în
procesul de culegere a informaţiilor despre copil, ca în final deciziile luate să aducă
beneficii în ceea ce priveşte progresul copilului.

În primul rând părinţii petrec cel mai mult timp cu copilul, ei cunosc copilul cel mai bine,
astfel părinţi pot să ofere cele mai clare şi corecte informaţii despre modalităţile de
coping a copilului spre exemplu, în cazul unei situaţii stresante dar nu numai. Părinţii
sunt principalii observatori ai mai multor situaţii, situaţii care nu sunt prezente în timpul
evaluărilor. Aceste informaţii nu sunt importante doar pentru evaluator dar şi pentru
profesorul psihopedagog, fiindcă, comportamentele dezadaptative ca şi consecinţă a
unor situaţii neplăcute , pot fi gestionate imediat, fără ca profesorul să intre în panică,
acesta va ştii cum să intervină pentru liniştirea copilului, şi a întregii clase în acelaş timp.

În al doilea rând mediul în care copilul petrece cel mai mult timp este acasă alături de
părinţi deci un mediu familiar, prielnic. În acest mediu copilul se simte în largul lui,
vorbeşte şi se comportă în aşa fel cum poate nu s-ar comporta în alte medii nefamiliare
unde de obicei prezină o stare de discomfort. Prin urmare în timpul evaluării copilul s-ar
putea să se simtă intimidat, astfel răspunsurile lui ar putea fi influenţat negativ, de acest
factor intern anume starea de discomfort. De aceea sunt de mare ajutor informaţiile
aduse de părinţi despre comportamentul, şi modul de exprimare a copiilor în medii
familiare. Informaţiile de acest gen, aduc foarte multe beneficii pentru profesorul
psihopedagog, pentru a determina o stare cât se poate de liniştită copilului, în clasă.
Poate copilul de clasa pregătitoare nu vorbeşte prea mult în clasă din cauză că îi este
ruşine, astfel nici nu verbalizează lucrurile ce i-ar face plăcere, dar dacă părinţi spun de
la început profesorului psihopedagog, că copilul preferă să joace cu puzzle în timpul
liber, atunci profesorul îi va oferi un joc puzzle pentru timpul pauzei, în cazul în care
copilului îi este ruşine să ceară, dar îşi doreşte jocul.
Ca un alt argument adus pentru importanţa implicării părinţilor în procesul evaluări este
acela că părinţii deţin informaţii relevante despre copil încă din perioada sarcinii, deci
informaţii care pot fi potenţiale cauzatori ai comportamentelor dezadaptative, şi
informaţii care nu pot fi oferite , numai către părinţi. Aceste informaţii pot să explice
foarte multe probleme cu care se confruntă copilul, astfel dacă cauzele sunt ştiute este
mai uşor intervenţia în plan educţional, astfel profesorii psihopedagogi vor ştii de unde
să pornească cu copilul, cum să interacţioneze şi ce aşteptări realiste să aibe.

Pentru încheierea eseului, aş prezenta un contra argument adus implicării părinţilor în


procesul de evaluare. În perioada practicii observaţionale, am avut ocazia să vizitez mai
multe şcoli, şi mi-am dat seama că din păcate mulţi dintre copiii care se află în şcoli
speciale nu prezintă dizabilităţi, ci mai mult este vorba de nişte copiii care provin din
familii cu statut socio-economic scăzut. Părinţii tind să ofere informaţii false despre
starea de sănătate şi despre dezvoltarea copilului, pentru a obţine un diagnostic, care ar
putea să le aducă beneficii materiale în sensul în care , aceşti părinţi primesc ajutor
social după copiii lor cu “dizabilitate”.

În cocluzie informaţiile aduse de părinţii copilului evaluat, sunt foarte importante, şi


ajută în stabilirea unui diagnostic, şi pentru identificarea unei plan de intervenţie care să
contribuie la progresul copilului. Sunt situaţii în care din contră informaţiile aduse de
părinţi îl conduc în eroare evaluatorul şi astfel şansa pentru diagnsticarea greşită este
una foarte mare, însă pentru evitarea acestor situaţii nefericite, sint necesare,
informaţiile aduse atât de cadrul didactic cât şi de medicul copilului.

S-ar putea să vă placă și