Proiect Amenajarea Compartimentului

de Masini
Tema proiect

Pentru nava tip … avand caracteristicile: Lpp (lungimea intre perpendiculare) = … , B (latimea)
=… , D (inaltimea de constructie) = … , d (pescajul) = … ,v (viteza) = …, A (autonomia) =…

1. Calculul volumului tancurilor

Tancurile de rezerva si de serviciu combustibil greu (HFO), cat si cele de combustibil

usor (MDO) se vor dimensiona in functie de consumul agregatelor care folosesc aceste tipuri de
combusibili, si anume: DG-uri, MP si caldarina cu arzator.

Pentru calculul tancurilor mentionate anterior vom utiliza urmatoarele formule date de
catre normele MARPOL 73/78:

1.1 Tancuri de rezerva (buncheraj) combustibil greu HFO

Volumul de combustbil necesar motorului principal se calculeaza cu relatia:

VHFO_MP = 10-10∙kf∙be∙PMP∙(R/v)/ρHFO
Unde:
hf = 1.03 coeficient ce tine cont de acoperirea recomandata de fabricantul motorului
be = consumul specific de combustibil [g/kWh]
PMP = puterea motorului principal [kW]
R = raza de navigatie [Mm]
V = viteza [Nd]
ρHFO =densitatea combustibilului greu [kg/m3]=970 kg/m3

Volumul de combustibil necesar diesel-generatoarelor:

VHFO_DG = 10-3∙nDG∙kf∙be∙PDG∙t/ρHFO

Unde:
nDG = numarul de Diesel generatoare
kf = 1.03 coeficient ce tine cont de acoperirea recomandata de fabricantul motorului
be = consumul specific de combustibil [g/kWh]
PDG = puterea diesel generatorului [kW]
 t = timpul de functionare [h]
ρHFO = densitatea combustibilului greu [kg/m3]

1.2 Volumul de combustibil necesar caldarinei cu arzator

VHFO_Cald = 10-3∙bcald∙t∙Pcald/ρHFO

Unde:
bcald = consumul orar de combustibil al caldarinei [g/kWh]
Pcald = puterea caldarinei [kW]
t = timpul de functionare [h] (autonomie/viteza)
ρHFO = densitatea combustibilului greu [kg/m3]

1.3 Tancuri de decantare

Sunt recomandate doua tipuri de tancuri de decantare, capacitatea unui tanc fiind
suficienta pentru alimentarea a tuturor consumatorilor timp de 24 de ore.

1.4 Tancuri de serviciu

Capacitatea unui tanc de serviciu se stabileste astfel incat daca sistemul de tratare al
combustibilului se defecteaza, toti consumatorii pot fi alimentati din el timp de 8 h. Se prevad 2
tancuri de serviciu pentru fiecare tip de combustibil. Normele IACS SC 123 dau recomandari
pentru dispunerea tancurilor de serviciu.

 Pentru HFO VSERVI=(be∙kf∙PMP∙8)/ρHFO

 Pentru MDO VSERVI=(be∙kf∙PDG∙8)/ρMDO

1.5 Tancuri de rezerva Marine Diesel Oil (MDO)

Daca diesel-generatoarele si caldarina functioneaza cu combustibil diesel-marin (MDO)

atunci volumul de combustibil se calculeaza cu:

VMDO-tot = VMDO-DG + VMDO_Cald

VMDO_DG = 10-3∙nDG∙kf∙be∙PDG∙t / ρMDO

Unde:
nDG = numarul de diesel generatoare
kf = 1.03 coeficient ce tine cont de acoperirea recomandata de fabricantul motorului
be = consumul specific de combustibil [g/kWh]
PDG = puterea motorului [kW]
 t = timpul de functionare [h]
ρHFO = densitatea combustibilului diesel-marin[kg/m3]

1.6 Tancuri de prea plin

Dupa regulile BV tancurile de preaplin trebuie sa aiba o capacitate care sa primeasca

debitul pompei de alimentare cel putin 10 min. (valoare debitului pompei de alimentare a MP
[m3/h]/6)

1.7 Tancuri de scurgere

 Pentru navele petroliere ce transporta apa de balast in tancurile de combustibil:

V = K1∙C∙D+∙K2∙B [m3]

Unde:
K1 = coeficient ce are valoarea 0.01 pentru navele la care combustibilul greu este purificat
inainte de a fi folosit de motorul principal si 0.005 pentru navele ce folosesc combustibil diesel
marin sau combustibil greu caruia nu i se aplica procesul de purificare.
C – comumul zilnic de combustibil [tm].
D – timpul intre doua deversari [zile] (in absenta unor date precise se vor lua 30 de zile)
K2 – coeficient ce are valoarea 0.01 pentru tancuri de rezerva combustibilul greu si 0.005
pentru tancuri de rezerva combustibil diesel marin.
B – capacitatea tancurilor de apa de balast folosite pentru transportul combustibilului
[tm].

 Pentru navele ce nu transporta apa de balast in tancurile de marfa:

V = K1∙C∙D [m3]

 Pentru navele prevazute cu incineratoare care folosesc pentru ardere rezidurile

colectate si au mijloace de control a calitatii rezidurilor la bord:

V = 0.5∙K1∙C∙D [m3]

V = 1 m3, daca nava are tonajul brut intre 400t – 4000t

V = 2 m3, daca nava are tonaj brut mai mare de 4000t

 Pentru manipularea reziduurilor cu sedimente se foloseste o pompa pentru lichide cu

vascozitate mare avand o presiune la refulare de cel putin 4 bari si un debit:
Q = V/t [m3/h], dar nu mai putin de 2 m3/s

V – volumul tancului de reziduuri

t – timpul (se considera 4h)
1.8 Tancuri de drenaj si pierderi

Acest volum se calculeaza in functie de motorul principal.

Pentru o putere instalata de pana la 10000 kW: V = 20∙D∙P/106 [m3]

D – timpul intre doua deversari [zile] (se vor considera 30 de zile)

P – puterea motorului [kW]

Pentru o putere instalata mai mare de 10000 kW: V = D∙ [0.2+7∙ (P-10000)/106 [m3]

1.9 Tancuri de santina

Puterea motorului [kW] Capacitatea [m3]

P<1000 1.5
1000<P<20000 1.5+(P-1000)/1500
20000<P 14.2+0.2∙(P-20000)/1500

1.10 Tancuri scurgeri ape sanitare:

V = n∙q∙T
Unde:
n – numarul de persoane din echipaj si pasageri
q – cantitatea de apa uzata de la o persoana (uzual 100 1/24 ore)
T – timpul la care nava nu poate deversa ape peste bord (ex: zone protejate)
T = 5 zile la navele petroliere si 5–10 zile la navele ce transporta marfuri uscate

1.11 Tancuri de ungere

Volumele tancurilor de ulei ungere ale motoarelor diesel se estimeaza pe baza

recomandarilor date de fabricantul motorului.

Volum tanc ulei

Volum tanc ulei Volum tanc ulei
Numar cilindri ungere arbore cu
ungere motor [m3] ungere cilindri [m3]
came [m3]
4 11 0.3 0.8
5 14 0.4 0.8
6 16.5 0.55 0.8
7 19 0.55 0.9
8 23.5 0.75 0.9

Acest tanc se amplaseaza sub motor. Uleiul din sistem realizeaza ungerea lagarelor
motorului si racirea pistoanelor.