Sunteți pe pagina 1din 2

3.

Post-criza

a) analiza modului cum a fost percepută criza

Din punct de vedere al percepției crizei, un aspect important este reprezentat de modul în
care organizația își pregătește planul de gestionare al crizei. În acest sens, diferența între o
organizație care își formează în fața publicului o imagine negativa (ca urmare a unei confruntări
cu o situație de criză) și o organizație care reușește să minimalizeze elementele nefavorabile, este
tocmai pregătirea responsabilă pentru situația ipotetică în care s-ar putea afla.

După producerea accidentului de pe pista aeroportului, mai mulți reprezentanți ai


Companiei Tarom au făcut declarații publice. În cadrul acestor intervenții, mesajul transmis a
fost centrat pe explicarea succintă și simplă a evenimentului. Valentin Iordache, purtător de
cuvânt al Aeroportului Henri Coandă a declarat că "Accidentul s-a petrecut din cauza unei
proaste coordonări între operațiunile auxiliare de pe aeroport, efectuate de diferite companii, și
operațiunile de zbor. Avionul a lovit mașina respectivă în timp ce se pregătea să decoleze, însă
niciuna din cele 120 de persoane de la bord nu a pățit nimic"

b) analiza comportamentului pe perioada crizei

În timpul crizei, Tarom a optat pentru o informare constantă a publicului cu privire la


situația apărută. Ținând cont de faptul că situația era reprezentată de un accident grav în care au
fost implicați foarte mulți oameni, mesajul a fost emis a.i. să nu se creeze mediul propice
declanșării unei stări de panică; elementul central a fost informarea publicului.

Pentru evitarea posibilelor speculații, oamenii au fost informați cu privire la starea de


sănătate a pasagerilor și modul în care s-au aplicat procedurile de urgență în caz de accident. În
acest caz au fost oferite declarații din partea mai multor angajați Tarom: purtătorul de cuvânt al
aeroportului, directorul companiei, comandantul aeronavei; informațiile au fost unitare, complete
(cu datele preluate de la fața locului) și nu au provocat confuzie.

c) evaluarea managementului crizei


Modul în care a fost abordată situația de criză face trimitere la faptul că organizația (prin
diversele structuri tehnice implicite) , prin strategia aferentă dezvoltată pentru rezolvarea
tipurilor de crize ce pot apărea, a gestionat în mod coerent accidentul produs.
Imediat după producerea incidentului au fost aplicate măsurile urgente de evacuare a
pasagerilor din cadrul avionului. Intervenția echipelor speciale a avut în vedere, în primul rând,
siguranța pasagerilor. Gheorghe Bârlă (directorul general al Tarom) a declarat: “La bord totul s-a
derulat conform procedurilor, din informațiile pe care le am, au fost folosite ieșirile de urgență" ;
"Avionul este avariat, iar pasagerii au fost evacuați în mod profesionist...”.
S-a încercat astfel, ca prin prioritizarea etapelor (siguranța oamenilor și informarea
publicului), să se transmită caracterul de responsabilitate față de gestionarea accidentului.
Imediat după asigurarea că toți pasagerii sunt în siguranță, compania s-a organizat în vederea
oferirii unei variante pentru clienții care au dorit să își continue călătoria.

d) elaborarea concluziilor

Fiind vorba de producerea unui accident grav și complex, s-a demarat acțiunea de
anchetare pentru determinarea exactă a cauzelor producerii evenimentului. Acest aspect a fost
transmis și de către Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, care a mai menționat și faptul că
Tarom a gestionat corect situația produsă și imaginea acesteia nu a fost afectată negativ.

În urma producerii accidentului, mai mulți pasageri au apelat la ședințe de consiliere


psihologică și au dat în judecată compania Tarom, cerând despăgubiri. Tarom, în urma anchetei,
a invocat nerespectarea procedurilor standard de către controlorii de trafic, solicitând ca Romatsa
să își asume plata eventualelor despăgubiri pentru victimele accidentului.

e) comunicarea cu publicurile implicate