Sunteți pe pagina 1din 56

VALOAREA VIEŢII

O abordare privind schimbarea comportamentului


în vederea prevenirii infectării cu HIV/SIDA

Un curs de formare dedicat operatorilor sociali


pentru a lucra cu tinerii şi adolescenţii
în scopul prevenirii HIV/SIDA
În 2009, o parte dintre operatorii sociali din Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor
au participat la cursul ”Valoarea Vieţii”, bazat pe manualul realizat de AVSI.
Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor şi-a propus să adapteze acest parcurs de formare
la realitatea din România, transformându-l într-un instrument util pentru profesioniştii
care lucrează cu adolescenţii şi tinerii în scopul prevenirii HIV/SIDA.
VALOAREA VIEŢII
O abordare privind schimbarea comportamentului
în vederea prevenirii infectării cu HIV/SIDA

Un curs de formare dedicat operatorilor sociali


pentru a lucra cu tinerii şi adolescenţii în scopul prevenirii HIV/SIDA

autori:
Anne Devreux, Giovanni Galli, Lucia Castelli,
Mary Kerins, Esule Eunice Immaculate, Ringe Florence

Modulul II al cursului, prima ediţie, iunie 2010

Design şi producţie: Sunday Studio


Copyright: FDP

Cu sprijinul: Publicat de:

www.fdpsr.ro
PREFAŢĂ
Acest curs de formare oferă noţiuni fundamentale în prevenirea infectării cu HIV/SIDA, având o abordare
care îşi propune să ajute la conştientizarea valorii vieţii. Acest curs defineşte valoarea vieţii ca fiind de bază
pentru schimbarea comportamentală în sensul prevenirii infectării cu HIV/SIDA atât pentru adolescenţi şi
tineri, cât şi pentru participanţii la acest curs.
Cursul se adresează persoanelor care lucrează cu adolescenţii şi tinerii, pentru a le servi la organizarea
şi prezentarea cursului „Valoarea vieţii” ca o modalitate de promovare şi încurajare a comportamentul sexual
responsabil, cu scopul de a preveni transmiterea HIV/SIDA.
Participanţii la curs sunt: operatorii sociali, educatorii, învăţătorii, profesorii, asistenţii sociali, psihologii,
consilierii etc. Aceştia, în urma participării lor la cursul de formare, vor putea organiza la rândul lor cursul
pentru alte categorii de persoane: adolescenţi, tineri, adulţi.
De asemenea este important de menţionat că pe parcursul acestui manual se foloseşte mai mult
termenul de operator social, dar care este asimilat cu cel de cursant sau participant, indiferent de formarea
profesională a acestora.
Tinerii trebuie să cunoască modalităţile de protejare împotriva HIV/SIDA şi a bolilor cu transmitere
sexuală încă de la o vârstă fragedă. Respectul pentru corp şi sănătate (fizică, psihică) începe odată cu
conştientizarea propriului corp şi a puterii de decizie. Această conştientizare continuă să se dezvolte pe
măsură ce persoana atinge vârsta pubertăţii, adaptându-se totodată schimbărilor de natură emoţională şi
spirituală. Valoarea pe care fiecare o dă vieţii continuă să crească în timp, influenţând puterea de decizie şi
comportamentul.
Mediul în care îşi desfăşoară activitatea cursanţii reprezintă elementul cheie în educarea adolescenţilor şi
tinerilor privind HIV/SIDA şi prevenirea ei. Prin acest curs de formare ne propunem să dezvoltăm competenţa
şi abilităţile participanţilor la curs în calitatea lor de persoane care lucrează cu adolescenţii şi tinerii. Cursul
are o strânsă legătură cu prevenirea transmiterii HIV/SIDA, pornind de la încercarea de a-i face pe tineri
mai conştienţi de valoarea vieţii lor.
Prevenirea transmiterii HIV/SIDA vizează nu doar un aspect al vieţii unei persoane (de exemplu
dimensiunea sexualităţii), ci priveşte modul în care fiecare persoană îşi concepe întreaga viaţă, deci în
totalitatea ei.
Acest curs de formare urmăreşte să îndemne persoanele să înţeleagă ce implică existenţa umană. AVSI
şi Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor îmbrăţişează o viziune holistă în care sexualitatea este o parte din noi,
dar nu defineşte tot ceea ce suntem. Acest curs îi ajută pe adolescenţi şi tineri să aprecieze sexualitatea şi să
fie conştienţi şi responsabili în relaţiile sexuale printr-o abordare a problematicii HIV/SIDA care încurajează
tinerii să aprofundeze sensul şi scopul vieţii şi să înlăture în mod critic ideile greşite ce vin din prejudecăţile
societăţii.
Din acest motiv, scopul principal al cursului nu este doar acela de a aborda căile de transmitere şi
modalităţile de prevenire HIV/SIDA (cursul insistând pe metoda ABC), ci să provoace persoanele la o
reflecţie privind valoarea propriei vieţi, pornind de la o abordare globală a universului unei persoane (“eu
am”, „eu pot”, „eu sunt”).
Cursul încurajează, de asemenea, comportamentele şi atitudinile pozitive, cu scopul de a ajuta persoanele
să conştientizeze că fiecare, indiferent de situaţia în care se află (boală, sărăcie etc), reprezintă o resursă, o
valoare. Această abordare se naşte dintr-o atitudine pozitivă faţă de realitate şi ajută persoana să ţină cont
de propria sa valoare, de demnitatea sa, încurajând-o astfel în asumarea responsabilităţii propriei vieţi.
În acest sens, cursul abordează metode importante de prevenire HIV/SIDA, chiar dacă nu dedică acelaşi
spaţiu fiecăreia dintre ele, propunându-şi să aducă în discuţie responsabilitatea faţă de propria viaţă.
“Unul dintre cele mai dificile lucruri în viaţă nu constă numai în a-i influenţa pe alţii, ci în a-ţi schimba
caracterul.” Nelson Mandela

Pentru apariţia în limba română a manualului, mulţumiri persoanelor din Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor
care au contribuit la adaptarea conţinutului acestuia: Simona Carobene, Lăcrămioara Rediu, Angela Sima,
Mihaela Velicu.
Cum să folosim acest curs?
Acest curs este conceput pentru a servi participanţilor la organizarea şi prezentarea cursului
“Valoarea Vieţii” adolescenţilor, tinerilor şi altor categorii de persoane, ca o cale esenţială de
promovare a schimbării comportamentale, cu scopul prevenirii infectării cu HIV/SIDA.
Formatorul este persoana care susţine cursul Valoarea Vieţii; formatorul poate susţine un curs
Valoarea vieţii doar în urma participării sale la acest curs şi având cunoştinţele necesare susţinerii
acestuia.

A. INTRODUCERE
Acest capitol cuprinde informaţii pentru cursanţi, despre istoricul acestui curs, obiectivele şi metodele
folosite. Aspectele practice sunt însoţite de sugestii despre cum se organizează acest curs de formare,
precum şi posibilele răspunsuri/contribuţii ale participanţilor.
• Istoric
• Obiectivele cursului
• Orientarea teoretică şi metode de participare
• Cum să organizăm acest curs
• Programul cursului

B. SESIUNEA DE FORMARE
Această sesiune descrie subiectele tratate de curs.
• Sesiunea 1: Informaţii esenţiale despre HIV/SIDA
• Sesiunea 2: Căi de prevenire a transmiterii HIV/SIDA
• Sesiunea 3: Schimbări comportamentale cu scopul de a preveni infectarea cu HIV/SIDA
• Sesiunea 4: Valoarea vieţii
• Sesiunea 5: Nevoile unei persoane
• Sesiunea 6: Lumea unei persoane
• Sesiunea 7: Libertatea
• Sesiunea 8: Definiţia dragostei
• Sesiunea 9: Dragostea, sexul şi sexualitatea
• Sesiunea 10: Cultura, sexul şi sexualitatea
• Sesiunea 11: Lumea unui adolescent
• Sesiunea 12: Dragostea adevărată
• Sesiunea 13: Abilităţile necesare în viaţă
• Sesiunea 14: Metode de abordare a adolescenţilor şi tinerilor despre valoarea vieţii

C. INFORMAŢII RESURSĂ
Această sesiune oferă informaţii suplimentare pentru a facilita activitatea formatorului.
• Jocuri de energizare
• Idei pentru operatori sociali
• Povestea celor 4 prieteni
• Povestea Mariei
• Resurse informaţionale

3
Materialul din secţiunea B
reprezintă partea centrală a cursului de formare.
Acesta este prezentat într-un format similar pe fiecare pagină, unde puteţi găsi:

Titlul sesiunii prezentate în pagina respectivă.

“De ce această secţiune?” Pentru că oferă informaţii importante pentru


formator, întrucât explică importanţa subiectului respectiv şi motivele
prezentării acestuia în acest stadiu al cursului, precum şi felul în care
subiectul se leagă de celelalte.

Subiecte de referinţă pe care participanţii trebuie să le reţină şi care


servesc totodată formatorului pe toată durata sesiunii pentru a rămâne
concentrat pe acestea.

Metoda pentru facilitarea prezentării punctelor importante participanţilor


- exemple practice despre cum poate fi dezvoltată sesiunea cu operatorii
sociali

Informaţii suplimentare pentru formator, pentru a aprofunda înţelegerea


subiectului, dincolo de ceea ce se discută cu participanţii.

Mesajul pe care vrem să îl transmitem participanţilor.

Comentariile formatorului.

Răspunsuri date: cele tipărite în această culoare indică posibilele


contribuţii ale participanţilor care pot ajuta formatorul pentru pregătirea
cursului.

4
A. INTRODUCERE ÎN CURSUL „VALOAREA VIEŢII”

ISTORIC
Conform datelor Compartimentului pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România,
din 1985 şi până în prezent, la nivel naţional au fost diagnosticate 15.633 de cazuri HIV/SIDA. Majoritatea
cazurilor fac parte din cohorta de copii născuţi în perioada 1989 – 1992 si infectaţi pe cale nozocomială (prin
utilizarea instrumentarului medical nesteril sau prin transfuzii de sânge).

În decembrie 2008, în evidenţa activă erau înregistrate 9.372 de persoane care trăiau cu HIV/SIDA,
diferenţa până la 15.633 fiind constituită din persoane care au decedat de-a lungul anilor (majoritatea) şi
pacienţi pierduţi din evidenţă. Din numărul de pacienţi curent activi, aproape 6.000 sunt tineri cu vârste
cuprinse între 18 si 24 de ani, aflaţi la începutul vieţii sexuale. Cei mai mulţi trăiesc în familiile de origine, iar
o mică parte în centre de îngrijire, case de tip familial sau apartamente protejate/sociale1 .

Însăşi originea Fundaţiei Dezvoltarea Popoarelor este legată de problematica HIV/SIDA, mai precis din
anul 1994 când organizaţia italiană AVSI a venit în România şi a iniţiat intervenţia de renovare a Pavilionului
Pediatric Casa Doru din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase ”Dr. Victor Babeş” din Bucureşti. În anul
1996, voluntari români şi italieni pun bazele Fundaţiei Dezvoltarea Popoarelor. De atunci intervenţia FDP
s-a concentrat asupra copiilor seropozitivi, cu o atenţie specială asupra celor abandonaţi în Centrul de
Plasament nr. 7 din Vidra. Pentru aceştia, începând din anul 2000 au fost deschise trei case de primire,
au fost identificate 6 familii de plasament şi, pentru integrarea lor în comunitate s-au realizat numeroase
campanii de informare şi sensibilizare în şcoli, extinse ulterior la nivel naţional. În prezent serviciile oferite
de FDP persoanelor seropozitive se concentrează pe susţinerea parcursului către autonomie şi integrarea
socio-profesională a acestora.

Activitatea FDP se bazează pe faptul că prevenirea şi tratamentul ţin în mare parte de responsabilitatea
personală şi de comportament. Acestea trebuie însă susţinute de comunitatea locală. De aceea FDP se
bazează pe implicarea familiei, suportul autorităţilor locale, al altor organizaţii, pe cercetări dar şi pe alte
organizaţii internaţionale.

Sunt multe de făcut dacă se doreşte reducerea pe viitor a numărului de persoane infectate cu HIV/
SIDA. Este nevoie de sprijin puternic pentru cei ce suferă de această boală, de o alocare mai mare de
fonduri pentru copiii abandonaţi şi de eforturi susţinute pentru a preveni şi pentru a trata boala. Formarea
operatorilor sociali în ceea ce priveşte valoarea vieţii este o încercare de a preveni transmiterea HIV/SIDA
în rândul adolescenţilor şi tinerilor.

1 Anchetă asupra Comportamentelor cu risc de transmitere în rândul tinerilor care trăiesc cu HIV/SIDA în România, 5
Raport Sintetic, 2009, Fundaţia Romanian Angel Appeal
OBIECTIVELE CURSULUI:
• Conştientizarea scopului şi valorii vieţii;
• Informarea operatorilor sociali în ceea ce priveşte problematica HIV/SIDA, astfel încât aceştia să aibă
cunoştinţele necesare în munca lor cu adolescenţii şi tinerii;
• Reflecţia asupra unor principii în ceea ce priveşte sexul şi dragostea;
• Sensibilizarea participanţilor la curs privind necesitatea unor schimbări de comportament pentru a evita
infectarea cu HIV;
• Dobândirea unor abilităţi de comunicare de către participanţi, astfel încât la sfârşitul cursului, aceştia să
poată purta discuţii deschise cu adolescenţii şi tinerii despre prevenirea HIV/SIDA.

ORIENTAREA TEORETICĂ ŞI METODE DE PARTICIPARE


Metodele folosite în acest curs sunt detaliate în prezentul manual. Este important pentru formator să se
stabilească de la început cine sunt participanţii cursului. Acest aspect ajută la cunoaşterea capacităţilor
şi resurselor pe care le posedă participanţii, dar şi la promovarea comunicării libere dintre participanţi şi
formatori.

CUM SĂ ORGANIZĂM ACEST CURS?


În primul rând se alege o echipă de 3 formatori, aceştia putând fi operatori sociali care au beneficiat la
rândul lor de cursul de pregătire „Valoarea vieţii”, specializaţi în prevenirea transmiterii HIV/SIDA .
În a doua etapă formatorii se întâlnesc pentru a decide detaliile de organizare a cursului:

• Selecţia participanţilor (20-25 persoane);

• Stabilirea datelor celor 4 zile de curs;

• Discutarea aspectelor logistice necesare desfăşurării cursului: cazare, sală, masa pentru participanţi,
transportul, lista materialelor etc.

PROGRAMUL CURSULUI
Sesiunea introductivă include înregistrarea şi prezentarea participanţilor, a diferitelor aspecte legate de
organizare, stabilirea regulilor, jocuri de energizare şi împărtăşirea obiectivelor cursului.

6
Plan de lucru individual
La finalul acestui curs fiecare participant va completa un chestionar ce va cuprinde şi întrebările:
• Cu ce anume ai rămas după acest curs? (ce te-a impresionat cel mai mult)
• Ce crezi că vei pune în practică, din ceea ce ai învăţat la acest curs? (cum vei începe, ce paşi vei urma)
• A fost acest curs pe măsura aşteptărilor tale? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce?

Ca modalitate de lucru în derularea cursului pentru adolescenţi şi tineri, aceştia pot fi organizaţi în grupuri
distincte de lucru (grup de fete şi grup de băieţi). Temele abordate sunt cele din Sesiunea 5 şi Sesiunea 6,
cu scopul de a încuraja comunicarea şi de a învăţa ce implică adevărata valoare a vieţii, dar şi de a vedea
legătura acesteia cu sexul şi sexualitatea.

Evaluarea finală
Aceasta este o modalitate valoroasă pentru a obţine feed-back la sfârşitul cursului, astfel încât să poată fi
făcute îmbunătăţiri în continuare. Această evaluare ajută deopotrivă participanţii şi formatorii să reflecteze
asupra impactului pe care l-a avut întregul curs.

• Ce aţi învăţat din acest curs ?

• Cum veţi aplica ceea ce aţi învăţat ?

Concluzii

Continuarea cursului

Pentru a obţine cele mai bune rezultate în lucrul cu adolescenţii şi tinerii, formatorii trebuie să împărtăşească
ceea ce au învăţat din curs cu alţi formatori şi ceilalţi participanţi la curs. Este importantă continuitatea
transmiterii experienţei şi cunoştinţelor dobândite în urma acestui curs şi altor participanţi (fie ei operatori
sociali sau adolescenţi şi tineri) pentru că:

• Încurajează implementarea cursului Valoarea vieţii şi în alte medii;

• Susţine eforturile operatorilor sociali în lucrul cu tinerii şi îi ajută în rezolvarea problemelor, provocându-i
în ceea ce fac;

• Oferă idei operatorilor sociali privind utilitatea aplicării cursului „Valoarea vieţii” pentru adolescenţi şi
tineri;

• Facilitează munca operatorilor sociali cu adolescenţii şi tinerii;

• Permite identificarea nevoilor viitoare ale operatorilor sociali.

La câteva luni după finalizarea cursului “Valoarea vieţii”, echipa de formatori poate organiza o evaluare,
astfel încât să se poată vedea în ce măsură obiectivele formării operatorilor sociali prin aplicarea cursului
cu adolescenţii şi tinerii au fost atinse sau nu. Pe parcursul întâlnirii de evaluare se vor pune întrebări, ca
de exemplu:

1. Cum v-a influenţat cursul “Valoarea vieţii”? Dar pe colegii şi pe prietenii voştri?

2. Ce anume aţi aplicat din ceea ce aţi învăţat din acest curs?

3. Ce experienţe (provocări, dar şi succese) aţi vrea să împărtăşiţi colegilor şi prietenilor?

4. Legat de acest curs, ce planuri de viitor şi sugestii aveţi?

7
B. SESIUNEA DE FORMARE

INFORMAŢII ESENŢIALE DESPRE HIV/SIDA

Informează şi învaţă participanţii Cunoştinţele despre diagnosticarea şi apariţia


ce înseamnă HIV/SIDA primelor cazuri de infecţie HIV/SIDA sunt necesare
şi cum se transmite. participanţilor pentru a înţelege natura problemelor
create de această boală. Cunoaşterea este o
parte a procesului care determină schimbarea
Brainstorming comportamentului, în acest sens putând ajuta la
prevenirea transmiterii HIV/SIDA.
Această sesiune utilizează metoda
brainstorming-ului, ca metodă de lucru în colectiv.
În procesul predării, brainstorming-ul are scopul
de a stimula prin participarea liberă şi spontană la
discuţii a tuturor membrilor unui grup, putând duce Răspunsurile oferite până în această etapă a cursului
la exprimarea ideilor participanţilor şi, în consecinţă, ajută formatorul să corecteze informaţiile eronate cu
la clarificarea informaţiilor despre HIV/SIDA, privire la apariţia şi transmiterea HIV/SIDA dar şi să
ajungându-se la un punct de vedere comun. evalueze nevoia de informare a participanţilor.

Urmează exerciţii opţionale care au drept scop


menţinerea interesului participanţilor şi accentuarea Nu există un răspuns satisfăcător cu privire la
anumitor aspecte esenţiale ale cursului. Rămâne la originea acestei boli. Este sarcina experţilor să
latitudinea formatorului care exerciţii şi întrebări sunt depisteze originile acestei maladii pentru a găsi
utile pentru a menţine cursul discuţiei. căi către vindecare şi descoperirea unui vaccin
împotriva HIV/SIDA.
Pentru noi este foarte important să acceptăm
Ce este HIV/SIDA? realitatea, să recunoaştem că această boală
HIV este virusul imunodeficienţei umane care există printre noi şi să aflăm cum putem împiedica
pătrunde în limfocite distrugându-le. HIV atacă şi transmiterea ei. Principalul nostru obiectiv este
distruge sistemul imunitar al corpului, lăsându-l pe încurajarea schimbării comportamentului într-unul
fără apărare şi deschizând astfel calea unor alte pozitiv, în vederea prevenirii răspândirii acestei boli.
boli şi infecţii oportuniste: tuberculoza, pneumonia,
herpesul, toxoplasmoza. SIDA se traduce prin
sindrom imunodeficitar dobândit şi reprezintă un
stadiul final al infecţiei cu HIV.

Cum a apărut HIV/SIDA?


• A aparut iniţial ca boală
a altor specii (ex. maimuţe);
• Virusul a fost creat în laborator;
• Este o boală a homosexualilor;
• În Africa a fost transmisă
de soldaţi şi şoferi.

8
Ce înseamnă de fapt sistemul imunitar?
Sistemul imunitar reprezintă sistemul de apărare al organismului, care îl protejează pe acesta în lupta cu
bolile.

Care este diferenţa dintre HIV şi SIDA?


Este important de reţinut ceea ce diferenţiază HIV de SIDA. Când vorbim despre infecţia cu HIV înseamnă
că virusul este prezent în organism, şi poate fi transmis altor persoane prin contact sexual neprotejat sau
prin sânge, putând evolua ulterior către SIDA.
SIDA reprezintă stadiul final al infecţiei cu HIV. În acel moment, sistemul de apărare al organismului este
foarte slăbit sau complet distrus de către virusul HIV, organismul persoanei infectate nemaifiind capabil să
se apere în faţa infecţiilor sau a altor boli.

Ce se întâmplă când virusul HIV pătrunde în organism şi unde se localizează?


Din momentul infectării, organismul are nevoie de 3 până la 6 luni (uneori chiar mai mult) pentru a produce
anticorpi care vor fi identificaţi cu ajutorul testului HIV. De aceea, testul HIV va indica un rezultat precis după
ce trece această perioada de 3-6 luni - numită “fereastră imunologică”.

Cum poate pătrunde HIV în organism?


Principala cale de transmitere a bolii este prin sânge. Dacă sângele unei persoane neinfectate intră în
contact cu sânge infectat, virusul poate pătrunde în organismul neinfectat. Din punct de vedere statistic,
cel mai adesea boala se transmite însă prin contact sexual neprotejat şi mai rar prin răni deschise, prin alte
fluide care pot fi infectate cum ar fi cel seminal şi vaginal şi laptele mamei.

EXERCIŢII DE STATISTICĂ
Pentru a ilustra procentajul persoanelor afectate de HIV/SIDA şi pentru a ajuta participanţii să înţeleagă mai
bine statisticile prezentate, încercaţi acest exerciţiu: formaţi un grup de persoane, apoi eliminaţi presupusele
persoane afectate, aşezându-le deoparte. De exemplu, dacă sunt 30 de participanţi, imparţiţi in trei grupe, a
câte 10 participanţi, eliminaţi o persoană din fiecare grupă. Acest exerciţiu poate arăta amploarea problemei
într-un grup mediu de persoane.

GRUPURI MICI DE DISCUŢIE
EXERCIŢII DE ARGUMENTARE
Acest tip de exerciţiu este util pentru finalul sesiunii, deoarece ajută participanţii să aplice ceea ce au
învăţat pe parcursul sesiunii. Formulaţi diferite afirmaţii despre infectarea cu HIV/SIDA şi prezentaţi-le apoi
participanţilor împărţiţi pe grupuri. Aceştia trebuie să-şi folosească cunoştinţele pentru a-şi da seama care
din afirmaţii sunt adevărate şi care nu, motivând alegerea. Grupurile mici se vor alătura grupului lărgit de
participanţi, confruntând rezultatele obţinute.
Câteva exemple care pot fi expuse:

Poţi contacta HIV dacă:


- împrumuţi haine de la o persoană infectată;
- împarţi mâncarea cu o persoană infectată;
- te afli în piscină cu o persoană infectată;
- foloseşti toaletele publice;
- îngrijeşti o persoană infectată;
- te joci cu o persoană infectată.

9
Toţi cei infectaţi cu HIV vor dezvolta SIDA în cele din urmă, şi dacă da, în cât timp?
SIDA este provocatã de HIV (virusul imunodeficienţei umane). Acest virus atacă exact celulele care protejează
corpul împotriva infecţiilor. Pe măsură ce numărul acestor celule scade, organismul nu mai poate face faţă
bolilor (ex: pneumonie, tuberculozã, meningită). Atunci când organismul unei persoane HIV pozitive ajunge
în acest stadiu se spune că acea persoană suferă de Sindromul Imunodeficienţei Dobândite, adică SIDA. În
acest moment sănătatea persoanei începe să se deterioreze rapid, ducând în final la deces.

Îţi poţi da seama dacă o persoană are sau nu SIDA doar după înfăţişarea fizică?
Nu. Deşi o persoană pare sănătoasă, aceasta poate fi deja infectată cu HIV. În faza iniţială de după infectare,
persoana poartă virusul în sânge, dar nu arată nici un simptom care să indice boala pentru o perioadă
îndelungată de timp.

La cât timp după infectare poate fi identificat virusul în sânge?


Durează aproximativ 6 luni de la infectare ca virusul să poată fi identificat în sânge, această perioadă
numindu-se fereastră imunologică. Totuşi această perioadă diferă de la o persoană la alta, în funcţie de
rezistenţa şi sănătatea sistemului imunitar.

Care sunt semnele fizice ale HIV/ SIDA?


Nu există anumite simptome fizice ale infecţiei cu virusul HIV. În primul stadiu, cel denumit stadiu primar,
simptomele infecţiei cu HIV pot lipsi, adică infecţia este asimptomatică.

Se poate însă ca o persoană infectată cu HIV să acuze adesea simptome majore şi simptome minore
cum ar fi:
Simptome majore: Simptome minore
• febră prelungită (mai mult de 1 lună); • tuse persistentă;
• diaree prelungită (cu durata mai mare de 1 lună); • afecţiuni ale sistemului nervos periferic;
• scăderea în greutate cu mai mult de 10% • memorie slăbită şi capacitate intelectuală scăzută;
din greutatea totală; • herpes - Zona Zoster;
• infecţii severe: tuberculoză, pneumonie; • inflamarea ganglionilor;
• afecţiuni ale pielii;
• herpes prelungit sau cu tendinţă de generalizare;
• afte la nivelul cavităţii bucale şi al gâtului;
• căderea părului.
Ce tipuri de comportament
contribuie la transmiterea HIV/SIDA?
• Sexul neprotejat.
• Netratarea bolilor cu transmitere sexuală.
• Folosirea în comun a acelor sau a altor instrumente ascuţite nesterile.
• Practicarea sexului comercial fără prezervativ.

Dacă bărbatul îşi retrage penisul înainte de ejaculare, poate infecta partenera sau se
poate infecta (dacă unul dintre ei este seropozitiv)?
Da. Chiar dacă bărbatul îşi retrage penisul înainte de ejaculare, transmiterea HIV/SIDA se poate produce.
Ambii parteneri sunt în pericol deoarece virusul este prezent atât în lichidul vaginal, cât şi în cel seminal.
Riscul infectării creşte dacă unul dintre parteneri are răni sau tăieturi uşoare la nivelul organelor sexuale.
Retragerea penisului înainte de ejaculare nu previne niciodată infectarea.

Pot contracta HIV/SIDA dacă întreţin relaţii sexuale cu o persoană infectată fără să
folosesc prezervativul?
Da. Şansele de infectare sunt foarte mari, deoarece relaţiile sexuale implică contact fizic şi schimb de fluide
din corp. De aceea, folosirea prezervativului este cea mai bună metodă de a reduce schimbul de fluide
dintre parteneri în timpul contactului sexual.

10
Se transmite HIV/SIDA prin contact sexual neprotejat oral sau anal?
Da. Acest lucru este cu atât mai mult adevărat dacă aveţi leziuni la punctul de contact.
În ceea ce priveşte contactul sexual anal, pielea din jurul anusului este mai sensibilă, iar probabilitatea
formării de mici fisuri în timpul actului sexual este ridicată, mai ales din cauza lipsei unui lubrifiant natural
în timpul acestui tip de sex. Există totuşi un risc mare chiar şi atunci când nu există nici un fel de leziune
anterioară, din cauza fricţiunii ce poate cauza mici leziuni în timpul sexului anal, mărindu-se astfel riscul de
infectare.
Multă lume consideră că făcând sex oral nu se poate infecta cu HIV sau alte ITS. Există însă riscul infectării
în special în situaţia în care partenerul/a are răni în cavitatea bucală (gingii sângerânde, carii etc.).

Pot să iau HIV/SIDA prin sărut?


Probabilitatea de a lua HIV/SIDA prin sărut este minimă. Totuşi, dacă ambii parteneri au mici răni sau leziuni
în zona cavităţii bucale aceasta va creşte.

Pot să iau HIV atunci când întreţin relaţii sexuale cu o persoană tânără?
Da. Probabilitatea ca o persoană să se poată infecta nu depinde de vârsta partenerului, ci de starea de
sănătate a acestuia. Dacă tânărul/tânăra cu care întreţii relaţii sexuale este infectat/ă, rişti să te infectezi.

Persoanele căsătorite pot contracta HIV/SIDA?


Da, deoarece unul sau ambii parteneri:
- ar putea fi infectaţi anterior căsătoriei. Nu există siguranţă asupra acestui fapt fără efectuarea unui test de
sânge;
- pot avea relaţii extraconjugale, cu persoane a căror stare de sănătate nu se cunoaşte şi care pot fi
infectate cu HIV;
- pot utiliza în comun cu alte persoane obiecte ascuţite şi tăioase nesterilizate;
- pot fi consumatori de droguri injectabile;

Pot să contractez HIV/SIDA dacă port hainele unei persoane infectate?


Nu. Deoarece virusul moare în contact cu aerul, o persoană nu va fi infectată prin purtarea hainelor unei
persoane seropozitive. Aceasta trebuie totuşi să respecte normele de igienă întrucât se pot transmite alte
boli.

Pot să mă infectez cu HIV dacă folosesc seringile unei persoane infectate?


Da. Probabilitatea de infectare este foarte mare. Folosirea în comun a acestor instrumente este periculoasă
din cauza urmelor de sânge care rămân pe seringi. Este importantă deci folosirea acelor şi seringilor sterile
de unică folosinţă, pentru uz strict individual.

Pot să iau HIV/SIDA prin înţepătura unui ţânţar?


Nu. Tânţarul nu este purtător al virusului HIV.

Pot să contractez HIV/SIDA dacă mănânc împreună cu o persoană infectată cu HIV/


SIDA?
Este dificilă contractarea virusului atunci când împarţi mâncarea, exceptând situaţia în care toate persoanele
au leziuni în cavitatea bucală şi folosesc acelaşi tacâm, ajungându-se la un schimb de salivă între ele care
poate conţine sânge. Această probabilitate este totuşi scăzută şi deci nu există un pericol real de a te infecta
atunci când mănânci cu o persoană purtătoare de virus.

Pot să contractez HIV/SIDA dacă donez sânge sau prin transfuzii de sânge?
Pericolul este foarte scăzut atunci când donezi sânge în prezenţa unui cadru medical care foloseşte
instrumente sterilizate în mod adecvat. La fel, riscul este minim atunci când primeşti sânge prin transfuzie în
prezenţa unui cadru medical, deoarece sângele este testat şi sunt folosite doar seringi de unică folosinţă.

Pilulele contraceptive pot preveni infectarea cu HIV/SIDA?


Nu. Pilulele contraceptive pot preveni o sarcină nedorită dar nu şi riscul de infectare cu HIV. Aceasta deoarece
orice contact sexual implică un schimb de fluide ale corpului, cum ar fi secreţiile seminale şi vaginale.
11
O persoană HIV pozitivă poate avea un copil, şi dacă da,
poate să transmită acestuia infecţia?
O femeie HIV pozitivă poate să dea naştere unui copil, însă există riscul transmiterii infecţiei la făt. Infecţia
cu HIV se poate transmite pe parcursul sarcinii, la naştere sau imediat după naştere, prin alăptare.
Supravegherea atentă a sarcinii şi aplicarea unui protocol specific de prevenire a transmiterii infecţiei cu HIV
de la mamă la copil pot creşte semnificativ şansele de a naşte copii sănătoşi. Protocolul de intervenţie este
aplicat şi supravegheat de către medicii specialişti şi include naşterea prin operaţie cezariană, tratament
cu antiretrovirale atât pentru copil cât şi pentru mamă, precum şi alimentaţia artificială, cu lapte praf, a nou-
născutului, încă de la naştere.

Ce semnificaţie
are fundiţa roşie?

Fundiţa roşie reprezintă acceptarea


faptului că HIV există şi totodată un
apel la unitate pentru a învinge această
boală. Oamenii poartă această fundiţă
pentru a-şi arăta compasiunea şi
respectul faţă de cei infectaţi cu HIV.
Fundiţa roşie nu înseamnă că cei care
o poartă sunt seropozitivi.

Care este numărul persoanelor, în viaţă, din România care au HIV/ SIDA?
Numărul persoanelor, în viaţă, cu HIV/SIDA în România este de 9.851 conform Compartimentului pentru
Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA, la 20 iunie 2009 .

Cum mă pot proteja împotriva HIV/SIDA


Nu există vaccinare împotriva HIV/SIDA, dar există modalităţi de a te comporta pentru a te proteja de virusul
HIV. Acestea sunt:
• cunoştinţe corecte despre infecţie şi boală
• fidelitatea
• folosirea corectă a prezervativului
• tratarea din timp a bolilor cu transmitere sexuală.

Există un tratament pentru HIV/SIDA?


În prezent nu există tratament care vindecă SIDA, cu toate că mulţi cercetători fac eforturi pentru a-l descoperi.
În schimb, de-a lungul timpului au fost descoperite scheme de tratament cu medicamente antiretrovirale
care îmbunătăţesc semnificativ calitatea vieţii persoanelor seropozitive, încetinind transmiterea virusului.

Poate cineva care este sub tratament ARV să transmită virusul?


Da. Tratamentul ARV controlează boala dar nu elimină infecţia care încă poate fi transmisă celorlalţi.

Cum pot afla dacă sunt sunt infectat sau nu?


Pentru a afla dacă eşti sau nu infectat cu HIV, este necesar să te testezi HIV. Majoritatea testelor HIV se
bazează pe identificarea în sânge a anticorpilor anti-HIV, motiv pentru care rezultatul testării HIV este cert
(sigur) după o perioadă de 3 până la 6 luni, perioadă necesară organismului să producă anticorpi împotriva
HIV.

De ce nu se poate face testul HIV şi în zonele rurale?


Echipamentul folosit pentru aceste teste este foarte scump şi nu este disponibil în mediul rural. Există însă
programe prin care echipe de specialişti se pot deplasa în mediul rural pentru a face consiliere şi a recolta
12 probele de sânge pentru testare.
Dacă sunt infectat cu HIV, ce trebuie să fac?
În primul rând vorbeşte cu partenerul tău, trebuie ca el/ea să fie informat deoarece poate să îi afecteze şi
ei/lui sănătatea. Acordă mai multă atenţie sănătăţii tale, alege să ai o alimentaţie sănătoasă şi urmează
regulile de igienă personală. Tratează orice eventuală boală şi nu face abuz de alcool sau ţigări.

Ce înseamnă un rezultat negativ la testul HIV?


O dată ce suntem siguri de starea noastră de sănătate, că nu suntem infectaţi cu HIV, trebuie să evităm
comportamentele care ne expun la riscul de a contracta virusul: contacte sexuale neprotejate, folosirea în
comun cu alte persoane a obiectelor tăioase etc.

Rezultatul testelor HIV poate fi considerat sigur?


Da. Posibilitatea de a primi rezultate greşite este foarte mică dacă testul a fost făcut la 6 luni după infectare.
În primele 6 luni nu sunt semne ale virusului în sânge, iar testele clinice nu depistează infecţia. Este o
perioadă foarte periculoasă pentru că persoanele pot fi considerate sănătoase şi totuşi pot fi infectate şi pot
transmite la rândul lor infecţia.

Cum trebuie să interacţionăm cu persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA şi de ce fel de


îngrijiri au nevoie?
O persoană care are HIV/SIDA este o persoană ca oricare alta. Are nevoie de atenţie şi suport, de vreme
ce nu există tratament care să vindece această boală, iar prejudecăţile şi stigmatizarea referitoare la HIV/
SIDA persistă.

Cum arătăm afecţiune persoanelor infectate? Cum putem avea grijă de ele?
În acelaşi mod în care arătăm afecţiune în general, unei persoane:
• să vizităm persoana respectivă;
• să o îmbrăţişăm sau să o atingem cu afecţiune;
• să o includem în familie şi în activităţile noastre;
• să o ascultăm, să vorbim cu ea;
• să o facem să simtă că nu este singură.

Care este impactul pe care îl are


HIV/SIDA asupra familiilor,
asupra comunităţii şi naţiunii?
• pierderea de vieţi omeneşti;
• sărăcia;
• pierderea afecţiunii
persoanelor apropiate;
• temeri şi traumă;
• dependenţa economică.

Acest exerciţiu poate fi făcut în grupuri de lucru, fiecare grup concentrându-se pe familia sa,
comunitate. Nu există răspunsuri corecte sau incorecte, fiind în acest fel încurajată participarea.

13
CĂI DE PREVENIRE A TRANSMITERII HIV/SIDA

HIV/SIDA este o problemă serioasă pentru O dată ce participanţii află informaţiile de bază
comunitate. Atitudinea şi comportamentul referitoare la SIDA, este de aşteptat să devină mai
nostru ne pot afecta vulnerabilitatea responsabili în ceea ce priveşte viaţa lor şi deciziile
la acest virus. pe care le iau. Acesta sesiune analizează căi de
aprofundare a prevenirii HIV/SIDA într-un mod activ.

Discuţie plenară

Prezentaţi participanţilor următoarele întrebări şi discutaţi-le:


SIDA face multe victime şi schimbă structura socială a comunităţii asemeni unui cutremur.

Care sunt asemănările şi deosebirile între un cutremur şi SIDA?


CUTREMURUL: SIDA:
• poate lua sfârşit; • nu poate fi vindecată;
• poate fi văzut; • ucide în linişte şi nu poate fi văzută;
• nu poate fi prevenit; • poate fi prevenită;

Cum te poţi proteja în aceste 2 situaţii?


CUTREMURUL: SIDA:
• să stai în locuri sigure; • să foloseşti prezervativul;
• să nu intri în panică; • să fii informat;
• să asculţi de sfaturile specialiştilor şi autorităţilor; • să ai acces la educaţie;
• să eviţi să locuieşti în clădiri cu grad de risc seismic ridicat; • să nu foloseşti instrumente care nu sunt
de unică folosinţă;

Ce responsabilităţi ai în ceea ce priveşte viaţa ta?


• să alegi cum te comporţi;
• să ai voinţa de a-ţi urma valorile şi crezurile;
• să apreciezi mai mult viaţa ta;

În fiecare situaţie există acţiuni pe care putem alege să le facem şi altele pe care nu le facem. În
ambele cazuri putem deveni participanţi activi în ceea ce priveşte viaţa noastră. Putem alege o
viaţă sigură şi sănătoasă.

14
Predare
Cum este posibil să devii un participant mai activ în viaţa ta?

Pentru a deveni un participant mai activ:

1. Informează-te cât mai bine despre factorii implicaţi în deciziile tale. CUNOAŞTEREA
• Informarea este punctul de plecare spre a înţelege mai exact ce implică deciziile noastre.
• Cunoaşterea ne ajută să dezvoltăm atitudini bazate pe raţiune.

2. Examinează-ţi propriile gânduri şi sentimente în faţa problemelor. ATITUDINEA


Am o atitudine constructivă? Trebuie să îmi schimb abordarea?
• Educaţia poate conduce la o schimbare a atitudinii care poate avea efecte pe termen lung.
• Pornind de la aceste atitudini putem dezvolta comportamente pozitive.

3. Evaluează-ţi comportamentul pentru a-ţi da seama COMPORTAMENTUL


dacă ai o viaţă sigură şi sănătoasă.
Este nevoie să-mi schimb comportamentul?
• Comportamentele pozitive contribuie la o viaţă sigură şi sănătoasă; adoptarea unor comportamente
responsabile este necesară pentru a preveni transmiterea HIV.

Prin cunoştinţele, atitudinile şi comportamentul meu pot să fac schimbări


pentru o viaţă sigură şi sănătoasă.

15
SCHIMBĂRI COMPORTAMENTALE
CU SCOPUL DE A PREVENI INFECTAREA CU HIV/SIDA

Prevenirea HIV/SIDA implică, în principal, Schimbarea modului de viaţă este principala


adoptarea unui stil de viaţă sănătos. modalitate de a preveni infectarea cu HIV. Participanţii
Cele mai importante modalităţi în sunt îndrumaţi să înţeleagă şi să se comporte în aşa
prevenirea transmiterii HIV/SIDA pe cale fel încât să ducă o viaţă sănătoasă.
sexuală pot fi:
• Abstinenţa
• Fidelitatea
• Folosirea prezervativului

BRAINSTORMING

Prin ce comportamente putem reduce şi controla transmiterea HIV/SIDA?


• Prin abstinenţă;
• Prin fidelitate;
• Prin folosirea prezervativului la toate contactele sexuale;
• Prin tratarea la timp şi corect a bolilor cu transmitere sexuală;
• Prin analiza sângelui înainte de căsătorie şi în situaţia expunerii la risc de infectare;
• Prin evitarea utilizării în comun a instrumentelor ascuţite şi taioase sau prin sterilizarea acestora
înainte de folosire;
• Prin folosirea mănuşilor de unică folosinţă când intrăm în contact cu sângele altei persoane (ex:când
ajutăm o persoană rănită);
• Prin încurajarea mamelor seropozitive să accepte naşterea prin operaţie cezariană şi să adopte
imediat după naştere alimentaţia artificială, cu lapte praf, a copiilor lor.

Cele mai importante practici în evitarea infectării cu HIV pe cale sexuală ar fi:

ABSTINENŢĂ (Abstinence)

FIDELITATE (Be faithful)

FOLOSIREA PREZERVATIVULUI (Condom Use)

Predare
Schimbările de comportament sexual includ 3 practici reunite sub numele de A B C
A - Abstinenţa - se referă la opţiunea de a nu începe viaţa sexuală înainte de căsătorie. Implică controlul
şi dominarea raţiunii asupra instinctelor. Tinerii pot lua de comun acord această decizie. Abstinenţa sexuală
este un mijloc sigur de a te proteja de transmiterea HIV/SIDA pe cale sexuală.
B - Fidelitatea - a avea un partener sexual stabil în relaţie. Fidelitatea partenerilor este o modalitate sigură
de a evita infectarea cu HIV/SIDA şi de a împiedica răspândirea acesteia pe cale sexuală.
C - Folosirea prezervativului - folosirea prezervativului la fiecare contact sexual.
16
BRAINSTORMING

Poate un prezervativ să ne protejeze de infecţia cu HIV?


Nu, nu este 100% sigur deoarece:
• se poate rupe în timpul folosirii;
• prezervativele pot avea o calitate necorespunzătoare (expirate sau afectate de condiţiile în care au fost
depozitate);
• dacă nu este folosit corect, poate aluneca.

Discuţii
Povestea alegerii unui drum
Imaginaţi-vă că locuiţi într-un cartier din Bucureşti, dar mergeţi la şcoală în alt cartier periferic, la 5 km
distanţă şi există 2 posibile drumuri care duc la şcoală. Unul este mai lung dar traversează o şosea
principală, populată, dar este în general un drum sigur. Celălalt drum este mai scurt, dar trebuie să mergi
pe câteva străzi periferice, unde s-au produs multe incidente între găştile de tineri din zonă. Pe acele străzi
există un cireş de unde cu uşurinţă poţi să culegi fructe şi să mănânci în drum spre scoală. De multe ori un
câine periculos iese din curte şi sperie trecătorii. În doar o săptămână 2 persoane au fost muşcate. Singura
modalitate de a te proteja este să ai un băţ la tine pentru a te apăra.

Discuţie plenară
Ce drum alegeţi?
Drumul scurt este de preferat pentru că se ajunge mai repede la şcoală şi poţi să culegi cireşe. Este
logic să nu alegem drumul care duce spre pericol, deci este raţional să alegem drumul mai sigur,
chiar dacă este mai lung. Cele 2 drumuri reprezintă alegerea ta în ceea ce priveşte confruntarea
şi evitarea HIV/SIDA. O dată ce ai aflat pericolele acestei boli infecţioase, trebuie să decizi pe ce
drum vei merge. Poţi alege fie drumul lung, dar sigur, fie cel care duce la întâlnirea cu câinele,
care reprezintă HIV/SIDA. Băţul, care te apără, poate fi comparat cu o modalitate de protecţie, asa
cum este prezervativul în prevenţia HIV/SIDA. Este doar alegerea ta dacă rişti să mergi pe drumul
periculos unde vei întâlni câinele/SIDA .

Înainte de a decide ce drum vrei să urmezi gândeşte-te la următoarele întrebări:


Ce sfat i-ai da să facă prietenului tău cel mai bun?
Tu ce drum ai alege?

Observaţi că există trei modalităţi diferite de a evita infectarea cu HIV/SIDA. Fiecare modalitate,
A, B, C oferă un grad diferit de protecţie. Este clar că A (abstinenţa-abstinence) şi B (fidelitatea-Be
faithful), reprezintă drumul mai lung dar sigur, care trazersează şoseaua aglomerată. Alegând însă
drumul mai scurt acestea nu mai sunt aplicabile, recomandată fiind folosirea metodei C (folosirea
prezervativului-Condom Use). Totuşi esenţa problemei în prevenirea HIV/SIDA nu o reprezintă
alegerea făcută, ci motivul din spatele alegerii (aleg prezervativul pentru că el mă poate apăra de
infecţia cu HIV/SIDA) .

Cea mai bună cale de prevenire a infecţiei cu HIV constă în schimbarea


comportamentelor riscante prin educare şi informare.

17
VALOAREA VIEŢII

Invită participanţi să reflecte asupra Dorinţa de viaţă este caracteristică fiecărui om. Pot
celor ce ei apreciază în viaţă. Încurajează exista situaţii excepţionale în care o afecţiune psihică
participanţii să reflecte asupra impactului sau credinţa într-o anumită ideologie pot detemina
unui comportament neglijent în viaţa lor. persoana să-şi dorească să moară. În acest capitol
se face referire la subiectul propriu-zis al cursului:
sensul şi valoarea vieţii. După ce am văzut ce impact
au acestea asupra comportamentului şi deciziilor
unei persoane, este timpul să analizăm felul în care
aceasta îşi preţuieşte viaţa.
BRAINSTORMING

Comportamentul uman este motivat de raţiune dar şi de instinct.


Puteţi da câteva exemple care să susţină această afirmaţie?

O adolescentă nu vrea să facă sex cu prietenul ei deoarece vrea să termine studiile înainte de a
rămâne gravidă.
De ce ar trebui să avem preocupări legate de abstinenţă sau fidelitate?
• pentru a evita infectarea cu HIV/SIDA;
• pentru a nu rămâne gravidă.

Concluzia este că vrem să trăim, nu să murim. Viaţa este importantă. Pentru a iubi viaţa trebuie să
iubim acel ceva care îi dă valoare şi frumuseţe.

Joc de rol
Experienţa cu vasul preţios.

Rugaţi participanţii să se aşeze în cerc şi prezentaţi-le un vas foarte


frumos.
“Imaginaţi-vă că acest vas pe care îl veţi ţine în mâini reprezintă ceva
foarte preţios, viaţa voastră. Când este rândul vostru să ţineţi vasul în
mâini, sunteţi invitaţi să spuneţi ceva despre felul în care aveţi grijă
de viaţa dumneavoastră, prin cuvinte, mişcări şi prin felul în care ţineţi
vasul”.
Treceţi vasul pe la fiecare participant, pe rând, astfel încât fiecare să
spună ceva despre viaţa lui ca de exemplu:
• Aceasta este viaţa mea şi nu voi face nici un compromis.
• Sunt o persoană puternică şi îmi preţuiesc viaţa.
• Viaţa mea este valoroasă şi trebuie să am grijă de ea; de viaţa mea
depinde viaţa altora.
• Aceasta este unica mea viaţă.
• Viaţa mea este aşa de frumoasă pentru că mă simt iubit/ă.

După ce vasul a trecut pe la toţi participanţii, formatorii iau vasul şi îl aruncă de la unul la altul, mişcându-se
neatenţi cu acesta, discutând despre comportamente negative (cum ar fi fumatul, alcoolul etc), ignorând
vasul. Aceştia scapă vasul, care se sparge.

Rugaţi participanţii să meargă în linişte la locurile lor. Acordaţi-le câteva minute să se gândească şi să-şi
scrie gândurile şi sentimentele pe caiete privind această experienţă.

18
Discuţie de grup
Rugaţi-i pe participanţi să citească răspunsurile şi faceţi o
listă pe tablă. Ce aţi observat? Ce s-a petrecut înăuntrul
dumneavoastră?
- V-aţi pierdut speranţa şi aţi devenit confuzi;
- Aţi regretat şi v-aţi simţit inima frântă când s-a spart vasul;
- Viaţa e preţioasă şi trebuie să avem grijă de ea;
- Viaţa, odată pierdută, nu se mai întoarce;
- Nu trebuie să fim iresponsabili dacă vrem să trăim fericiţi;
- Ne-am simţit vinovaţi că nu i-am avertizat pe cei care se
jucau cu vasul;
- Viaţa unei persoane este importantă şi pentru comunitatea
în care trăieşte.

Viaţa este un dar. Sunt un participant activ în viaţa mea


şi sunt responsabil de modul în care mă comport cu
acest dar. Eu sunt cel care are grijă de viaţa mea prin
deciziile mele. Fiecare decizie luată are consecinţele
ei, pozitive sau negative. Noi suntem cei care luăm
aceste decizii. Trebuie să învăţăm să adoptăm cele
mai bune decizii în orice situaţie.

Ce simţiţi referitor la vasul spart? Ce trebuie să facem cu el?


- Viaţa nu mai poate fi aceeaşi după ce suntem loviţi de o calamitate;
- Avem nevoie de timp şi efort pentru a ne recupera, dar putem să nu ne recuperăm în totalitate;
- Avem nevoie de curaj pentru a face faţă problemelor;
- Iertare: avem nevoie să ne iertăm pe noi şi pe ceilalţi pentru a ne recupera bine.
- Pentru ca recuperarea să fie în totalitate, trebuie să învăţăm din greşelile din trecut;
- Trebuie să îi ajutăm pe cei afectaţi să se recupereze.

Câteodată o persoană poate să moară pentru că a fost neglijentă cu viaţa ei, aşa cum poate a
ignorat modalităţile de transmitere HIV/SIDA.
Imaginaţi-vă că acest vas este o persoană rănită din greşelile pe care le-a făcut pe parcursul vieţii,
dar care încă este în viaţă.

19
Toţi participanţii trebuie să se strângă în jurul vasului şi să ia o bucată. Întreabă-i ce pot face, împreună, în
beneficiul acestei persoane. În general, participanţii încep să refacă vasul punând bucăţile împreună.

Ce concluzii tragem din această experienţă?


• Uneori viaţa nu mai poate fi la fel după o mare greşeală;
• Este nevoie de mult efort şi timp pentru a ne recupera;
• Ne trebuie curaj pentru a face faţă problemelor;
• Trebuie să ne iertam pe noi înşine şi pe alţii pentru a merge mai departe;
• Trebuie să învăţăm din greşelile făcute;
• Trebuie să ne menţinem speranţa şi să încercăm să reparăm răul făcut;
• Trebuie să-i sprijinim pe cei afectaţi şi să-i ajutăm să se recupereze.

Vasul, ca şi viaţa, după refacere nu mai este la fel şi nu mai arată ca înainte. Dar poate fi folosit în
alte noi scopuri. Ajutorul din partea comunităţii poate juca un rol deosebit de important în procesul
de recuperare al unei persoane.

Viaţa mea este preţioasă, de aceea eu aleg cum să o trăiesc!


20
Exerciţiu de animare

CERCUL ÎNCREDERII
Participanţii se aşază unul lângă altul, umăr lângă umăr, formând un cerc. O persoană se aşează în mijlocul
cercului, în picioare cu mâinile pe lângă corp, cu genunchii apropiaţi. Apoi închide ochii şi se înclină uşor
într-o parte şi în alta. Participanţii sprijină persoana să nu cadă împingând-o cu palmele. În acest fel persoana
din mijloc trece prin mâinile tuturor participanţilor din cerc. Este foarte important ca persoana să fie relaxată
pe parcursul jocului iar participanţii să o sprijine bine, să aibă grijă ca aceasta să nu cadă.

Ce ai simţit şi ce ai gândit în momentul în care erai împins de la o persoană la alta?


• Frică, poate nu mă sprijineau destul de bine;
• Te simţi minunat când ştii că ai pe cine te baza;
• Ar trebui să fim întotdeauna uniţi;
• O povară împărţită cu ceilalţi este mai uşor de dus.

Ce ai simţit şi ce ai gândit când a trebuit să sprijini persoana din mijloc?


• Responsabilitatea de a avea grijă de acea persoană;
• Sarcină dificilă;
• Grijă;
• Oboseală, după ceva vreme;
• Uşurare, când povara a fost împărţită cu ceilalţi;
• Că viaţa este preţioasă.

Este foarte important să fim alături de cei afectaţi de HIV/SIDA în lupta lor pentru viaţă. Printr-un
mod de viaţă pozitiv pot rămâne mai mult timp în viaţă, alături de familiile lor. În viaţă pot apărea
multe probleme, câteodată avem impresia că ne împiedicăm, cădem şi avem nevoie de ajutorul
cuiva pentru a ne ridica şi pentru a merge mai departe.

21
NEVOILE UNEI PERSOANE

Nevoile sunt acele aspecte necesare pentru a duce o viaţă sănătoasă, plină de satisfacţii.
Pe parcursul creşterii şi dezvoltării noastre umane apar multe nevoi precum cele materiale,
sociale şi psihologice. Deşi nevoile psihologice şi sociale sunt adeseori ignorate, rămân destul
de importante, ajutându-ne să înţelegem cum îi putem ajuta pe ceilalţi.

De ce este viaţa aşa de importantă? Ce dă valoare


vieţii mele? Ca să ştiu dacă ceva este preţios,
BRAINSTORMING trebuie să-i înţeleg valoarea. Valoarea vieţii mele se
bazează pe nevoile mele.

Exemple de nevoi materiale, sociale şi psihologice:

Nevoi materiale: Nevoi sociale:


• mâncare • familie
• adăpost • prieteni
• îmbrăcăminte • şcoală
• îngrijire medicală • religie
• securitate / protecţie • cultură
• bani / posesiuni • comunitate
• activitate

Nevoi psihologice:
• dragoste parentală
• iubire din partea familiei
• valori şi credinţe
• îndrumare spirituală
• apartenenţă
• recunoaştere
• independenţă
• compania, afecţiune

Comentaţi cu participanţii lista de mai sus.

De obicei cursanţii sunt surprinşi când văd că lista nevoilor psihologice este mai lungă decât celelalte. De
remarcat faptul că în general avem tendinţa să luăm în calcul întâi nevoile materiale pentru a ne rezolva
problemele. De regulă neglijăm aceste nevoi sociale şi psihologice care pot fi chiar mai importante decât
cele materiale.

Predare

Definiţia termenului „psiho-social” a fost introdusă în această sesiune pentru a accentua importanţa nevoilor
psihologice şi sociale ca parte integrantă a individului.

22
PSIHO se referă la mintea şi sufletul persoanei,
implicând aspecte precum sentimente,
LE I PR gânduri, credinţe, atitudini, valori.
N
A
O
TE
NT
ME

FE
IE
PR

SO
NA

R
ICII GUVER

I
Sentimente
Valori
Atitudini

SOCIAL se referă la legătura persoanei cu


SERV

mediul. Aceasta include interacţiunea cu

TE
VEC

ceilalţi, atitudinile sociale şi valorile culturale

ITA
NII

UN
şi influenţele sociale ale familiei, semenilor,
M
şcolii şi comunităţii.
O
C

Aria psihologică şi cea socială interacţionează şi se influenţează reciproc. Din acest punct de vedere fiecare
comportament, corect sau greşit, are legătură cu sistemul de nevoi şi valori.

Participanţii trebuie să dea exemple de interacţiuni ale aspectelor sociale şi psihologice, incluzând exemple
care fac referire la persoane care trăiesc cu HIV/SIDA.

Nevoia de bază a omului este aceea de a iubi şi de a fi iubit. Această nevoie dă valoare vieţii şi
este satisfăcută în cadrul unor relaţii. De aceea este foarte important să avem relaţii apropiate cu
persoanele de încredere, cu care să experimentăm dragostea adevărată şi încrederea.

Nevoia umană de bază este de a iubi şi de a fi iubit.

23
LUMEA UNEI PERSOANE

Individul îşi alimentează resursele Când o persoană trebuie să ia o decizie în funcţie


interioare şi rezilienţa prin intermediul de nevoi, aceasta dezvoltă rezilienţă. Luarea
relaţiilor, activităţilor şi al spiritualităţii. deciziilor care privesc propria persoană, prin prisma
Conştientizarea resurselor interioare nevoilor individuale, reprezintă un proces dificil, care
determină preţuirea vieţii şi a sensului ei. contribuie la cunoaşterea de sine, la încrederea în
propria persoană şi conştientizarea valorii vieţii.
Predare
Folosiţi modelul piramidei pentru a ilustra lumea unei persoane. Un alt mijloc de a identifica resurse
interioare se află în elementele ce definesc lumea înconjurătoare. Fiecare dintre noi dezvoltă resurse
interioare prin intermediul relaţiilor, activităţilor şi spiritualităţii.

RELAŢII: AM părinţi DEZVOLT încredere


familie dragoste
prieteni identitate
profesori apartenenţă
modele spirituale
comunitate

ACTIVITĂŢI POT să merg la şcoală DEZVOLT competenţă


să muncesc încredere
să desfăşor iniţiativă
activităţi zilnice

SPIRITUALITATE SUNT valori DEZVOLT respect de sine


credinţă ţel în viaţă
cultură identitate
responsabilitate

24
O comunitate îşi poate crea propriile resurse.

AVEM, PUTEM, SUNTEM

Conştientizând mai bine ceea ce AM, ce POT, ce SUNT, pot să înţeleg mult mai bine valoarea
vieţii. Dacă înţeleg că viaţa mea este importantă şi valoroasă, pot să înţeleg şi că viaţa celorlalţi
este la fel de importantă şi valoroasă.

Dacă am grijă de viaţa mea, dacă îmi iubesc viaţa, iau decizii care-mi oferă
posibilitatea unor relaţii sănătoase.

25
LIBERTATEA

Încercaţi în echipă să definiţi libertatea Aceasta sesiune analizează semnificaţia libertăţii;


luând în considerare drepturile celorlalţi. îi ajută pe operatorii sociali să se gândească cum
Libertatea poate avea semnificaţii diferite să îi ghideze pe adolescenţi şi tineri pentru ai
pentru adolescenţi şi adulţi, ei putând responsabiliza cu privire la libertate.
atribui definiţii diferite acesteia.

Grup de lucru
Exerciţiu despre libertate

Afirmaţi: „Libertatea înseamnă să faci ceea ce vrei şi ceea ce îţi place”

Participanţii trebuie să se împartă în două grupuri: unul care aprobă afirmaţia de mai sus şi altul care o
dezaprobă. Fiecare grup trebuie să aducă argumente pentru a-şi susţine punctul de vedere. După 5 minute
cele două grupuri discută pe baza argumentelor, încercând să atragă de partea lor celălalt grup.

Dezaprobă afirmaţia:
• trebuie să încercăm să nu îi lezăm pe ceilalţi sau să le încălcăm drepturile
numai pentru a avea noi satisfacţii;
• întotdeauna să ţinem cont de lege: libertatea neprotejată de lege
nu este nici pe departe libertate;
• libertatea ar trebui să fie definită în relaţiile cu ceilalţi;
• libertatea reprezintă respectul pentru viaţa omenească.

Aprobă această afirmaţie:


• libertatea înseamnă a face ceea ce-ţi doreşti;
• persoanele pot avea păreri diferite despre libertate.

După dezbatere întregul grup poate finaliza cu o definiţie comună:


“Libertatea înseamnă satisfacerea dorinţelor, atâta timp cât cei din jur nu sunt afectaţi, iar normele sociale
sunt respectate”.

Propuneţi participanţilor să folosească acest exerciţiu cu adelescenţii şi tinerii.


Folosiţi următoarea întrebare pentru a afla punctul de vedere al adolescenţilor şi tinerilor:

Este libertatea înţeleasă diferit de adolescenţi şi adulţi?


Adolescenţii şi tinerii pot fi ajutaţi să definească libertatea astfel: a face tot ceea ce-ţi doreşti fără
să ignori drepturile celorlalţi.
Mai mult, ar trebui să-i ajutăm să înţeleagă importanţa libertăţii, ca o capacitate a omului de a lua
decizii în viaţă.

Pentru a da o definiţie a libertăţii, se poate pleca de la propria experienţă: când te simţi liber?
Povesteşte o experienţă recentă de libertate proprie care-ţi vine în minte.

Exemple:
- Mă simt liber când mă întorc după serviciu, seara acasă cu maşina;
- Mă simt liber când ascult muzică acasă, fără să deranjez pe nimeni.

Când este omul liber? Când şi-a satisfăcut o dorinţă? Libertatea este satisfacerea unei dorinţe profunde
legate de nevoile adevarate: de nevoia de iubire, de adevăr, de dreptate şi deci, de nevoia de a fi fericit.
Această satisfacţie, dacă nu este totală, lasă un sentiment de tristeţe, de neîmplinire. Suntem făcuţi pentru
26 realizarea totală, pentru împlinirea totală, spre care ne îndreptăm mereu.
Suntem mereu într-un parcurs la care adăugam câte o etapă, pentru că este ceva în noi care ne spune: „nu
e suficient”, ne dorim de fiecare dată mai mult, să fim mai împliniţi, mai mulţumiţi.

Să ne imaginăm piramida iubirii: o putem răsturna:

PIRAMIDA LIBERTĂŢII

Traiectoria omului către împlinire

Idealul către care tinde omul este ceva ce există mereu dincolo de noi.
Libertatea este cu atât mai mare cu cât se apropie de infinit. Şi tinerii au această dorinţă de infinit chiar dacă
uneori nu stiu cum să şi-o manifeste.
Pentru aceasta este nevoie să cunoaştem şi să înţelegem dorinţele lor şi să le îndreptăm către împlinire.
Libertatea este raportul cu infinitul. Înainte de a se realiza raportul cu infinitul, libertatea este ceva pe cale
să se împlinească. Întreaga viaţă este drumul libertăţii spre împlinire şi oamenii pot face alegeri care sunt
uneori împotriva propriei experienţe de satisfacţie.
Întotdeauna trebuie ţinut cont de libertatea celuilalt. Deşi nu ne putem substitui lui, il putem educa astfel
încât să ajungă să aleagă ce este bine.

Libertatea implică dragoste, respect şi responsabilitate. Sunt liber să-mi respect viaţa, şi în
această libertate stă şi respectul faţă de aceea a semenilor mei.Libertatea se află întotdeauna în
legătură directă cu dragostea şi responsabilitatea.

Întrebări suplimentare:
1.În activităţile educaţionale încurajaţi tinerii să-şi folosească libertatea când iau anumite decizii? Dacă da,
da-ţi exemple. Dacă nu de ce?

LIBERTATEA este conştientizarea celor mai profunde nevoi ale omului.

27
DEFINIŢIA DRAGOSTEI
Dragostea implică întreagă persoană (raţiune,
Analizează diferenţele dintre definiţiile sentimente, minte, trup şi spirit) şi este esenţială
dragostei date de adulţi şi adolescenţi. în dezvoltarea noastră. Această sesiune se
concentrează pe înţelegerea sensului dragostei.
Analizează dragostea din două perspective - cea a
BRAINSTORMING adulţilor şi cea a adolescenţilor.

Ce este dragostea pentru un adult?


• Afecţiune profundă pentru cineva sau ceva;
• A accepta pe cineva exact aşa cum este;
• A avea încredere în cineva;
• A avea sentimente pentru cineva;
• A împărtăşi o povară cu cineva;
• Iertare.

Ce este dragostea pentru tineri? (răspunsurile lor se bazează pe nivelul cunoştinţelor acumulate până în prezent)
• Relaţia dintre o femeie şi un bărbat;
• Capacitatea de a fi drăguţ şi prietenos cu ceilalţi;
• Atracţia dintre fete şi băieţi care trebuie demonstrată prin relaţii intime;
• Romantism;
• Acceptarea sexului opus;
• Beneficii materiale.

Rezumatul diferitelor opinii despre dragoste:


• Tovărăşie şi împărtăşire între prieteni;
• Relaţii de afecţiune între membrii aceleiaşi familii;
• Atracţie sexuală între o femeie şi un bărbat, materializată în relaţii intime;
• Altruism şi compasiune; decizia de a iubi indiferent de consecinţe; dragoste necondiţionată.

Discuţii opţionale:
1. Când tinerii afirmă că dragostea este o relaţie între băieţi şi fete, de unde reiese sensul dragostei?
2. Cum îi putem convinge pe tineri că există şi alte feluri de dragoste în afară de cea care implică actul
sexual?
3. Cum explicăm că dragostea implică respect şi responsabilitate?

Exerciţiu de animare:
Acest exerciţiu ajută participanţii să atribuie cuvântului dragoste mai multe înţelesuri şi, în acelaşi
timp, să înţeleagă că dragostea înseamnă să iubeşti şi să fii iubit.
Grupaţi participanţii astfel încât să formeze un cerc, apoi pasaţi o minge unui participant aflat în cerc
rostind: îl/o iubesc pe (numele persoanei) pentru că ea/el este (înalt, drăguţ, simpatic, sexy, liniştit,
frumos, etc). Continuaţi să pasaţi mingea în cerc până când toată lumea este „iubită”.

Dragostea impune implicare totală: motivaţie, sentimente, minte, corp, spirit.

28
DRAGOSTEA, SEXUL ŞI SEXUALITATEA

Analizează contextul atracţiei sexuale pentru Sexul reprezintă doar un aspect al


a înţelege că sexul este doar un aspect dragostei, iar sexualitatea include mult
al dragostei.Sexualitatea este mai mult decât mai mult decât sexul. Aceste concepţii
actul sexual în sine. Aceasta reprezintă modul despre sex şi sexualitate trebuie să fie
unei persoane de a fi şi de se raporta la ceilalţi bine înţelese pentru a fi în măsură să
şi include:sentimente, gânduri şi comportamente învăţăm adolescenţii şi tinerii diferenţa
ce ţin de a fi atras de alţii şi atractiv pentru ei. dintre dragoste şi sexualitate.

Joc de rol

Solicită din partea grupului doi voluntari, un bărbat şi o femeie, care să vorbească în faţa echipei. Întreabă-i
pe rând dacă îşi amintesc cum a fost când s-au îndrăgostit pentru prima oară. Notaţi răspunsurile lor pe o
foaie de hârtie.

Ce anume te-a atras la acea persoană? Ce ţi-a plăcut la acea persoană?


Femeia voluntar: Bărbatul voluntar:
culoarea ochilor înfăţişarea încântătoare
înălţimea sânii
felul în care păşea forma trupului
calmul educaţia
blândeţea modestia
inteligenţa politeţea

După cum putem observa, suntem atraşi nu numai de fizicul unei persoane, dar şi de calităţile
acelei persoane. Multe calităţi care ţin de idei, valori, atitudini, minte, spirit nu sunt vizibile şi nici
palpabile. Nu poţi reduce o persoană doar la un aspect, cum nu ne putem îndrăgosti de o persoană
doar pentru că este într-un anume fel. Indiferent ce ne-a atras prima oară la o persoană, în timp
dragostea noastră pentru acea persoană creşte la fel cum creşte şi libertatea de a alege.

BRAINSTORMING

In ceea ce priveşte actul sexual, care sunt diferenţele între oameni şi animale?
Animalele acţionează doar din instinct, pe când oamenii îşi folosesc judecata, fără să-şi neglijeze
instinctele.

Ce este sexul?
• Genul unei persoane: masculin/feminin.
• Raporturi sexuale (această perspectivă determină aspectul instinctual).

Ce este sexualitatea?
• O trăire sau o activitate care sugerează dorinţa sexuală;
• O parte importantă a fiecărei persoane;
• A fi atras de alţii şi atractiv pentru aceştia;
• Tot ceea ce ţine de a fi bărbat sau femeie.

Sexualitatea implică toate caracteristicile a ceea ce înseamnă o femeie şi un bărbat - ce simţim,


cum percepem realitatea, cum ne comportăm, ca un rezultat al genului căruia aparţinem.

29
A fi sexual înseamnă: De ce sunt oamenii sexuali?
• A te simţi frumos şi sexy; • Datorită evoluţiei treptate şi dezvoltării naturale
• A te simţi bine în propria piele; a speciei umane;
• A avea un puternic respect de sine ; • Pentru că aşa ne-a creat Dumnezeu;
• A simţi apropiere emoţională faţă de cineva; • Pentru că aşa este natura umană.
• A te bucura de îmbrăţişări şi mângâieri;
• A simţii atracţie sexuală.

Ca fiinţe umane, sexualitatea include sexul, care este o expresie a personalităţii noastre.
Sexualitatea include felul în care arătăm, zâmbim, ne mişcăm, ne comportăm, gândim şi acţionăm
în funcţie de sexul fiecăruia.

Exerciţiu de animare:

Roagă câteva persoane, femei şi bărbaţi, să traverseze camera în aşa fel încât participanţii să poată
observa felul în care oamenii se mişcă şi interacţionează între ei - ca expresie a sexualităţii lor.

Predare

În Biblie scrie:
„Dumnezeu l-a creat pe om după chipul şi asemănarea lui, bărbat sau femeie” (…) (Facerea, Cap.
1-26). „Şi Dumnezeu i-a binecuvântat zicând: creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi”
(…) (Facerea, cap.1-28). „De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va uni cu femeia sa
şi vor fi amândoi un trup” (Facerea, cap.2-24).

În Coran, capitolul 49 scrie:


„ O omenire, Te-am creat dintr-un singur bărbat şi o singură femeie, ţi-am format ţări şi triburi pentru
a vă cunoaşte unul cu celălalt. Adevărat, după Dumnezeu, cel mai merituos, este cel mai cinstit
dintre voi. Iar Dumnezeu este Atotştiutor”.

Dumnezeu a arătat că sexualitatea este necesară şi a fost creată de El, după planul Său. Suntem cu
adevărat oameni când ne bucurăm de sexualitatea noastră, manifestând-o într-un mod creativ, gândind,
acţionând şi printr-o intimitate pe baza credinţelor noastre, de obicei fiind exprimată prin căsătorie.
Prin intermediul exerciţiilor în care fiecare interpretează un rol putem evidenţia că relaţia cu o persoană
nu înseamnă neapărat a întreţine raporturi sexuale cu acea persoană. Există mai multe modalităţi de a ne
exprima sexualitatea.

Sexul reprezintă exprimarea propriei sexualităţi, lucru normal pentru noi ca fiinţe umane.

BRAINSTORMING. Pentru a ajuta tinerii să înţeleagă mai bine conceptul de sexualitate, iată câteva
întrebări de suport:

De ce poartă oamenii haine?


• Să-şi ascundă goliciunea; • Ca răspuns la vreme;
• Pentru protecţie; • Ca o reacţie la statutul social;
• Pentru identificare (uniformă); • Datorită cererilor impuse de societate/din respect;
• De dragul modei; • La anumite ceremonii sau ocazii deosebite.
• Pentru a arăta inteligent şi atractiv;
30
Atât bărbaţii cât şi femeile sunt mândri de trupurile şi de înfăţişarea lor fizică. Ne place să fim în pas
cu moda, să ne aranjăm chipul şi părul. Vrem ca ceilalţi să ne observe. Aspectul sexual al corpului
meu este o parte din mine, dar nu este singurul lucru care mă defineşte.

Reluaţi tema Nevoile persoanei şi experimentul „jocul cu vasul”.


Cum te simţi când, după ce ai făcut sex cu o persoană, aceasta pleacă?
• Neglijat(ă) şi stânjenit(ă);
• Folosit(ă)/exploatat(ă);
• Înfricoşat(ă) de o eventuală boală;
• Ascunzând intenţii rele;
• Furat(ă);
• Violat(ă);
• Fericit(ă)/mi-a plăcut;
• Împlinit(ă);
• Flatat(ă);
• Am fost testat(ă).

Care este dorinţa mea?


Vreau să fiu apreciat pentru tot ceea ce sunt, nu numai pentru aspectul meu fizic. Când raportul
sexual se termină fără ca întreaga mea persoană să fie apreciată, mă simt folosit, exploatat, redus la
un simplu obiect. Nu mă face fericit sau satisfăcut.

31
În Biblie Dumnezeu spune:
„Nu este bine să fie omul singur; să-i facem ajutor potrivit pentru el” (Facerea, cap.2-18)
În Coran (9.71)
„Iar credincioşii, femeile şi bărbaţii, sunt prieteni care se protejează reciproc.”

Noi (bărbaţii şi femeile) căutăm un partener, nu numai un partener sexual. Dacă fac sex numai pentru
aspectul fizic, atunci comportamentul se reduce la unul instinctual. Totuşi, ca fiinţă umană am libertatea de
a lua decizii, de a-mi controla instinctul.

De exemplu pot avea instinctul de: Dar pot controla:


- a reacţiona impulsiv atunci când sunt certat ; - furia;
- de a mă apăra când sunt atacat ; - dorinţa de răzbunare;

Aşa cum pot controla diferite emoţii şi dorinţe puternice, aşa pot controla şi instinctul de
a face sex imediat după ce am simţit atracţie faţă de o persoană. A face sex reprezintă mai mult
decât simpla satisfacere a instinctului. Vrem să simţim că suntem iubiţi pentru personalitatea noastră.

32
CULTURĂ, SEX , SEXUALITATE

Sexul şi sexualitatea sunt influenţate Cultura şi tradiţiile influenţează profund gândirea,


de cultură şi tradiţii. Înţelegând această atitudinile şi comportamentul nostru referitor la
influenţă, suntem liberi să ne schimbăm sex şi sexualitate. Este foarte important să oferi
părerea. participanţilor şansa de a discuta în jurul unui
subiect considerat de neabordat. Împărtăşind ideile
într-un grup mixt se permite participanţilor să asculte
punctele de vedere ale persoanelor de sex opus şi
să-şi clarifice neclarităţile care pot apărea din cultură
şi tradiţie.

În această discuţie rolul formatorului este deosebit de important. Acesta trebuie să vorbească deschis
şi liber despre sex. Trebuie să dea dovadă de sensibilitate, respect, înţelegere şi să evite să-i judece
pe cei din jur.

BRAINSTORMING

Printre persoanele căsătorite pot exista indivizi care se simt folosiţi şi exploataţi în timpul raporturilor sexuale.
O femeie se poate simţi violată de propriul soţ. Ce părere aveţi despre această situaţie? Care ar putea fi
cauza?

• Neînţelegeri pe teme sexuale;

• Infidelitate;

• Consumul de alcool;

• În general bărbaţii au tendinţa de a se grăbi spre consumarea actului sexual, ignorând momentele de
tandreţe;

• Chiar dacă noţiunea de “viol” nu este folosită de către persoanele căsătorite, majoritatea femeilor aprobă
că în rândul cuplurilor căsătorite poate avea loc vilolul, dacă femeile nu îşi dau consimţământul de a întreţine
raporturi sexuale într-un anumit moment;

• Bărbaţii trebuie să pregătească femeile pentru momentul intimităţii sexuale. Femeile se bucură de această
intimitate, dacă se desfăşoară în contextul unei relaţii normale, bazată pe sentimente comune, comunicare
liberă, mărturisirea emoţiilor, dialog real la nivelul cuplului;

• Dacă există o problemă de cuplu, bărbaţii au tendinţa să o rezolve prin sex. Femeile doresc să comunice
în vederea soluţionării problemei pentru a fi pregătite pentru actul sexual;

• Bărbaţii cred că de cele mai multe ori femeile spun “NU” sexului pentru a se răzbuna şi a le răni orgoliul,
chiar dacă nu cunosc adevăratul motiv.

Bărbaţii şi femeile îşi exprimă diferit sexualitatea. Este nevoie de dialog şi de împărtăşirea gândurilor
între parteneri pentru a înţelege nevoile celuilalt şi cum se ajunge la satisfacerea lui, cum îl putem
face fericit pe partener.

33
Dacă iubirea este o problemă într-o familie ce aspecte pot schimba această situaţie?
• Comunicarea deschisă;
• Iertarea;
• Dialogul pe tema problemelor familiale;
• Recunoaşterea greşelilor;
• Apelul la ajutor;
• Credinţa;
• Respectul reciproc.

Actul sexual ar trebui să îi satisfacă pe ambii parteneri. Nu trebuie să fie egoist. Partenerii au
nevoie de fericire. Un aspect al tradiţiilor contrazice cele de mai sus: este dominarea femeii de
către bărbat.

Adolescenţii pot avea mai mulţi parteneri sexuali?


Avantaje:
• Experienţa te va face un bun partener sexual;
• Băieţii trebuie să îşi arate bărbăţia;
• Fetele doresc să le fie remarcată frumuseţea şi să demonstreze că sunt femei;
• Securitate;
• Satisfacţie sexuală;
• Faimă.

Dezavantaje:
• Din punct de vedere fizic s-ar putea să nu fie pregătiţi pentru sex;
• Din punct de vedere psihologic s-ar putea să nu fie pregătiţi pentru sex;
• Expunerea la bolile cu transmitere sexuală şi HIV/SIDA.
• Dezamăgire din cauza infidelităţilor;
• Pericolul sarcinilor şi a maternităţii/paternităţii timpurii;
• Respingerea socială.

Credinţele culturale trebuie discutate atât cu adulţii cât şi cu adolescenţii, fie ei bărbaţi sau femei.
Pentru operatorii sociali acesta poate fi un punct de plecare pentru un dialog cu tinerii despre sex
şi sexualitate. Contează foarte mult ca operatorii sociali să cunoască părerile adolescenţilor şi
tinerilor pentru a-i ajuta cu adevărat.

Credinţele culturale influenţează comportamentul sexual, de aceea trebuie discutate.

34
LUMEA UNUI ADOLESCENT

Adolescenţa este o treaptă dificilă de trecere de la Analizând schimbările, provocările


copilărie la maturitate, implică schimbări psihice adolescenţei, cunoaştem metodele
şi transformări sexuale care provoacă anxietate şi de abordare şi ajutor.
nesiguranţă. În căutarea identităţii şi a stabilităţii, Aşadar înţelegem şi percepţia lor
adolescenţii se pot comporta rebel, expunându-se despre sex, sexualitate, dragoste,
riscurilor. îndemnându-i să preţuiască valoarea
Adolescenţii au nevoie de un răspuns pozitiv din vieţii şi a relaţiilor.
partea adulţilor - un echilibru între ceva organizat,
structurat şi libertate pentru a se putea desfăşura,
pentru a câştiga stabilitate.
Dacă adolescenţii primesc un răspuns pozitiv,
încurajator, îşi pot dezvolta resursele interioare:
identitatea, scopul în viaţă, independenţa,
responsabilitatea, abilitatea de a face faţă
problemelor.

BRAINSTORMING Ce este un adolescent?


• Persoana aflată între vârsta copilăriei şi maturitate;
• Persoana care a trecut de perioada pubertăţii;
• Adolescent - 12-18 ani (cu mici diferenţe individuale).

Exerciţiu de grup

Pe parcursul dezvoltării fizice şi a pubertăţii, noi experimentăm schimbări care pot fi clasate în
schimbări fizice, psihice şi sociale.
Împărţiţi participanţii în trei grupuri, membrii fiecărui grup va trebui să scrie ce schimbări au observat
la propria persoană în adolescenţă.
Fiecare grup trebuie să prezinte celorlalte ce a scris. Pe parcursul prezentărilor, celelalte grupuri pot
veni cu completări.

SCHIMBĂRI FIZICE: La fete: La băieţi:


• Creşterea părului pubian; • declanşarea menstruaţiei; • îngroşarea vocii;
• Transpiraţie; • dezvoltarea coapselor; • apariţia poluţiilor nocturne;
• Apariţia acneei; • creşterea sânilor; • dezvoltarea muşchilor;

SCHIMBARI ÎN PLANUL RELAŢIILOR SOCIALE:


Relaţii: Activităţi:
• Prieteni intimi; • Nevoia de aventuri;
• Atracţie pentru sexul opus; • Noi roluri în societate;
• Îmbrăcăminte la modă;

SCHIMBĂRI MENTALE
Emoţionale:
• Creativitate şi spirit inovator;
• Atitudine de rebeliune;
• Confuzie mentală;
• Lipsă respectului;
• Atracţie sexuală;
• Respingerea sfaturilor;
• Curiozitate;
• Spiritul aventurii, independeţei, libertăţii;
• Căutarea sensului vieţii şi al morţii;
35
Predare

În mijlocul acestor schimbări adolescentul îşi caută identitatea. El caută răspunsuri la întrebările
ce definesc cele trei aspecte ale vieţii unei persoane: relaţii, activităţi, spiritualitate.

Ce mi-ar plăcea să fiu? Cum? SPIRITUALITATE


Ce mi-ar plăcea să am? Cum? RELAŢII
Ce mi-ar plăcea să fac? Cum? ACTIVITĂŢI

Întrebările de mai sus au provocat conflicte între dorinţe şi realitate.


Aş putea să fiu... Dar sunt...
Aş putea să am... Dar am...
Aş putea să fac.... Dar fac...

Pas cu pas, adolescentul trebuie să-şi creeze o imagine realistă despre el, despre ceea ce vrea
să devină, bazându-se pe realitatea concretă, atât în interior, cât şi în exterior. Adolescentul
oscilează între adult şi copil. El nu ştie ce anume să facă în privinţa schimbărilor ce au loc atât la
nivelul trupului, cât şi al psihicului. Mai mult, el este nerăbdător deoarece vrea să-şi îndeplinească
dorinţele cât mai repede posibil.
Adolescentul poate fi impulsiv şi se poate angaja în activităţi riscante precum fumatul, consumul
de băuturi alcoolice, el poate să nu înţeleagă în totalitate sensul real al vieţii, dragostei şi sexului.

Ca adulţi, operatori sociali şi părinţi, îi putem ajuta pe tineri să înfrunte realitatea, să compare ceea ce ar
vrea să facă cu ceea ce pot să facă în prezent.
„Pot” nu înseamnă „Sunt capabil acum”. Au nevoie de încurajare şi de înţelegere pentru a câştiga răbdare
şi simţul realităţii.

Joc de rol

SCENARIU:

Marius, în vârstă de 15 ani este elev la liceul din Mediaş. Este un elev foarte bun. Adesea el fuge la
liceul de fete din Sighişoara pentru a-şi vizita prietena, în acest fel lipsind de la ore. Operatorii sociali
sunt conştienţi că, în consecinţă, comitetul de disciplină îl va sancţiona pe Marius pentru faptele
sale.
Un participant trebuie să joace rolul operatorului social, iar altul pe cel al lui Marius în vederea soluţionării
problemei acestuia. Grupul priveşte, apoi discută. Dacă primii „actori” nu ajung la încheiere a discuţiei cu
36 rezultate optime, rolurile vor fi preluate de alţi participanţi.
Ce anume aţi observat în interpretarea rolurilor?

Aspecte pozitive:
• Operatorul social vrea să înţeleagă motivele pentru care Marius a fugit de la ore la prietena lui;
• Operatorul social vrea să-l ajute pe Marius;
• Se încearcă crearea unei atmosfere de încredere şi deschidere faţă de problema lui Marius;
• Marius este ascultat;

Aspecte negative:
• Intervenţia operatorului social a fost dură şi dominantă;
• Marius îl priveşte pe operatorul social cu neîncredere;
• Operatorul este perceput ca autoritar, în loc de povăţuitor;
• Tânărul pare încordat;
• Avalanşa de întrebări nu i-a permis lui Marius să vorbească suficient;

Observaţi modurile negative şi pozitive de abordare.

Predare

Pentru a câştiga atenţia adolescenţilor şi tinerilor, ar trebui să apelăm la o metodă mult mai realistă. Din
acest exemplu pot să reiasă următoarele:
• Se înţelege esenţa problemei deoarece în spatele fiecărei acţiuni există o cauză;
• Ajută adolescenţii şi tinerii să se descopere pe ei înşişi;
• E nevoie sa fii prezent şi să asculţi activ ce au tinerii de spus;
• Fii deschis ideilor lor şi nu-i judeca;
• Sunt utile sugestii şi eventuale soluţii la problemele identificate de tineri;
• Pune întrebări deschise şi oferă posibilitatea adolescenţilor şi tinerilor să-şi justifice acţiunile lor;
• Încearcă să-l îndemni pe tânăr să pună în balanţă avantajele şi dezavantajele de a-şi duce la îndeplinire
dorinţele sale. În acest fel se confruntă dorinţa cu realitatea, el devenind conştient de ceea ce poate face şi
de ceea ce nu poate face în situaţia prezentă;
• Ajută-l/o să-şi prioritizeze alegerile;
• Abstinenţa poate fi o problemă pentru fete şi băieţi. Ei pot analiza consecinţele satisfacerii imediate a
dorinţei sexuale;
• Comunicarea şi analiza avantajelor şi dezavantajelor din soluţiile exprimate de adolescenţi pot fi mai
importante decât sfaturile;
• Urmăreşte planul lor şi vezi dacă dă rezultate.

37
Abordarea problemei tânărului de către operatorul social trebuie să fie pe cât posibil realistă.
De multe ori acesta s-ar putea să nu fie de acord cu tine. Ce vei face atunci? Acceptă-i decizia şi explică-i
că trebuie să accepte consecinţele faptelor sale.

Dacă tinerii aleg:


1. o soluţie posibilă şi îşi menţin decizia
2. o soluţie posibilă şi nu îşi menţin decizia

Răspunsul tău, la oricare dintre alegerile adolescenţilor şi tinerilor, poate fi:


1. de aprobare şi motivare
2. de a menţine o relaţie cordială, aflând ce s-a întâmplat şi încercând o nouă abordare
3. de acceptare a alegerii tânărului, dar aducându-i la cunoştinţă consecinţele deciziei lui

Este foarte important să evităm răspunsurile agresive, indiferent de alegerile şi acţiunile acestuia.
Chiar dacă el respinge ajutorul tău, încearcă să păstrezi atmosfera de prietenie şi rămâi alături de
tânăr, acesta putând să îţi ceară ajutorul în viitor.

„Sunt capabil” nu înseamnă „Sunt în stare să fac acum”.

38
DRAGOSTEA ADEVĂRATĂ

Analizează semnificaţia dragostei adevărate Această sesiune ajută participanţii să aprofundeze


prin intermediul părerilor participanţilor. sensul dragostei şi să analizeze ce înseamnă
Abstinenţa temporară are drept avantaj dragostea adevărată. Tinerii pot considera astfel
atingerea unui scop dragostea ca fiind mai importantă decât sexul.

BRAINSTORMING

Ca adolescenţi suntem atraşi de sexul opus. Ne îndrăgostim şi vrem să iubim, implicându-ne imediat
într-o relaţie sexuală.

Există dragoste adevărată? Cum arătăm dragostea adevărată? Ce este de fapt dragostea adevărată?
• Responsabilitate;
• Exprimarea sexualităţii implică valori;
• Implică dragostea faţă de sine;
• Abstinenţa temporară.

Exerciţiu individual
Participanţii trebuie să deseneze o piramida. Prezintă desenul ca fiind Piramida Dragostei împărţită
în patru.
Începând de la baza piramidei, participanţii vor nota ce cred că este mai important în dragoste, în
ordine descrescătoare.

Discuţie plenară
Prezentaţi echipei piramida completată
NIVELUL
NIVELUL 1 4
• Încredere, acceptare, iertare, respect, responsabilitate, apartenenţă;
NIVELUL 2
• Trecut familial, educaţie, căsătorie, copii, scopuri comune, NIVELUL 3
satisfacţie sexuală;
NIVELUL 3
• Sprijin financiar, relaţii cordiale cu membrii familiei NIVELUL 2
şi cu vecinii, cooperare;
NIVELUL 4
• Încredere în sine, familie echilibrată, linişte şi siguranţă, NIVELUL 1
angajament, respect.

Piramida Dragostei ne ajută să înţelegem ce implică dragostea adevărată. Aceasta este mult mai
mult decât sex. Următorul exerciţiu este util pentru tineri, ajutându-i să atribuie dragostei diferite
valori.
Prezentaţi „Povestea celor patru prieteni” (care poate fi găsită la sfârşitul manualui). Participanţii
pot citi pe rând.

BRAINSTORMING

Ce putem învăţa din această poveste?


• Comportamentul riscant poate provoca îmbolnăvirea;
• Sfaturile prietenilor sunt valoroase;
• Dragostea adevărată are caracteristicile ei.
39
Conform acestei poveşti poţi descrie dragostea adevărată?
Ce caracteristici nu au fost menţionate încă în
Piramida Dragostei?
câteva dintre caracteristicile dragostei adevărate:
• Dragostea adevărată este răbdatoare;
• Nu reprezintă lucruri materiale;
• Dragostea adevărată presupune iertare;
• Autocontrolul, respect pentru propria persoană şi pentru cei din jur;
• Credinţa şi încrederea;
• Dragostea adevărată ia în considerare nu numai prezentul, ci şi viitorul.

Povestea celor patru prieteni poate fi folosită pentru a le arăta adolescenţilor şi tinerilor că dragostea
adevărată nu se rezumă doar la actul sexual. Povestea dă naştere discuţiilor despre sensul, motivaţia,
scopul comportamentelor diferite ale celor patru prieteni.
Ce avantaje oferă abstinenţa?
Avantaje:
• Permite organizarea acţiunilor viitoare;
• Este benefică temporar dacă se doreşte atingerea unor scopuri;
• Evită sarcinile timpurii sau nedorite;
• Protejează împotriva bolilor cu transmitere sexuală sau a infectării cu HIV/SIDA;
• Dezvoltă răbdarea şi autocontrolul.

Sexul şi dragostea nu au aceeaşi semnificaţie. Sexul practicat la o vârstă fragedă implică într-o
mică măsură angajament şi responsabilitate se bazează în principal pe implicare fizică şi nu ia
în considerare abilitatea noastră de a dezvolta o relaţie profundă bazată pe comunicare. Aceste
lucruri sunt importante pentru a cunoaşte caracterul şi personalitatea celuilalt.

De ce este important să cunoşti sensul dragostei adevărate?


• Ajută tinerii să-şi valorizeze propria sexualitate;
• Pregăteşte tinerii din punct de vedere psihic pentru viaţa sexuală;
• A te îndrăgosti poate fi uşor, dar manifestarea dragostei poate fi treptat controlată.

Chiar dacă adolescentul se simte pregătit pentru a întreţine raporturi sexuale, poate sa nu fie
pregătit pentru a se implica într-o relaţie adevărată. Adolescentul este în căutarea unei identităţi şi
poate avea nevoie de prezenţa unui partener pentru a se afirma.

În calitate de operatori sociali, cum îi putem ajuta pe tineri să descopere sensul dragostei adevărate?
• Folosiţi Piramida Dragostei şi Povestea celor patru prieteni pentru a le arăta câteva exemple de dragoste
adevărată.
• Arătaţi că sunteţi interesaţi şi apreciaţi orice descoperire legată de
propria persoană a adolescentului. Explicaţi-le că viaţa este foarte
valoroasă, îndemnându-i să gândească pozitiv şi să se iubească mai
mult pe ei înşişi.
• Ascultaţi-i dacă vor să se destăinuie,oferiţi-le sprijin moral.
• Încurajaţi-i să analizeze avantajele şi dezavantajele alegerilor
făcute.
• Explicaţi-le că dragostea este un proces care face parte integrantă
din viaţa noastră. A te îndrăgosti reprezintă doar primul pas, fără să
implice neapărat şi o relaţie sexuală.
• A te îndrăgosti pentru prima dată înseamnă să iubeşti şi să fii iubit.
Dacă te îndrăgosteşti, nu înseamnă că eşti pregătit pentru dragoste
sau că partenerul este cel potrivit.
• Propuneţi-le adolescenţilor şi tinerilor să analizeze aspectul
abstinenţei temporare, nu numai pentru prevenirea HIV/SIDA, dar
şi pentru a înţelege mai bine ce implică o relaţie bazată pe dragoste
adevărată şi înţelegere.

40
ABILITĂŢI NECESARE ÎN VIAŢĂ

• Fiecare dintre noi deţine anumite resurse După ce am dezbătut tema despre valoarea vieţii
prin care îşi atinge anumite scopuri în viaţă. şi măsura în care ea ne afectează schimbările
• Prezintă câteva abilităţi necesare în viaţă comportamentale, este util să învăţăm câteva din
şi avantajele pe care acestea le oferă. abilităţile necesare în viaţă şi cum putem afirma
• Învaţă şi pune în practică câteva din valorile noastre.
abilităţile necesare în viaţă. Sesiunea Abilităţi necesare în viaţă este prezentată
la sfârşitul acestui curs, pentru a aduce abilităţi
practice tinerilor despre cum pot pune în aplicare
valorile dobândite, şi atingerea scopului iniţial, acela
de a adopta un comportament sănătos.

Predare

Prin învăţare am devenit mai conştient de cât de preţioasă este viaţa mea. Drept urmare vreau să îmi
protejez sănătatea şi viaţa şi să fiu responsabil în luarea deciziilor. Printre aceste decizii poate exista şi
aceea de schimbare a comportamentului, dacă cel prezent implică riscuri. Această schimbare a modului de
viaţă poate fi susţinută de anumite abilităţi de care dispune fiecare individ.

BRAINSTORMING

Care ar fi câteva exemple de abilităţi de viaţă?


• Autocunoaşterea (conştientizarea aspectelor forte şi a celor slabe);
• Încrederea în sine;
• Încrederea în sine (te simţi bine în pielea ta);
• A lupta cu emoţiile, stresul, eşecurile;
• Autodisciplina;
• Cunoaşterea şi convieţuirea cu cei din jur;
• Comunicarea liberă (a spune ceea ce crezi şi a crede ceea ce spui);
• Rezistenţa în situaţii tensionate;
• Asertivitate;
• Negocierea (susţinerea propriei poziţii şi atingerea unui consens);
• Gândire critică;
• Caracter hotărât;
• Empatie (a înţelege temerile, grijile, nevoile celor din jur).

Cum îl pot ajuta aceste abilităţi pe adolescent?


• Practicând un comportament sănătos precum abstinenţa sexuală, utilizarea prezervativului etc;
• Evitând comportamentle la risc;
• Adoptând decizii şi alegeri pozitive.

Analizează în amănunt cele menţionate mai sus.

41
AUTOCUNOAŞTEREA
Există câteva exerciţii care ajută adolescenţii şi tinerii să se înţeleagă mai bine - prin calităţile, talentele şi
darurile lor.

Exerciţiu individual

Fişă de identitate
Fiecare tânăr completează o fişă de identitate, ca în exemplul de mai jos:

Nume_____________________________________________________

Sex ______________________________ Vârstă _______________

Sat/Oraş _________________________________________________

Aşteptări de la viaţă _____________________________________

___________________________________________________________

Discuţie plenară

Unii dintre participanţi împărtăşesc grupului câteva dintre talentele, daruri şi aşteptările lor în viaţă.
Talente/daruri: Aşteptări în viaţă:
• Viaţa • Formarea unei familii reuşite
• Dragostea • Educaţie
• Arta dramatică • Viaţă spirituală
• Sportul • Să fie un bun organizator
• Jocurile • Să devină un bun afacerist
• Puterea • Să aibă o slujbă decentă
• Arta/desenul • Să aibă o viaţă lungă
• Muzica • Linişte şi siguranţă
• Scrisul

Exerciţiu de grup
Pentru a mă cunoaşte mai bine, trebuie să ştiu ce părere au ceilalţi despre mine.

CERCUL IDENTITĂŢII
Un voluntar dintre participanţi stă în faţa grupului. Formatorul desenează un cerc, care include un altul
mai mic, unde se află scris numele persoanei. Cercul din interior reprezintă persoana, iar segmentele care
pornesc din acel cerc reprezintă ceea ce ştiu ceilalţi despre acea persoană.

Întreabă voluntarul
Cum te poţi descrie pe tine însuţi ţinând cont de calităţile, rolurile, valorile,
credinţele şi talentele tale?
Răspunsurile sunt scrise în cercul din exterior. De exemplu, voluntarul poate
spune: profesor, soţ, tată, frate, tolerant, iertător, sociabil, credincios, cu o
memorie bună, amabil.
Întreabă grupul
Sunt şi alte calităţi pe care le-aţi văzut la el/ea?
Poţi folosi o culoare diferită pentru a evidenţia răspunsurile grupului. De exemplu,
grupul poate adăuga: sănătos, inteligent, cinstit, sexy, de încredere, înţelegător,
frumos, muncitor.
42
Întreabă voluntarul
Ce ai simţit despre ceea ce au crezut persoanele despre tine?
Explorează comentariile pozitive şi negative.
Întreabă grupul
Aţi remarcat vreo diferenţă între exerciţiul Fişei de identitate şi exerciţiul Cercul identităţii?

Fişa de identitate arată cum mă percep eu însumi. Exerciţiul Cercul identităţii arată cum alţii mă
percep pe mine. Aceasta poate să ajute o persoană să se cunoască şi să se înţeleagă mai bine.
Voluntarul descoperă mai mult despre lumea lui (SUNT, POT, AM), văzând cercul completat. De
asemenea, el descoperă cât de mult îl apreciază prietenii. Toate acestea creează încredere şi
stimă de sine, dar şi responsabilitate.

Modul în care mă percep pe mine şi cel în care mă percep ceilalţi determină


o cunoaştere mai bună a propriei persoane.

Exerciţiul Fişa de identitate este asemănător cu cel al cercului identităţii şi poate fi folosit cu o persoană
care a trecut printr-o situaţie dificilă. Procedaţi la fel ca la exerciţiul de mai sus, completând cercul atât
cu experienţele pozitive ale vieţii, cât şi cu cele negative (moartea unei persoane dragi, pierderea unui
prieten).
Ca orice fiinţă umană, când trecem prin situaţii dificile avem tendinţa să ne îndreptăm atenţia numai asupra
acelui segment al durerii şi pierderii. Pentru o vreme suntem orbiţi, uităm de restul lucrurilor din viaţa
noastră.
Acest exerciţiu, împreună cu contribuţia unui prieten, vine în ajutorul persoanei în discuţie, pentru a-şi aminti
calităţile, credinţele şi valorile (SUNT), abilităţile (POT) şi relaţiile importante (AM). În plus, cercul completat
ajută persoana să înţeleagă că situaţiile dureroase sunt doar o parte, dar nu reprezintă tot cercul care
formează viaţa.
Prin acest exerciţiu sunt întărite încrederea şi respectul de sine, precum şi curajul, speranţa de viaţă.

ASERTIVITATEA
Comportamentul asertiv începe cu conştientizarea propriei persoane. Când sunt conştient de ce şi cine
sunt, pot să aleg cel mai potrivit comportament pentru a-mi exprima valorile şi credinţele.

BRAINSTORMING
Ce înseamnă asertivitatea?
• A-ţi menţine decizia de a spune „NU” sau „DA”;
• A fi hotărât;
• A fi încrezător în propriile puteri;
• A fi o persoană care nu-i răneşte pe cei din jur cu atitudinea sa; 43
• A respecta drepturile noastre şi ale celorlalţi;
• A fi perseverent în a-ţi atinge scopul, în ciuda obstacolelor care se ivesc;
• Capacitatea de a întreprinde ceva, bazându-se pe propriile valori, în ciuda presiunilor din exterior.

Joc de rol
Comportamentul unei persoane poate fi grupat în trei aspecte:
Pasiv, Agresiv, Asertiv.

Cere-le participanţilor să meargă prin cameră în linişte, prima dată în mod pasiv. După câteva momente,
roagă-i să transforme mersul într-unul agresiv şi în final să meargă într-un mod care să sugereze
asertivitate.

Discutaţi pe tema mersului şi comentaţi diferenţele:

PASIV: AGRESIV: ASERTIV:


fără ţintă încordat încrezător
plictisit ostil grijuliu
nepăsător violent responsabil
leneş periculos hotărât
neatent nepăsător curajos
refractar înfricoşător conştient

În societate sunt trei comportamente de bază:


Pasiv - acest gen de comportament este des întâlnit la persoanele care nu interacţionează cu
ceilalţi, dar permit declanşarea unor evenimente care pot afecta drepturile, sentimentele persoanei, dar şi
ale celor din jur.
Agresiv - o persoană care se comportă în acest mod vrea să-i domine pe ceilalţi, este hotărâtă să
câştige cu orice preţ, adesea încălcând drepturile şi sentimentele celorlalţi.
Asertiv - este comportamentul unei persoane stăpână pe sine. O persoană pozitivă care ştie ce
vrea de la viaţă, îşi respectă drepturile şi sentimentele şi, în acelaşi timp, îşi arată preocuparea pentru cei
din jur.

Reveniţi la Povestea celor patru preieteni din secţiunea Informaţii Resursă. Încercaţi să identificaţi atitudinea
fiecărui prieten faţă de viaţă: Mihai, Ioana, Victor şi Alina.

• Cine a fost pasiv? Ioana


• Cine a fost agresiv? Mihai
• Cine a fost asertiv? Victor şi Alina care şi-au planificat şi atins scopurile.

Încercaţi să depistaţi alte atitudini ale lui Victor şi ale Alinei.

Comportamentul asertiv include mai multe abilităţi pe care noi le punem în practică, cum ar fi:
• Autodisciplina;
• Respectul pentru propria persoană şi pentru ceilalţi;
• Comunicarea eficientă;
• A face faţă emoţiilor;
• Rezistenţa în situaţii tensionate;
• Gândirea critică;
• Negocierea;
• Luarea deciziilor.

Acestea sunt câteva aspecte ale comportamentul asertiv. Devenind adulţi, treptat dezvoltăm şi
acele abilităţi necesare în viaţă şi suntem responsabili cu viaţa noastră.

44
LUAREA DECIZIEI

Această poveste poate să ajute tinerii să înţeleagă că ei sunt responsabili pentru propriile alegeri.
Ei pot alege dacă reflectă asupra avantajelor şi dezavantajelor fiecărei opţiuni.

POVESTEA MARIEI
Citiţi povestea Mariei din secţiunea Informaţii Resursă.

Discuţie plenară

Imaginaţi-vă ce simte Maria şi ce conflicte interioare are în momentul în care trebuie să decidă dacă să se
urcă în maşină sau nu.
Ce ar trebui să facă? Să accepte şi să se urce în masină sau să refuze?
Dacă alege să urce în maşină, ce avantaje şi dezavantaje apar?
Avantaje: Dezavantaje:
• Poate să obţină bani; • S-ar putea să nu ajungă la timp la destinaţie;
• Transport comod; • Ar putea fi rapită;
• Mândrie că se deplasează cu maşina; • Ar putea fi violată;
• Economiseşte timp; • Ar putea contracta o boală cu transmitere sexuală
• Are tovarăş de drum; sau HIV/SIDA, dacă face sex neprotejat cu posesorul
maşinii;
• Poate să aibă probleme cu mătuşa;
Dacă alege să nu se urce în maşină, ce avantaje şi dezavantaje apar?
Avantaje: Dezavantaje:
• Îşi păstrează respectul de sine; • Ratează şansa de a câştiga bani;
• Devine asertivă (ştie să se impună); • Merge pe jos, deşi este obosită;
• Ajunge acasă în timp util; • Nu va şti niciodată ce s-ar fi putut întâmpla.
• Este sinceră cu mătuşa;
• Câştigă încredere în ea;
• Evită pericolul de a contracta o boala sau o sarcină nedorită.

Care ar fi cea mai bună decizie pentru Maria? Încurajaţi grupuri de dezbatere între participanţi şi încercaţi
să conduceţi discuţia spre concluzia că cea mai bună alegere a Mariei este: Să-l refuze pe bărbat pentru
că există posibilitatea să nu fie un om de încredere

Predare

Când trebuie să luăm o decizie ar trebui să avem în vedere următoarele aspecte:


• Să ne urmăm conştiinţa;
• Să reflectăm asupra avantajelor şi dezavantajelor fiecărei posibile alegeri;
• Să ne asumăm responsabilitatea menţinându-ne principiile;
• Să fim clari în ceea ce priveşte cât de departe vrem să mergem într-o relaţie sexuală;
• Să nu ne lăsăm influenţaţi.

Eficienţa adoptării unei decizii.


Există anumiţi paşi care trebuie urmaţi pentru a adopta decizia corectă, ca în exemplul poveştii
Mariei.
D - defineşte/ descrie problema pe care o ai, cu cuvintele tale;
E - examinează modalităţile în care poţi rezolva problema, analizează toate soluţiile posibile;
C - continuă până ajungi la alegerea corectă;
I - identifică avantajele şi dezavantajele alegerii tale;
D - dezvolta alegerea şi pune-o în aplicare;
E - evaluează cât de eficientă a fost alegerea.

Este important să te bazezi pe perspective şi principii sănătoase pentru a adopta


decizia potrivită, mai ales dacă te afli într-o situaţie dificilă. 45
METODE DE ABORDARE A ADOLESCENTULUI
ŞI TÂNĂRULUI PRIVIND VALOAREA VIEŢII

Definiţi elementele necesare pentru Această sesiune este dedicată în mod specific
comunicarea eficientă cu adolescenţii. operatorilor sociali.
Folosiţi cele patru metode importante După ce au fost parcurse sesiunile: valoarea vieţii,
de comunicare: ascultaţi, puneţi întrebări lumea unui adolescent şi câteva abilităţi necesare
şi răspundeţi la întrebările adolescenţilor în viaţă, participanţii trebuie să-şi îndrepte atenţia
şi tinerilor, verificaţi dacă au înţeles. asupra modalităţilor folosite de operatorii sociali
pentru a-i ajuta pe adolescenţi şi tineri să-şi dezvolte
abilităţi de viaţă şi să-i sprijine în adoptarea unui
BRAINSTORMING comportament responsabil.

Un element important pentru o relaţionare bună cu adolescenţii


şi tinerii este comunicarea eficientă.

În ce constă de fapt o comunicare eficientă?


• a transmite informaţii;
• a afla informaţii;
• a schimba informaţii de la emiţător la receptor şi invers;
• a transmite idei şi sentimente de la o persoană la alta.

Predare

Adolescenţii şi tinerii au nevoie de prezenţa adulţilor pentru a putea face faţă realităţii.
Comunicarea eficientă îi ajută să dezbată problemele şi să le înfrunte.

Patru abilităţi importante în comunicare:


1. A ASCULTA
2. A VERIFICA ÎNTELEGEREA CONŢINUTULUI
3. A PUNE ÎNTREBĂRI
4. A RĂSPUNDE
46 Analizează pe rând fiecare abilitate de comunicare.
ASCULTAREA
Foloseşte următorul joc de rol pentru a ajuta participanţii să experimenteze şi să înţeleagă ce înseamnă
„ascultarea”.

Exerciţiu cu joc de rol

A. Aranjaţi-vă în perechi, apoi încercaţi să discutaţi o problemă, amândoi vorbind în acelaşi timp.
După câteva momente discutaţi cu întreaga echipă:
Ce ai simţit când ai încercat să împărtăşeşti problema?
• A fost imposibil;
• Haos, de-abia puteam să gândesc.

B. În aceleaşi perechi repetaţi jocul, însă de data asta ascultaţi ceea ce spune celălalt. Înainte de a
începe exerciţiul, chemaţi-i de-o parte pe cei care vor asculta şi rugaţi-i să se poarte ca şi cum nu
i-ar interesa ceea ce spune celălalt. După un minut, întrebaţi-i din nou:
Cum te-ai simţit când ai încercat să vorbeşti despre problema ta?
• Nu m-am simţit bine deoarece celălalt râdea;
• Am avut impresia că celuilalt nu-i păsa.

C. În aceleaşi perechi, de data asta a doua persoană vorbeşte, în timp ce prima o ascultă. Acest grup
nou de ascultători este chemat de-o parte şi instruit să răspundă pozitiv vorbitorilor, folosindu-şi
capacităţile de ascultare la maxim. După un minut întrebaţi-i:
Cum te-ai simţit când ai încercat să vorbeşti Ce te-a ajutat să te simţi confortabil
despre problema ta? când ţi-ai expus problema?
• Confortabil; • Celălalt a fost atent, zâmbitor şi prietenos;
• Respectat; • Am simţit în celălalt un sprijin;
• Contactul vizual apropiat;
• Am observat interes;
• Celălalt aprobă;
Predare

Un mod de a-ţi aminti regulile unei ascultări eficiente este sintetizat prin acronimul ROLURI:
R Relaxat
O Oferă o postură deschisă
L Lasă-l să vorbească/înclină-te spre el
U Uită-te în ochii celuilalt
R Rămâi lângă persoana respectivă
I Induce o stare de confort

Verifică dacă au înţeles. Cum poţi verifica?


• Întreabă adolescentul/tânărul;
• Observă-i limbajul non-verbal, al corpului;
• Reflectă asupra a ceea ce persoana a spus.

Întreabă
Explică diferenţa dintre întrebările deschise şi întrebările închise. Întrebările deschise sunt cele care cer
multe informaţii şi explicaţii, întrebările închise cer răspunsuri de tipul DA/NU.
Pentru a răspunde la întrebări, acordă-i timp suficient persoanei pentru a-şi analiza şi exprima sentimentele
într-un mod deschis.

Răspunde
Ţine cont de aceste reguli când tânărul ar putea să aibă întrebări:
• Foloseşte un limbaj simplu;
• Fii direct când răspunzi;
• Când nu cunoşti răspunsul, trimite adolescentul/tânărul la cineva care îl poate ajuta; 47
• Nu adăuga foarte multe informaţii în plus, concentrează-te asupra a ceea ce el doreşte să afle.
Pe scurt, modalităţile de abordare a tânărului pot fi descrise astfel:
• Alege momentul potrivit;
• Oferă informaţia adecvată;
• Discută cu tânărul;
• Încurajează cunoaşterea de sine.

BRAINSTORMING

Care sunt calităţile necesare unui operator social pentru a-i ajuta pe adolescenţi şi tineri să opteze pentru
alegeri sănătoase în viaţă?
• Să inspire atitudine prietenoasă;
• Să fie un model bun;
• Să fie bine informat;
• Să fie calm;
• Să fie încrezător;
• Să arate afecţiune pentru cei din jur, să fie empatic;
• Să vorbească sincer şi deschis;
• Să aibă răbdare şi să nu-i judece pe tineri;
• Să aprecieze punctul de vedere al participanţilor;
• Să folosească în mesaj „eu”, nu „tu” (ex: „eu înţeleg că...”);
• Să ofere soluţii bune;
• Să-şi arate interesul pentru ceea ce tinerii au de spus.

Aceasta este o discuţie opţională care poate fi realizată cu participanţii.


Ce părere aveţi despre un operator social care se implică într-o relaţie sexuală
cu un beneficiar?
• Câteodată este greu să rezişti ispitei;
• Operatorii sociali trebuie să fie profesionişti;
• Ca adult, eşti responsabil pentru orice relaţie sexuală (nu poţi învinui tânărul că te-a ispitit);
• Trebuie să eviţi situaţiile care ar putea conduce la o relaţie sexuală cu un tânăr, nu vă întâlniţi
doar voi doi, nu ieşiţi împreună, nu-l chema acasă.

Care este rolul părinţilor în modelarea comportamentelor tinerilor?


• Să vorbească deschis cu tânărul;
• Să fie exemple demne de urmat;
• Să încurajeze comportamentul pozitiv, pentru a-l ajuta să se ghideze în viaţă;
• Să încurajeze tânărul să-şi dezvolte abilităţile în domenii diferite.

Care este rolul adolescenţilor şi tinerilor faţă de ei înşişi?


• Să-şi dezvolte încrederea în sine;
• Să aibă respect pentru propria persoană;
• Să ia decizii bazate pe valori;
• Să evite comportamentele riscante;
• Să aibă un anturaj de încredere.

48
C. INFORMAŢII RESURSĂ

EXERCIŢII DE ANIMARE

“Imitaţi-mă”. Săriţi, cântaţi şi urmaţi, ascultând persoana care vă conduce, atingând părţile
corpului indicate de aceasta. Astfel adolescenţii se simt mult mai bine în propriul corp
(exemplele includ: nas, urechi, şolduri, stomac, glezne, piept, şezut, talpa, limba).

“Leul vânează”. Delimitaţi zona în care participanţii au voie să se mişte. Aruncaţi pe


jos căteva bucăţele de hârtie care vor reprezenta adăposturile. O persoană va juca rolul
leului. Participanţii trebuie să se mişte până când vor auzi răgetul leului, apoi trebuie să se
grăbească pentru a ajunge la un loc ferit de pericol. Leul îi va „mânca” pe cei care nu s-au
ascuns în adăposturi. Participanţii „mâncaţi” de leu părăsesc jocul. Reduceţi treptat „vânatul”
pentru a face jocul mai interesant.

JOCURI ÎN ECHIPĂ

“Ploaie, vânt, furtună şi soare”. Fiecare rămâne la locul lui. Când conducătorul spune
„ploaie”, toată lumea tropăie; când spune „vânt”, toţi fac valuri şi spun „vvvjjj”; când spune
„furtună”, toată lumea tropăie, face valuri şi spun „vvvjjj”; când spune „soare”, toţi îşi strâng
mâinile sub ceafă şi spun „ahh”.

“Trenul”. Participanţii sunt grupaţi în două cercuri, unul în interiorul celuilalt. În cercul din
exterior există o persoană în plus. Cei din cercul din interior stau îndreptaţi către exterior în
timp ce cei aflaţi în cercul din exterior se mişcă în aceeaşi direcţie, unul în spatele celuilalt,
formând un trenuleţ şi zicând:”jiggy, jiggy..”. Conducătorul repetă „Trenul se mişcă, trenul se
mişcă...”, apoi de-odata anunţă „Trenul s-a oprit”. În acel moment, cei din cercul interior se
grupează repede cu cineva din cercul exterior; cel care a rămas singur, fără pereche, devine
conducătorul trenului.

“Poliţistul şi conducătorul zgomotos”.


Echipa se grupează într-un cerc mare, iar unul dintre participanţi este ales să fie „poliţistul”
trebuind astfel să părăsească încăperea. Un alt participant este ales sa fie „conducătorul
zgomotos”. Acesta conduce echipa spre diferite activităţi cum ar fi: să bată din palme, din
picioare într-un anumit ritm etc. Membrii echipei urmează instrucţiunile conducătorului,
încercând să ascundă identitatea acestuia faţă de poliţist. Poliţistul se întoarce, se aşază
în centrul cercului şi încearcă să depisteze cine este cel care conduce echipa la diferitele
acţiuni care sunt în continuă schimbare. Dacă conducătorul este prins, acesta va deveni
noul poliţist. Jocul continuă pe parcurs ce echipa alege în secret un nou conducător.

49
IDEI PENTRU OPERATORII SOCIALI

Câteva idei împărtaşite de operatorii sociali pe durata cursului:


În ce măsură i-a ajutat „valoarea vieţii” pe operatorii sociali?
• S-a dezvoltat o mai bună conştinentizare a pericolului produs de HIV/SIDA.
• S-a conştientizat valoarea vieţii.
• A oferit o modalitate de a sensibiliza operatorii şi adolescenţii privind metodele de prevenire a infecţiei cu
HIV.
• A schimbat atitudini ale operatorilor sociali şi ale tinerilor în ceea ce priveşte prevenţia HIV/SIDA şi a
îmbunătăţit nivelul cunoştinţelor acestora.
• A ajutat tinerii să-şi concentreze atenţia spre educaţie şi mai puţin spre aventuri în dragoste (povestea
celor patru prieteni).
• A prezentat participanţilor modalităţi de comunicare şi relaţionare cu adolescenţii.
• A contribuit la îmbunătăţirea unor abilităţi de relaţionare cu tinerii (răbdarea, toleranţa, încrederea în
sine).
• A îmbunătăţit atitudinea operatorilor sociali faţă de tineri, ceea ce a condus la o schimbare în abordarea
discipli
• A îmbunătăţit relaţia operator social - tânăr.
• A permis dezvoltarea unor abilităţi de ascultare.

Cum au implementat operatorii sociali cursul în mediile lor de activitate?


• Prin discuţii individuale cu tinerii despre problemele personale (consiliere);
• Prin discuţii cu tinerii despre HIV/SIDA şi prevenirea ei;
• Prin implicarea personalului medical în prevenirea HIV/SIDA;
• Prin evocarea exerciţiului despre „viaţa distrusă” utilizând exemplul experienţei cu „vasul”;
• Utilizând eseul cu tema „Dragostea adevărată poate să aştepte”, având la bază povestea celor patru
prieteni;
• Prin desene cu tema „Lupta împotriva HIV/SIDA” pentru a evidenţia cum priveşte lumea problema HIV/
SIDA;
• Prin scrierea şi recitarea unor poezii;
• Prin implicarea părinţilor în îndrumarea şi sfătuirea adolescenţilor şi tinerilor.

Planuri şi sugestii pentru viitor


• Organizaţi întâlniri cu adolescenţi şi tinerii pentru schimb de informaţii între aceştia;
• Promovaţi comunicarea părinte-copil;
• Culegeţi mai multe informaţii despre valoarea vieţii şi HIV/SIDA de la formatori;
• Căutaţi informaţii care să vă uşureze activitatea (manuale, casete video, emisiuni radio etc.);
• Prezentaţi imagini video legate de prevenirea HIV/SIDA;
• Vizaţi sensibilizarea întregii comunităţi;
50 • Formaţi echipe de operatori sociali instruiţi pentru a merge şi în alte locaţii.
AVSI şi Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor încurajează exprimarea unor idei noi despre cursul
„Valoarea Vieţii” care pot fi împărtăşite cu ceilalţi.
Vă rog să împărtăşiţi ideile privind acest program cu alţii, înbunătăţindu-l în acest fel şi reducând
riscul transmiterii HIV/SIDA.

POVEŞTI
Povestea celor patru prieteni
Mihai, Ioana, Victor şi Alina erau patru prieteni foarte buni. Mergeau împreună la şcoală din clasa I. Mihai şi
Ioana se plăceau foarte mult, la fel şi Victor cu Alina. Ambele cupluri visau să se căsătorească într-o bună
zi, după ce vor termina liceul. Într-o zi la şcoală, profesorul a anunţat că vor avea o lecţie despre HIV/SIDA.
Câţiva auziseră ceva despre HIV/SIDA, dar nu ştiau nimic concret. Lecţia despre HIV/SIDA a fost foarte
interesantă. Profesorul a explicat că, dacă sunt respectate mai multe reguli de bază, pericolul îmbolnăvirii
poate fi evitat. A explicat că HIV/SIDA se poate transmite prin mai multe căi, una dintre ele fiind sexul
neprotejat.Victor şi Alina au considerat că este interesantă lecţia, în schimb Mihai şi Ioana nu au ascultat
ceea ce a spus profesorul. Anii au trecut şi cei patru prieteni au hotarât să se revadă, după o lungă perioadă
în care nu au mai păstrat legătura. Victor şi Alina se căsătoriseră în urmă cu 2 ani, iar Mihai era îngrijorat
pentru că nu se simţea bine şi aştepta rezultatul analizelor. Alina l-a întrebat pe Mihai de ce Ioana nu a venit
la întâlnire.

Exerciţiu de grup
Cum credeţi că au evoluat relaţiile dintre aceştia?
Credeţi că lecţia despre HIV/SIDA i-a influenţat în vreun fel?

Discuţie plenară

Povestea Mariei
Maria era orfană de ambii părinţi şi locuia cu o mătuşă în oraş. Avea 15 ani. Mătuşa ei o trimitea în fiecare
dimineaţă la piaţă să vândă fructe.
Într-o zi, Maria se întorcea pe jos de la piaţă gândindu-se că vânduse foarte puţine fructe în ziua aceea şi
banii pe care îi câştigase erau foarte puţini. Era îngrijorată pentru că mătuşa ei îi spusese că are nevoie de
mai mulţi bani în acea zi, pentru a-i înapoia unei persoane de la care împrumutase.
O maşină trece pe lângă Maria şi opreşte în faţa ei. Nu îl cunoştea personal pe şofer, dar ştia că era un om
foarte generos, în special cu fetele tinere. Omul deschide uşa maşinii şi îi spune: „Lasă-mă să te duc cu
maşina. Pari foarte obosită”.
Maria trebuie să ia o decizie. Cele două variante pe care le are sunt:
Să fie de acord şi să se urce în maşina sau Să nu fie de acord, şi să nu se urce în maşină.

Ce ar trebui să facă?

51
BIBLIOGRAFIE:
Anchetă asupra comportamentului cu risc de transmitere HIV în rândul tinerilor care trăiesc cu HIV/
SIDA în România,
RAPORT SINTETIC (septembrie 2009), Fundaţia “Romanian Angel Appeal”
Growing up with Poetry
An anthology for secondary school
Heinemann Educational Publishers (1989), Oxford, England
Ministerul Sănătăţii - Institutul Naţional de Boli Infecţioase”PROF.DR.MATEI BALŞ”,
Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România, Date generale la 30 iunie
2009
Riscul Educativ
Creaţie de personalitate şi de istorie, Luigi Giussani (2005), Bucureşti
Si puo’ vivere così? Uno strano approccio all’esistenza cristiana
Luigi Giussani (2007), Rizzoli-Milano; Prima Edizione (1994)

Site-uri:
FUNDAŢIA AVSI
www.avsi.org
FUNDAŢIA DEZVOLTAREA POPOARELOR
www.fdpsr.ro
FUNDAŢIA ROMANIAN ANGEL APPEAL
http://www.raa.ro/resurse/materiale-informativ-educative
INEE
Inter-Agency Network for education in Emergencies
www.ineesite.org
UNAIDS
Joint United Nations Programme on HIV/AIDS- UNICEF,WFP,UNDP, UNFPA, UNODC, ILO, UNESCO,
WHO, World Bank
www.unaids.org
Women, Children, and HIV
Resources for Prevention and Treatment
www.womenchildrenhiv.org
World Health Organization
Fact Sheets available
www.who.int

52
Modulul II al cursului, prima ediţie, iunie 2010

Publicat de:
Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor
Bucureşti, Şos. Pantelimon nr. 300, etaj 3, sector 2, RO-021655
Tel.: +40 21 255.22.58/61, Tel./fax: +40 21 255.22.59
bucuresti@fdpsr.ro
www.fdpsr.ro