Grecia (în greacă Ελλάδα), oficial, Republica Elenă (în greacă Ελληνική Δημοκρατία) și cunoscută

încă din antichitate și sub denumirea de Elada, este o țară din Europa de Sud. Conform
recensământului din 2011, populația Greciei este de circa 11 milioane de locuitori. Cel mai mare oraș
și capitala țării este Atena.

Grecia se află amplasată strategic la intersecția între Europa, Asia de Vest și Africa, și se învecinează
la nord-vest cu Albania, la nord cu Macedonia de Nord și Bulgaria, și la nord-est cu Turcia. Țara este
formată din nouă regiuni istorico-geografice: Macedonia, Grecia Centrală, Pelopones, Tesalia, Epir,
Insulele din Marea Egee (inclusiv Dodecanezele și Cicladele), Creta și Insulele din Marea Ionică.
Marea Egee se află la est de partea continentală, Marea Ionică se află la vest, iar Marea Mediterană la
sud. Grecia are cea mai lungă coastă din bazinul Mediteranei și a 11-a ca lungime din lume, cu 13.676
km lungime, deținând și un mare număr de insule (aproximativ 1.400, dintre care 227 sunt locuite).
80% din teritoriul grec este format din munți, dintre care cel mai înalt este Muntele Olimp cu 2.917 m.

Grecia își trage rădăcinile din civilizația Greciei Antice, începând cu civilizațiile egeene din Epoca
Bronzului, și este considerată a fi leagănul culturii occidentale. Ea este locul de naștere al democrației
ca formă de guvernare, al filosofiei occidentale, al Jocurilor Olimpice, al literaturii occidentale și al
istoriografiei, științelor politice, al marilor principii științifice și matematice, și al dramaturgiei
occidentale, incluzând genurile tragediei și comediei. Realizările culturale și tehnologice ale Greciei
au influențat mult întreaga lume, multe aspecte ale civilizației grecești pătrunzând în Orient prin
campaniile lui Alexandru cel Mare, și în Occident prin intermediul Imperiului Roman. Această bogată
moștenire este parțial reflectată de cele 18 situri din patrimoniul mondial UNESCO aflate în Grecia,
ceea ce plasează țara pe locul al șaselea în Europa și al treisprezecelea în lume. Statul grec modern,
care cuprinde mare parte din miezul istoric al civilizației grecești, a fost înființat în 1830 după
Războiul Grec de Independență față de Imperiul Otoman.

Grecia este o țară democratică și dezvoltată, cu o economie de venit mare avansată, un nivel de trai
ridicat și un Indice al Dezvoltării Umane foarte ridicat. Grecia este membru fondator al Organizației
Națiunilor Unite, și membru al Uniunii Europene de la aderarea la o structură precursoare a acesteia în
1981 (precum și mebră a zonei euro din 2001), și este și membră a mai multor instituții internaționale,
inclusiv Consiliul Europei, NATO, OECD, OSCE și OMC. Economia Greciei este cea mai mare din
Balcani, în care țara este un important investitor regional.

Geografia Greciei
Grecia este formată dintr-o parte continentală cu numeroase golfuri și peninsule (Peloponezul, o
peninsulă legată de continent prin istmul Corint) și o parte insulară (aproximativ 3 000 de insule în
Marea Egee, Marea Ionică și Marea Mediterană). Insulele cele mai importante sunt Creta, Rodos,
Corfu și grupele Dodecaneze și Ciclade. Grecia are aproximativ 15.000 km de coastă.

Aproximativ 80% din teritoriul țării este muntos sau deluros, lucru care face Grecia una dintre cele
mai muntoase țări din Europa. În Grecia occidentală se găsesc lacuri și ținuturi umede. Lanțul muntos
central al țării este reprezentat de Munții Pindus, cu o înălțime medie de 2 650 m. Lanțul se continuă
cu insulele Kythera și Antikythera, până la Creta și Rodos. Insulele Mării Egee sunt piscuri ale
munților subacvatici care reprezintă o extensie geologică a lanțului.

Grecia occidentală și centrală conține zone abrupte, înalte, intersectate de numeroase defileuri și alte
forme de relief carstic, cele mai cunoscute fiind Meteora și Defileul Vikos - ultimul fiind unul dintre
cele mai mari din lume, al doilea ca adâncime după Marele Canion, cu 1 100 de metri.

În lanțul Olimp se află cel mai înalt punct din Grecia, vârful Mytikas, cu o altitudine de 2.919 m. În
nordul țării se află un alt lanț muntos, Munții Rodopi, la granița cu Bulgaria. Zona este acoperită de
păduri întinse, vechi de secole.

Câmpiile ocupă suprafețe mai mari în nord, în special în Tesalia de est, Macedonia centrală și Tracia.

Clima Greciei se împarte în trei categorii:

1. climă mediteraneană, cu ierni blânde, umede, și veri călduroase, secetoase. Temperaturile
depășesc rareori extremele, deși uneori au loc ninsori chiar și în Atena sau Creta în timpul
iernii.
2. climă alpină în special în Grecia occidentală (Epir, Grecia Centrală, Tesalia, Macedonia
occidentală precum și în părțile centrale ale Peloponezului, cum ar fi Ahaia, Arcadia și părți
din Lakonia pe unde trece lanțul muntos).
3. climă temperată în Macedonia centrală și estică, precum și în Tracia, în locuri precum
Komotini, Xanthi și Evrosul de nord, cu ierni umede și geroase și veri secetoase și călduroase.
Suburbiile sudice ale Atenei se află în zona mediteraneană, iar cele nordice în cea alpină.
Orașe
Aproape două treimi din greci trăiesc în zone urbane. Cele mai mari și mai influente centre
metropolitane ale Greciei sunt Atena și Salonic, cu populații metropolitane de circa 4 milioane și
respectiv un milion de locuitori. Alte orașe cu populație urbană de peste 100.000 de locuitori sunt
Patras, Heraklion, Larissa, Volos, Rhodos, Ioannina, Chania și Chalcis.[163]

1. Atena
Atena (în greaca modernă Αθήνα) este capitala Greciei. Atena a cunoscut o evoluție glorioasă, mai
ales în Grecia Antică, fiind locuită de oameni încă din Epoca Bronzului și guvernată până în jurul
anului 1000 î.Hr. de regi ionieni.
Atena domină regiunea Attica și este unul dintre cele mai vechi orașe din lume, istoria sa atestată
durând peste 3,400 de ani iar cea mai timpurie prezență umană a fost între mileniile 11 și 7 î.e.n.
Atena clasică a fost un puternic oraș-stat a cărui apariție a avut legătură cu dezvoltarea portului
maritim Pireu. Centrul al artelor, studiului și filozofiei, casa Academiei lui Platon și a Liceului lui
Aristotel, este numită adesea leagănul civilizației occidentale și loc de naștere al democrației, în mare
parte din cauza impactului său cultural și politic asupra continentului european și de asemenea asupra
romanilor. În timpurile contemporane, Atena este o mare metropolă cosmopolită și centru al vieții
economice, financiare, industriale, maritime, politice și culturale din Grecia.
Acropola din Atena a fost înscrisă în anul 1987 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
În Grecia Antică, numele Atenei era Ἀθῆναι atʰɛ̂ ːnai, la plural, fiind legat de numele zeiței Atena, cu
înțelesul „atenienii”. În greaca folosită de Homer, numele orașului apărea în forma de singular
(Ἀθήνη) apoi a luat forma de plural.
Printre atenienii antici circula o legendă care explica felul în care și-a luat orașul numele, legendă care
a stat la baza sculpturii de pe frontonul vestic al Parthenonului. Conform acestei legende, atât Atena
cât și Poseidon au cerut să fie patroni ai orașului și să-i dea numele lor, astfel că s-au întrecut pentru a
obține onoarea, fiecare oferind un dar orașului. Poseidon a creat un izvor de apă sărată lovind
pământul cu tridentul său, pentru a simboliza puterea mării. Atena a creat în schimb măslinul,
simbolizând pacea și prosperitatea. Atenienii, conduși de Cecrops, au acceptat măslinul și au botezat
orașul Atena.
În secolul al XIX-lea, Ἀθῆναι a fost readoptat ca nume al orașului. După ce varianta katharevousa a
limbii grece a fost abandonată în anii 1970, în greaca demotică modernă numele oficial al orașului a
devenit Αθήνα (Athína).

2. Salonic
Salonic (în greacă Θεσσαλονίκη, transliterat Thessaloniki), denumit și Selânik, Salonika sau Salonica,
este al doilea oraș ca mărime din Grecia și principalul oraș din regiunea greacă Macedonia.
Salonic are o populație de aproximativ 800.764 locuitori incluzând suburbiile, fiind astfel cel de-al
doilea oraș ca mărime din Grecia și cel mai mare din nordul țării. Este un oraș universitar.
A fost capitala unuia dintre cele patru districte romane ale Macedoniei și era condus de un praetor. A
fost numit după Thessalonica, soție a lui Cassandru și soră a lui Alexandru cel Mare, care a fondat
orașul. Ea a fost numită așa de tatăl ei Filip, pentru că a auzit pentru prima dată de nașterea ei după ce
a înfrânt (nike) Tesalia.
În cea de-a doua călătorie misionară, Pavel a predicat în principala sinagogă a evreilor din acea parte a
Macedoniei și a pus bazele unei biserici. Opoziția evreilor l-a făcut să plece din oraș spre Berroia.
Ca parte a Macedoniei, Salonic a făcut parte din Imperiul Roman, iar mai târziu din Bizantin - până ce
Constantinopolul a fost capturat în Cruciada a patra (1204). Orașul a devenit capitală a Regatului
Cruciat al Salonicului, până ce a fost cucerit de despotatul bizantin al Epirusului în 1224. A fost
recuperat de Imperiul Bizantin în 1264, dar, neputând să-l susțină împotriva Imperiului Otoman,
despotul bizantin Andronikos Palaeologus a fost forțat să-l vândă Veneției, care l-a păstrat sub
autoritatea sa până în 1430.
Monumentele paleocreștine și bizantine din Salonic au fost înscrise în anul 1988 pe lista patrimoniului
cultural mondial UNESCO.
În localitățile din împrejurimile Salonicului locuiește o importantă comunitate de meglenoromâni.
Aceștia numesc portul Săruna, nume moștenit direct din latinescul Salona. De la ei, și nu de la greci,
au preluat denumirea bulgarii și macedonenii, care astăzi îi zic Solun.

3. Patras
Patras (în greaca populară Πάτρα) este al treilea oraș ca mărime din Grecia și este capitala județului
Ahaia, ce se află în nordul peninsulei Peloponez, la 215 kilometri vest de Atena. Orașul se află la
poalele muntelui Panachaikon, cu deschidere la Golful Patras.
Patras este o metropolă ce adăpostește un sfert de milion de locuitori. Istoria Patrasului se întinde pe o
perioadă de 4 milenii. Sub dominația Imperiului Roman, Patrasul a devenit un centru cosmopolit din
estul bazinului mediteranean în timp ce, conform tradiției creștine, a fost locul martiriului Sfântului
Apostol Andrei.
Numit "poarta occidentală a Greciei", Patrasul este un centru comercial internațional, în timp ce portul
său foarte animat reprezintă punctul ce comunică cu Italia si într-adevăr, cu restul Europei
Occidentale. Orașul are două universități de stat și un institut tehnologic, fiind caracterizat de o largă
comunitate studențească. Orașul este un important centru științific, cu rezultate notabile în domeniul
educației tehnice.
Podul Rio-Antirio unește Rio - suburbia estică a Patrasului - de orașul Antirrio. Podul reprezintă o
cale de comunicație între peninsula Peloponezului cu partea continentală a Greciei.
Orașul găzduiește în fiecare primăvară cel mai important carnaval național care este în același timp
unul dintre cele mai mari carnavaluri din lume. Definitorii pentru carnavalul din Patras sunt carele
alegorice înfățișând în mod satiric subiecte din actualitatea imediată și paradele de oameni deghizați.
Orașul se bucură de un climat mediteranean, cu veri relativ răcoroase și umede, și cu ierni foarte
blânde.
În anul 2006 Patras a fost Capitală Europeană a Culturii.