Sunteți pe pagina 1din 1

Comunicarea este un ansamblu de acțiuni care au în comun transmiterea de informații sub formă

de mesaje, știri, semne sau gesturi simbolice, texte scrise ș.a.m.d. între doi indivizi, numiți
interlocutori, sau mai formal, emițător și receptor. A nu se confunda însă cu aparatele
de comunicație numite emițătorul și receptorul de radio, care folosesc la comunicațiile la distanță
= telecomunicații.
Conceptul de « comunicare » este strâns legat de existența noastră ca oameni, iar apoi ca societate,
datorită faptului că ființele umane și comunicarea sunt interdependente. Fără comunicare și limbaj,
noi ca ființe sociabile, ce interacționăm și relaționăm în cea mai mare parte, sau chiar în totalitate
prin intermediul actului comunicării, viața noastră pe Terra ar fi inutilă, de prisos.
Este un proces dinamic, aflat într-o continuă schimbare. Societatea își datorează existența
comunicării interumane, ea înseamnă comunitate umană și este privită ca un proces care implică
participarea tuturor membrilor societății respective. Comunicarea prezintă diferite forme, dintre care
ne vom opri la comunicarea mediatizată și la comunicarea de masă, care este de fapt o formă a
comunicării mediatizate, destinată unor mase mari de persoane, putând avea o formă
subiectivă(care are ca scop manipularea opiniei publice), și o formă obiectivă(care dorește simpla
informare a persoanelor).
Comunicarea în masă este o parte integrantă a mass-mediei, concept relativ nou, care s-a dezvoltat
în special în perioada postbelică, ca o consecință directă a apariției noilor forme de transmitere a
informațiilor, fie prin unde radiofonice, fie prin imagini pe micul ecran. Comunicarea în masă studiază
modul în care indivizii și entitățile transmit informația prin intermediul mass-media către un număr
mare de persoane în același timp. La acest tip de comunicare sunt atribuite, de obicei, ziarele,
revistele, cărțile, televiziunea, radioul și filmele - medii utilizate pentru a disemina informații, știri sau
reclame.