Sfintele Paști

Ce sunt Sfintele Paști?

 Sfintele Paști (în limba greacă Pascha) reprezintă

sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus
Hristos. Paște este transcrierea cuvântului grec, care la
rândul lui este transcrierea ebraicului pesach, ambele
cuvinte însemnând trecere sau traversare.
 Sfintele Paști ortodoxe, de obicei, sunt mai târziu cu una
sau cu cinci săptămâni față de sărbătoarea similară a
creștinilor care țin de calendarul gregorian. Totuși,
ocazional, Sfintele Paști pot fi la o distanță de două,
patru sau șase săptămâni (dar niciodată trei) din cauza
faptului că vechiul calendar iulian folosește o formulă
diferită de pascalie la calcularea datei Sfintelor Paști.
Această formulă a fost stabilită și acceptată la Sinodul I
Ecumenic.
Vechimea istorică

 Sărbătoarea Paștilor
celebrează evenimentul
fondator din relatarea biblică
care este eliberarea evreilor
din sclavia egipteană. E legat
deci de peripețiile Ieșirii
(Exodului) și suferințele
îndurate de popor în deșert
(de unde interdicția pâinii
dospite în mesele festive), ca
și de întâlnirea lui cu
Dumnezeu. Istoric vorbind,
sărbătoarea repetă o practică
sacrificială uzuală în vechiul
Orient, sacrificiu care era
modul comun de adorare al
unui zeu pentru religiile
tribale pre-mozaice și
contemporane lui Moise.
 Semnificația Sfintelor Paști
 Dumnezeu adevărat, Hristos este pretutindeni și pe toate le umple, fiind necuprins. Niciodată nu s-a despărțit de
Tatăl și de Duhul, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt fiind "Treimea cea de o ființă și nedespărțită".
 Om adevărat, el este îngropat ca un mort, înfășurat în giulgiurile de îngropare.
 Dumnezeu-om, Mântuitorul Hristos se coboară la iad, dar nu ca un osândit, ci ca un Dumnezeu ducând în acel adânc
al despărțirii de Dumnezeu viața și lumina învierii, sfărâmând încuietorile iadului și scoțându-i de acolo pe toți cei ce
au crezut în El (I Petru 3, 19-20). În același timp, El este și în rai cu tâlharul cel bun, după făgăduință ("Astăzi vei fi
cu Mine în rai" - Luca 23, 43), lucru ce arată că Hristos a murit pentru toți, pentru întreg neamul omenesc.
 Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos este și rămâne taină, oricât am vorbi noi despre Învierea Domnului Hristos
nu putem ajunge la înțelegere deplină. În orice caz nu ajungem niciodată să înțelegem Învierea Mântuitorului, pentru
că este mai presus de fire. Deci în ce a constat Învierea Mântuitorului Hristos? A constat în învierea trupului, în unirea
lui cu sufletul, deci sufletul la Învierea Domnului Hristos s-a unit cu trupul Domnului Hristos și prin putere
dumnezeiască a înviat din morți.
 În fiecare Evanghelie din cele patru ale Noului Testament avem istorisiri ale Învierii, ale împrejurărilor în care a
înviat Domnul Hristos, și a arătărilor Mântuitorului care au urmat după Înviere. Sfântul Evanghelist Matei în capitolul
28 al Evangheliei sale are aprecieri în legătură cu Învierea, respectiv prezentarea celor ce au fost în legătură cu
Învierea. La fel, la Sfântul Evanghelist Marcu, avem în capitolul 16 al evangheliei sale astfel de relatări; în Sfânta
Evanghelie de la Luca în capitolul 24, tot capitolul, și în Sfânta Evanghelie de la Ioan, două capitole, 20 și 21.
 În Faptele Apostolilor, în capitolul 1, se fac la fel unele afirmații în legătură cu Învierea Domnului Hristos și cele ce s-
au întâmplat între înviere și înălțarea Domnului.
 Sfântul Apostol Pavel în capitolul 15 din Epistola I către Corinteni, într-o bună parte din capitol, mai ales în partea de
început, are aprecieri în legătură cu cele ce s-au întâmplat la Înviere.
 Martorii învierii Domnului au fost:
 Maica Domnului
 Maria Magdalena și celelalte femei mironosițe
 Apostolii Petru și Ioan și ceilalți apostoli
 mulți dintre ucenicii Domnului, bărbați și femei, în mai multe arătări
 Praznicul Învierii Domnului, sau Sfintele Paști, se află în centrul calendarului liturgic al Bisericii creștine

Prăznuirea Sfintelor Paști
Învierea Domnului Iisus Hristos din morți este
centrul credinței creștine ortodoxe.
Sărbătoarea este precedată de douăsprezece
săptămâni de pregătire, care sunt împărțite
în: duminicile premergătoare
postului, Postul mare și Săptămâna
Patimilor. Credincioșii încearcă să parcurgă
această perioadă
cu smerenie, iertare, împăcare, rugăciune, p
ost, generozitate și studiul elementelor
credinței. La sosirea sărbătorii, se țin mai
multe slujbe îmbinate într-una singură.

Ziua neînserată
Pentru ortodocși, sărbătoarea Sfintelor Paști
revelează misterul zilei a opta. Nu este numai o
rememorare a zilei istorice a Învierii Mântuitorului.
Este și o cale de a experimenta o creare din nou a
lumii, o gustare a noii și fără de sfârșit Împărății a
lui Dumnezeu.
Această nouă zi este exprimată pe înțelesul
credincioșilor prin lungimea slujbelor pascale, prin
repetiția slujbelor din Săptămâna luminată și prin
acele aspecte importante care se mențin în slujbe
în următoarele patruzeci de zile până la Înălțarea
Domnului. Aceste patruzeci de zile sunt tratate ca
una singură.
Slujba învierii
 Slujba învierii începe cu o procesiune care are loc la miezul
nopții. Preotul iese cu lumânări aprinse și face chemarea:
„Veniți de primiți lumina!”. Credincioșii iau lumina și ies din
biserica neluminată cântând, purtând
steagurile, icoane, lumânări și Evanghelia (liturgică). Acum se
citește Evanghelia care spune că mormântul este gol. Apoi, se
cântă troparul pascal: „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe
moarte călcând, și celor din morminte viața dăruindu-le!” pentru
prima dată, împreună cu versurile Psalmului 67 care vor preceda
toate slujbele acestei perioade.
 Ușile sunt deschise și credincioși intră în biserică. Biserica este
luminată și împodobită cu flori. Este mirele ceresc și simbolul
mormântului gol. Preoții au veșminte albe, simbolul hainelor
strălucitoare ale învierii de obște. Icoana Sfintelor Paști, este
așezată în mijlocul bisericii, acolo unde mai înainte a fost
epitaful. Îl arată pe Hristos spărgând porțile iadului și
eliberându-i pe Adam și Eva din robia morții. Preoții spun
frecvent către credincioși: „Hristos a înviat!” - iar credincioșii
răspund: „Adevărat a înviat!” - și cădește icoanele și poporul.
 După intrarea în biserică, se cântă canonul pascal atribuit
Sfântului Ioan Damaschinul împreună cu troparul Învierii ca
refren repetat frecvent.
 Apoi, urmează Sfânta Liturghie după rânduiala specială.
 La sfârșit se împarte credincioșilor pâine binecuvântată, stropită
cu aghiasma și cu vin, numită în popor „paști” sau „păscuțe”.
Iconografie

 Potrivit
tradiției iconografice bizantin
e (încă din secolul al VIII-lea),
reprezentarea Învierii
Domnului se face în primul
rând sub forma icoanei
Pogorârii în iad a
Mântuitorului. În
această icoană Domnul este
reprezentat călcând în
picioare porțile iadului și
ridicându-i din mormintele lor
pe protopărinții noștri Adam
și Eva. Pe fundal sunt
reprezentați
patriarhii, proorocii și alte
figuri din Vechiul Testament,
până la (și inclusiv) Sf. Ioan
Botezătorul,
înaintemergătorul Domnului,
care au prevestit venirea lui
Îngerul la mormânt Coborârea la iad Iisus pe pământ.
 Vă mulțumesc
pentru atenția Sursa:
https://ro.orthodoxwiki.org/Pagin
acordată! a_principal%C4%83

Sărbători Pascale
Fericite!