Sunteți pe pagina 1din 19

BENEFICII DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ

I. Concediul și indemnizația pentru creșterea copilului/Stimulent de inserție

1. Cum se calculează perioada de eligibilitate de 12 luni în ultimii 2 ani anteriori datei


nașterii copilului în vederea acordării dreptului la concediu și indemnizație pentru
creșterea copilului?
De concediul și indemnizația pentru creșterea copilului beneficiază persoanele îndreptățite
care fac dovada realizării de venituri supuse impozitului pe venit (venituri din salarii și
asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din activități agricole,
silvicultură și piscicultură) ori că s-au aflat în una sau mai multe dintre situaţiile asimilate
prevăzute la art. 2 alin. (5) din ordonanţa de urgenţă timp de 12 luni în ultimii 2 ani anterior
datei naşterii copilului sau, după caz, anterior datei la care s-a realizat încredinţarea în
vederea adopţiei, s-a încuviinţat adopţia ori s-a instituit plasamentul sau tutela.
Luna calendaristică în care s-a născut copilul sau în care s-a înregistrat una dintre situaţiile
prevăzute la art. 8 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, indiferent de ziua din această lună în
care s-a produs naşterea ori s-a înregistrat situaţia, face parte integrantă din perioada celor 12
luni, respectiv, reprezintă prima lună care se ia în calcul la stabilirea eligibilității.
În cazul în care în luna nașterii copilului persoana nu a realizat venituri și nici nu s-a aflat în
una dintre situațiile asimilate prevăzute de lege, perioada de calcul a celor 12 luni se
stabilește începând cu prima lună anterioară lunii nașterii copilului în care persoana a realizat
venituri supuse impozitului sau s-a aflat în una sau mai multe dintre situațiile prevăzute la art.
2 alin.(5) din OUG nr. 111/2010, cu modificările și completările ulterioare și continuând fără a
se depăși perioada celor 24 de luni anterioare datei nașterii copilului.
Ex.: pentru un copil născut la data de 24.04.2016, persoana îndreptățită trebuie să facă
dovada realizării de venituri supuse impozitului pe venit sau că s-a aflat în una sau mai multe
dintre situațiile prevăzute la art. 2 alin.(5) din OUG nr. 111/2010, cu modificările și
completările ulterioare, timp de 12 luni în ultimele 24 anterioare datei nașterii copilului, prima
luna din calculul celor 12 fiind luna nașterii copilului, respectiv aprilie 2016, cea de-a doua
fiind prima lună anterioară lunii nașterii copilului, respectiv martie 2016, ș.a.m.d.

2. Pot beneficia de indemnizația pentru creșterea copilului persoanele care au achitat timp
de 12 luni în ultimele 24 de luni anterior nașterii copilului contribuții de asigurări sociale?
Nu. Acordarea indemnizației pentru creșterea copilului nu este nu este condiționată de
contribuția de asigurări sociale, această indemnizație fiind un drept al părintelui care se află în
concediul pentru creșterea copilului și se acordă ca ”venit de înlocuire” a salariului pe această
perioadă.
Pot beneficia de indemnizația pentru creșterea copilului numai persoanele care fac dovada că
au realizat venituri supuse impozitului pe venit sau că s-au aflat în una sau mai multe din
perioadele asimilate, timp de 12 luni în ultimii 2 ani anterior nașterii copilului.

3. Cum se calculează indemnizația pentru creșterea copilului în cazul în care nașterea celui
de al doilea copil se produce imediat sau la câteva luni de la împlinirea de către primul
copil a vârstei de 2 ani?
În situația în care înainte de nașterea celui de al doilea copil, persoana îndreptățită realizează
venituri profesionale supuse impozitului, aceste venituri se iau în calcul la stabilirea
cuantumului indemnizației pentru creșterea celui de al doilea copil.
Totodată, având în vedere faptul că nașterea celui de al doilea copil se produce după
împlinirea de către primul copil a vârstei de doi ani, în situația în care persoana îndreptățită
nu realizează venituri în perioada cuprinsă între împlinirea de către primul copil a vârstei de 2
ani și nașterea celui de al doilea copil, cuantumul indemnizației va fi de 85 % din veniturile
realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anterior datei nașterii celui de al doilea copil,
presupunând că perioada concediului pentru creșterea primului copil se include în cele 24 de
luni anterioare nașterii celui de al doilea copil.

4. Pot beneficia de indemnizația pentru creșterea copilului persoanele care realizează


venituri supuse impozitului pe venit în baza unui contract de muncă cu timp parțial?
Da. Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010, cu modificările și completările ulterioare,
nu specifică timpul de lucru care trebuie înscris în contractul de muncă. Altfel spus, dacă
persoana îndreptățită face dovada că a realizat cel puțin 12 luni de activitate în ultimii 2 ani
anterior nașterii copilului, chiar și cu timp parțial de muncă poate beneficia de concediu și
indemnizația pentru creșterea copilului, în condițiile OUG nr.111/2010.

5. Când poate fi efectuată ”luna tatălui” (dreptul celuilalt părinte de a efectua cel puțin o
lună din perioada concediului pentru creșterea copilului) în cazul în care părintele care o
solicitat inițial dreptul își reia activitatea cu cel puțin 60 de zile înainte de împlinirea de
către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilități?
Concediul de cel puțin o lună poate fi solicitat și efectuat oricând în perioada până la
împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilități,
inclusiv în ultima lună înainte de împlinirea vârstelor menționate.
În cazul în care persoana îndreptățită care a solicitat inițial dreptul la concediul și
indemnizația pentru creșterea își reia activitatea profesională cu cel puțin 60 de zile înainte de
împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilități,
celălalt părinte poate efectua cel puțin o lună de concediu pentru creșterea copilului în
interiorul celor 60 de zile.
Pe perioada concediului de cel puțin o lună, părintele care îl efectuează primește indemnizație
pentru creșterea copilului, calculată pe baza veniturilor supuse impozitului obținute de el în
perioada de eligibilitatea prevăzută de lege, iar părintele care și-a reluat activitatea nu va
beneficia de stimulent de inserție pe această perioadă, urmând ca plata acestuia să fie reluată
după finalizarea concediului de cel puțin o lună.
În situația în care părintele aflat în concediu și indemnizație pentru creșterea copilului se
întoarce cu 90 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, nu mai este
obligatorie efectuarea ”lunii celuilalt părinte”.

6. Cum se acordă drepturile care se stabilesc în raport de vechimea în muncă, serviciu și


specialitate persoanelor beneficiare ale concediului și indemnizației pentru creșterea
copilului?
Perioada concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 1 an, 2 ani sau de până la 3
ani în cazul copilului cu dizabilități, constituie vechime în muncă şi în serviciu, precum şi în
specialitate şi se are în vedere la stabilirea drepturilor ce se acordă în raport cu acestea.
Având în vedere prevederile legale, acestea se aplică tuturor persoanelor care s-au aflat în
concediul pentru creșterea copilului în vârstă de până la 1 an, 2 ani sau de 3 ani în cazul
copilului cu dizabilități, conform legii, indiferent când aceste perioade au avut loc.
În situația în care prin adăugarea acestei perioade la vechimea în muncă și în serviciu, precum
și în specialitate persoanele mai sus menționate beneficiază de anumite drepturi care se
acordă în raport cu acestea, drepturile se acordă de la data intrării în vigoare a prevederilor
Legii nr. 7/2007 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind
susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, respectiv a Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 124/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care

2
reglementează acordarea de beneficii de asistenţă socială, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 166/2012, acte normative prin care au fost introduse completările cu privire la vechimea în
muncă, serviciu și specialitate.
În raport de domeniul de activitate și funcția deținută, recunoașterea vechimii în muncă,
serviciu și specialitate se va corobora cu prevederile legislației specifice.

7. Se pot obține venituri pe perioada acordării concediului și indemnizației pentru creșterea


copilului?
Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010, cu modificările și completările
ulterioare, pe perioada concediului pentru creșterea copilului, persoana îndreptățită poate
realiza venituri supuse impozitului prin desfășurarea efectivă a unei activități care să nu
depășească de 3 ori cuantumul minim al indemnizației pentru creșterea copilului (85% din
cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată) în decursul unui an calendaristic, cu
mențiunea ca cel puțin una dintre activitățile generatoare de venituri care au stat la baza
stabilirii dreptului la concediu și indemnizație pentru creșterea copilului să fie suspendată, în
condițiile OUG nr. 111/2010.

8. Poate angajatorul să concedieze o persoană aflată în concediu de creștere a copilului sau


în perioada de acordare a stimulentului de inserție?
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, cu modificările și completările ulterioare,
reglementează situațiile în care angajatorul nu poate dispune încetarea raporturilor de
muncă/serviciu în cazul persoanelor îndreptățite beneficiare ale drepturilor prevăzute de actul
normativ menționat.
Astfel, persoana îndreptățită nu poate fi concediată:
 pe perioada concediului pentru creșterea copilului;
 pe perioada acordării stimulentului de inserție.
De asemenea, interdicția privind încetarea raporturilor de muncă/serviciu se extinde cu 6 luni
după revenirea definitivă a salariatei/salariatului în unitatea în cadrul căreia își desfășoară
activitatea. ”Revenirea definitivă” se referă la reluarea activității de către persoana în cauză
la momentul finalizării concediului pentru creșterea copilului, respectiv ziua următoare celei în
care copilul împlinește vârsta de 2 ani (3 ani în cazul copilului cu dizabilități), cele 6 luni
începând să curgă de la acest moment.

9. Cum se procedează în cazul în care unul dintre părinți se află în plata stimulentului de
inserție și în această perioadă se naște cel de-al doilea copil? Se poate acorda stimulent
de inserție pentru primul copil și concediu și indemnizație pentru cel de-al doilea?
Nu. În situația în care unul dintre părinți se află în plata stimulentului de inserție până la
împlinirea vârstei de 2 ani a copilului și celălalt părinte se află într-o situație de natură a
genera un nou concediu pentru creșterea copilului, se optează fie pentru continuarea
stimulentului de inserție până la împlinirea de către primul copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3
ani în cazul copilului cu dizabilități, fie pentru suspendarea stimulentului de inserție și
acordarea concediului și indemnizației pentru creșterea copilului, cu respectarea art. 8, art. 9
alin.(4) și art. 17 alin.(3) din OUG nr. 111/2010, cu modificările și completările ulterioare.

10. Dacă angajatul este trimis în șomaj, dar se află, în același timp, și în plata stimulentului,
acordarea acestuia este afectată? Stimulentul se acordă și pe perioada șomajului, nu?
Stimulentul nu se acordă pe perioada șomajului. Aceasta nu este perioadă în care, conform
Codului fiscal, se realizează venituri supuse impozitului.

3
II. Indemnizații/sprijin/ajutor pentru persoane care au copii cu handicap în îngrijire 0-7 ani
sau persoanele cu handicap care au în îngrijire copii 0-7 ani.
1. Care sunt drepturile de care pot beneficia părinții cu sau fără dizabilități care realizează
venituri supuse impozitului pe venit sau care au realizat perioade asimilate în condițiile
art.2 alin.(1), (5) și (6) din OUG nr.111/2010, care au în creștere și îngrijire un copil cu
dizabilitate între 0-18 ani?
Drepturile de care pot beneficia părinții cu sau fără dizabilități care realizează venituri supuse
impozitului pe venit sau care au realizat perioade asimilate în condițiile art.2 alin.(1), (5) și (6)
din OUG nr.111/2010, care au în creștere și îngrijire un copil cu dizabilitate între 0-18 ani sunt
următoarele:
a) concediu și indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului cu handicap de la
0-3 ani în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12
luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului (minim 85% din cuantumul
salariului minim brut pe țară garantat în plată – începând cu luna februarie 1.233
lei) {art.2 alin.(1) din OUG nr.111/2010};
b) stimulent lunar de inserție acordat până la împlinirea de către copilul cu
handicap a vârstei de 4 ani, în cuantum lunar de 50% din cuantumul minim lunar
al indemnizației minime – începând cu luna februarie cuantumul este de 616 lei,
iar din luna aprilie acesta va fi stabilit în cuantum fix la 650 lei). Acesta se
acordă cu condiția reîntoarcerii părintelui la activitatea profesională cu 60 zile
înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani.{art.7 din OUG
nr.111/2010};
c) concediu și indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului cu handicap,
indemnizație egală cu cuantumul minim al indemnizației pentru creșterea
copilului acordat până la 3 ani, respectiv 1.233 lei. Indemnizația se acordă
persoanelor care au în îngrijire copii cu dizabilitate cu vârsta cuprinsă între 3-7
ani şi care au beneficiat de drepturile stabilite de OUG nr.111/2010 și care
doresc să beneficieze de concediu pentru creșterea copilului până la împlinirea
de către copil a vârstei de 7 ani; {art.31 alin.(1) din OUG nr.111/2010}
d) program de lucru redus la 4 ore pentru unul dintre părinţi, până la împlinirea
de către acesta a vârstei de 18 ani, la solicitarea părintelui, în condiţiile
prevăzute de Legea nr.53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare; {art.32 alin.(1) lit.a) din OUG nr.111/2010}
e) concedii medicale, acordate în condiţiile legii, pentru îngrijirea copilului cu
dizabilitate care necesită internare, tratament ambulatoriu sau la domiciliu
pentru afecţiuni intercurente, precum şi pentru recuperare/reabilitare, până la
împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani. {art.32 alin.(1) lit.b) din OUG
nr.111/2010}

2. Care sunt drepturile de care pot beneficia părinții care realizează venituri supuse
impozitului pe venit, dar nu au îndeplinit condițiile de acordare a ICC stabilite la art.2
alin.(1) din OUG nr.111/2010 și care au în creștere și îngrijire un copil cu dizabilitate
între 0-18 ani?
Drepturile de care pot beneficia părinții care realizează venituri supuse impozitului pe venit,
dar nu au îndeplinit condițiile de acordare a ICC stabilite la art.2 alin.(1) din OUG nr.111/2010
și care au în creștere și îngrijire un copil cu dizabilitate între 0-18 ani sunt următoarele:
a) sprijin lunar pentru creşterea copilului dizabilitate, în cuantum de 431 lei
(35% din cuantumul indemnizației minime - 1.233 lei), acordat persoanei care
are în îngrijire copii cu dizabilitate, cu vârsta cuprinsă între 0 și 3 ani și care nu

4
îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea concediului și
indemnizației lunare pentru creşterea copilului; {art.32 alin.(1) lit.d) din OUG
nr.111/2010};
b) concediu și indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului cu handicap,
indemnizație egală cu cuantumul minim al indemnizației pentru creșterea
copilului acordat până la 3 ani, respectiv 1.233 lei. Concediul și indemnizația se
acordă persoanei care are în îngrijire copii cu dizabilitate, care dorește să
beneficieze de concediu pentru creșterea copilului cu vârsta cuprinsă între 3-7
ani și care în ultimele 12 luni înainte de solicitarea acestui concediu a realizat
venituri supuse impozitului pe venit {art.31 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din OUG
nr.111/2010};
c) sprijin lunar pentru creşterea copilului dizabilitate, în cuantum de 185 lei
(15% din cuantumul indemnizației minime - 1.233 lei), acordat persoanei care
are în îngrijire copii cu dizabilitate, cu vârsta cuprinsă între 3 și 7 ani și care nu
îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea concediului și
indemnizației lunare pentru creşterea copilului și nici condițiile de acordare a
concediului și indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului cu handicap
prevăzute la lit.b) {art.32 alin.(1) lit.d) din OUG nr.111/2010}.
d) program de lucru redus la 4 ore pentru unul dintre părinţi, până la împlinirea
de către acesta a vârstei de 18 ani, la solicitarea părintelui, în condiţiile
prevăzute de Legea nr.53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare; {art.32 alin.(1) lit.a) din OUG nr.111/2010}
e) concedii medicale, acordate în condiţiile legii, pentru îngrijirea copilului cu
dizabilitate care necesită internare, tratament ambulatoriu sau la domiciliu
pentru afecţiuni intercurente, precum şi pentru recuperare/reabilitare, până la
împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani. {art.32 alin.(1) lit.b) din OUG
nr.111/2010}

3. Care sunt drepturile de care pot beneficia părinții care nu realizează venituri și care au
în creștere și îngrijire un copil cu dizabilitate între 0-7 ani?
Drepturile de care pot beneficia părinții care nu realizează venituri și care au în creștere și
îngrijire un copil cu dizabilitate între 0-7 ani sunt următoarele:
a) sprijin lunar pentru creşterea copilului dizabilitate, în cuantum de 431 lei (35%
din cuantumul indemnizației minime - 1.233 lei), acordat persoanei care are în
îngrijire copii cu dizabilitate, cu vârsta cuprinsă între 0 și 3 ani și care nu
îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea concediului și
indemnizației lunare pentru creşterea copilului; {art.32 alin.(1) lit.d) din OUG
nr.111/2010};
b) sprijin lunar pentru creşterea copilului dizabilitate, în cuantum de 185 lei (15%
din cuantumul indemnizației minime - 1.233 lei), acordat persoanei care are în
îngrijire copii cu dizabilitate, cu vârsta cuprinsă între 3 și 7 ani și care nu
îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea concediului și
indemnizației lunare pentru creşterea copilului și nici condițiile de acordare a
concediului și indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului cu handicap
prevăzute la lit.b) {art.32 alin.(1) lit.d) din OUG nr.111/2010}.

4. Care sunt drepturile de care pot beneficia părinții cu dizabilități care nu realizează
venituri și care au în creștere și îngrijire copil cu dizabilitate cu vârsta cuprinsă între 0-7
ani?

5
Drepturile de care pot beneficia părinții cu dizabilități care nu realizează venituri și care au în
creștere și îngrijire copil cu dizabilitate cu vârsta cuprinsă între 0-7 ani sunt următoarele:
a. sprijin lunar pentru creşterea copilului cu dizabilitate, în cuantum de 555 lei (45% din
cuantumul indemnizației minime - 1.233 lei), acordat persoanelor cu dizabilitate gravă
sau accentuată care au în îngrijire copii cu dizabilitate, cu vârsta cuprinsă între 0 și 3 ani și
care nu realizează alte venituri în afara beneficiilor de asistență socială acordate
persoanelor cu dizabilități, potrivit prevederilor Legii nr.448/2006. {art.32 alin.(1) lit.c)
din OUG nr.111/2010}
b. sprijin lunar pentru creşterea copilului cu dizabilitate, în cuantum de 431 lei (35% din
cuantumul indemnizației minime - 1.233 lei), acordat persoanelor cu dizabilitate gravă
sau accentuată care au în îngrijire copii cu dizabilitate, cu vârsta cuprinsă între 3 și 7 ani și
care nu realizează alte venituri în afara beneficiilor de asistență socială acordate
persoanelor cu dizabilități, potrivit prevederilor Legii nr.448/2006. {art.32 alin.(1) lit.c)
din OUG nr.111/2010}

5. Care sunt drepturile de care pot beneficia părinții cu dizabilități care au în creștere și
îngrijire copii fără dizabilități?
Drepturile de care pot beneficia părinții cu cu dizabilități care au în creștere și îngrijire copii
fără dizabilități sunt următoarele:
a. sprijin lunar pentru creşterea copilului, în cuantum de 555 lei (45% din cuantumul
indemnizației minime - 1.233 lei), acordat persoanei cu dizabilitate gravă sau accentuată
care are în întreţinere un copil cu vârsta cuprinsă între 0 și 2 ani și care nu îndeplinește
condițiile prevăzute de lege pentru acordarea concediului și indemnizației pentru creşterea
copilului. {art.32 alin.(2) din OUG nr.111/2010}
b. sprijin lunar pentru creşterea copilului, în cuantum de 185 lei (15% din cuantumul
indemnizației minime - 1.233 lei), acordat persoanei cu dizabilitate gravă sau accentuată
care are în întreţinere un copil cu vârsta cuprinsă între 2 și 7 ani și care nu îndeplinește
condițiile prevăzute de lege pentru acordarea concediului și indemnizației pentru creşterea
copilului. {art.32 alin.(2) din OUG nr.111/2010}

6. Se pot cumula drepturile de ICC/stimulent prevăzute la art.2 alin.(1) și art.7 acordate


pentru un copil cu sau fără dizabilitate cu cele prevăzute la art.31 și 32 din OUG
nr.111/2010 acordate altui copil cu dizabilitate?
Drepturile de ICC/stimulent de inserție pentru un copil se pot cumula cu drepturile prevăzute
la art.31 și art.32 alin.(1) lit.d) și alin.(2) din OUG nr.111/2010 acordate altui copil cu
dizabilitate.

7. Persoana care are în același timp calitatea de asistent personal ori care primește
indemnizaţia acordată în condiţiile art.42 alin.(4) şi (5) din Legea nr.448/2006 poate
beneficia de drepturile prevăzute la art.31 și 32 din OUG nr.111/2010 pentru copilul pe
care îl are în creștere și îngrijire?
Părintele sau persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (2) din OUG
nr.111/2010 care, pentru acelaşi copil, e în acelaşi timp şi calitatea de asistent personal ori
care primeşte indemnizaţia lunară, NU poate beneficia de drepturile prevăzute la art.31 și 32
din OUG nr.111/2010.
EXCEPȚIE: Persoana singură care are în întreținere un copil cu dizabilitate gravă poate cumula
indemnizația lunară cu drepturile prevăzute la art.31 și 32 din OUG nr.111/2010. {art.33
alin.(1)-(2) din OUG nr.111/2010}

6
8. Se pot cumula drepturile prevăzute la art. 31 alin. (2), art. 32 alin. (1) lit. c) şi d), alin.
(2) şi (3) din OUG nr.111/2010 în situația persoanelor care au 2 sau mai mulți copii cu
dizabilitate pentru care sunt îndeplinite condițiile de acordare?
Drepturile prevăzute la art.31 alin.(2) {concediu și indemnizaţie lunară pentru creşterea
copilului cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3-7 ani}, art. 32 alin.(1) lit. c) {sprijin lunar
acordat persoanei cu dizabilitate pentru creşterea copilului cu dizabilitate cu vârsta cuprinsă
între 0-3 ani și 3-7 ani} şi art.32 alin.(1) lit.d) {sprijin lunar pentru creşterea copilului cu
dizabilitate cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani și 3-7 ani}, art.32 alin.(2) {sprijin lunar acordat
persoanei cu dizabilitate gravă sau accentuată care are în întreținere un copil cu vârsta între 0-
2 ani și 2-7 ani} şi art.32 alin.(3) din OUG nr.111/2010 se acordă pentru fiecare dintre copiii
aflaţi în întreţinerea persoanelor.

9. Se pot realiza venituri din activități profesionale supuse impozitului pe venit pe perioada
în care părintele beneficiază de concediu pentru îngrijirea copilului cu dizabilitate de la
3-7 ani, prevăzut la art.31 alin.(1) lit.b) din OUG nr.111/2010?
Pe perioada acordării concediului pentru îngrijirea copilului cu dizabilitate prevăzut la art.31
din OUG nr.111/2010, persoana îndreptățită poate realiza venituri profesionale supuse
impozitului prin desfășurarea efectivă a unei activități (în baza altui contract de muncă,
prestări servicii etc., decât cel care i-a fost suspendat pentru acordarea indemnizației), în
limita a 3 indemnizații minime într-un an calendaristic care, în prezent, se ridică la nivelul de
3699 lei. {art.37 alin.(3) din OUG nr.111/2010}
Aceste venituri, așa cum se precizează la art. 7 alin. (21) din Normele metodologice de
aplicarea a prevederilor OUG nr. 111/2010 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.52/2011,
pot fi realizate cu condiția menținerii suspendării uneia dintre activitățile care au stat la baza
stabilirii dreptului.

10. Care sunt condițiile pe care o persoană care are în îngrijire un copil cu dizabilitate
trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de program de lucru redus la 4 ore și de
indemnizația aferentă acestuia, conform art.32 alin.(1) lit.a) și alin.(5) din OUG
nr.111/2010?
Dreptul la programul de lucru redus la 4 ore se acordă unuia dintre părinții care se ocupă
efectiv de îngrijirea copilului cu dizabilitate gravă sau accentuată, până la împlinirea de
către copil a vârstei de 18 ani, în condiţiile prevăzute de Legea nr.53/2003 - Codul muncii,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform art. 32 alin.(1) lit. a) din OUG
nr.111/2010.
Potrivit Codului Muncii, reducerea numărului de ore normale de 8 ore de lucru/zi ale
salariatului implică un contract individual de muncă cu timp parțial în care numărul de ore
este de 4 ore/zi, situație în care drepturile salariale se acordă proporțional cu timpul
efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.
Acordarea salariului proporțional cu numărul orelor lucrate se aplică și în cazul funcționarilor
publici.
În acest sens, persoana are dreptul la indemnizația prevăzută la art.32 alin.(5) din OUG
nr.111/2010 în cuantum de 616 lei doar dacă optează pentru program de lucru redus la 4 ore.

III. Alocația pentru susținerea familiei

1. Cine beneficiază de alocația pentru susținerea familiei (ASF)?

7
În condițiile Legii nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, beneficiază de ASF familiile cu venituri reduse care au
în creștere și îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani, după cum urmează:
a) familia formată din soț, soție și copiii aflați în întreținerea acestora, care locuiesc
împreună;
b) bărbatul și femeia necăsătoriți, cu copiii lor și ai fiecăruia dintre ei, care locuiesc și
gospodăresc împreună, dacă aceasta se consemnează în ancheta social;
c) persoanele fără domiciliu sau reședință și fără locuință, pe baza declarației pe propria
răspundere că nu au solicitat alocația de la alte primării;
d) familiile ai căror membri sunt cetățeni români care au domiciliul sau reședința în
România, precum și cetățeni ai altor state ori apatrizi care au domiciliul sau, după caz,
reședința în România, în condițiile legislației române;
e) familia formată din persoana singură și copiii aflați în întreținerea acesteia și care
locuiesc împreună cu aceasta, denumită familie monoparentală.

2. Copiii încredințați în vederea adopției, cei aflați în plasament la o persoană sau familie
ori cei pentru care s-a instituit tutela sunt considerați ca făcând parte din familie ?
Se consideră copii în întreținerea familiei.

3. Cine este titularul și beneficiarul alocației pentru susținerea familiei?


Titularul alocației pentru susținerea familiei este reprezentantul familiei, iar beneficiarul este
familia.

4. Cine întocmește cererea pentru stabilirea și acordarea alocației pentru susținerea


familiei?
Cererea pentru stabilirea și acordarea alocației pentru susținerea familiei se întocmește de
reprezentantul familiei.

5. Cine este reprezentantul familiei?


A. În cazul familiei formate din soţ, soţie şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora, care
locuiesc împreună, reprezentantul familiei se stabileşte de către soţi sau, în caz de
neînţelegere între aceştia, de către autoritatea tutelară.
B. În cazul familiei formate din persoana singură şi copiii aflaţi în întreţinerea acesteia şi
care locuiesc împreună cu aceasta, reprezentantul familiei este persoana singură. În
cazul persoanei singure care nu a împlinit vârsta de 18 ani, reprezentantul familiei este
persoana singură, dacă are capacitate deplină de exerciţiu, sau, după caz,
reprezentantul legal/ocrotitorul legal al acesteia.
C. În cazul familiei formate din bărbatul şi femeia necăsătoriţi, cu copiii lor şi ai fiecăruia
dintre ei, care locuiesc şi gospodăresc împreună, dacă aceasta se consemnează în
ancheta socială, reprezentantul familiei se stabileşte de către bărbatul ori femeia
necăsătoriți sau, în caz de neînţelegere între aceştia, de către autoritatea tutelară.

6. Unde se înregistrează cererea pentru stabilirea și acordarea alocației pentru susținerea


familiei?
Cererea pentru stabilirea și acordarea alocației pentru susținerea familiei se înregistrează la
primăria comunei, orașului, municipiului sau, după caz, a sectorului municipiului București în a
cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința familia.
- Pentru cetățenii altor state sau apatrizi, cererea se înregistrează la primăria comunei,
orașului, municipiului sau, după caz, a sectorului municipiului București în a cărei rază
teritorială își are domiciliul sau reședința familia.

8
- În cazul familiilor care nu au locuință de domiciliu sau reședință stabilită ori fără locuință,
cererea pentru stabilirea și acordarea alocației pentru susținerea familiei se înregistrează
la primăria comunei, orașului, municipiului sau, după caz, a sectorului municipiului
București în a cărei rază teritorială acestea trăiesc.

7. Cum se acordă alocația pentru susținerea familiei?


Alocația pentru susținerea familiei se acordă, în condițiile Legii nr. 277/2010 privind alocația
pentru susținerea familiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe bază de
cerere și declarație pe proprie răspundere însoțită de actele doveditoare privind componența
familiei, veniturile acesteia și, după caz, privind frecventarea cursurilor școlare de către copiii
aflați în întreținere.
 În vederea verificării îndeplinirii de către solicitant a condiţiilor de acordare a alocaţiei
pentru susținerea familiei, primarul dispune, în mod obligatoriu, evaluarea socioeconomică
a familiei, prin anchetă socială;
 În cazul în care intervin modificări cu privire la componenţa familiei şi/sau la veniturile
realizate de membrii acesteia, titularul alocaţiei are obligaţia ca, în termen de maximum
15 zile, să comunice în scris primarului modificările intervenite. Comunicarea este însoţită
de copii ale actelor doveditoare privind modificările intervenite.
 În situaţia în care modificările intervenite nu conduc la pierderea dreptului la alocaţie,
primarul are obligaţia să dispună verificarea, prin anchetă socială, a modificărilor
intervenite şi să emită dispoziţie scrisă referitoare la noul cuantum.
 Familiile care au în întreţinere copii de vârstă şcolară, beneficiază de alocaţie în condiţiile
în care copiii frecventează fără întrerupere cursurile unei forme de învăţământ
organizate potrivit legii, cu excepţia celor care le întrerup din motive medicale, şi nu
înregistrează absenţe nemotivate în cursul unui semestru care să conducă la scăderea sub 8
a notei la purtare.
 Pentru familiile care au în întreţinere copii de vârstă şcolară cu handicap grav sau
accentuat şi care nu frecventează o formă de învăţământ, organizată în condiţiile legii,
alocaţia se acordă cu condiţia prezentării certificatului de încadrare într-un grad de
handicap şi a dovezii eliberate de către secretariatele comisiilor pentru protecţia copilului
din cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială pentru protecţia copilului judeţene,
respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti sau de către Serviciul de evaluare
complexă din cadrul direcţiilor de asistenţă socială, prin care se atestă faptul că
respectivul copil nu poate fi înscris în nicio formă de învăţământ, prevăzută de lege.

8. De când se acordă dreptul la alocația pentru susținerea familiei?


Dreptul la alocația pentru susținerea familiei se acordă începând cu luna următoare
înregistrării/depunerii cererii.

9. Se pot solicita mai multe drepturi de asistență socială odată cu alocația pentru
susținerea familiei?
Da. Dreptul la alocația pentru susținerea familiei poate fi solicitat odată cu cel de ajutor
social, caz în care se completează același formular de cerere.
În situaţia în care familia beneficiară de ajutor social solicită ulterior stabilirii acestui drept şi
alocaţia pentru susținerea familiei, aceasta se acordă luând în considerare documentele
doveditoare depuse de titular pentru acordarea dreptului la ajutorul social privind componenţa
familiei şi veniturile membrilor acesteia. În această situaţie, stabilirea dreptului la alocaţie se
face cu condiţia ca la data depunerii cererii familia să fie în plata drepturilor de ajutor social.

9
IV. Concediul și indemnizația pentru creșterea copilului/Stimulent de inserție

1. Ce este ajutorul social?


Ajutoarele sociale sunt beneficii sociale care se acordă persoanelor sau familiilor aflate în
dificultate şi ale căror venituri sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime de viaţă,
evaluate prin anchetă socială, precum şi prin alte instrumente specifice. (conform art. 11,
alin. (3) din Legea 292 din 2011 a asistenței sociale)

2. Cine beneficiază de ajutor social?


Persoanele singure și familiile, care au cetățenie română, dar și cetățeni ai altor state sau
apatrizi, care au reședința sau, după caz, domiciliul în România, în condițiile reglementărilor
legale române.

3. Ce se înțelege prin „persoana singură” ?


Termenul „persoana singură” (potrivit prevederilor din Legea nr. 416/2001) desemnează
persoana care a împlinit vârsta de 18 ani, care locuiește singură și nu se mai află în
întreținerea părinților.

4. Ce se înțelege prin “familie”?


Familia, conform prevederilor Legii nr. 416/2001, este definită ca fiind forma socială
constituită din soțul, soția și copiii pe care îi au în întreținerea lor, care locuiesc și gospodăresc
împreună.
Este considerată familie și persoana care locuiește și gospodărește împreună cu copiii aflați în
întreținerea sa și se află în una din următoarele situații:
a) este necăsătorită
b)este văduvă
c)este divorțată
d)al cărei soț/soție este declarat/ă dispărut/ă prin hotărâre judecătorească
e)nu a împlinit vârsta de 18 ani și se află în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) - d)

5. Ce se înțelege prin “copil”?


Termenul “copil” în contextul prevederilor Legii nr. 416/2001, desemnează:
- copilul provenit din căsătoria soților;
- copilul unui dintre soți;
- copilul adoptat;
- copilul aflat în plasament familial sau pentru care a fost instituită tutela sau curatela.

6. Ce se înțelege prin “copiii aflați în întreținere”?


– copiii până la vârsta de 18 ani sau, dacă urmează o formă de învățământ la cursuri de zi,
până la finalizarea cursurilor, fără a depăși vârsta de 26 ani;
- tinerii în vârstă de peste 18 ani care sunt declarați persoane cu handicap grav sau accentuat.

7. Ce se înțelege prin „persoane care gospodăresc împreună”?


Persoanele care gospodăresc împreună reprezintă grupul de persoane între care există sau nu
relaţii de rudenie, care locuiesc împreună, şi participă în comun la cheltuielile de întreţinere a
locuinţei/gospodăriei.

10
8. Soții despărțiți în fapt pot beneficia de ajutor social?
Da, dacă prin anchetă socială este constatată situația declarată și este justificată acordarea
acestuia.

9. Cuplurile necăsătorite pot beneficia de ajutor social?


Da, în cazul în care au domiciliu comun și gospodăresc împreună, cu sau fără copiii lor sau ai
fiecăruia dintre ei.

10. Persoanele fără locuință pot beneficia de ajutor social?


Da, numai pe perioada în care se află în evidența serviciilor publice de asistență socială din
unitatea administrativ-teritorială unde trăiesc, pe baza declarației pe propria răspundere că nu
au solicitat ajutorul social de la alte primării.

11. Persoanele/familiile care gospodăresc împreună cu alte persoane/familii pot beneficia de


ajutor social?
Da, familiile/persoanele singure care au domiciliul/reședința comună și gospodăresc împreună
cu alte familii/persoane singure (inclusiv situația în care părinții locuiesc cu copiii lor căsătoriți
și care pot avea copii la rândul lor, considerate familii separate) și care contribuie împreună la
achiziționarea sau realizarea unor bunuri și a unor venituri din valorificarea acestora și/sau
consumul acestora, în situația în care solicită acordarea ajutorului social, la stabilirea
dreptului, se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât și partea ce îi revine din
veniturile lunare nete realizate în comun de persoanele din gospodărie.
Dacă venitul net lunar astfel determinat, depășește nivelul venitului minim garantat, stabilit
legal, ajutorul social nu se acordă.

12. Unde trebuie să vă adresați pentru a solicita ajutorul social?


Cererea și declarația pe propria răspundere, însoțite de actele doveditoare privind componența
familiei și veniturile realizate de membrii familiei, în luna anterioară depunerii cererii, sunt
înregistrate la primăria comunei, orașului, municipiului sau sectorului în care are
domiciliul/reședința sau trăiește solicitantul ajutorului social.

13. Ce se înțelege prin „titularul ajutorului social”?


Titularul de dosar/ajutor social, este unul dintre membrii familiei care are capacitate deplină
de exercițiu ori, tutorele sau curatorul persoanei îndreptățite să beneficieze de ajutor social.

14. Ce se înțelege prin “beneficiarul ajutorului social”?


Beneficiarul ajutorului social este persoana singură, familia sau gospodăria care întrunește
condiţiile legale pentru a beneficia de acest drept.

15. Cum se stabilește cuantumul ajutorului social?


Cuantumul lunar al ajutorului social se stabilește ca diferență între nivelul lunar al venitului
minim garantat stabilit în lege și venitul net lunar al persoanei singure sau familiei, rezultat
din fișa de calcul.

16. Ce venituri se iau în calcul la stabilirea dreptului pentru a beneficia de ajutor social?
La stabilirea venitului net lunar al familiei sau, după caz, al persoanei singure se iau în
considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat în luna anterioară
depunerii cererii, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de
şomaj, indemnizaţii, alocaţii şi ajutoare cu caracter permanent, indiferent de bugetul din care
se suportă, obligaţii legale de întreţinere şi alte creanţe legale, CU EXCEPȚIA (dacă este

11
cazul) alocaţiei pentru susţinerea familiei, prevăzută de Legea nr. 277/2010, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, a alocaţiei de stat pentru copii, prevăzută de Legea
nr. 61/1993, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a bugetului personal
complementar prevăzut de Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a ajutoarelor
de stat acordate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru
reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 74/2010, cu completările ulterioare, a
burselor şcolare, a sumelor acordate în baza art. 51 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr.
1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, a stimulentului educaţional oferit, conform
prevederilor Legii nr. 248/2015, cu modificările ulterioare, sub formă de tichet social
pentru stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor proveniţi din familii
defavorizate, a sprijinului financiar prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 1.488/2004 privind
aprobarea criteriilor şi a cuantumului sprijinului financiar ce se acordă elevilor în cadrul
Programului naţional de protecţie socială «Bani de liceu», cu modificările şi completările
ulterioare, a sumelor acordate în baza Programului naţional de protecţie socială «Bursa
profesională» prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 1.062/2012 privind modalitatea de
subvenţionare de către stat a costurilor pentru elevii care frecventează învăţământul
profesional, precum şi veniturile obţinute din activităţile cu caracter ocazional desfăşurate de
zilieri în condiţiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional
desfăşurate de zilieri, republicată.

17. Ce bunuri deținute în proprietate, închiriere, comodat sau altă formă de deținere sunt
acceptate la stabilirea dreptului pentru a beneficia de ajutor social?
Stabilirea dreptului la ajutor social se realizează ținându-se cont de bunurile persoanei
singure/familiei.

LISTA bunurilor ce conduc la excluderea acordării ajutorului social


Bunuri imobile
1. Clădiri sau alte spaţii locative în afara locuinţei de domiciliu şi a anexelor gospodăreşti
Terenuri de împrejmuire a locuinţei şi curtea aferentă şi alte terenuri intravilane care
2.
depăşesc 1.000 mp în zona urbană şi 2.000 mp în zona rurală
Bunuri mobile – aflate în stare de funcționare
Autoturism/Autoturisme şi/sau motocicletă/motociclete cu o vechime mai mică de 10 ani,
cu excepţia celor adaptate pentru persoanele cu handicap ori destinate transportului
1.
acestora sau persoanelor dependente, precum şi pentru uzul persoanelor aflate în zone
greu accesibile
2. Mai mult de un autoturism/motocicletă cu o vechime mai mare de 10 ani
Autovehicule: autoutilitare, autocamioane de orice fel cu sau fără remorci, rulote,
3.
autobuze, microbuze
Şalupe, bărci cu motor, scutere de apă, iahturi, cu excepţia bărcilor necesare pentru uzul
4.
persoanelor care locuiesc în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării"
5. Utilaje agricole: tractor, combină autopropulsată
6. Utilaje de prelucrare agricolă: presă de ulei, moară de cereale
Utilaje de prelucrat lemnul: gater sau alte utilaje de prelucrat lemnul acţionate hidraulic,
7.
mecanic sau electric
Depozite bancare
Depozite bancare cu valoare de peste 3.000 lei

12
Terenuri/animale și/sau păsări
Suprafeţe de teren, animale şi păsări a căror valoare netă de producţie anuală depăşeşte
suma de 1.000 euro pentru persoana singură, respectiv suma de 2.500 euro pentru familie
În situația în care solicitantul ajutorului social deține în proprietate bunuri, din categoria celor
prezentate în lista de mai sus, dar și animale sau suprafețe de teren peste nivelul valoric
prevăzut, nu poate beneficia de ajutor social.

18. În ce condiții persoanele apte de muncă beneficiază de ajutor social?


La solicitarea ajutorului social, este necesară prezentarea adeverinței eliberată de agenția
pentru ocuparea forței de muncă teritorială, care atestă înregistrarea în evidența acestei
instituții pentru încadrare în muncă sau participare la serviciile oferite pentru stimularea
ocupării sau de formare profesională.
În cazul refuzului unui loc de muncă sau al refuzului de a participa la serviciile pentru
stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de agențiile teritoriale
pentru ocuparea forței de muncă este dispusă suspendarea plății ajutorului social.
Refuzul repetat de 3 ori al unui loc de muncă și/sau de a participa la serviciile pentru
stimularea ocupării forței de muncă și deformare profesională conduce la încetarea dreptului
la ajutorul social.
Nu au această obligație: persoanele apte de muncă care au în îngrijire copii cu vârsta de până la 7 ani sau
18 ani în cazul copiilor cu handicap grav sau accentuat (dovedit prin Certificat eliberat de Comisia pentru
protecția copilului) sau a uneia sau mai multor persoane adulte cu handicap grav sau accentuat sau
persoane vârstnice dependente care nu beneficiază de asistent personal sau îngrijitor la domiciliu, precum
și persoanele care participă la un program de pregătire profesională sau sunt încadrate în muncă.

19. Ce se înțelege prin “persoană aptă de muncă”?


Persoana aptă de muncă este persoana care îndeplinește următoarele condiții:
– are vârsta cuprinsă între 16 ani și vârsta standard de pensionare;
– nu urmează o formă de învățământ cursuri de zi prevăzută de lege;
– are starea de sănătate și capacitatea fizică și psihică corespunzătoare, care o fac aptă pentru
practicarea unei munci.

20. Cine are obligația efectuării orelor de munca în folosul comunității?


Una dintre persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară de ajutor social are
obligația de a presta lunar, la solicitarea primarului, acțiuni sau lucrări de interes local, fără a
se putea depăși regimul normal de lucru și cu respectarea normelor de securitate și igienă a
muncii.
Obligația de a presta activitățile solicitate, poate fi transferată altor persoane din familie, cu
acordul primarului, în situația în care persoana nominalizată se află în incapacitate temporară
de muncă sau și-a pierdut total ori parțial capacitatea de muncă.

21. Cum este dovedită incapacitatea de muncă?


Actele cu care se face dovada incapacității temporare de muncă sau, a pierderii totale ori
parțiale a capacității de muncă, sunt:
 decizia medicală emisă de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei
judeţene de pensii, pentru pensionarii de invaliditate;
 certificatul emis de comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap, pentru
persoanele cu handicap;

13
 certificatul medical de constatare a capacităţii de muncă, emis de medicul expert al
asigurărilor sociale din cadrul casei judeţene de pensii, pentru persoanele cu afecţiuni
cronice invalidante şi care nu sunt asigurate în sistemul public de pensii,
 adeverinţă medicală emisă de medicul de familie sau, după caz, de medicul specialist,
pentru persoanele cu afecţiuni ce determină incapacitate temporară de muncă.

22. Care sunt obligațiile beneficiarilor de ajutor social?


Titularul ajutorului social are obligația să comunice primarului, în scris, orice modificare cu
privire la domiciliu, venituri și la componența familiei, în termen de 15 zile de la data la care a
intervenit modificarea.

23. Cum se efectuează plata ajutorului social?


Plata ajutorului social se efectuează începând cu luna următoare celei în care a fost stabilit
dreptul, prin:
- mandat poștal
- cont curent personal
- cont de card
- prin stat de plată, în cazul familiilor fără locuință stabilă

24. Ce beneficii suplimentare succed în cazul acordării ajutorului social?


Persoanele beneficiare de ajutor social au dreptul la asigurare socială de sănătate fără să
suporte plata contribuției de asigurări sociale de sănătate.
Persoanele beneficiare de ajutor social au asigurată plata primei obligatorii pentru asigurarea
locuinței din bugetul de stat.

25. În ce condiții este dispusă suspendarea acordării ajutorului social?


Plata ajutorului social poate fi suspendată, în următoarele situații:
- când stabilirea dreptului la ajutorul social s-a realizat pe baza unor date eronate
privind componența familiei sau veniturile realizate;
- când pe parcursul acordării dreptului au intervenit modificări în componența familiei
sau a veniturilor acestora;
- în cazul refuzului unui loc de muncă sau de participare la serviciile pentru stimularea
ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de agențiile teritoriale
pentru ocuparea forței de muncă;
- când titularul dreptului refuză nejustificat să participe, la solicitarea primarului, la
acțiunile sau lucrările de interes local, obligatorii;
- dacă 3 luni consecutive se înregistrează mandate poștale returnate.

26. În ce condiții este dispusă încetarea acordării ajutorului social?


Dreptul la ajutor social încetează, în următoarele situații:
- în cazul în care nu mai sunt îndeplinite condițiile legale de acordare;
- în cazul în care în termen de 3 luni de la data suspendării, condiția privind efectuarea
activităților obligatorii în folosul comunității, nu a fost îndeplinită;
- în cazul în care, după efectuarea verificării datelor beneficiarilor de ajutor social, se
constată că nu mai sunt întrunite condițiile de acordare;
- în cazul refuzului beneficiarilor, pe parcursul acordării dreptului la ajutorul social, de a
furniza informații cu privire la membrii familiei sau la veniturile realizate;
- în cazul refuzului de 3 ori a unui loc de muncă și/sau de a participa la serviciile pentru
stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională.

14
V. Ajutorul pentru încălzirea locuinței
1. Cine poate beneficia de ajutorul pentru încălzirea locuinței?
Familiile și persoanele singure cu venituri reduse sau fără venituri și care nu dispun de bunuri
de valoare (alte case, terenuri cu o suprafață mare, etc.), care au viză de reședință la adresa
unde se solicită ajutorul. Cei care îndeplinesc aceste condiții pot beneficia de ajutor pentru
încălzirea locuinței cu energie termică în sistem centralizat, gaze naturale, energie electrică și
lemne și combustibili lichizi.

2. Ce înseamnă „familie și persoane singure”?


Familia este definită ca fiind(art. 6 alin.(1) lit.d) din OUG nr.70/2011): ”soţul, soţia, precum
şi alte persoane, indiferent dacă între acestea există sau nu relaţii de rudenie, care au acelaşi
domiciliu ori reşedinţă şi/sau care locuiesc şi gospodăresc împreună, sunt înscrise în cartea de
imobil şi sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de întreţinere a locuinţei”
Persoana singură este definită ca fiind (art. 6 alin.(1) lit.e) din OUG nr.70/2011):„persoana
care a împlinit vârsta de 18 ani, care locuieşte singură şi nu se mai află în întreţinerea
părinţilor, precum şi persoana cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, care locuieşte şi se
gospodăreşte singură şi are capacitate de exerciţiu anticipată.”

3. Ce înseamnă „venituri reduse”?


Funcție de sistemul de încălzire limitele superioare ale veniturilor medii nete lunare pot fi de
până la 786 lei/persoană pentru familie sau 1082 pentru persoana singură ce se încălzesc cu
energie termică și 615 lei pentru cei care se încălzesc cu gaze naturale, energie electrică și
lemne și combustibili lichizi.

4. Ce înseamnă „venituri medii nete lunare”?


La stabilirea venitului mediu net lunar al familiei sau, după caz, al persoanei singure, se iau în
considerare toate veniturile (cu câteva excepții) pe care membrii acesteia le-au realizat în
luna anterioară depunerii cererii, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de
stat, asigurări de şomaj, indemnizaţii, alocaţii şi ajutoare cu caracter permanent, indiferent de
bugetul din care se suportă, obligaţii legale de întreţinere şi alte creanţe legale.

5. Cât este cuantumul ajutorului?


Cuantumul ajutorului se va stabili în funcție de veniturile medii nete lunare și sunt exprimate
procentual pentru energia termică (10 – 100%) și în lei la celelalte sisteme. Astfel la gaze
naturale este cuprins între 20 și 262 lei, între 48 și 240 lei la energie electrică și între 16 și 58
lei la lemne și combustibili lichizi.

6. Cum se obține ajutorul pentru încălzirea locuinței?


Simplu: se depune la primăria unde locuiește solicitantul o cerere tip, numită
„Cerere/Declarație pe propria răspundere”. Cererea tip se procură de la primărie sau cine are
posibilitatea, de pe internet. Tot de la primărie se va comunica și dacă este necesar ca
solicitantul să prezinte unele acte doveditoare.

7. Când se efectuează ancheta socială?


A. Pentru situațiile în care se solicită ajutorul pentru încălzire cu energie electrică.
B. În condițiile în care autoritățile locale (care cunosc cel mai bine situația de la fața locului)
constată sau au cunoștință de o neconcordanță în cerere-declarații pe propria răspundere, se
vor face anchete sociale prin care pot fi solicitate orice acte doveditoare privind situația
declarată.

15
8. Cine completează cererea?
Cererea se completează astfel:
- în nume propriu - persoana care completează cererea este și persoana îndreptățită să
primească ajutorul pentru încălzire, respectiv persoana care îndeplinește condițiile de
acordare a ajutorului;
- în numele familiei - persoana care completează cererea este reprezentantul familiei,
membru al acesteia cu capacitate deplină de exercițiu a drepturilor civile;
- în numele persoanei îndreptățite - persoana care completează cererea este persoana
mandatată sau reprezentantul legal al persoanei lipsită de discernământ.

9. Cine este titularul ajutorului?


Titularul ajutorului pentru încălzirea locuinţei este reprezentantul familiei sau, după caz,
persoana singură care îndeplineşte condiţiile legale de acordare a ajutorului, care solicită
acordarea acestuia şi care poate fi, după caz: proprietarul locuinţei, succesorul de drept al
acestuia, persoana care a înstrăinat locuinţa în baza unui contract de vânzare-cumpărare cu
clauză de întreţinere sau cu drept de habitaţie, titularul contractului de închiriere, comodat,
concesiune al acesteia ori alt membru de familie major şi împuternicit de proprietarul locuinţei
sau de titularul contractului de închiriere ori, după caz, reprezentantul legal al persoanei
singure care nu a împlinit vârsta de 16 ani sau al persoanelor.
Despre locuință: Acordarea ajutorului pentru încălzire se justifică doar în situația în care există
o locuință în care locuiește solicitantul iar aceasta este înscrisă cel puțin în registrul agricol.
Locuință moștenită dar fără succesiune dezbătută: În situația în care nu s-a dezbătut
succesiunea, situaţia se poate soluționa prin declararea în scris în faţa primarului de către
fiecare moştenitor cât îi revine fiecăruia din moştenire. După această declaraţie se efectuează
modificarea în registrul agricol şi în aceeaşi bază se constată dacă solicitanţii îndeplinesc sau
nu condiţiile prevăzute de lege, sub rezerva confirmării celor declarate prin efectuarea
anchetei sociale, după care se poate acorda ajutorul.
Lipsa actelor de proprietate pentru locuință sau terenuri: Dacă locuința sau terenul figurează
în Registrul agricol și/sau în Registrul cadastral și s-au plătit taxele și impozitele locale, atunci
se poate acorda ajutor pentru încălzirea locuinței.

10. Cum se plătește ajutorul pentru încălzirea locuinței?


Direct la distribuitorul de energie termică, gaze naturale, energie electrică și în numerar la
beneficiar pentru lemne și combustibili lichizi.

VI. Alocația de plasament


1. Cine poate beneficia de alocația de plasament?
Alocația de plasament se acordă pentru fiecare copil faţă de care s-a luat măsura
plasamentului la o familie, persoană, asistent maternal, într-un serviciu de tip rezidenţial al
unui organism privat acreditat sau s-a instituit tutela {art.128 alin.(1) și (2) din Legea
nr.272/2004}. Alocația se plătește persoanei, asistentului maternal, reprezentantului familiei,
al organismului privat acreditat care a luat în plasament copilul sau tutorelui, până la
împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani {art.9 alin.(2) din Ordinul nr.1733/2015}.

2. Care este cuantumul alocației de plasament?


Alocaţia de plasament se acordă în cuantum lunar de 600 lei pentru fiecare copil aflat în
plasament sau pentru care s-a instituit tutela {art.128 alin.(1) din Legea nr.272/2004}.

16
Persoanele care au în plasament sau tutelă un copil cu dizabilitate, inclusiv asistentul
maternal, au dreptul la o alocație lunară de plasament în cuantum majorat cu 50%, respectiv
900 lei {art.32 alin.(4) din OUG nr.111/2010}.

3. Se poate acorda alocația de plasament și după vârsta de 18 ani?


Alocaţia de plasament se poate acorda şi după împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani,
dacă măsura plasamentului se continuă şi după această dată, conform prevederilor art.55
alin.(2) şi (3) din Legea nr.272/2004, după cum urmează:
a) pe toată durata continuării studiilor, dacă tânărul care a împlinit vârsta de 18 ani îşi
continuă studiile, o singură dată, în fiecare formă de învăţământ de zi, dar fără a depăşi
vârsta de 26 de ani;
b) pe o perioadă de până la 2 ani, în care tânărul poate solicita continuarea măsurii de
plasament. {art.9 alin.(3) din Ordinul nr.1733/2015}
Pentru tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi care beneficiază de măsura plasamentului şi
după această vârstă, prelungirea acordării alocaţiei se face în baza dispoziţiei conducătorului
direcţiei generale de asistență socială și protecție a copilului sau hotărârii comisiei pentru
protecţia copilului ori a instanţei de judecată, după caz. {art.15 alin.(2) din Ordinul
nr.1733/2015}

4. Pot beneficia de alocația de plasament și tinerii care au împlinit 18 ani și au beneficiat


de măsura tutelei?
Potrivit prevederilor Legii nr.272/2004, măsura instituirii tutelei încetează la împlinirea
vârstei de 18 ani a copilului și nu poate fi legal prelungită după această vârstă. Așadar, plata
alocației de plasament se poate face doar pe perioada în care este instituită o măsură de
protecție a copilului, fie specială sau de tip alternativ, așa cum este tutela. După încetarea
măsurii tutelei, nu mai există baza legală pentru plata acestei alocații, acest aspect fiind
reglementat și de prevederile Ordinului nr.1733/2015, conform căruia plata alocaţiei încetează
începând cu luna următoare celei în care a încetat măsura tutelei. {art.17 lit.f) din Ordinul
nr.1733/2015}

VII. Prestații persoane încadrate în grad de handicap


1. Care sunt prestațiile sociale de care beneficiază lunar adultul cu handicap grav?
Indiferent de venituri, adultul cu handicap grav beneficiază lunar de o indemnizație în
cuantum de 234 lei, la care se adaugă bugetul personal complementar în cuantum de 106 lei.
Valoarea totală este de 340 lei.

2. Care sunt prestațiile sociale de care beneficiază lunar adultul cu handicap accentuat?
Indiferent de venituri, adultul cu handicap accentuat beneficiază lunar de o indemnizație în
cuantum de 193 lei, la care se adaugă bugetul personal complementar în cuantum de 79 lei.
Valoarea totală este de 272 lei.

3. Care este prestația socială de care beneficiază lunar adultul cu handicap mediu?

17
Indiferent de venituri, adultul cu handicap mediu beneficiază lunar numai de bugetul
personal complementar în cuantum de 39 lei.

4. Adulții cu handicap îngrijiți și protejați în centre rezidențiale publice, beneficiază de


indemnizația lunară și de bugetul personal complementar lunar?
Nu beneficiază de indemnizația lunară și de bugetul personal complementar lunar adulții cu
handicap îngrijiți și protejați în centre rezidențiale publice, cu excepția centrului de tip
respiro.

5. Beneficiază de indemnizație lunară și de buget personal complementar lunar persoanele


cu handicap care sunt reținute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă
privativă de libertate ?
Pe perioada reținerii, arestării ori a detenției, aceștia NU beneficiază de indemnizație lunară și
de buget personal complementar lunar.

6. Beneficiază de plata indemnizației lunare și de bugetul personal complementar lunar


adulții cu handicap grav sau accentuat care NU realizează venituri, aflați în îngrijirea și
protecția asistentului personal profesionist?
Aceștia nu beneficiază de indemnizația lunară ci doar de bugetul personal complementar lunar.

7. Beneficiază de indemnizație lunară și de buget personal complementar lunar adulții cu


handicap grav sau accentuat care realizează venituri, aflați în îngrijirea și protecția
asistentului personal profesionist?
Aceste persoane NU beneficiază de indemnizația lunară și nici de bugetul personal
complementar lunar.

8. Familia sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav, accentuat ori mediu
beneficiază de indemnizația lunară și de bugetul personal complementar lunar?
Aceștia nu beneficiază de indemnizația lunară ci doar de bugetul personal complementar lunar
și numai pe perioada în care are copilul în îngrijire, supraveghere și întreținere.

9. Care este valoarea indemnizației pe care o primește adultul cu handicap vizual grav
pentru plata însoțitorului?
Adultul cu handicap vizual grav primește pentru plata însoțitorului o indemnizație echivalentă
cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială
din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi și este egală cu suma netă a salariului minim
brut pe țară garantat în plată.

10. Unde se înregistrează cererea pentru acordarea de prestații sociale?


Cererea pentru acordarea de prestații sociale se înregistrează fie la primăria, fie la direcția
generală de asistență socială și protecția copilului a localității de domiciliu sau de reședință a
persoanei cu handicap.

18
11. Când se acordă și când încetează plata prestației sociale?
Plata prestației sociale se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii și încetează cu
luna următoare celei în care persoana cu handicap nu mai îndeplinește condițiile care au dus la
stabilirea dreptului.

19