Sunteți pe pagina 1din 8

GRILE ACUSTICA & ILUMINAT ARTIFICIAL

1. Ordinul de mărime al lungimii de undă a sunetelor audibile se încadrează între:


 0,1 m...100m
 0,2 m...20m X
 0,003m...3m
2. Un sunet de 650 Hz poate fi încadrat în categoria
 Sunetelor joase
 Sunetelor medii X
 Sunetelor înalte
3.  Nivelul sonor reprezintă:
reprezintă:
 Intensitatea sunetului într-o încăpere
 Logaritmul intensității sunetului raportat la intensitatea sonoră de referință X
 Logaritmul puterii sonore
4. Membranele vibrante absorb cel mai bine sunetele cu frecvențe:
 Joase X
 Medii
 Înalte
5. Sunetul poate pune în vi brație
 brație un element
element de construcție masiv (placă, perete)?
 În niciun caz
 Da X
  Numai dacă intervine
intervine și radiația infraroșie
6. Ecoul de fluturare apare datorită
 Incorectei poziționări a aripilor laterale ale scenei
 Paralelismului suprafețelor reflectante opuse sursei de sunet  X
 Paralelismului dintre două suprafețe tratate
t ratate fonoabsorbant
7. Într-o sală cu destinație acustică, tavanul înalt de peste 8 metri:
 Se recomandă
 Este necesar, dacă numă rul de spectatori este mare
 Poate genera ecou X
8. Amplificarea sonoră cu mijloace electroacustice se recomandă în cazul:
 Sălilor de concert
 Sălilor foarte mari X
 Teatrelor dramatice
9. Tavanul sălilor de spectacole, în jumătatea din față a sălii, se recomandă:
 Să fie reflectant X
 Să fie tratat fonoabsorbant
 Să fie transparent pentru sunet
10. Redarea culorii este superioară pentru:
 Lămpi cu incandescen
i ncandescență ță clasică
 Lămpi fluorescente cu redare foarte bună X
 Lămpi cu descărcări în vapori de sodium
11. Termenul de lampă desemnează:
 Sursa electrică
 Aparatul de iluminat
 Corpul de iluminat X
12. Managementul
Managementul energetic al iluminatului este necesar, deoarece:
  Numai în acest
acest mod se realizează
realizează confortul vizual
 Astfel se realizează protecția mediului X
 Astfel se poate asigura o distribuție echilibrată a luminanțelor 
13. Soluțiile de protecție a operelel or de artă împotriva razelor ultraviolete sunt:
 Expunerea în casete de protecție
 Folosirea corpurilor de iluminat cu filtre UV X
 Expunerea la lumină naturală
14. Elementele cuantificabile ale mediului luminos interior aparțin de:
 Distribuția fluxului X
 Distribuția luminanțelor 
 Direcționarea luminii
15. Indicele de izolare acustică măsurat în laborator este în mod obișnuit
 Mai mare X
 Mai mic
 Egal
Față de cel măsurat în situ
16. Durata de reverberație reprezintă timpul de descreștere a nivelului sonor cu:
 20 dB
 30 dB
 60 dB X
17. Principalul mod prin care un element de construcție masiv izolează la zgomot aerian
este:
 Prin masă X
 Prin vibrații de ansamblu
 Prin porozitatea specifică mică
18. Nivelul zgomot admisibil într-o încăpere de locuit, în reglementările din România,
18. Nivelul de zgomot
este:
 35 dB X
 30 dB
 În funcție de nivelul de zgomot exterior 
19. Îngroșarea șapei suport a pardoselii
 Suplimentează izolarea de ansamblu a planșeului
20. O octavă reprezintă:
 Un sunet musical
 Un interval de dublare a frecvenței sonore X
 O variație armonică
armonică a frecvenței sunetului
sunetului
21. Un sunet de 550 Hz poate fi încadrat în categoria sunetelor:
 Joase
 Medii X
 Înalte
22. Nivelul sonor reprezintă:
reprezintă:
 Intensitatea sunetului într-o încăpere
 Logaritmul intensității sunetului raportate la intensitatea sonoră de referință
r eferință X
 Logaritmul puterii sonore
23. Pentru absorbția sunetului, porozitatea unui material
 Este utilă X
 Este contraindicate
 Este indiferentă
24. Membranele vibrante absorb cel mai bine sunetele cu frecvențe:
 Joase X
 Medii
 Înalte
25. ………………………………..
 Reprezintă investiții suplimentare
 Se referă la izolarea elementelor de construcție
 Include intervenții la nivel de partiu
26. Reducerea nivelului de zgomot de impact prin interpunere presupune:
 Îngroșarea șapei suport a pardoselii
 Utilizarea unei pardoseli cu dală flotantă  X
 Utilizarea unei pardoseli moi
27. Audiția optima recomandă ca suprafața ocupată de public:
 Să aibă o pantă similară cu panta pentru vizibilitate  X
 Să fie orizontală
 Să aibă o pantă de 50%
28. Comparând săli cu același volum, durata de reverberație recomandată:
 Este mai mica într-un cinematograf față de o sală de concert  X
 Este mai mica într- o sală de muzică față de o sală de ședințe
 Depinde numai de volum
29. Compoziția stratului luminofir determină:
 Valoarea indicelui de redare a culorii X
 Valoarea indicelui încăperii
 Durata de viață a lămpii
30. Sursa luminoasă a fibrei optice se află în:
 Ansamblul fibrelor
 Generator
 Zona terminal X
31. Lumenul este unitatea de măsură a:
 Intensității luminoase
 Fluxului luminous X
 Iluminării
32. Cu surse mascate în scafe de lumină se obține:
 Tavan luminos
 Tavan luminat X
 Perete luminos
33. Conform legii conservării fluxului luminos, este egală cu fluxul incident:
 Suma fluxului reflectat, absorbit și transmis X
 Suma fluxului absorbit și transmis, minus cel reflectat
 Suma fluxului reflectat și absorbit, minus cel transmis
34. Formele arhitecturale massive sunt cel mai bine puse în valoare:
 Prin orientarea fluxului luminos exterior pe plinuri
 ………………….
 ………………….
35. Pentru săli cu destinație acustică de dimensiuni mici, forma în plan:
 Se recomandă să fie cât mai regulate X
  Nu influențează calitățile acustice
 Se recomandă să nu fie regulate
36. Panourile suspendate în zona scenei la săli înalte :
 Micșorează durata de reverberație
 Măresc durata de reverberație
 Dau reflexii rapide și îmbunătățesc claritatea audiției X
37. Pentru izolare acustică, la alcătuiri într -un
-un singur strat, porozitatea materialului:
 Este utilă X
 Este contraindicate
 Este indiferentă
38. Conform legii masei, izolarea la zg omot aerian a unui element de construcție masiv:
 crește cu creșterea frecvenței suetului X
 este constantă, independentă de frecvența sunetului
 scade cu creșterea frecvenței sunetului
39. Indicele de atenuare acustică reprezintă :
 Aprecierea izolării la zgomot de  impact
 Aprecierea izolării la zgomot aerian  X
 Aprecierea absorbției la zgomot aerian în situ
40. Măsurile generale de protecție acustică…………………………..
41. Orbirea (foto…) poate fi determinate de:
 Distrugerea refractară a luminanțelor 
l uminanțelor 
 Distrugerea nervului optic
 Efectul luminos excesiv al sursei luminoase X
42. Mobilierul și finisajele interioare pentur pereți, tavane, pardoseli, influențează:
 Luminarea
 Luminanța
 Eficacitatea luminoasă  X
43. În sistem substractiv/subiectiv, prin combinarea culorilor primare, se obține:
 Alb
  Negru X
 Am bră/ombră
44. Partea superioară a unei construcții înalte, se luminează de la sol cu proiectoare de
exterior cu distribuție:
 Concentrată X
 Largă
 Medie
45. Percepția sunetului de către om este:
 Liniară
 Logaritmică X
 Exponențială
46. Urechea umană are maximum de sensibilitate în jurul frecvenței de:
 20 Hz
 200 Hz
 2000 Hz X
47. Însumarea unui sunet de 80 dB cu unul de 50 dB produce un sunet de:
 Cca 80 Db X
 130 dB
 Cca 85 dB
48. Absorbția suprafețelor perimetrale ale încăperii influențează durata de reverberație:
 Invers proportional X
 Logarithmic
  Nu există o influență
influență clară
49. Membranele vibrante realizează în principal absorbția sunetului prin:
 Vibrația porilor materialului
 Vibrații de ansamblu X
 Ambele fenomene de mai sus
50. Diferența de nivel normalizată reprezintă:
 O estimare a izolării la zgomot de impact
 O estimare a izolării la zgomot aerian  X
 Valoarea nivelului sonor rezultat în urma absorbției normale în încăpere
51. Diferența între indicii de izolare determinați în laborator și în situ provine de la:
 Precizia aparatelor de măsură, mai mare în laborator
 Grija și atenția laboranților, care nu pot fi aplicate similar pe șantier 
 Căile colaterale de transmitere a sunetului  X
52. Pentru creșterea izolării la zgomot aerian a unei ferestre, este utilă:
 Tratarea sticlei antireflexie
 Umplerea cu argon a spaațiului dintre geamuri
 Prevederea unor garnituri de etanșare  X
53. Intervenția la sursă pentru reducerea nivelulu i de zgomot de impact
i mpact presupune:
 Îngroșarea șapei suport
 Utilizarea unei pardoseli pe dală flotantă  X
 Utilizarea unei pardoseli moi
54. Măsurile generale de protecție acustică:
 Reprezintă investiții suplimentare
 Se referă la izolarea elementelor de construcție
 Include intervenții la nivel de partiu X
55. Pentru a evita ecoul, peretele de fund al sălii trebuie:
 Tratat reflectant
 Tratat absorbant X
  Nu este important
important
56. Tavanul sălilor de spectacole, în jumătatea din față a sălii se recomandă:
 Să fie reflectant X
 Să fie fonoabsorbant
 Să fie transparent pentru sunet
57. Dacă se constată apariția ecoului de fluturare, fenomenul poate fi evitat:
 Prin îndepărtarea de la sursă a suprafețelor în cauză
 Prin tratarea fonoabsorbantă a unei suprafețe  X(SAU REDANE)
 Prin tratarea fonoizolantă a suprafețelor respective
58. Vederea pe t imp de noapte, față de vederea de zi, este:
 Mai sensibilă
 Mai puțin sensibilă
 Indentică dpdv al sensibilității, dar nu se disting culorile ?
59. Pentru spațiile adiacente zonei cu sarcina vizuală, se recomandă un nivel de
iluminare:
 200 lx, inidferent de iluminarea
i luminarea din zona principală
 Inferior cu o treaptă față de zona principală X
 Superior cu o treaptă față de zona principală
60. Luxul este unitatea de măsură a:
 Intensității luminoase
 Fluxul luminos
 Iluminării X
61. Suprafețele arhitecturale luminoase:
 Transmit lumina X
 Reflectă lumina
 Absorb lumina
62. Un sunet de 2500 Hz poate fi încadrat în categoria sunetelor:
 Joase
 Medii
 Înalte X
63. Pentru a se percepe o dublare subiectivă a tăriei sunetului, intensitatea acestuia trebuie
crescută de:
 2 ori
 3 ori
 10 ori X
64. Durata de reverberație reprezintă timpul de descrștere a nivelului sonor cu:
 20 dB
 30 dB
 60 Db X
65. Coeficientul de absorbție acustică al unui mat erial:
 Exprimă porozitatea internă a materialului
 Reprezintă gradul de absorbție a sunetului pe unitatea de arie a materialului
 Reprezintă raportul între energia sonoră absorbită și cea incidentă X
66. La frecvența proprie de rezonanță a unui element de construcț ie:
 Izolarea la zgomot aerian se reduce
 Izolarea la zgomot aerian se menține constantă
 Izolarea la zgomot aerian este mai mare X ? grafic pag 9
67. Indicele de izolare acustică reprezintă:
 Aprecierea izolării la zgomot de impact
i mpact
 Aprecierea absorbției la zgomot aerian  X
 Aprecierea izolării la zgomot aerian în situ
68. Valori mai marei ale L
 Indică o izolare mai bună la zgomot de impact
 Indică o izolare mai slabă la zgomot de impact  X
 Sunt relevante numai dacă valorile R manifestă aceeași tendință
69. Un planșeu de beton obișnuit realizează izolarea necesară la zgomot de impact în
clădiri de locuit:
 În majoritatea cazurilor
  Niciodată X
 În unele cazuri
70. În protecția acustică, reverberația:
r everberația:
 Trebuie redusă
 Este utilă
 Trebuie calculate X
71. În sălile de spectacole, pereții laterali convergenți spre fundul sălii:
 Sunt utili, dirijează reflexiile către public X
  Nu sunt recomandați,
recomandați, dirijează reflexiile spre laterale
  Nu au niciun rolrol din punctual de vedere
vedere al reflexiilor sonore
sonore
72. În spații destinate muzicii se recomandă ca decalajul între sunetul direct și cel
reflectatsă nu depășească:
depășească:
 20 milisecunde
 50 milisecunde
 80 milisecunde X
73. Cele mai eficiente suprafețe reflectante de sunet sunt cele plasate:
 La partea superioară a pereților sălii
 La partea superioară a peretelui din spatele sălii
 În pereții și tavanul posceniului X
74. Într-o sală de conferințe, pericolul de ecou este evitat prin:
 Prin tratarea fonoabsorbantă a peretelui din ….spate? al sălii
 Prin tratarea fonoabsorbantă a tavanului sc….
 Prin evitarea paralelismului pereților sălii  X