Grădinița Waldorf

Pedagogia Waldorf, implicit învăţământul preşcolar de tip Waldorf se bazează pe

cunoaşterea legilor evoluţiei omului, dorinţa de a favoriza sănătatea corporală şi sufletească a
acestuia, angajarea socială în contextul cultural artistic.
Ea are la bază antroposofia Rudolf Steiner, care aşează grădiniţa Waldorf ca instituţie, pe
principiul fundamental „omul învaţă să fie om numai de la oameni”. Cel mai important pentru
copil este contactul uman şi perceperea directă. Copilul îşi va putea dezvolta calităţile omeneşti:
individualitatea, comunicarea, libertatea în voinţă, capacitatea de judecată.
Formele de realizare a procesului instructiv-educativ în grădiniţa Waldorf sunt: jocul
liber, jocul ritmic, jocul pe degete, jocul cu roluri, jocuri în aer liber, activitatea de exprimare
artistică, activităţi practice, activităţi de educaţie psihomotorie, basmul. Pentru copiii de 3-5 ani
se va pune accent pe formarea deprinderii de socializare; copiii de 5-6/7 ani vor fi treptat
pregătiţi pentru şcoală. Se lucrează cu grupuri mici de copii pentru a le crea oportunitatea de a-şi
forma deprinderi sănătoase de a lucra îngrijit, de a preţui materialul folosit şi de a da finalitate
acţiunii lor.
Programul săptămânal din grădiniţă este astfel alcătuit, încât să respecte un anumit ritm.
Zilele săptămânii sunt marcate prin culorile materialelor folosite pentru împodobirea grădiniţei.
Tradiţia i-a atribuit fiecărei planete o anumită culoare; fiecare zi, aflată sub patronajul unei
planete, va fi însemnată prin culoarea acesteia: luni - Luna - indigo; marţi - Marte - roşu;
miercuri - Mercur - galben; joi - Jupiter - oranj; vineri - Venus - verde; sâmbătă - Saturn -
albastru; duminică - Soare - alb. Basmele, ca şi poeziile, cântecele şi jocul ritmic vor fi alese
astfel încât conţinutul lor imaginativ să corespundă timpului calendaristic în care sunt spuse. Se
vor distinge basmele de iarnă de cele de primăvară, de toamnă sau de vară, astfel încât ele să
contribuie la armonizarea trăirilor sufleteşti ale copiilor cu ceea ce se petrece în natură.
Ritmul anului
În grupele Waldorf evenimentele cardinale ale anului calendaristic sunt marcate prin sărbători:
•la echinocţiul de toamnă se desfăşoară Sărbătoarea Recoltei;
•la solstiţiul de iarnă – sărbătoarea Crăciunului;
•la echinocţiul de primăvară – sărbătoarea de Paşte;
•la solstiţiul de vară – Sărbătoarea Sânzienelor.
 În afară de acestea se ţin şi următoarele serbări: a Piticilor (a Lampioanelor), a Sfântului
Mihail, a Sfântului Nicolae, a Celor trei magi, a Carnavalului, Înălţării, a Rusaliilor. Sărbătorirea
evenimentelor de peste an, în derularea celor patru anotimpuri, este doar un aspect al modalităţii
armonizării ritmurilor proprii ale copiilor cu cele ale naturii.
Ritmul săptămânii
În grădiniţa Waldorf se practică sistemul de predare în epoci, adică aceleaşi conţinuturi
sunt repetate pe o perioada de 2-3 săptămâni. Acesta permite copilului să parcurgă întregul
proces (învăţare, repetare, verificare) prin care se familiarizează cu noile conţinuturi, le însoţeşte,
le poate aprofunda prin exersare, apoi le interiorizează, ca mai târziu să le poată folosi.
Săptămână de săptămână educatoarea conduce copiii prin conţinuturile activităţilor, ţinând cont
de posibilităţile acestora de a parcurge întreaga epocă. Pe durata unei epoci (2-3 săptămâni) sunt
stabilite activităţi specifice pentru fiecare zi a săptămânii. Activitatea este repetată odată cu
revenirea zilei corespunzătoare. De exemplu: luni – pictură, marţi – activitate practică, miercuri –
modelaj, joi – euritmie, vineri – activitate gospodărească. De asemenea, fiecărei zile îi este
atribuit de educatoare un anumit aliment, în funcţie de specificul local. Şi prin trăirea acestui
ritm, copiii învaţă să deosebească zilele săptămânii, succesiune şi denumirea lor (de ex. lunea,
activitatea dirijată este pictura, iar alimentul ales este orezul).
Ritmul zilei
Şi în alcătuirea programului zilnic este respectat ritmul specific al respiraţiei, care
presupune o inspiraţie şi o expiraţie, adică alternanţa dintre concentrare şi relaxare. Alternarea
activităţilor desfăşurate cu întreaga grupă de copii, cu activităţi desfăşurate cu grupe mici şi
individual se prezintă astfel:
Programul unei zile în grădiniţa Waldorf
08.00-09.30 - jocul liber, ordonarea jucăriilor, activitate dirijată;
09.30-10.15 - jocul ritmic;
10.15-10.50 - micul dejun;
10.50-11.30 - joc în aer liber, opţionale;
11.30-12.00 - basmul;
12.00 - plecarea copiilor.
Dimineaţa la grupă, copiii sunt primiţi de educatoare cu o strângere caldă de mână. Acest
contact, dincolo de funcţia educativă pentru o comunicare pozitivă, prietenoasă, plină de
încredere, are menirea să favorizeze cunoaşterea copilului. Educatoarea primeşte prin mânuţa
copilului întreg bagajul lui emoţional şi temperamental.
Apoi copilul îşi începe jocul liber; totul în grupă prinde viaţă, se transformă, activităţile
fiind particularizate în funcţie de ziua din săptămână (ritmul săptămânii). Educatoarea stă la
masa de lucru, în centrul acţiunilor copilului, totdeauna desfăşurând o activitate plină de sens –
ţese, frământă pâine, pregăteşte salată de fructe, toarce, postăveşte, tricotează hăinuţe pentru
păpuşi, etc. Ea oferă un model pe care copiii îl preiau prin imitaţie cu întreaga lor fiinţă plină de
dăruire. Copiii mai mari se strâng în jurul educatoarei dorind să participe la acţiunile
gospodareşti sau la cele practice.
În jocul liber, copiii sunt lăsaţi să îşi dezvolte personalitatea: unii copii îşi exersează
fantezia învăţând să socializeze cu ceilalţi, în timp ce alţii doresc să frământe pâine, să picteze în
culori de apă, să deseneze cu cera-color, să modeleze în ceara de albine, să facă un tablou de
lână, să decupeze sau să ţeasă, să facă un teatru de masă, etc. Educatoarea reprezintă centrul de
linişte care ţine în armonie întreaga clasă. Ea are grijă ca toţi copiii să fie implicaţi într-o
activitate cu sens, potrivit intereselor şi vârstei fiecăruia, nicidecum nu le impune să facă toţi
aceeaşi activitate.
Apoi copiii se pregătesc pentru jocul ritmic care respectă ritmul anului, un joc de mişcare,
inclusiv un joc al degetelor, în care versurile, cântecelele şi gesturile frumoase aduc în copil trăiri
şi imagini potrivite anotimpului pe care îl parcurg, de exemplu transformările din natură, muncile
omului, sărbătorile specifice fiecarui anotimp,viaţa plantelor şi a animalelor etc. Când se apropie
timpul pentru micul dejun, copiii mari aranjează masa, asigurându-se că nu lipsesc şerveţelele şi
florile.
După ce se spală pe mâini, copiii se adună în linişte şi rostesc împreună cu educatoarea
un salut pentru începerea zilei – cuvinte frumoase sau un cântecel prin care aduc împreună
soarele, pământul cu roadele acestuia, frumuseţea zilei care începe. După un mic moment de
mulţumire pentru bucate, copiii iau micul dejun în linişte. De asemenea, copiii participă şi la
strânsul mesei.
Jocul în aer liber se desfăşoară în curte, pentru a descoperi transformările naturii de-a
lungul anului. Copiii culeg frunze uscate, se bucură de zăpadă, caută ghiocei în iarbă, sădesc flori
sau se joacă liber şi foarte creativ în căsuţele construite din lemn şi cărămidă, special pentru ei, în
curtea grădiniţei. O piatră frumoasă, o tulpină de copac răsucita, un fir de iarbă, un gândăcel, un
melc, cerul albastru, norii, vântul, ploaia acţionează asupra trăirilor copiilor, după modul în care
percepe educatoarea aceste apariţii. Dacă ea trece pe lângă toate acestea cu nepăsare, copiii vor fi
educaţi nepăsători; dacă însă ea priveşte cu interes către aceste lucruri vii, copiii vor fi dornici de
cunoaştere.
Basmul, important precum respiraţia, încheie activitatea în grădiniţă. El este reluat zilnic
pe o perioadă de o săptămână, educatoarea povestind liber conţinutul acestuia. Basmul este calea
de iniţiere, drumul de dezvoltare al copilului. Pedagogia Waldorf spune că basmul este ca o
respiraţie morală, întrucât copilul învaţă prin basm să vadă binele şi răul, apropiindu-şi binele şi
respingând răul. Basmul crează tablouri în cuvinte, oferă posibilitatea copiilor de a-şi crea
propriile imagini interioare, şi primele norme morale, caci în fiecare poveste, din confruntarea
binelui cu răul, primul ise întotdeauna învingator. Copilul se identifică cu eroul pozitiv,
formându-şi o bază a simţului moral. Natura îşi trăieşte ritmul său prin continua mişcare şi
schimbare a anotimpurilor: primăvara – reînvierea naturii, vara – stralucirea lumii, toamna –
coacerea roadelor, iarna – somnul naturii.
Organizarea sărbătorilor este facută după tradiţii culturale vechi, populare. Educatoarea
încearcă să-îi ajute pe copii să perceapă sărbătorile prin simţuri. Metamorfozarea naturii în
curgerea anului este marcată prin serbări (ex. sărbătoarea recoltei, a Crăciunului, a Paştelui etc).
Copiilor nu li se vorbeşte despre semnificaţia laică sau religioasă a serbărilor. Este mult mai
important la această vârstă, ca ei să fie îndrumaţi astfel încât să aibă o trăire sufletească adevarată
a evenimentelor din natură şi să participe cu fantezie şi bucurie la realizarea fiecarui moment.
Repetate an de an, aceste serbări vor avea capacitatea de a elabora structura sufletească a
copiilor, astfel încât mai târziu, ca oameni maturi, vor regăsi legătura profundă a întregii lor
fiinţe cu natura înconjurătoare, cu natura în care trăiesc.
În conformitate cu pedagogia Waldorf, colaborarea grădiniţă-familie în scopul educării
copilului este o condiţie fundamentală. La înscrierea în grădiniţă are loc un interviu pentru
cunoaşterea părinţilor şi copiii sunt acceptaţi mai întâi pentru o perioadă de probă (2-6
săptămâni). După perioada de probă, pot fi respinşi copiii dacă sunt agresivi, punând în pericol
securitatea celorlalţi copii, precum şi copiii cu limite ale dezvoltării lor, cei care nu pot fi ajutaţi
într-o grădiniţă normală şi necesită asistenţă pedagogică şi medicală specializată.
Exemplificăm activitatea specifică grădiniţei Waldorf cu un extras din planificareatematică,
acoperind trei săptămâni cu tema epocii „Toamna”, subtema „Sărbătoarea recoltei”.
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
,,DE PE CÂMP, PE MASA NOASTRĂ”
- DRUMUL BOBULUI DE GRÂU-
GRUPA WALDORF
EPOCA (modulul): “ Recolta”
TEMA SĂPTĂMÂNII: “Bine ai venit pe masa, paine buna si gustoasa!”
TEMA ZILEI: “ De pe camp, pe masa noastra”- drumul bobului de grau
MIJLOACE DE REALIZARE:
a) JOCUL LIBER
- Activităţi alese: Construcţii cu material natural -boabe diverse
Joc de rol la “căsuţa păpuşilor”-“de-a gospodinele”
- Activitate comună: (în timpul jocului liber)
Gospodărie- “Facem pâiniţe”
b) JOCUL RITMIC de RECOLTĂ
c) JOCURI DE DEGETE - recitative ritmice şi numărători
d) DANSURI POPULARE – repetare
e) BASM - “Piticul Mili din câmpie”
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
- încurajarea cunoaşterii prin situaţii pedagogice inedite;
- trezirea sentimentelor de iubire şi respect pentru om şi mediu;
- înţelegerea importanţei unei alimentaţii sănătoase;
- realizarea unei siguranţe interioare prin imprimarea obiceiurilor, ritmurilor şi
prin repetare.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- să recunoască elementele din compoziţia pâinii şi importanţa ei in alimentaţie;
- să recunoască diverse sortimente de panificatie;
- să memoreze logic şi intenţionat cuprinsul jocului ritmic;
- să recite ritmic, pronunţând cuvintele într-un mod diferenţiat;
- să raporteze corect numărul la cantitate;
- să recepteze un text, înţelegând intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia;
- să perceapă corect şi la timp componente spaţio- temporale ( ritm, durata, distanţă, loc);
- să înţeleagă relaţiile spaţiale, plasându-se el însuşi corect în raport cu un reper dat;
- să experimenteze diverse mişcări corporale, coordonându-se cu ritmul muzicii sau cu ritmul
exprimării verbale şi cu mesajul transmis sau cu sarcina dată;
- să exprime stări afective sau comportamentale prin mişcare;
- să coopereze în grup sau în perechi în situaţii educaţionale diverse;
- să-şi exprime starea sufleteasca prin limbaj verbal şi nonverbal;
- să manifeste putere de concentrare şi stăpânire de sine, atenţie şi spirit de observaţie.
STRATEGII DIDACTICE:
MATERIALE: costumaţii pentru jocul ritmic şi pentru jocurile de creaţie, sortimente diverse de
panificaţie, diferite cereale, boabe de plante diverse -porumb, grâu, soia, floarea- soarelui,
materiale textile în culori diferite, etc
METODE ŞI PROCEDEE: ritmul si repetitia, observatia, explicatia, conversatia, demonstratia,
exercitiul-joc, invatarea prin cooperare, povestirea, jocul ritmic, etc
FORME DE ORGANIZARE: pe grupuri, în perechi, frontală, individuală
FORMA DE EVALUARE: evaluare mixta - orala şi practică
METODE DE EVALUARE: aprecieri verbale şi nonverbale, autoevaluarea şi coevaluarea
LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de grupa, holul de acces, bucătăria grădiniţei.
SCENARIUL ZILEI
1.SOSIREA PITICULUI MILI
“In grupa noastra a sosit un piticut. Se numeste Mili si astazi va sta cu noi, va vedea ce stim sa
facem, cum ne purtam si, poate, la sfarsitul zilei, el ne va spune ceva. Poate are vreun mesaj de la
fratiorii lui, poate de la flori, poate de la Zana Toamna…”
2. JOCUL LIBER- desfasurarea activitatilor pe centre de interes
a) Joc de rol la “ casuta papusilor” –“de-a gospodinele”. Copiii au la dispozitie materiale diverse
-papusi de diferite marimi, mobilier si hainute pentru pa-pusi, vase si ustensile de bucatarie de
diverse forme si materiale, sortulete de bu-catarie, etc., jucarii care ii inspira in jocul sugerat de
educatoare- sa ii pregateasca musafirului nostru ceva de mancare pentru ca a venit de la drum
lung.
b) Constructii din material natural- Copiii au la dispozitie boabe de porumb, de soia, de floarea-
soarelui, din care vor construi potrivit propriei dorinte pe o suprafata textila ( pentru a nu aluneca
boabele).
c) Activitate comuna in timpul jocului liber – Gospodarie: “Facem painite”
Aluatul se va pregati in fata copiilor; dupa ce aluatul va “ creste”, copiii vor primi pe o planseta
cate o bucatica de aluat, din care vor modela painite in forma pe care o vor dori. Fiecare va
modela 2 painite –pe una o va servi la gradinita, iar pe cealalta o va darui acasa cui va dori.Asa
ca va trebui sa faca painita, gandindu-se la o fiinta draga de acasa. Painitele vor fi puse pe tava si
apoi vom merge la bucatarie pentru a le duce in cuptor, prilej pentru a simti minunatele arome de
aici.
TRANZITIE – “Piatra peste piatra,
Am facut o casa.
Am in ea si scaunele,
Si masute mititele.
Vin copiii toti la rand
Si se-aseaza toti cantand.
Fir, fir, firisor…”
3. JOCUL RITMIC
a) Momentul de inceperea zilei
- Zicerea zilei
- Prezenta copiilor –numaram copiii, fetitele, baietii, numim copiii
absenti, alegem numarul corespunzator si il afisam
b)Jocul ritmic – Alegem pe cei trei “meseriasi” din joc- potcovarul, morarul si brutarul, dupa
care jocul se deruleaza conform momentelor deja cunoscute de copii.Vor “merge” cu calutul la
potcovar sa ii potcoveasca copitele, apoi cu sacii de grau la moara, apoi cu sacii de faina la
brutar. Pe acesta din urma il vor “ajuta” sa faca painea buna si frumoasa, alba si foarte gustoasa.
Jocul se bazeaza pe puterea de imitatie a copiilor, avand ca model educatoarea.
Participarea copiilor este in functie de dezvoltarea proprie si de dispozitia de moment.
Educatoarea va da atentie expresivitatii gesturilor pentru ca, in joc, copiii sa poata prelua, odata
cu gestul, si imaginea sugerata prin rostire.
TRANZITIE – Joc ritmic “ Tropa, trop, in galop, hai, calutule, tropa, trop…”
4. JOCURI DE DEGETE- recitative ritmice si numaratori –individuale si in perechi
”Avem zece degetele”
“1 si cu 1- sa creasca porumbul”
“M-a trimis boierul…”
Joculetele de degete sunt foarte iubite de copii si extrm de instructive. Sunt momente scurte, care
dezvolta capacitatea de concentrare, ajuta la exersarea numeratiei, la realizarea corespondentei
cantitate- numar, la exersarea despartirii in silabe, la exersarea lucrului in echipa.
5. DANSURI POPULARE
-Hora –“Toamna”
- Joc in perechi –“Ia, uitati-va, feciori”
Vor fi reamintite pozitia corpului in timpul dansului, figurile, ordinea acestora.Se
va insista pe interpretarea cantecelor in timpul dansului si pe corectitudinea mis-
carilor.
6. BASMUL SĂPTĂMÂNII – “ Piticul Mili din campie”
Timpul rezervat basmului va parcurge momentele specifice alternativei Waldorf:
- Introducerea in atmosfera – inchiderea jaluzelelor , aprinderea lumanarelei pentru poveste in
cadrul special amenajat de copii in mijlocul covorului
“ Vine o poveste, vine de departe…”
- Spunerea povestii pe un ton neutru, fara intonatii accentuate
- Stingerea lumanarelei povestii de catre un copil “cuminte”
“ Pleaca o poveste, pleaca mai departe…”
-Incheierea basmului (tragerea jaluzelelor)
Povestea a plecat in culcusul ei de vis…
Copiii nu vor fi intrebati nimic despre poveste, momentele ei sau personaje pentru a nu se
spulbera vraja basmului. Povestea va mai fi spusa si zilele urmatoare pentru a i se fixa continutul.
In felul acesta, copiii vor ramane inca in starea de vis. Doar piticului Mili ii vor spune ce le-a
placut si ii vor multumi pentru frumoasa poveste pe care le-a adus-o.
7. INCHEIEREA ZILEI – Zicerea pentru sfarsitul zilei va fi spusa cu copiii asezati in aceeasi
forma de cerc, ca si la inceputul zilei; vor fi amintite zilele din saptamana, ziua respectiva si
eventualele activitati de week-end, pe care le vor desfasura cu parintii. Il vor intreba pe piticul
Mili daca le-a placut de ei si daca mai ramane aici, la gradinita. Iar piticul Mili nu stim ce a
spus… doar daca i-a soptit vreunui copilas…