Sunteți pe pagina 1din 16

Tulburări psihopatologice în discrinii (endocrinopatii)

Hormonii – extensii circulante ale SN care afectează procesele tisulare


intracelulare la situsuri inaccesibile fibrelor nervoase terminale (Reiser, 1985) 
modalitate paralelă de control nervos asupra integrării homeostatice a proceselor
fiziologice care se desfăşoară în organism
Principalul nivel anatomo-funcţional cerebral de integrare şi dirijare a funcţiilor
endocrine este hipotalamusul,
- care este supus unor aferenţe corticale, mezencefalice şi spinale – cele
corticale şi din TC putând prezenta o etapă intermediară la nivel sistem
limbic
- principalele sale eferenţe sunt cele hipofizare – tropii hipofizari controlând
secreţia unor glande (suprarenala, tiroida) şi a unor hormoni propriu-zişi
(somatostatina, hormonul de creştere)
- controlează sistemul endocrin prin SNV
SNC
- intercorelarea activităţilor diferitelor glande endocrine
- sincronizarea activităţii glandelor endocrine cu ritmurile biologice ale
organismului
- intercorelarea menţinerii homeostaziei organismului cu diferitele solicitări
adaptative din mediul extern (factori fizici, stressuri psiho-sociale) sau intern
(factori metabolici, stressuri intrapsihice)
 aparatul neuroendocrin are un rol principal în integrarea fenomenelor psiho-
sociale cu cele fiziologice

Tulburările psihoendocrine apar prin:


- efectele stressului asupra hormonilor  DZ, hipertiroidii, hipercorticisme
- efectele dereglărilor hormonale asupra funcţiilor psihice  modificări
dispoziţie, cogniţie, comportament sexual, agresivităţii, comportamente
sociale

1
Excluderea substratului endocrin a unor boli psihice impune, după anamneză şi
examen somatic, recurgerea la o serie de analize de laborator de rutină:
- glicemie
- T3 şi T4
- TRH
- calcemie
- cortizolemie
- ionogramă

2
Natura endocrină (sau, în general, somatică) a unor afecţiuni psihice trebuie
suspectată când :
- există relativă stabilitate în timp a simptomelor, cu independenţă situaţională
(de ex. persistenţa unei anxietăţi indiferent de prezenţa sau absenţa unor
evenimente cu potenţial anxiogen, persistenţa unei tahicardii în timpul
somnului, etc.)
- rezistenţa relativă a simptomului la încercările de sugestie, autosugestie,
relaxare dirijată, bio-feedback, etc.
- efectul insuficient sau nul al tratamentelor simptomatice psihotrope cu doze
uzuale
- confirmarea existenţei obiective a simptomului fie prin mijloace directe, fie prin
coroborarea afirmaţiilor bolnavului cu ale anturajului
- absenţa unor cauze psihogene convingătoare (în mediu sau în personalitatea
bolnavului) care să poată explica în mod cât de cât adecvat apariţia şi
persistenţa simptomului
- prezenţa în tabloul clinic a unor elemente mai puţin caracteristice unor
sindroame psihiatrice principale, sau constatarea asocierii lor cu o serie de
manifestări şi semne somatice ale unei boli endocrine
- asocierea simptomatologiei psihice cu semne sau simptome somatice greu de
explicat psihogen
- caracterul net, relativ precis, lipsit de ambiguitate, al descrierii făcută de bolnav
semnelor sau simptomelor somatice, oricât de «ciudate » ar putea să pară
acestea
Patologia hipofizară
- intensitatea şi conţinutul tulburărilor psihice din disfuncţiile hipofizare cu debut
prepubertar depind în mare măsură de calitatea mediului în care s-a dezvoltat
copilul
1. Insuficienţa hipofizară / Sindromul Simmonds-Sheehan
- se manifestă prin semnele şi simptomele insuficienţei funcţionale a glandelor
ţintă (suprarenala adrenală, tiroidă, gonadele)
- manifestările clinice devin evidente după ce mai mult de ¾ din masa hipofizei
şi-a pierdut funcţionalitatea
- cauze :
o necroză postpartum (adult)
o cauze tumorale, toxice, infecţioase, traumatice (adult, prepubertar)
o cauze obstreticale (prepubertar)
- psihiatric – tablou apatic, astenic, depresiv cu:
o fatigabilitate extremă
o indiferenţă
o inactivitate
o dificultăţi în desfăşurarea normală a proceselor ideative
o bradipsihie
o pot să apară episoade de iritabilitate, cverulenţă, reacţii psihotice cu
agresivitate, confuzie, manifestări halucinatorii
o la adult – tulburările psihice sunt cu atât mai severe cu cât debutul a fost
mai brusc şi deficitele hormonale mai mari
o prepubertar – pe prim plan trec consecinţele psihologice ale aspectului
somatic, intens diferit de restul oamenilor – extroversie şi sociabilitate
crescută, dar cu hipersensibilitate, tendinţă la instabilitate emoţională,
manifestări impulsive
- somatic :
o tegumente ceroase, dar fin cutate, dând impresia unei îmbătrâniri
premature
o hipotricoză corporală
o prepubertar – oprirea creşterii somatice, cu păstrarea relativă a
proporţiilor corpului, fără afectarea deosebită a capacităţilor intelectual-
cognitive
o caşexie
- diagnostic diferenţial :
o depresii inhibate sau melancolice
o anorexia nervoasă (caşexie mai accentuată, fără pirderea pilozităţii
axilare şi pubiene)
- tratament – substituţie hormonală pe toate liniile
o corectarea deficitului cortizonic duce la reducerea simptomele psihice
o la copii este importantă substituţia cu hormon de creştere
2. Hiperfuncţia hipofizară
- tratament – tratamentul tumorii (ablaţie chirurgicală, implanturi izotopi); unele
manifestări psihice putând persista şi după intervenţie, prin tendinţa
simptomatologiei la structurare în personalitatea bolnavului, ca urmare a
persistenţei defectelor fizice
 debut prepubertar
- duce la apariţia gigantismului
- pot prezenta întreaga gamă a dezvoltării intelectuale (retardare 
supradotare)
- emoţional – insensibilitate, indiferentism, inerţie cu momente de irascibilitate şi
labilitate emoţională
- global – asemănător modificărilor « epileptoide » ale personalităţii
- uneori manifestări bipolare de mare intensitate
- DD – persoanele cu înălţimi excesive, variante extreme ale normalului
 debut la adult
- duce la acromegalie
- cele mai multe tulburări psihice fiind reacţii la schimbările somatice inestetice
- tulburările psihice intrinseci sunt asemănătoare celor din hipotiroidie (cu carese
asociază clinic şi hormonal)
o depresie cu restrângerea iniţiativei şi pierderea interesului
o dificultăţi relaţionale şi integrative prin frecvenţa stărilor coleroase
(agresivitate, instabilitate, excitaţie, mânieintermitentă)
o uneori cu schiţarea unui sdr maniacal sau mixt
- cele mai frecvente sunt simptomele nevrotice depresive care pot masca un
oarecare grad de deficit intelectual (prezent de regulă, probabil prin
impregnarea neurală somatotropă)
- uneori poate exista impresia inautenticităţii propriilor trăiri – similară
depersonalizării
- la debut poate exista o creştere a activităţii intelectuale
Disfuncţiile tiroidiene
1. Hipertiroidia
- cauze :
o boala Graves-Basedow, mecanis AI cu posibile participări hipotalamo-
hipofizare
o noduli tiroidieni hipersecretori
o supradozare tratament de substituţie
- debutul clinic este, de regulă, legat de un stress – simptomele putând apărea
chiar la câteva ore de la psihotraumă
- investigaţii psraclinice : măsurare T3, T4, ric, test la TRH
- evoluţia este fluctuantă, putând fi influenţată de stress
- mai frecventă la femei (30-40 ani), predominând la bărbaţi la vârste înaintate
- formele severe pot duce la modificări ireversibile ale funcţiilor cerebrale
- personalităţi premorbide cu vulnerabilitate specială la hipertiroidie :
o un prim tip, slab elaborat, ar include trăsături similare perioadei de stare
– labilitate afectivă, hipersensibilitate dar şi timiditate, fobii, sentiment de
inferioritate
o al doilea tip, ceva mai elaborat, ar include persoane caracterizate printr-o
preluare precoce a responsabilităţii pentru ei/alţii cu suprimarea propriilor
dorinţe şi nevoi, şi asumarea unei poziţii de « martiri », paralel cu o
teamă accentuată de moarte sau boală (trigger – frică intensă, pierderi
materiale)
- manifestări psihice
o prezente constant, uneori singurele acuze ale perioadei incipiente a bolii
o încordare, nervozitate, hiperexcitabilitate
o labilitate emoţională, distractibilitate, hipomnezie de fixare
o pacientul simte nevoia de a fi mereu în mişcare, deşi resimte şi oboseala
fizică (care nu este doar matinală, ca în nevroze)
o în cursul furtunii tireotoxice pot exista tulbrări psihotice şi se poate
dezvolta un psihosindrom organic acut/subacut confuziv, urmat de comă
şi deces
o la vârstnici – deprimare, apatie, retragere socială
o poate contribui la exagerarea unor trăsături premorbide – scăderea
perioadelor de latenţă şi a pragului de răspuns la stimulii din mediu şi de
coborâre a pragului de tolenranţă la frustrare
o stare neîntreruptă de anxietate iritabilă (uneori cu note euforice),
accelerarea ideaţiei cu creşterea productivităţii şi supleţei imaginaţiei,
superficialitate labilă emoţional şi comportamental
o tendinţă la perfecţionism cu creşterea exigenţelor faţă de sine/alţii
- manifestări somatice
o amfitonie vegetativă – tahicardie aritmică (şi în somn sau repaus),
bufeuri, vasodilataţie, incapacitatea de a suporta căldura, sialoree,
hipersecreţie gastrică, accelerare tranzit intestinal
o exoftalmie  retracţie pleoape, privire vioaie şi strălucitoare
o tremor (ritmic, fin) extremităţi, limbă pleoape închise
o creşterea TAS
o accentuare ROT
o dispnee
o creştere apetit (creştere ponderală minimă sau absentă)
o modificări menstruale  amenoree
o transpire  piele umedă, caldă
o slăbiciune şi fatigabilitate musculară
- diagnostic diferenţial
o tulburările anxioase
o hipomanie
o diabet incipient
o feocromocitom
- tratament – substanţe antitiroidiene, iod radioactiv, chirurgical
o după începerea tratamentului antitiroidian pot apărea psihoze
achizofreniforme sau confuzive (mai rar)  tratament antipsihotic
smptomatic (Haldolul având o neurotoxicitate mai mare la hipertiroidieni)
2. Hipotiroidia
- cauze
o endogenă / primară – rară, femei de 40-60ani; cauze diverse – AI,
încetarea terapie substituţie, tiroidită Hashimoto, tumori, deficit iod,
tulburări hipotalamo-hipofizare
o secundară – suprimarea prea intensă a funcţiei tiroidiene prin mijloace
terapeutice
- la copii  cretinism – iniţial somnolenţă, întârzierea dezvoltării motorii, apoi
semen ale RM hipotiroidiene: hipotonie musculară, nanism, distanţă
interpupilară mare, protruzie limbă, hernie ombilicală
- debut lent, insidios (cu excepţia cazurilor chirurgicale)
- acuzele psihice
o frecvente, la bătrâni chiar unicele manifestări
o disfuncţii cognitive – înţelegere lentă, alterarea abstractizare, tulburări
atenţie şi memorie recentă
o uneori se dezvoltă un psihosindrom organic cu evoluţie spre stupor şi
comă
o mixedem – psihoză cu ideaţie paranoid-halucinatorie, halucinaţii auditive,
semne de afectare organică cerebrală
o în general – aspect depresiv (depresie endogenă tipică, inhibată) sau
stare de indiferenţă şi tocire acuitate perceptivă
- acuzele somatice
o neuropatii periferice cu parestezii digitale
o hipoacuzie, cefalee
o sindrom de tunel carpian
o sincope
o piele groasă şi edemaţiată, palid-gălbuie
o păr şi unghii friabile, unghii îngroşate, cădere 1/3 externă sprâncene
o voce răguşită, greoaie datorită îngroşării limbii
o apetit scăzut cu pierdere ponderală mică
o intoleranţă la frig, hipotermie
o bradicardie, modificări caracteristice ECG
o constipaţie
o infertilitate, menstruaţii abundente şi neregulate, pierdere libidou
- asocieri
o sindromul de T3 scăzut (anorexia nervoasă , stări de denutriţie) – în care
odată cu corectarea greutăţii corporale se corectează şi hipotziroidia
o unele depresii la femei ce nu răspund bine la antidepresive decât la
asocierea cu hormoni tiroidieni  verigă patogenică comună a depresiei
şi hipotiroidiei, legată de reglarea parţială a sensibilităţii receptorilor
catecolaminici cerebrali de către hormonii tiroidieni
- tratament – terapie de substituţie, aplicată cât mai precoce (mai ales la copii)
pentru a preveni instalarea ireversibilă a tulburărilor cognitive
o hipotiroidienii tolerează nesatisfăcător medicaţia depresoare SNC, şi nu
răspund la antidepresive decâ’t asociate tratamentului substitutiv
o în cazurile secundare, mai ales la vârstnici, tratamentul hormonal ce a
dus la hipotiroidism trebuie scăzut treptat pentru a evita eventualele
decompensări cardiace sau psihice
Disfuncţiile suprarenale
- afectează din punct de vedere psihiatric nivelul de activitate şi energie al
bolnavului, fără să existe modificări primare ale afectivităţii (deşi manifestările
pot fi confundate cu tulburările afective)
1. Boala Addison
- este o insuficienţă secretorie a celor trei corticosteroizi principali (aldosteronul,
cortizolul, androgenii corticosuprarenali)
- etiologie: * AI, **secundară TBC
- manifestări psihice
o legate de astenie, hipokinezie, bradipsihie (aversiunea faţă de efort a
addisonienilor)
o fatigabilitate
o lipsă de iniţiativă
o retragere socială
o iritabilitate
o sărăcire conţinutului gândirii
o criza addisoniană – sindroame organice cerebrale acute cu confuzie,
halucinaţii, delir oneiroid şi evoluţie spre stupor şi comă, hTA  deces
prin şoc
- somatic
o scădere în greutate
o pigmentare caracteristică a pielii
o iniţial dg prin probă de stimulare cu ACTH care evidenţiază rezervele
funcţionale scăzute ale Csr
o perioada de stare – scăderi plasmatice ale Cl, Na, HCO 3 şi creşteri ale K
o EEG – activitate lentă, difuză, cu amplitudine mare
- diagnostic diferenţial
o neurastenie
o sindroamele astenice din diferitele boli somatice
o depresia
o hipocondria
o tulburări anxioase cronice
- tratament
o hormonal complex de substituţie
o pacienţii sunt foarte sensibili la anestezice/narcotice şi barbiturice
2. Sindromul Cushing
- reprezintă efectele unui exces de cortizol circulant, de origine endogenă sau
exogentă (tratamente cortizonice)
- etiologie
o disfuncţie suprarenaliană primară (cortizol crescut, ACTH şi CRH scăzute)
o tumoră ectopică secretantă de ACTH (cortizol şi ACTH crescute, CRH
scăzut)
o secreţie hipofizară crescută de ACTH (cortizol, ACTH şi CRH crescute)
- manifestări psihice se caracterizează prin dispoziţie de fond depresivă de
intensităţi variabile, peste care se suprapun
o iritabilitate
o insomnii
o pierdere libidou
o ideaţie şi tentative suicid
o scurte perioade de labilitate emoţională
o nelinişte
o anxietate
o uneori – euforie sau excitaţie maniacală; deficite organice cerebrale
cognitive (memorie, concentrare)
o mai târziu, manifestări ale complicaţiilor (dezechilibre hidroelectrolitice,
cetoză diabetică, encefalopatie hipertensivă)
o rar – sindrom organic cerebral productiv, cu delir şi halucinaţii, de aspect
schizofreniform
o în cazul tratamentelor cu CS – sindrom maniacal atipic: hiperactivitate,
logoree, euforie minimă/absentă, iritabilitate şi irascibilitate, cverulenţă,
supraevaluarea propriilor capacităţi şi a propriei persoane, creşteri apetit şi
libidou, insomnie ; ± anxietate intensă  psihoze acute, toxice, cu elemente
organice
- manifestări somatice
o obezitate tronculară şi facies în lună plină
o striaţii abdominale, fragilitate tegumentară
o scădere toleranţă la glucoză
o HTA
o osteoporoză
o tulburări gastrice
o scădere rezistenţă la infecţii
o slăbiciune musculară
o impotenţă la bărbaţi
o hirsutism, acnee şi amenoree la femei
- diagnostic diferenţial
o obezitatea de aport
o hepatopatii
o tulb psihice psihogene similare
- tratament
o complex, endocrinologic ± chirurgical
o în cazurile apărute după tratament cu CS – se scad treptat dozele de CS si
se adaugă antipsihotice, iar dacă există APP de psizoze electiv este litiul
o răspunsul la antidepresive este lent şi incomplet
3. Feocromocitomul
- tumoare secretantă de CA
- clinic se manifestă prin crize HTA intense însoţite de anxietate marcată şi
simptome vegetative (dispnee, tahicardie, paloare, midriază, cefalee, tremor,
dureri precordiale, ameţeli, greţuri, vărsături)  confuzie, delir cu agitaţie,
nelinişte, aprehensiune
- DD – atacurile de panică
- cedează la administrarea de fentolamină
Disfuncţiile paratiroidiene
1. Hipofuncţia paratiroidiană / hipocalcemia
- cauzele hipoparatiroidiei
o leziuni chirurgicale ale PT din timpul tiroidectomiilor – cel mai frecvent
o idiopatice – rar, mai ales la copii, fete
o pseudoparatiroidia – rara, sensibilitate scăzută la PTH
- cauzele hipocalcemiei
o hipoparatiroidia
o deficit aport
o deficit vitamină D2 – nutriţional, secundar IRC sau malabsorbţiei
- efectele hipocalcemiei (mai ales fracţiunea ionizată)  hiperexcitabilitate
neuromusculară – criză tetanie (slăbicune musculară, palpitaţii, parestezii
extremităţi, spasm carpopedal, spasme musculare, crize atetozice  stridor
laringian, convulsii generalizate) cu modificări EMG – DD cu alcaloza şi tetania
consecutive hiperventilaţiei isterice sau hipocondriace
- simptome psihice
o iritabilitate
o retragere socială
o inconstant – fobii, ticuri, labilitate emoţională, anxietate, astenie, depresie
o cazuri severe – confuzie, delir
- simptome somatice
o modificări atrofice cutanate
o fragilitate unghii
o cădere localizată păr
- diagnostic diferenţial
o epilepsie
o delirium tremens
o tumori cerebrale
- tratament
o calciu, vitamina D, Tachystin ± corectarea deficvitelor de magneziu
o evitarea producerii hipercalcemiei
o tratarea corectă a hipoparatiroidiilor idiopatice, deoarece în cca 1/3 cazuri
duce la deteriorare intelectuală, frecvent ireversibilă
2. Hiperparatiroidismul / hipercalcemia
- Cauze
o adenom secretant paratiroidian
o supradozări vitamină D
o tulburări hidroelectrolitice
- simptome psihice
o iniţial vagi, funcţie de personalitatea şi adaptarea premorbidă – lipsă de
iniţiativă şi spontaneritate, depresie, tendinţe suicidare
o apoi – pierdere capacitate de concentrare, hipomnezie fixare
o cazuri severe – pierderi conştienţă, confuzie, psihoză organică acută
- simptome somatice
o dureri lombare
o colici renale ± modificări renale hipercalcemice
o ITU frecvente
o dureri scheletale vagi ± semne de afectare osoasă (decalcifieri, diformităţi)
o acuze gastrointestinale
o slăbiciune musculară
o hipoacuzie
o modificări ECG
- DD – prin dozare calcemie
o diverse boli psihice – nevroze, hipocondrie, TA, SP
o intoxicaţie cu vitamina D2
o sindrom lapte-alcaline
- tratament
o cauzal – chirurgical, cu risc recidivă adenom PT
o alterarea majoră a stării psihice (confuzii, psihoze)  urgenţă medicală 
diureză forţată cu PEV
Disfuncţiile pancreasului endocrin
1. Diabetul zaharat
- principalele tulburări psihice sunt legate de reacţia bolnavului la afecţiunea
cronică de care suferă
- la copii şi adolescenţi – întârzie maturarea afectivă
- regresiune psihică ce întreţie ideea de boală şi dependenţă a pacientului
- complicaţiile  accentuează răspunsul psihologic negative la invalidare şi
dependenţă
- totul pe fondul unui teren cerebral modificat patologic
- de regulă, există o legătură între stabilitatea glicemiei / evoluţia DZ şi diferitele
stressuri la care este supus pacientul
- tulburări psihice: nevrotice, psihopatoide, depresiv-anxioase, delirante,
psihoze paranoide (mai ales în cazurile cu complicaţii vasculare avansate)
2. Hipoglicemia
- cauze :
o cea mai comună – supradozarea hipoglicemiantelor la diabetici
o tumoare pancreatică secretantă de insulină
o DZ incipient o leziuni hepatice
o sdr stomac operat o alcoolism
o endocinopatii
- iniţial – nelinişte, anxietate, senzaţie de foame, slăbiciune, iritabilitate,
cefalee, ameţeli
- apoi – manifestările descărcării de ADR – anxietatea şi fenomenele ei
vegetative  accentuare confuzie până la comă şi deces
- crizele hipoglicemice prelungite, repetate sau severe  leziuni cerebrale
ireversibile  modificări psihice asemănătoare SP, depresiei, demenţei
- tratament – corectarea hipoglicemiei prin administrare de G 33%, apoi
găsirea şi corectarea cauzei
- majoritar, crizele hipoglicemice apar la glicemii de sub 0,55g/l
Disfuncţiile gonadice
1. Hiposecreţa de androgen la bărbat
- = climacteriu masculin, caracterizat prin scăderea secreţiei de testosteron, la
care se asociază instabilitate emoţională şi vegetativă – şingura tulburare
sexuală masculină la care este justificat tratamentul cu testosteron (altfel ar
determina insomnie, iritabilitate, fugă de idei)
- insuficienţele testiculare absolute (agenezie, castrări)  repercursiuni
majore asupra personalităţii şi stabilităţii emoţionale; cu cât debutul e mai
precoce, cu atât se evidenţiază mai mari tulburări ale maturări caracteriale şi
affective
2. Disfuncţiile gonadale la femeie
 insuficienţa ovariană absolută
 hiperestrogenia
 tulburările de menopauză
 sdr premenstrual
 amenoreea idiopatică