Sunteți pe pagina 1din 2

Cei șapte ani de acasă

Prof. Mocanu Veronica

Primii ani au un rol esential în dezvoltare si nu trebuie subestimat nimic din ceea ce
s-ar putea face cu copilui mic. În această perioadă, care i-ar permite acestuia să-şi
construiască baze solide pentru viitor, dezvoltarea creierului este cu atât mai rapidă cu cât
copilul este mai mic şi este aproape completă înainte ca acesta să meargă la şcoala primară.
Marile procese intelectuale, structurile legate de gândire, adică modul în care copilul îşi
organizează cunoştinţele şi-şi foloseşte inteligenţa, au deja, la vârsta de şase ani, locul lor bine
definit. Se pare deci că atât calitatea, cât şi cantitatea primelor experienţe stau la baza
dezvoltării mentale viitoare.
O componentă importantă în dezvoltarea armonioasă a copiilor este mediul de viață.
Este de preferat să aibă propria cameră, decorată după preferinţele lui/ei, să fie luminoasă şi
spaţioasă, cu loc special pentru jucării, loc special pentru zona de lucru-birou şi, un aspect
foarte important, fără televizor.
Un alt lucru foarte important legat de zona copilului este faptul că pentru orice
modificare se face acestui spaţiu să i se ceară părerea şi să fie întrebat(ă) dacă este de acord
cu schimbarea, asta dacă are o vârstă mai mare de patru ani.
După patru ani, copiilor trebuie să li se ceară părerea în situaţii diverse, să se ia în
considerare părerile şi propunerile acestora după ce vor fi analizate, să fie puse în practică
preferinţelor copiilor și sfaturile lor. Acestea vor dezvolta la copii atât stima de sine, cât şi
responsabilitatea în luarea deciziilor.
În cazul unui refuz categoric îi explicăm care este funcţionalitatea sau scopul acelei
schimbări.
În ceea ce priveşte faptul de a i se cere părerea, e absolut necesar să fie întrebat ori de
câte ori i se oferă ceva sau i se propune ceva nou. De asemenea, e necesar să îi explicăm de
fiecare dată când nu înţelege o întrebare sau atunci când îi cerem părerea.
Astfel, îi arătăm că avem încredere în el şi că părerea lui este foarte importantă pentru
noi, părinţii. Practic, îl încadrăm în familie în felul acesta, îl punem pe aceeaşi treaptă cu noi
şi îi acordăm respectul cuvenit.
Nu este doar un copil care nu ştie nimic. El ştie tot, doar că încă nu are experienţa de a
expune în cuvinte ceea ce ştie. El se bazează pe simţuri, pe inteligenţa emoţională, traduce
absolut tot ce vede, dar încă nu are toată informaţia necesară pentru a înţelege şi a explica tot
ceea ce vede şi simte.
Dar, într-o bună zi, copilul va fi pregătit să expună ce acum nu poate spune, iar rolul
părinţilor este să îl ajute să înţeleagă ceea ce vede şi simte.
Deseori, ne raportăm să explicăm doar ceea ce vede şi uităm partea care este mai
importantă, ceea ce simte. Dacă reuşim să îi explicăm şi să ne jucăm cu el, dezvoltându-i
inteligenţa emoţională, vom avea un copil cu dezvoltare armonioasă.
O altă componentă importantă în dezvoltarea armonioasă a copiilor este relaționarea.
Încă de la vârstă fragedă este recomandat să relaționeze cu alți copii. Începerea grădiniței e
momentul în care schimbă mediul și aceștia încep să înțeleagă că sunt unici și diferiți. Ei vor
învăța și cum să comunice cu alți adulți, în afară de părinți.
E ideal să practice un sport de echipă. De altfel, este bine ca un copil să poată
experimenta cât mai multe activități, întrucât pasiunea poate apărea de oriunde. Datoria
părintelui este de a-l încuraja în direcția pe care și-o dorește.
Când sunt foarte mici, copiii au nişte minţi extraordinare. Fie că este vorba de
imaginaţia lor elaborată, cu capacitatea ei de a inventa lumi noi, uimitoare, de curiozitatea lor
nesecată fată de tot ce-i înconjoară sau de lucruri neaşteptate, idei ciudate care ne ţintuiesc
locului şi ne fac să ne întrebăm "Cum de nu m-am gîndit niciodată la asta?", una dintre
bucuriile de a fi părinte este faptul că, adeseori, copiii ne surprind și ne uimesc. Există tot
felul de activități și jocuri minunate pe care le putem folosi pentru a menține, hrăni, dezvolta
și spori potențialul creator al copilului nostru.
Secretele fundamentale ale succesului sunt calitățile. Cu ajutorul părinților, copilul are
o șansă reală de a-și cultiva tocmai acel tip de abilități și calități care îi vor oferi orice ocazie
pentru a-și crea și dezvolta cele mai multe oportunități în viață.
Pornind de la înţelepciunea filosofilor, scriitorilor, oamenilor de ştiinţă şi
întreprinzătorilor, pare să fie clar faptul că anumite calităţi - sau obiceiuri de a gândi -
influenţează cu adevărat viitorul unei persoane, indiferent de cariera sau direcţia pe care
alege să o urmeze. Trebuie să ne creştem copiii în aşa fel încât:
Să fie curioşi - să se bucure cu adevărat să descopere idei şi lucruri noi, să
manifeste interes faţă de ceea ce se întâmplă în lume, să pună întrebări
importante şi deschise, să abordeze probleme morale şi filozofice şi să nu
se mulţumească cu răspunsuri simple.
Să fie isteţi - să pună sub semnul întrebării ceea ce aud, să caute opinii
diferite şi să cântărească argumentele pro şi contra ale diverselor opţiuni, să
raţioneze logic și să diferenţieze raţionalul de absurd înainte de a decide ce
să creadă.
Să fie creativi, mai degrabă decât să gândească în cadrul unor limite
convenţionale - să le placă să-şi formeze şi să-şi exprime propriile
explicaţii şi teorii, mai curând să se joace cu ideile, decât să se fixeze
asupra primului răspuns care li se oferă, şi să facă conexiuni pe baza
cunoştinţelor proprii, aplicându-le în situaţii diferite.
Să fie curajoşi - să savureze noile provocări şi să persevereze în rezolvarea
lor chiar şi atunci cînd lucrurile par dificile, să nu renunţe la o opinie
raţională indiferent de reacţiile celorlalţi şi să-şi dea seama când merită să-şi
asume un risc şi să încerce ceva nou.
Să fie riguroşi - să persevereze până când sunt cu adevărat mulţumiţi de ceea
ce au descoperit sau hotărât şi să fie dispuşi să-şi perfecţioneze propriile idei,
învăţând din succese şi eşecuri şi să solicite ajutor atunci când au nevoie.
Să fie receptivi - să fie dispuşi să înveţe de la alţii şi să-şi împărtăşească
opiniile, să recunoască faptul că noile idei şi planuri sunt uneori mai bune dacă
se obţin prin participarea comună a mai multor talente şi să fie capabili să-şi
schimbe perspectiva şi să se adapteze atunci când apar noi dovezi sau dacă
situaţia se modifică.
Să fie capabili să facă haz pe seama lor şi să păstreze o perspectivă
echilibrată - să înţeleagă faptul că greşelile constituie ceva firesc şi să ştie cum
să se ridice din nou după eşecuri.
Să fie plini de resurse şi independenţi - să manifeste iniţiativă şi să-şi fixeze
obiective, asumându-şi responsabilitatea pentru direcţia pe care o aleg.
Asadar, nu uitati niciodată în calitate de părinţi, că prin joacă puteţi să furnizaţi
copilului mecanisme de gândire, de inventie, de invățare și toate procesele care presupun
funcţionarea inteligenţei şi care îi sunt foarte preţioase acum, în primii 7 ani de viață, dar mai
ales mai târziu.